Luminiţa Mihai Cioabă

Ghid de conversaÞie
Român-Romano
Rumînisko-Romano
Ghid de conversaÞie
Român-Romano
Rumînisko-Romano
 ISBN 978-973-0-13576-3

All rights reserved

Copyright Social-Cultural Foundation of Roma
„ION CIOABÔ

tel/fax: 004 0369 402034

Mobile: 004 0744 920291
e-mail office@icfundation.ro
www.icfoundation.ro

Copyright 2012
 I must confess to a sense of inadequacy in writing this foreword because of my
inability, so far, to speak either Romanian or the Romani languages. But I have had
the good fortune of living in Romania for the last three years and, therefore, the
pleasure of absorbing the spirit of the country and breathing in the flavour of the
spoken language. In that sense I am glad to note this important contribution at
bringing Romanian and Romani closer to each other through this multi-purpose
dictionary. Communication remains as important today as it was before the time of
the printed word because it opens doors, builds bridges and brings people
together.
Ms. LuminiÆa Mihai Cioabå is a familiar name in the field of literature. She
writes poetry with fervour, and with a sense of responsibility of a long tradition
which is so rich in music, poetry and culture. Her present contribution through this
multi-purpose dictionary is yet another attribute of her rich talent, and I
congratulate her on this wonderful effort at promoting cultural understanding.

Trebuie så mårturisesc cå încerc un sentiment de nesiguranÆå scriind acest cuvânt înainte, din
cauza a ceea ce aç numi incapacitatea mea de a vorbi fie româna, fie romani. Dar am avut norocul
de a sta în România în ultimii trei ani çi deci plåcerea de a absorbi spiritul acestei Æåri çi de a
respira parfumul limbii vorbite. În acest context, sunt fericit så evidenÆiez aceastå importantå
contribuÆie la apropierea celor douå limbi – românå çi romani – prin intermediul acestui ghid de
conversaÆie care acoperå o mare varietate lingvisticå. Comunicarea råmâne aståzi la fel de
importantå ca atunci când nu exista cuvântul scris, cåci ea deschide uçi, întinde poduri çi aduce
oamenii mai aproape unii de alÆii.
Doamna LuminiÆa Mihai Cioabå este un nume cunoscut în domeniul literar. Scrie poezie cu
fervoare çi cu sentimentul responsabilitåÆii unei lungi tradiÆii, atât de bogate în muzicå, poezie çi
culturå. ContribuÆia ei prezentå – acest ghid de conversaÆie este încå un atribut al talentului såu
profund çi o felicit pentru acest minunat efort de promovare a înÆelegerii culturale.

