CUM SE SPALA CREIERUL AMERICAN

Dr. Hardin B. Jones, multi ani director adjunct la Institutul de Dezvoltare Umana,
a depus la 10 septembrie 1968, �n fata unei comisii a Statului California,
convocata ca

sa investigheze pl�ngerile victimelor, o declaratie din care reiesea ca spalarea

creierului
este impusa "pe scara masiva �n Statele Unite", ca este "o forma de conditionare
Pavloviana...
care substituie raspunsuri sexuale si emotionale �n locul celor intelectuale", ca
este "un proces
foarte daunator" si ca "s-ar parea ca americanii sunt neobisnuit de susceptibili
la aceasta
conditionare". Dr. William E. Meyer, director la Serviciile de Sanatate Mintala
pentru Public
(adica case de nebuni) �n doua comitate din California, a depus o pl�ngere din care
rezulta ca
aceste cursuri de "sensibilizare" sunt �n realitate cursuri de "insensibilizare",
caci absolventii
lor se �ntorc brutalizati si mai violenti dec�t erau �nainte. Dar guvernatorul
Californiei primise
dispozitii de la guvernul federal din Washington sa �nabuse afacerea, audierile s-
au tinut cu
excluderea publicului si a presei, adica �n secret, iar rezultatul lor nu s-a dat
publicitatii
(ED, pp. 69-74).

Iata un exemplu despre cum functioneaza "grupurile de critica si autocritica": la