Rajiv Dogra
Ambassador of India-Bucharest/Ambasadorul Indiei la Bucureçti
 CUPRINS
Limba noastrã (Amari šib) . . . . . . . . 11
Saluturi (Naismata) . . . . . . . . . . . . . 13
Întrebãri (Pušlimata). . . . . . . . . . . . . 14
Prezentãri (Prinjaimata) . . . . . . . . . . 15
Afirmaþii (Èeaèimata) . . . . . . . . . . . . 17
Cum sã mulþumim
(Sar te naisaras) . . . . . . . . . . . . . . 18
Scuze (Iertimata) . . . . . . . . . . . . . . . 20
Diverse întrebãri
(Þînorã pušlimata). . . . . . . . . . . . . 22
Propoziþii formate dintr-un singur
cuvânt (Propoziçii
anda khã korkoào divano) . . . . . . . 24
Negaþii (Bièeaèimata) . . . . . . . . . . . . 25
Întrebãri informative (Pušlimata
phendimahkã) . . . . . . . . . . . . . . . . 26
Cine? (Kon?) . . . . . . . . . . . . . . . . . . 26
Unde? (Kai?) . . . . . . . . . . . . . . . . . . 27
Cât? (Sode?) . . . . . . . . . . . . . . . . . . 28
Când? (Kana?). . . . . . . . . . . . . . . . . 29
Cum? (Sar?). . . . . . . . . . . . . . . . . . . 30
De ce? (Sostar?) . . . . . . . . . . . . . . . 30
Sã ne facem înþeleºi (Te kãrasame
atearde). . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 31
Limbi strãine (Šiba èemunea) . . . . . 33
Cetãþenia (E èetãçenia) . . . . . . . . . . 34
Naþionalitatea (E naçionalitatea) . . . 35
Date personale (Dimata
manušehkã) . . . . . . . . . . . . . . . . . 36
Solicitãri (Rudimata). . . . . . . . . . . . . 38
Intervenþie în discuþie (Atãrdearimos
ando divano) . . . . . . . . . . . . . . . . . 40
6
Cum vã numiþi? (Sar bušos?). . . . . . 41
Nume de bãrbaþi (Anau romengã) . . 42
Nume de femei
(Anaua romneangã) . . . . . . . . . . . 42
Familie (E familia) . . . . . . . . . . . . . . 44
Exclamaþii – imperative
(Phendimata – rudimahkã) . . . . . . 47
Urãri (Traimata) . . . . . . . . . . . . . . . . 48
Condoleanþe (Mulimata dukhasa) . . 50
Însuºiri (Sar sî) . . . . . . . . . . . . . . . . . 51
Este (Sî) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 53
Îndoialã (Bipateaimos) . . . . . . . . . . . 55
Nemulþumire (Binaismos). . . . . . . . . 56
Grijã (Pharimos) . . . . . . . . . . . . . . . . 57
Greºeli (Athadimata) . . . . . . . . . . . . 58
Întâlniri ºi invitaþii (Arakhadimata
thai akharimata) . . . . . . . . . . . . . . 58
Milã (Nasulimos) . . . . . . . . . . . . . . . 60
Direcþie (Jeamos) . . . . . . . . . . . . . . . 61
Puncte de vedere (Dikhlimata). . . . . 62
Indicatoare publice (Sãmnurea
publièea) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 63
La conferinþã (Kai konferinça) . . . . . 65
Puncte de vedere (2) (Punète
dikhlimahkã) . . . . . . . . . . . . . . . . . 66
Corpul omenesc (O tipo le
manušesko) . . . . . . . . . . . . . . . . . 68
Vârsta omului (Le bãrš le
manušehkã) . . . . . . . . . . . . . . . . . 72
O vizitã (Khã avimos) . . . . . . . . . . . . 75
La masã (Kai skafidi) . . . . . . . . . . . . 77
Fumatul (O duhano) . . . . . . . . . . . . . 78
Casa (O khãr). . . . . . . . . . . . . . . . . . 79
Camera de lucru (E soba la buteati) 80
Salonul (O holo) . . . . . . . . . . . . . . . . 81
Dormitorul (E soba le soimasti) . . . . 82
Camera copiilor (E soba
le šaoàãndi) . . . . . . . . . . . . . . . . . . 83
Baia (E soba le halaimasti) . . . . . . . 84
Bucãtãria (E soba le habenesti) . . . . 85
Munca acasã (E buti khãrã) . . . . . . . 86
Grãdina (E bar) . . . . . . . . . . . . . . . . 87
Vremea (O èiro) . . . . . . . . . . . . . . . . 88
Anotimpurile (Le bãršehkã anava) . . 90
Data (E data) . . . . . . . . . . . . . . . . . . 90
Zile importante (Des barã) . . . . . . . . 92
Lunile anului (Le šon le bãršehkã) . . 93
Zilele sãptãmânii (Le des le
kurkãhkã) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 94
Când? (Kana?). . . . . . . . . . . . . . . . . 94
Ora (O èeaso) . . . . . . . . . . . . . . . . . 95
Numerale cardinale (Dindimata
kardinalea) . . . . . . . . . . . . . . . . . . 96
Numerale ordinale (Le numeralea
ordinalea) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 98
De câte ori (Sodivar) . . . . . . . . . . . . 99
Pentru prima datã (Anda
anglal data) . . . . . . . . . . . . . . . . . . 99
Greutãþi (Pharimata). . . . . . . . . . . . . 99
Mãsuri de lungime (Mãsuri
lungimahkã) . . . . . . . . . . . . . . . . 100
Puncte cardinale (Punkturi
kardinalea) . . . . . . . . . . . . . . . . . 100
Temperatura (Tatimos) . . . . . . . . . 101
Natura – pãmântul – universul
(E natura – e phuw – o universo) . 101
Continente (Le kontinentea). . . . . . 108
Previziunea vremii (O phendimos
le èirohko) . . . . . . . . . . . . . . . . . . 108
Vânt (Braval) . . . . . . . . . . . . . . . . . 108
Ploaie (Brîšind). . . . . . . . . . . . . . . . 109
Vreme rece (Èiro šudro). . . . . . . . . 109
Ceaþã (E bur) . . . . . . . . . . . . . . . . . 110
Muncã (Kai buti) . . . . . . . . . . . . . . . 110
ªcoala (O khãr le sîkaimahko) . . . . 113
Educaþie preºcolarã (O sîkaimos
mai angla) . . . . . . . . . . . . . . . . . . 114
ªcoala generalã (O khãr l
e sîkaimahko generalo). . . . . . . . 116
Universitate (Kai universitatea) . . . 118
Sport (Sporto). . . . . . . . . . . . . . . . . 120
Fotbal (O fotbalo) . . . . . . . . . . . . . . 121
Sporturi de iarnã (Le sporturea le
ivendeskã). . . . . . . . . . . . . . . . . . 123
Atletism (O atletismo). . . . . . . . . . . 124
Sporturi nautice (Sporturi paieskã) . . 125
ªah (O šaho) . . . . . . . . . . . . . . . . . 126
Box (O boxo) . . . . . . . . . . . . . . . . . 127
Volei (O volei). . . . . . . . . . . . . . . . . 128
Canotaj (O èanotajo) . . . . . . . . . . . 128
La plajã (Koa kham) . . . . . . . . . . . . 129
Controlul paºapoartelor la vamã
(O rodimos le lillengo kai vama). . 133
Birou de schimb (Than
paruglimahko) . . . . . . . . . . . . . . . 134
La bancã (Kai banka) . . . . . . . . . . . 135
Bani (Love). . . . . . . . . . . . . . . . . . . 135
Sosirea (Arãslimos) . . . . . . . . . . . . 136
Taxi (Taxio) . . . . . . . . . . . . . . . . . . 137
Cazarea (Koa soimos) . . . . . . . . . . 138
La recepþie (Kai reèepçia) . . . . . . . 140
Culcarea (O soimos) . . . . . . . . . . . 141
Deºteptarea (O ušteaimos) . . . . . . 142
Masa acasã sau la restaurant
(E skafidi khãrã or koa birto) . . . . 143
La restaurant (Koa birto) . . . . . . . . 144
7
Micul dejun (O çînoro habe). . . . . . 144
Prânzul – cina (Habe dopaše
desãsko – pe reat) . . . . . . . . . . . 145
Bãuturi (Pimata) . . . . . . . . . . . . . . . 146
La masã (Kai skafidi) . . . . . . . . . . . 147
Reclamaþii (Pîrîmata) . . . . . . . . . . . 148
Nota de platã (Love potindimahkã). . 148
Prânz (Dopaš o des) . . . . . . . . . . . 153
Bãuturi (Pimata) . . . . . . . . . . . . . . . 153
Cina (Habe àeateako). . . . . . . . . . . 153
Zarzavaturi (Zãlenimata) . . . . . . . . 154
Fructe (Fruète) . . . . . . . . . . . . . . . . 155
Mezeluri (Goia). . . . . . . . . . . . . . . . 156
Bãuturi (Pimata) . . . . . . . . . . . . . . . 156
Meniul (Menio – habenata) . . . . . . 157
Pasãre – peºte – vânat
(Orãtani – mašo – vãšuno) . . . . . 158
Închirierea unei maºini
(Urdon unjile) . . . . . . . . . . . . . . . 159
Cu automobilul (Le urdonesa) . . . . 159
Contravenþie (Potindimos
urdonehko) . . . . . . . . . . . . . . . . . 160
La service (Koa kãrimos le
urdonehko) . . . . . . . . . . . . . . . . . 161
La staþia de benzinã (Kai staçia
la benzînati) . . . . . . . . . . . . . . . . 162
Autostopul (Telal) . . . . . . . . . . . . . . 163
Accidente (Malaimata) . . . . . . . . . . 163
Cãlãtorii cu trenul (Phirimata
le trinosa) . . . . . . . . . . . . . . . . . . 164
În tren (Ando trino) . . . . . . . . . . . . . 165
Cãlãtorind cu vaporul (Phirindoi
le berosa) . . . . . . . . . . . . . . . . . . 166
Transportul în comun (O phirimos
anda o foro). . . . . . . . . . . . . . . . . 167
Cãlãtorind cu avionul (Phrindoi
le phakalesa). . . . . . . . . . . . . . . . 168
8
În camping (Kal çãrikoane) . . . . . . 170
Componentele unui cort romano
(Le butea ande khã çãra romaii) . 172
La cofetãrie (Koa khãr
le guglimatãngo) . . . . . . . . . . . . . 172
La alimentarã (Kai alimentara) . . . . 174
La piaþã (Kai piaça) . . . . . . . . . . . . 176
La raionul þesãturi (Kal stãmburea) 177
La mercerie (Kal thava) . . . . . . . . . 178
La croitorie (Koa astarimos) . . . . . . 179
Încãlþãminte (Podimos) . . . . . . . . . 180
Jucãrii (Khãlimata) . . . . . . . . . . . . . 181
La librãrie (Koa khãr le lillengo) . . . 181
Ziare (Jurnalea) . . . . . . . . . . . . . . . 182
La tutungerie (Koa duhano) . . . . . . 183
La florãrie (Koa khãr
le luludeango) . . . . . . . . . . . . . . . 184
La parfumerie (Kai parfumãria) . . . 185
La coafor (Koa akhuvdimos) . . . . . 186
La frizerie (Koa mîraimos) . . . . . . . 187
La fotograf (Koa pozarii). . . . . . . . . 188
La bijuterie (Kai bijuteria) . . . . . . . . 189
La ceasornicar (Koa èeasornikari) . 191
Cumpãrãturi (Tindimata) . . . . . . . . 192
La magazin (Koa magazino) . . . . . 192
Preþuri (Potindimata) . . . . . . . . . . . 193
La curãþãtorie (Koa halaimos) . . . . 194
Reparaþii (Kãrimata) . . . . . . . . . . . . 194
La doctor (Koa felèero). . . . . . . . . . 195
La dentist (Koa dandarii) . . . . . . . . 199
La farmacie (Kai spiçãria) . . . . . . . 200
La oficiul poºtal (Kai pošta) . . . . . . 202
Cum se începe o scrisoare
(Sar ramolpe khã lill) . . . . . . . . . . 204
Cum se încheie o scrisoare
(Sar phandavel pe khã lill) . . . . . 204
La telefon (Koa telefono) . . . . . . . . 205
Informaþii (Phendimata) . . . . . . . . . 207
În oraº (Ando foro) . . . . . . . . . . . . . 208
Obiective turistice
(Obieètivea phirimahkã) . . . . . . . 209
Teatru (Koa teatro). . . . . . . . . . . . . 212
La casa de bilete (Koa khãr
le lilengo). . . . . . . . . . . . . . . . . . . 213
La cinema (Koa filmo) . . . . . . . . . . 215
Artele frumoase (Le šukhar arte) . . 217
Lecturã (Drabarimos) . . . . . . . . . . . 219
Pasiuni (Falimata) . . . . . . . . . . . . . 220
Dans (Khãlimos). . . . . . . . . . . . . . . 221
Jocuri (Khãlimata) . . . . . . . . . . . . . 222
Muzicã (Dilabaimos). . . . . . . . . . . . 223
Radio (Difuzoro) . . . . . . . . . . . . . . . 225
Televiziune (E televiziunea) . . . . . . 226
Pick-up (Pikapo). . . . . . . . . . . . . . . 227
Magnetofon (Magnetofono) . . . . . . 227
Proverbe (Divanuri godeale) . . . . . 228
9
 Cuvânt cåtre cititor

Motto
„Dacå un popor apucå så vorbeascå, nimeni nu-i
mai poate pune la cale existenÆa... Dar dacå acest popor
îndråzneçte så scrie, nimeni, atunci nu-i mai poate
contesta dreptul de a intra in istorie.“
(Mircea Ciobanu)

De-a lungul timpului cercetåtori stråini, mari lingviçti çi personalitåÆi

literare au încercat så transpunå în scris aceastå limbå romaii, aça cum au
înÆeles ei, çi pentru acest efort li se cuvin mulÆumiri.
Este pentru prima oarå cå romii înçiçi çi-au açternut cuvintele în
oprirea cåderii timpului astfel încât graiul lor va fi cunoscut celor care l-au
pierdut sau celor care întotdeauna au dorit så îl cunoascå.
Dacå vrei så cunoçti un popor ar trebui în primul rând så-i înveÆi
limba, astfel vor putea dispårea barierele çi prejudecåÆile care ne despart.
MulÆumiri fie aduse Lui Dumnezeu pentru cå ne-a dåruit, nouå
romilor, una dintre cele mai frumoase limbi ale påmântului.
În limba noastrå noÆiunea de Dumnezeu este legatå prin familie
semanticå de acÆiunea çi gestul de a dårui, a face daruri.
Cuvântul „Dell” se traduce prin Dumnezeu Cel Atotputernic, înså în
egalå måsurå acelaçi cuvânt înseamnå dar, dåruire, a dårui.
MulÆumiri fie aduse prestigioasei edituri „Teora” care a tipårit în
premierå ghidul de conversaÆie în anul 2001, transferând dreptul de
reeditare FundaÆiei Social-Culturale a Romilor „Ion Cioabå”.
MulÆumim tuturor celor care au contribuit la prezenta reeditare a
„Ghidului de conversaÆie Român-Romano”

10
LIMBA NOASTRÃ
Limba noastrå a romilor
E ca vraja norilor
În toatå lumea auzitå
De când påmântu-i vorbitå.
Limba noastrå a romilor
E ca floarea florilor
Råsårind în primåvarå
În orice loc în Æarå.
Limba noastrå a romilor
E apa izvoarelor
De Dumnezeu cuvântatå
Çi la romi cu drag datå.
Dacå romanes vorbeçti
Când cu romii te-ntâlneçti
Mult bogat te simÆi în lume
Cå eçti rom çi ai un nume.
AMARI ŠIB
Amari šib romaii
Šindila andoa èeri
Ande sal èema dikhli
Då kana-i phuw sî kårdi.
Amari šib romaii
Sar orta khå luludi
Ando milai kai bareol
Ande sai lumea dièiol.
Amari šib romaii
Sar o pai sî thodini
O Dell deame te das duma
Sa le romença andai lumea.
Te des duma romanes
Kana romen arakhås
Bravalo san thai èeaèeo
Kå san neamo romano.
11
 Reguli de citire a textului

Pentru scrierea textului în limba romaii s-a folosit alfabetul latin. Pentru
redarea sunetelor specifice limbii romaii care nu apar în alte limbi am
folosit combinaÆii de litere specifice graiului cåldårar:

kh se pronunÆå [kh] consoanå dorsalå aspiratå, de exemplu: kham

(soare); duhk (durere); drakha (struguri); iakha (ochi).
hk se pronunÆå [hk] consoanå dorsalå aspiratå, de exemplu: kahko
(al cui); s pehko (al lui); khamehko (soarelui); sunèhko (visului).
ph se pronunÆå [ph] consoanå aspiratå, de exemplu: phral (frate);
phei (sorå); phiramno (iubit); phal (scândurå); phivlo (våduv).
th se pronunÆå [th] consoanå aspiratå, de exemplu: thud (lapte),
thuvali (Æigare); thuw (fum); athaimos (înçelåciune); thagar
(împårat).
ll se pronunÆå l prelung, de exemplu: Dell (Dumnezeu); illo (inimå);
ball (pår).
š se pronunÆå ç aspirat, de exemplu: šonuto (luna); šosoi (iepure);
šervali (mustaÆå).
r’ se pronunÆå [rî], de exemplu: manr’o (pâine); korkor’o (singur)
ar’o (fåinå); anr’a (ouå).
w se pronunÆå v, de exemplu: ruw (lup); phuw (påmânt); iwend
(iarnå); birowli (albinå).
ç se pronunÆå Æ, de exemplu: çåra (cort); çîknida (urzicå); çîmora
(micuÆ).
èe se pronunÆå prelung ce, de exemplu: èear (iarbå); èerai (stea);
èemuno (stråinul).
èi se pronunÆå ci, de exemplu: èiro (timp); èil (unt); èikan (unturå).

Celelalte sunete se pronunÆå ca çi în limba românå.