reeducarea
prizonierilor americani din razboiul din Vietnam, un prizonier a spus ca daca este
adevarat ca
Vietnamul de Sud a invadat teritoriul Vietnamului de Nord, cum zicea instructorul,
e ciudat
cum �n prima zi frontul a ajuns la portile Seoul-lui, capitala Vietnamului de Sud.
Instructorul
furios a poruncit �ntregului grup sa stea �n picioare p�na ce acest prizonier �si
retracteaza
spusele. Dupa trei ore si jumatate �n picioare, ceilalti prizonieri l-au presat si
el si-a
retractat spusele. A doua zi a fost obligat sa citeasca �n fata grupului o lunga
autocritica
�n care-si cerea iertare de la instructor si de la grup; membrii grupului au fost
pusi sa-l
critice; apoi el a fost pus sa-i critice pe ei; asa au �nceput prizonierii sa se
urasca
�ntre ei. Erau de-acum loiali instructorului lagarului de prizonieri, nu unul
altuia, si
erau majoritatea informatori: din patru prizonieri, trei erau denuntatori (Eugene
Kinkhead,
"Every War but One - Toate razboaiele, dar nu acesta!", dupa ED, pp. 75-76). Linda
Dunn,
supravietuitoare a cultului Templul Poporului a "reverendului" Jim Jones, arata:
"toti �i
denuntau pe toti ceilalti. Nu exista lealitate". In 1981 existau circa 5000 de
culturi �n
Statele Unite, care functionau pe linia lui Jim Jones; majoritatea �nsa obiecteaza
la
titulatura de cult, zic�ndu-si grupuri. Gene Church si Conrad D. Carnes descriu �n
cartea
lor "A Group Encounter Defiled - O Int�lnire de grup murdarita", o sesiune de
"sensibilizare"
de 4 zile la Ricky�s Hyatt House Motel �n Palo Alto, California la care au
participat 24 de
barbati si 20 de femei din administratia firmei Holiday Magic, firma de
cosmeticale a milionarului
William Penn Patrick, care a candidat pentru functia de guvernator al statului
California
deghiz�ndu-se �n "conservator". Cei 44 de participanti au fost �ncurajati sa-si
bage toate
economiile �n cosmeticalele firmei pe care apoi aveau sa le rev�nda cu licenta. Au
platit
c�te $1.000 pentru sesiune si-au iscalit o declaratie ca n-au nici o pretentie.
Apoi a
aparut instructorul Ben Gay, presedintele Institutului American pentru Conducere,
care,
trec�nd de la un membru al grupului la altul, �ntreba: "Ce sa-i fac unuia caruia
trebuie
sa-i m�ng�i spatele ca sa fie sincer?" "M�ng�ie-i spatele" a raspuns clasa �n cor
- si
Ben Gay a facut-o. "Ce sa-i fac unuia pe care trebuie sa-l sarut pe cap ca sa fie
cinstit?"
"Saruta-l pe cap", si Ben Gay l-a sarutat pe un altul pe cap. "Ce sa-i fac unuia
caruia-i
trebuie sa-l pocnesc p�na nu mai poate ca sa nu mai poata nici macar sa minta?"
"Sa-l
pocnesti adica?" au �ntrebat unii din clasa. "Exact", a zis Ben Gay, si i-a tras un
pumn
�n fata unui al treilea - si nimeni n-a obiectat, nici macar cel pocnit. Dupa care
Ben Gay
i-a anuntat ca sa te atingi de un instructor e o crima capitala si cine �ncearca sa
se
retraga de la curs nu numai ca-si pierde el mia de dolari, dar o pierde si colegul
de
camera pe a lui, caci erau cazati c�te doi �ntr-o camera: "asa ca uita-te bine la
ce
face colegul tau!". Dupa care timp de 4 zile au fost tratati �ntr-un mod bestial si
s-au supus fara cr�cnire. Stateau �n cerc si fiecare pe r�nd sedea �n mijlocul
cercului gol pusca. Unul gras a fost �ntrebat: "Ce man�nca porcii?" dupa care a
fost
obligat sa man�nce o farfurie de laturi fara sa utilizeze m�inile, �n patru labe.
Nimeni
n-a obiectat, nici macar victima. Altuia, tot gol pusca, instructorul i-a astupat
gura
si nasul ca sa nu poata respira, p�na s-a �nvinetit la fata (aveau o masca de
oxigen �n
camera pentru prim ajutor la nevoie) si, tintuit la podea de membrii grupului,
caut�nd sa
se zbata, �n agonie fiind, a urinat. Nimeni n-a obiectat, nici macar victima. Gene
Church
si Conrad D. Carnes povestesc despre oameni suspendati pe o cruce si batuti; sau
sp�nzurati
p�na aproape de sufocare. La un moment dat a aparut presedintele companiei,
William Penn
Patrick, sa asiste. Unuia i s-a ordonat sa se evacueze �n camera si apoi sa-si
man�nce excrementul
(ca si lui Ezechiel din Vechiul Testament, Ezechiel, 4:12); altul a fost fortat sa
man�nce
ce a vomat. Nimeni n-a obiectat, nici macar victimele. Si nimeni n-a �ntrebat ce
legatura are
"sensibilizarea" asta cu v�nzarea cosmeticalelor. Cartea lui Gene Church si Conrad
D. Carnes
e foarte greu de gasit, caci a disparut repede de pe piata - nu se stie cum. La 9
iunie 1973,
c�teva saptam�ni dupa ce s-a dat un verdict �mpotriva actiunii lui de calomnie,
William Penn
Patrick a murit �ntr-un accident (real?) de avion personal - si asa s-a �ncheiat
capitolul
despre �ntreprinderea de "sensibilizare" Mind Dynamics Incorporate, pe care o
�nfiintase el.
De ce n-au parasit cursantii sesiunea? Sedusi de visul de �mbogatire si succes
prezentat �n
reclama companiei, si-au bagat toata averea �n cosmeticalele si afilierea cu firma
Holiday
Magic. Primeau m�ncare foarte putina, n-aveau voie sa doarma c�t trebuie si n-
aveau voie sa
bea apa sau sa mearga la closet. Erau slabiti fizic si psihic, umiliti, batuti si
izolati.
Dupa ce au absolvit cursul, unii dintre ei si-au dat seama ce cosmar au trait si
au actionat
�n judecata (dupa ED, pp.76-83). Dr. Bruce Maliver descrie �n cartea sa "The
Encounter Game -
Jocul de-a �nt�lnirea" o sesiune de "perceptie senzoriala" �n care o t�nara de 26
de ani care
fusese violata �n trecut, trezindu-se cu degetele instructorului �n vagin, a avut
un soc care
a bagat-o �n spital. La un curs de "sensibilizare" ce a avut loc la 2 noaptea �n
casa unui
comerciant de tablouri din Portland, Oregon, participau gazda si iubita lui, o
asistenta
sociala, o infirmiera, o bibliotecara, un profesor, un ofiter al justitiei, c�tiva
artisti,
si un cercetator care a raportat ulterior ce a vazut acolo. Sesiunea s-a �ncheiat
cu o
studenta si un barbat �n v�rsta, explor�ndu-si anatomia ano-genitala cu degetele,
asezati
pe podea, �n vazul tuturor, infirmiera cer�nd sa faca sex cu o lesbiana pentru ca
toata
lumea i-a spus ca e sic sa fii lesbiana, conducatorul grupului (gazda) cu iubita
lui form�nd
un grup de copulare �n patru cu cei doi de pe podea, o femeie oferind droguri unui
barbat care
a cerut si a primit mai mult dec�t at�t. Toate acestea aveau loc �n secolele
trecute sub
adevaratul lor nume de orgii sexuale fara interventia guvernului si a sistemului
scolar
care sa le impuna obligatoriu - asa cum se face acum �n Statele Unite. La liceul
din Madinson
Heights din Wisconsin, o fetita a fost pusa sa povesteasca cum s-au certat parintii
ei; apoi,
�n timp ce ea pl�ngea, toti ceilalti elevi au fost pusi sa formeze un cerc �n
jurul ei si sa
si-o arunce unul altuia, ca s-o faca sa se simta "acceptata ca a noastra". Toti au
facut ce
li s-a spus �n afara de unul care n-a vrut sa-i atinga s�nii si astfel fetita a
cazut pe podea.
Nopti de-a r�ndul fetita a avut cosmaruri dupa ce-a fost astfel "sensibilizata".
Joyce Dasher,
profesoara din Connecticut, povesteste cum la un curs obligatoriu de specializare
pentru
�nvatatorii si profesorii de liceu, cursantii n-au avut voie sa vorbeasca, doar sa
se palpeze
c�te doi, ca sa �nvete "bucuria"; cum li s-a spus ca cine crede �n fidelitate
conjugala sau
stap�nire de sine e psihopat, si ca cine nu se supune de buna voie la metodele
cursului nu