12
SALUTURI NAISMATA
Bunå dimineaÆa! Drobai tu!
Bunå ziua! Lašo des!
Bunå seara! Laši reat!
Noapte bunå! Mai laši ti reat!
Bunå! Nais!
Salut! Împaèe!
Bine ai venit! Mišto avilean!
Bine te-am gåsit! Mišto arakhlem tu!
Drum bun! Lašo drom!
Mergi cu Dumnezeu! Jea Le Devllesa!
Råmâi cu Dumnezeu! Aš Le Devllesa!
Så ne vedem cu bine. Te arakhadiuas împaèe.
Så ne vedem curând! Te dikhasame paše.
Pe disearå! Pe reateako!
Pe mâine! Pe tehara!
Pe duminicå! Pe kurkå!
* *
Îmi pare bine cå v-am putut Fal ma mišto kå dašti prinjeandem
cunoaçte. tume.
Nu ne-am våzut de mult. Èi dikhleama me då but.
Ce noroc cå vå întâlnesc aici. So bakh te arakhav tume koèe.
Nu credeam cå am så te revåd Èi pateauas kå sî te mai dikhav tu
aça curând. kadea paše.
Må bucur cå ne-am întâlnit. Fal ma mišto kå maladileam.
Unde aÆi fost plecat? Kai sanas teleardo?
Îmi pare bine cå sunteÆi din nou Fal ma mišto kå san pale koèe.
aici.
Chiar må gândeam la Orta anauas mangå godi tumende.
dumneavoastrå.
Vorbeçti de lup çi lupul Des duma poa ruw thai o ruw koa
la uçå. udar.

13
Cine ar fi crezut cå o så vå mai
întoarceÆi?
* *
Ce mai faci?
MulÆumesc,...
bine.
foarte bine.
biniçor.
Tu cum o mai duci?
Azi må simt foarte bine.
Cum aÆi cålåtorit?
De când aÆi venit?
Cât mai råmâneÆi în...?
AÆi mai fost plecat la...?
Ce mai e nou la Sibiu?
Ce vå mai fac copiii?
Cum se simte doamna?
Ce mai face mama dumneavoastrå?
Ce vå fac nepoÆeii?
Când vå întoarceÆi acaså, spuneÆi
sånåtate tuturor din partea
mea.
Açtept så ne vedem cu bine.
Dumnezeu så vå întåreascå çi
så vå påzeascå.
ÎNTREBÃRI
Ce mai faceÆi?
Ce mai faci?
Unde vå duceÆi?
VreÆi så ajungeÆi azi acolo?
E prea departe.
14
Kon sas kå pateal kå mai sî te
ambolden?
So mai kårås?
Nais tukå,...
mišto.
but mišto.
mištoro.
Tu sar mai nigråsla?
Ades ateara ma but mišto.
Sar sas o drom?
Då kana avilean?
Sode mai ašen ande...?
Mai sanas teleardo kai...?
So mai sî neo ando Sibio?
So mai kårån te šaórå?
Sar mai sî la raiakå?
So mai kårål tumari dei?
So kårån te nepotuçuri?
Phen lengå kana ambolden tume
parpale khårå sastimos saorångå
mandar.
Ajukrau te dikhasame mištimasa.
O Dell te zurarål tume thai te
arakhål tume.
PUŠLIMATA
So mai kårån?
So mai kårås?
Kai jean?
Kamen te aråsån ades oèe?
Sî but dur.
RåmâneÆi la noi çi veÆi merge
mâine.
De unde vii?
Când vå întoarceÆi?
Putem merge împreunå?
Må puteÆi însoÆi?
Pot så vå rog ceva?
Pot så fumez o Æigarå?
Când plecaÆi de acolo?
Unde vå pot açtepta?
Ce cåutaÆi?
Ce doriÆi?
Ce s-a întâmplat?
Ce aÆi spus?
Cine v-a spus?
Nu pot så cred.
Când s-a întâmplat?
Cum l-aÆi gåsit?
Unde a fost pus?
Când l-aÆi trimis?
Când îi açteptaÆi så vinå?
De ce nu mai vine?
Cine l-a supårat?
Ai pierdut ceva?
CredeÆi cå e bine?
Mai doriÆi çi altceva?
PREZENTÃRI
PermiteÆi-mi så må prezint.
Eu sunt Andrei.
Eu sunt Maria.
Tu cine eçti?
Nu må mai recunoçti?
Ašen amende thai jean tehara.
Katar aves?
Kana ambolden?
Dašti jeas andekhthan?
Dašti jeas mança?
Dašti ruditu vareso?
Dašti astaramangå duhano?
Kana telearån oçal?
Kai dašti ajukårav tu?
So roden?
So kamen?
So kårdean?
So phendean?
Kon phendea tumengå?
Našti te pateau.
Kana sas?
Sar arakhlean les?
Kai sas thodino?
Kana tradean les?
Kana ajukrån le te aven?
Sostar èi mai avel?
Kon holeardea les?
Hasardean vareso?
Patean kå sî mišto?
Mai kamen i avervareso?
PRINJAIMATA
Mekh ma te phenau kon sîm.
Me sîm o Andrei.
Me sîm e Maria.
Tu kon san?
Èi mai prinjeanes ma?
15
Încântat så vå cunosc.
De unde vii?
Vin de foarte departe.
De unde veniÆi?
De unde sunteÆi?
AÆi venit singur?
Unde este doamna
dumneavoastrå?
De ce nu aÆi luat-o çi pe ea?
CâÆi copii aveÆi?
Îl cunoçti pe domnul Mihai?
Cum te cheamå?
Doream så vå cunosc.
Am auzit multe despre
dumneavoastrå.
Bine aÆi venit la noi acaså.
Ce mai face fratele
dumneavoastrå?
Am auzit cå a fost plecat mult
timp în America.
AråtaÆi foarte bine.
Cât timp råmâneÆi în România?
Am impresia cå vå place mult
oraçul nostru.
O cunoaçteÆi pe sora mea?
Ea este Violeta çi locuieçte în
Râmnicu Vâlcea.
Aç vrea s-o cunosc çi pe mama
dumneavoastrå.
Mama cred cå va veni peste
douå zile.
PoÆi veni cu mine så-mi aråÆi
oraçul?
Când vrei så vezi oraçul?
16
Fal ma mišto te prinjeanav tu.
Katar aves?
Avau but dural.
Katar aven?
Katar san?
Avilean korkoào?
Kai sî tiri raii?
Sostar èi lean la i la?
Sode šaoàå sî tume?
Prinjeanes le ras o Mihai?
Sar bušos?
Kamaus te prinjeanav tu.
Ašundem but pa tute.
Mišto avilean amende khårå?
So mai kårål teo phral?
Ašundem kå sas teleardo but ande
Amerika.
Sîkaves kaditi då mišto.
Sode èiro ašes ande Romînia?
Fal ma kå èeaileo tu but
amaro foro.
Prinjeane-s mîra phea?
Oi sî e Violeta thai bešel ando
Râmnièu Vâlèea.
Sahkå kamau te prinjeanau
i tea da.
Mîrî dei pateau kå sî te avel pa
dui des.
Dašti aves mança te sîkaves mangå
o foro?
Kana kames te dikhås o foro?
Cred cå mâine.
Mâine am multe de fåcut.
Atunci, poimâine?
Poimâine vom vedea oraçul.
Unde locuiÆi?
Nu avem încå rezervare la hotel.
Vå recomand eu unul.
VreÆi så ne mai vedem?
Trebuie så plec acaså.
Nu mai puteÆi råmâne?
Am stat deja foarte mult.
Unde vå pot gåsi?
Aceasta este adresa mea.
VeniÆi çi mâine aici?
Nu cred.
Eu vå açtept.
Mai puteÆi sta un pic?
Så mai vii pe la noi.
La noi sunteÆi binevenit oricând.
Ne-ar face o mare onoare så
treceÆi pe la noi.
Când treceÆi prin oraçul nostru, nu
uitaÆi cå uça casei noastre vå este
deschiså.
Pateau kå tehara.
Tehara sîma but kårimahkå.
Atunèea overtehara?
Overtehara dikhasa o foro.
Kai bešen?
Nai ame ji akana than koa hotelo.
Phenav tumengå me iekh.
Kames te mai dikhas ame?
Tråbul te jeau khårå.
Našti mai ašes?
Bešlem ji akana but.
Kai dašti arakhav tu?
Kadea sî mîrî adresa.
Aves i tehara koèe?
Èi pateau.
Me ajukårav tu.
Dašti mai bešes hançorî?
Te mai aves amendar.
Amande san orkana mišto avilino.
Sahkå kårål amengå khå bari pativ
te nakhås amendar.
Kana nakhås anda amaro foro na
bîstår kå o udar mîrå khåråhko sî
tumengå pîtårdo.

AFIRMAÞII ÈEAÈIMATA
Da. E.
Bine. Mišto.
Råu. Nasul.
MulÆumesc. Naistukå.
Frumos. Mundro. Šukhar.
Urât. Jungalo.
Acolo. Oèe.

17
Aici. Koèe.
Dincolo. Înteal.
Påcat. Bezeh.
Cred cå da. Pateau èå e.
Mie îmi convine. Mangå avel mangå.
Foarte bine. But mišto.
Ai dreptate. Sî tu èeaèimos.
Chiar aça. Orta kadea.
Aça este. Kadea sî.
ÎnÆeleg. Atearau.
Våd foarte bine. Dikhau but mišto.
Este adevårat. Aça e. Sî ceaèeo. Kadea sî.
Acum înÆeleg. Akana atearau.

CUM SÃ MULÞUMIM SAR TE NAISARAS

MulÆumesc!
MulÆumesc pentru toate!
MulÆumesc pentru învåÆåturå!
ÎÆi mulÆumesc cå m-ai ajutat.
ÎÆi mulÆumesc cå ai venit.
ÎÆi mulÆumesc pentru ziua aceasta
minunatå!
Pentru bunåtatea ta så ai parte de
noroc!
Dumnezeu så-Æi dea multå
sånåtate.
Dumnezeu îÆi va da mult
mai mult.
Numai cel ce çtie så dea va avea.
ÎÆi mulÆumesc din inimå,
Doamne!
Vå mulÆumesc pentru...
invitaÆie.
Nais tukå!
Nais anda sa!
Nais ando sîkaimos!
Nais tukå kå kandeanma.
Nais tukå kå avilean.
Nais tukå anda kadoa des
šukhar!
Anda tiro lašimos te aveltu
but bakh!
O Dell te del tu but sastimos.
O Dell del tu but mai but.
Numa kodoa kai del sî te avela les.
Nais andoa illo Devlla!
Nais tukå anda...
o akharimos.

18
 sfat
ajutor.
încredere.
cadou.
aceastå searå.
bunåvoinÆå.
primirea cålduroaså.
urårile de bine.
Vå sunt foarte recunoscåtor.
Vå råmân foarte recunoscåtoare.
Nici nu çtiu cum så vå mulÆumesc.
Vå mulÆumesc în numele tuturor.
MulÆumesc cå...
m-aÆi anunÆat.
mi-aÆi Æinut de urât.
aÆi venit pânå aici.
mi-aÆi aråtat ce este bine.
aÆi venit så må luaÆi.
aÆi fost cu mine.
* *
Sunt foarte mulÆumit.
S-a aråtat mulÆumitå.
Mi-a fåcut o impresie bunå.
Cum vå place la noi?
Må simt foarte bine.
Este foarte frumos aici.
M-am distrat, vå mulÆumesc.
Nu-mi venea så plec.
* *
AÆi fåcut atât de multe pentru
mine.
Este un om...
amuzant.
o sîkaimos.
o kandimos.
o pateaimos.
e pativ.
kadea reat.
o lašimos.
o avaimos o tato.
le mišto naismata.
Sîm tumengå but prijeando.
Ašau tumengå but prijeandi.
Èi èi jeanau sar te naiu tumengå.
Naiu tumengå ando anau saorångo.
Nais kå...
phendean mangå.
nikårdean mangå jungalimahko.
avilean ji koèe.
sîkadean mangå so sî mišto.
avilean te len ma.
sanas mança.
Sîm but naismime.
Sîkadea pe naismime.
Falea pe mangå khå lašo mukhlimos.
Sar èeaileol tume amende?
Ateara ma but mišto.
Sî but šukhar koèe.
Distrosailem, naiu tumengå.
Èi avelas mangå te jeautar.
Kårdean kaditi då but anda mande.
Sî khå manuši...
asando.
19
 inteligent.
amabil.
manierat.
versat.
N-am så uit lucrul acesta.
Pentru mine a fost foarte frumos.
Mi-am fåcut doar datoria.
N-am så vå uit niciodatå.
A fost minunat cå aÆi venit la noi.
harano.
lašo.
sîkado.
bujando.
Èi bîståraua kadea buti.
Anda mande sas but mundro.
Kårde mangå mîàî fala.
Èi bîståraua tu èiåkhdata.
Sas devllikanes kå avilean amende.

SCUZE IERTIMATA
Îmi pare foarte råu. Fal ma but nasul.
IertaÆi-må. Iertisar-ma.
Nu pot så merg acolo. Našti te jeau oèe.
Nu am vrut. Èi kamblem.
Sunt supårat cå nu a venit. Sîm holeariko kå ri avilo.
Nu çtiu. ri jeanau.
Nu må simt bine. Nai mangå mišto.
Nu-mi amintesc nimic. Èi mai anau mangå godi khanèi.
Nu vreau så spun asta. Èi kamau te phenau kadea.
Nu èred. èi pateau.
Nu am spus aça. Èi phendem kadea.
Nu mai pot så açtept. Našti te mai ajukrau.
Îmi pare råu, dar nu se poate. Fal ma nasul, numa naštil pe.
ScuzaÆi-må, nu pot veni. Iertisar-ma, našti te avau.
Ce vreÆi dumneavoastrå este So kames tu nai
imposibil. kårimahko.
Din påcate, nu este aça. Sî bezeh, numa nai kadea.
Am încercat, dar nu se poate. Zumadem, numa naštil pe.
Nu-mi pare bine, dar nu må pot Èi fal ma mišto, ta našti te
împåca cu el. împåtima lesa.
CredeÆi-må cå îmi pare foarte råu. Pateama èå fal ma but nasul.