va primi cresterea de salariu meritata (ED, pp. 103-107).

Sinceritatea absoluta (adica dezvaluirea secretelor sordide si, daca nu exista,

atunci
inventarea lor) este ceruta de la cei educati, dar instructorii, educatorii, sunt
instruiti
sa minta. La investigatiile de la 10 septembrie 1968 din Sacramento, o femeie care
urmase
cursul de instructori al Laboratoarelor Nationale de Educare a declarat ca acolo
li s-a spus:
"Trebuie sa mintiti; este pentru o cauza nobila, o cauza �n care voi credeti, asa
ca merita!
Mintiti! Spuneti-le lepadaturilor acelea orice! Trebuie sa fiti loiali fata de noi
si de grup."
Lepadaturile acelea sunt, evident, publicul, oamenii din a caror munca si bani
prospera cursurile
de "sensibilizare". Femeia a parasit instructajul, dezgustata. La alte grupuri
�nsa, de
exemplu la ale "reverendului" Jim Jones, nu putea nimeni pleca, si cei care nu erau
�ntru
totul de acord erau bagati �n infirmeria de boli mintale si drogati cu Demerol,
Thorazine
si Quaaludes. C�nd li se arata c�t sunt de necinstiti, adeptii spalarii creierului
raspund
cu invective ca "extremist de dreapta", "bigot caruia �i este frica de progres".
Dar
�nsusi dr. Carl Rogers, profesor la Institutul de Stiinte Behavioristice din Vest
din La
Jolla, California, proclama ca educatia sensibilizarii este un mijloc de a altera
structura

de baza a personalitatii umane" (ED, pp. 88-90).