20
IertaÆi-må cå am întârziat aça de
mult.
Trebuie så recunosc cå eu am fost
vinovatå.
Sunt foarte supårat.
Nu pot så mai vin.
Eu nu am spus aça ceva.
Nu am vrut asta niciodatå.
Îmi cer scuze.
Vå cer iertare.
Vå rog så må iertaÆi.
IertaÆi-må cå am uitat.
Vå rog så må scuzaÆi.
Nu face nimic.
Vå rog så må scuzaÆi cå vå chem
aça de târziu, dar...
Îmi cer scuze cå nu am venit mai
repede.
Vå rog så må iertaÆi, nu am fost
atentå.
Îmi pare råu cå v-am fåcut så må
açteptaÆi.
Nu am vrut så vå supår.
* *
Recunosc cå am greçit.
Vina a fost doar a mea.
Nu pot da înapoi, eu sunt vinovat.
Am greçit.
Sunt vinovat.
Nu am vrut så vå fac råu.
La asta nu m-am gândit.
Sper cå nu v-am supårat.
Ce ghinion!
Iertisarma kå bešlem kadea
but.
Tråbul te prinjeanau kå me sîmas
došali.
Sîm holeariko but.
Našti te mai avau.
Me èi phendem kadea vareso.
Èi kamblem kadea èiåkhdata.
Mangau mangå iertimos.
Mangau tumengå iertimos.
Rudi tume te iertin ma.
Iertinma kå bîstårdem.
Ruditu me te iertin ma.
Èi kårål khanèi.
Ruditu me te iertin ma, kå akharau
tume kadea dur, ta...
Mangau mangå iertimos kå èi
avilem mai sigo.
Ruditu me te iertin ma, èi sîmas
kanesa oèe.
Fal ma nasul kå kårdem tume te
ajukårånma.
Èi kamblem te holearv tume.
Prinjeanau kå athadilem.
E doš sas numa mîàî.
Našti dau parpale, me sîm došali.
Athadilem.
Sîm došalo.
Èi kamblem te kårau tu mengå nasul.
Èi ande mangå godi ka kadea.
Kamaus te na holearau tume.
So prikaza!
21
Îmi pare råu de dumneavoastrå.
Så nu mi-o luaÆi în nume de råu,
nu vå pot spune adevårul.
Nu e nici o problemå.
Bine cå nu a fost el.
Cel ce greçeçte trebuie så plåteascå.
Fal ma nasul anda tumende.
Te na len mangåla ando anaw då
nasul, našti phenav tumengå o
èiaèimos.
Nai èi khå zan.
Mišto kå nas o.
Kukoa kai athadeol tråbul te potinel.

DIVERSE ÎNTREBÃRI ÇÎNORÃ PUŠLIMATA

Ce este aceasta? So sî kadea?
Ce este acesta? So sî kadoa?
Ce zi e azi? So sî ades?
Unde mergi? Karing jeas?
Ce aÆi spus? So phendean?
Ce aÆi întrebat? So pušlean?
Ce doriÆi? So kames?
Ce vrea så facå? So kamel te kårål?
Ce cåutaÆi? So rodes?
Ce nu gåsiÆi? So èi arakhås?
Ce aÆi pierdut? So hasardean?
Ce s-a întâmplat? So kårdean?
Cine v-a spus aça? Kon phendea tukå kadea?
Cine a fost aici? Kon sas koèe?
Cine a fåcut asta? Kon kårdea kadea?
Cine e acel om? Kon sî kodoa manuši?
Cine locuieçte aici? Kon bešel koèe?
Cine a dat în el? Kon dea ande leste?
Unde îl gåsesc? Kai arakhau les?
Unde l-aÆi våzut? Kai dikhlean les?
Unde mergeÆi? Kai jean?
Unde este? Kai sî?
Unde så pun lucrul acesta? Kai te thoau katea buti?
Când plecaÆi? Kana jeantar?

22
Când ai trimis?
Când ai açteptat?
Când vå întoarceÆi?
Când s-a întâmplat?
Când nu a mai venit?
Când credeai cå vine?
De ce?
De ce ai fåcut aça?
De ce ai trecut pe acolo?
De când?
De când nu a mai venit?
DoriÆi ceva?
Så sting lumina?
Så aprind lumina?
VreÆi medicamentele?
VreÆi apå?
Ce nu gåsiÆi?
De unde sunteÆi?
De ce nu vorbiÆi?
De la cine aÆi învåÆat?
AÆi vrea så faceÆi ceva pentru
mine?
Cu ce vå pot fi de folos?
Îmi daÆi çi mie?
Pot så vå spun ceva?
Pot så vå întreb ceva?
SunteÆi de acord?
Nu vå deranjeazå...
dacå fumez?
dacå citesc?
CåutaÆi pe cineva?
AÆi våzut cumva o cåÆeluçå?
Pot så stau jos?
Este liber aici?
Kana tradean?
Kana ajukårdean?
Kana ambolden tume?
Kana sas kadea?
Kana èi mai avilea?
Kana pateasas kå avel?
Sostar?
Sostar kårdean kadea?
Sostar nakhlean oçal?
Då kana?
Då kana èi mai avileas?
Kames vareso?
Te mudarau o beko?
Te astarau o beko?
Kames le draba?
Kames pai?
So èi arakhås?
Katar san?
Sostar èi den duma?
Kastar sîtilean?
Sahkå kames te kårås vareso anda
mande?
Sosa daš ti kandav tume?
Den ma i man?
Dašti te phenav tumengå vareso?
Dašti te pušav tu vareso?
San sar mande?
Èi holeauon...
te çîrdaua duhano?
te drabarau o lil?
Roden varekas?
Dikhlean varesar khå jukleorî?
Dašti bešeau tele?
Sî nango koèe?

23
PROPOZIÞII FORMATE PROPOZIÇII ANDA KHÃ
DINTR-UN SINGUR KORKOÀO DIVANO
CUVÂNT
Da. E.
Nu. Èi.
Bine. Mišto.
Råu. Nasul.
MulÆumesc. Nais tukå.
Cine? Kon?
Ce? So?
Care? Savo?
Când? Kana?
Cum? Sar?
CâÆi? Sode?
Unde? Kai?
De ce? Sostar?
De când? Då kana?
Aici. Kata.
Acolo. Oèe.
Dincolo. Înteal.
În faÆå. Anglal.
În spate. Palal.
Drept. Orta.
Strâmb. Bango.
Påcat. Bezeh.
Adevårat. Èeaèeo.
Imposibil. Bikårimahko.
Sus. Oprå.
Jos. Tele.
Greu. Pharo.
Ajunge. Aråsål.

24
NEGAÞII BIÈEAÈIMATA
Nu. Èi.
Nu vreau. Èi kamau.
Nu cred. Èi pateau.
Nu merg. Èi jeau.
Nu este aça. Nai kadea.
Nu este adevårat. Nai èeaèes.
Nu-i nimic. Nai khanèi.
Nu e mult. Nai but.
Nu e puÆin. Nai hantî.
Niciodatå. Èiåkhdata.
Nu-i drept. Nai orta.
Nu mai pot... Èi mai našti...
Nu vreau så vorbesc. Èi kamau te dau duma.
Nu vreau så açtept. Èi kamau te ajukårau.
Nu vreau så te supår. Èi kamau te holearav tu.
Nu înÆeleg. Èi atearau.
Nu am vrut. Èi kamblem.
Nu meritå. Èi kårål.
Nu face nimic. Èi kårål khanèi.
Nu mai am încredere. Manai ma pateaimos.
Nu mai e nimic de fåcut. Manai khanèi kårimahko.
Nici prin vis, nu vreau. Èi andoa suno, èi kamau.
Nu vreau så încerc. Èi kamau te zumavau.
Nu am nimic de spus. Nai ma khanèi phendimahko.
Nu reuçesc så caut acolo. Èi daštisarau te rodau oèe.
Ca çi când n-aç fi spus. Sar kana nièi nas kå phendem.
Nicåieri nu e bine. Khanikai nai mišto.
Nu v-am înÆeles. Èi ateardem tume.
Nu mai pot så scriu. Našti mai dašti te ramo.

25
ÎNTREBÃRI PUŠLIMATA
INFORMATIVE PHENDIMAHKÃ
Ce? So?
Ce este? So sî
Ce doriÆi? So kames?
Ce înseamnå...? So fal pe ...?
Ce vå trebuie? So tråbul tume?
Ce aÆi pierdut? So hasardean?
Ce cåutaÆi? So roden?
Ce pot face pentru So dašti kårau anda
dumneavoastrå? tute?
Ce problemå aveÆi? So zan sî tu?
Ce i s-a întâmplat? So avilea lehkå?
Ce a fåcut? So kårdea?
Ce noutåÆi ai? So nevimata sî tu?
Ce spuneÆi? So phenes?
Despre ce este vorba? Pa soste sî o divano?
La ce foloseçte asta? Ka soste thol pe katea?
La ce învåÆaÆi? Ka soste sîteos?
Ce pårere aveÆi? So phendimos sîtu?
Ce a spus? So phendea?
Ce a vorbit? So dea duma?
Ce nu a gåsit? So èi arakhlea?
Ce a tot cåutat? So sa rodea?
Ce tot spunea? So sî te kårål?
Ce se va face? So avela?
Ce ar urma? So sî te avela?
Ce va fi? So avela?

CINE? KON?
Cine este? Kon sî?
Cine a fost? Kon sas?

26
Cine a venit?
Cine m-a cåutat?
Cine a întrebat?
Pe cine açteptaÆi?
Cine sunteÆi?
Din partea cui?
Cui vreÆi så-l daÆi?
Cu cine aÆi vorbit?
Cu cine aÆi fost?
Cine sunteÆi dumneavoastrå?
Cine este aceastå doamnå?
Cine este acela?
Cine este aceea?
Cine a fost acela?
Cine Æi-a spus asta?
Al cui este baticul?
Cui så-i spun?
Despre ce vorbeçti?
Despre cine este vorba?
Cine a spus una ca asta?
Cine nu a crezut-o?
Kon avilo?
Kon rodea-ma?
Kon pušlea?
Kas ajukårås?
Save san?
Anda kasti rig?
Kahkå kames te des les?
Kasa dean duma?
Kasa sanas?
Kon san tume?
Kon sî katea raii?
Kon sî kukoa?
Kon sî kutea?
Kon sas kukoa?
Kon phendea tukå kadea?
Kahko sî o dikhlo?
Kahkå te phenau?
Pa soste des duma?
Pa soste sî o divarno?
Kon phendea iekh sar kadea?
Kon èi pateaia la?

UNDE? KAI?
Unde este...? Kai sî...?
Unde duce...? Kai nigrål...?
Unde mergeÆi? Kai jean?
Pe unde se ajunge la...? Katar aråsål pe koa...
De unde sunteÆi? Katar san?
De unde veniÆi? Katar aven?
Unde vreÆi så mergeÆi? Kai kamen te jean?
Unde este intrarea? Katar sî o šutimos?
Unde ai fost? Kai sanas?

27
Unde este biroul de informaÆii?
Unde duce acest drum?
Unde a spus cå ne întâlnim?
Unde aÆi låsat copilul?
De unde se poate cumpåra...
De unde am putea lua...
Unde este locul acela?
De unde så çtiu?
Pe unde ar putea så fie?
Pe unde vine el?
Pe unde putem ajunge repede la
hotel?
CÂT?
Cât costå?
Cât ar fi pânå acolo?
Cât mai trebuie så merg?
La ce orå?
La ce orå se închide?
La ce orå se deschide?
Pânå la ce orå?
Cât timp?
Cât ai spus?
Cât ai crezut cå face?
Cât vezi cu ochii.
Cât de mult?
Cât timp am pierdut?
Cât dureazå spectacolul?
Cât timp veÆi fi plecat?
Cât timp veÆi sta acolo?
CâÆi ani aveÆi?
CâÆi ani are båiatul
dumneavoastrå?
28
Kai sî o birowo le pušlimatångo?
Kai nigrål kakoa drom?
Kai phendea te arakhadiuas?
Kai mukhlean le šaoàås?
Katar dašti te tinel pe...
Katar dašti saras te las...
Kai sî o than kodoa?
Katar te jeanau?
Katar sahkå dašti te avel?
Katar avel o?
Katar dašti aråsas mai sigo koa
hotelo?
SODE?
Sode kårål?
Sode sî ji oèe?
Sode te mai jeau?
Ka sode èeaso?
Ka sode èeaso phandadeol?
Ka sode èeaso pîtårdeol?
Ji ka sode èeaso?
Sode èiro?
Sode phendean?
Sode pateaian kå kårål?
Sode dikhås le iakhånça.
Sode då but?
Sode èiro hasardem?
Sode nikrål o spektakolo?
Sode èiro sî te aves teleardo?
Sode èiro sî te ašes oèe?
Sode bårš sî tume?
Sode bårš sî tirå šaves?
CâÆi ani au trecut de atunci?
CâÆi copii vor învåÆa aici?
Câte kilograme de mere aÆi
cumpårat?
Câte femei çtiu så cânte?
Cât timp a zburat pe aripa de
timp de când nu ne-am våzut?
CÂND?
Când a fost?
Când aÆi venit?
Când aÆi ajuns?
Când v-a întrebat?
Pânå când?
Pânå când råmâneÆi la noi?
Când o så plecaÆi?
Când va fi nunta?
Când are loc logodna?
Când o chemi acaså?
Când vine iarna?
Când aç putea så vin?
Când plecåm?
Când pot vorbi cu domnul?
De când nu mai vedeÆi aça bine?
De când açteptaÆi aici?
De când nu mai vorbiÆi?
Când ai de gând så-l ierÆi?
Când pådurea va înverzi, am
så-Æi scriu.
Când soarele nu va mai încålzi
påmântul; am så te uit çi eu.
De când açtept så te våd çi så-Æi
vorbesc o clipå doar...
Sode bårš nakhle då oçal?
Sode šaorå sî te sîteon koèe?
Sode tile phabengå
tindean?
Sode romnea jeanen te dilaban?
Sode èiro hureailo pe phakh la
vreameati då kana èi mai
dikhleam ame?
KANA?
Kana sas?
Kana avilean?
Kana aråslean?
Kana pušlea tume?
Ji kana?
Ji kana ašen amende?
Kana sî te jeantar?
Kana sî o abeau?
Kana sî e tomneala?
Kana akharås la khårå?
Kana avel o ivend?
Kana sahkå dašti te avau?
Kana jeastar?
Kana dašti dau duma le rasa?
Då kana èi mai dikhås kadea mišto?
Då kana ajukårån koèe?
Då kana èi mai den duma?
Kana sîtu godi te iertis les?
Kana o våš zålenil sî te ramo tukå.
Kana o kham èi mai tatearåla e
phuw i me sî te bîstårav tu.
Då kana ajukrau te dikhav tu thai
te dau duma tusa numa åkhçîra...
29
CUM? SAR?
Cum se zice...? Sar phenel pe...?
Cum se spune în romanes...? Sar phenel pe romanes...?
Cum se numeçte aceastå floare? Sar bušol kadea luludi?
Cum vå numiÆi? Sar bušos?
Cum aÆi dormit? Sar sutean?
Cum vi se pare? Sar falpe tukå?
Ce-aÆi spus? So phendean?
Cum adicå? Sar kadea?
Cum aça? Sar phendean?
Cum vå simÆiÆi azi? Sar sî tukå ades?
Cum este la dumneavoastrå? Sar sî tumende?
Cum se pregåteçte aceastå Sar kårdeol pe kakoa guglimos?
pråjiturå?
Cum se face cå...? Sar kårdeol pe kå...?
Cum aÆi ajuns aici? Sar aråslean koèe?
Cum ar fi.... Sar avela...
Cum a plecat fårå så spunå? Sar gålotar bi te phenel?
Cum aÆi ajuns în locul acela? Sar arålslean ando than kakoa?
Cum poÆi så crezi cå ziua aceasta Sar dašti te pateas kå o des kakoa sî
se va întoarce? te mai amboldel pe?
Cum somnul te adoarme când Sar e lindri sovlearåltu kana ašado
obosit tu eçti...? tu san...?
Cum visul se destramå atunci Sar o suno jealtar atunèea kana tu
când te trezeçti? uštes?
Cum noaptea dispare la ivirea Sar e reat hasaol kana o des
zorilor? phaàadeol?
Cum ochii tåi må farmecå în vrajå Sar te iakha man drabarån thai
de nu mai pot scåpa de ei? akharån ta našti mai mekama lendar?

DE CE? SOSTAR?
De ce nu pot så vin cu tine? Sostar našti avau tusa?
De ce nu te pot crede? Sostar našti te pateau tu?

30
De ce nu poate veni?
De ce vorbeçti aça?
De ce nu ai încredere în mine?
De ce vii aça de târziu în sufletul
meu?
De ce se laså întuneric peste cer
aça devreme?
De ce påsårile pleacå låsând
cuiburile goale?
De ce ochii tåi må cheamå
oriunde eu aç fi?
De ce în somnul meu apari?
De ce inima te cheamå?
De ce iarna ninge întruna?
De ce zåpada e rece?
De ce atunci în primåvarå neaua
se topeçte?
De ce la a soarelui cåldurå firul
ierbii înverzeçte?
De ce stelele pe cer sunt florile
cerului?
De ce noaptea e întuneric çi ziua
este luminå?
De ce este totul aça çi nu e
altcumva?
SÃ NE FACEM ÎNÞELEªI
VorbiÆi cumva...
româneçte?
romanes?
englezeçte?
franÆuzeçte?
nemÆeçte?
Sostar našti avel?
Sostar des duma kadea?
Sostar nai tu pateamos ande mande?
Sostar aves kadea dur ande muro
dii o korkoào?
Sostar mekål pe kalimos poa èeri
kaditi då sigo?
Sostar le èiriklea jeantar thai mekån
pehkå thana nangå?
Sostar te iakha akharån ma orkai
me avaua?
Sostar aves ande mîrî lindri?
Sostar muro illo akharål tu?
Sostar ivende del o iw ande-iekh?
Sostar o iw sî šudro?
Sostar atunèea angloamilai bilal sa o
iw?
Sostar koa tatimos le khamehko e
èear zålenil?
Sostar le èeria poa èeri sî le luludea
le èerehkå?
Sostar e reat sî kalimos thai ando
des duda?
Sostar sa sî kadea thai nai
avervaresar?
TE KÃRASAME ATEARDE
Des duma varesar...
rumînisko?
romanes?
englezîsko?
françuzîsko?
nemçîsko?
31
 ruseçte?
italianå?
Îmi pare foarte råu, nu çtiu så
vorbesc englezeçte.
Vorbesc foarte puÆin, dar înÆeleg
totul.
Cunosc limba aceasta.
Acum învåÆ så vorbesc.
Am çtiut aceastå limbå, dar acum
am uitat-o.
Nu am mai vorbit de mult.
Nu vorbesc bine, fac multe greçeli
gramaticale.
Cunosc multe cuvinte.
VorbiÆi foarte bine.
Dumneavoastrå înÆelegeÆi când
vå vorbesc eu?
Ai înÆeles ce am spus?
ÎnÆeleg foarte greu.
Mai spuneÆi o datå, vå rog.
Nu aÆi înÆeles ce am spus?
Vå rog så vorbiÆi...
mai încet.
mai tare.
mai rar.
Ce înseamnå asta în limba romai?
Cum se pronunÆå acest cuvânt?
În limba romai nu existå acest
cuvânt.
De când învåÆaÆi romanes?
Mi-a plåcut mult cum sunå
aceastå limbå.
Este o limbå foarte veche.
Este una dintre cele mai vechi
limbi ale påmântului.
32
rusîsko?
italianisko?
Fal ma but nasul, èi jeanau te dau
duma englezîsko.
Dau duma hançî ta atearau sa.
Prinjeanau kadea šib.
Akana sîtiuau te dau duma.
Jeangleam kadea šib, ta akana
bîstårdem.
Èi mai deam duma då but.
Èi dau duma mišto kårau but
athadimata gramatikalea.
Prinjeanau but divanuri.
Des duma but mišto.
Tu atearås kana me dau
tukå duma?
Ateardean so phendem?
Atearau but pharås.
Mai phenen åkh data, rudi tu.
Èi ateardean so phendem?
Rudi tu te des duma...
mai lokorås.
mai zurales.
mai slobodo.
So te avel kadea ande šib e romaii?
Sar phendeol pe kadea vorba?
Ande šib e romaii nai kadea vorba.
Då kana sîteos romanes?
Plaèeaia ma but sar ašundeol pe
kadea šib.
Sî khå šib but puraii.
Sî iekh andal mai puraia šiba la
phuweakå.
Limba romairo s-a påstrat prin
viu grai.
Aceastå limbå nu a fost scriså
niciodatå.
Limba romai este internaÆionalå,
la fel ca engleza çi germana.
Limba romai este muzicå çi vrajå.
De ce?
Pentru cå limba romaii påstreazå
cam 80% procente din vechea
limbå sanscritå.
Dar de ce nu a fost scriså aceastå
limbå?
Se poate så fie limba plåcutå lui
D-zeu çi El nu a îngåduit lucrul
acesta.
Eu vreau så învåÆ aceastå limbå.
Romii au învåÆat româneçte çi eu
vreau så învåÆ romanes.
Mi-ar fi plåcut så vorbesc aceastå
limbå.
Nimic nu te poate opri de
a învåÆa limba romaii.
Nu am de unde så învåÆ.
Acum, cine vrea poate învåÆa
aceastå frumoaså limbå romaii.
LIMBI STRÃINE
VorbiÆi romanes?
Nu, îmi pare råu.
ÎnÆeleg ce spuneÆi, dar nu çtiu
så vorbesc.
VorbiÆi engleza?
E šib e romaii nikårdea pe andoa
mui.
Kadea šib nas ramome èiåkhdata.
E šib e romaii sî internaçionalo sar
e engleza thai e germana.
E šib e romaii sî dilabaimos thai
drabarimos.
Sostar?
Ande šib e romaii arakhadeon pe
80% proèenturea andai puraii šib
e sanskrito.
Sostar nas ramome kadea šib?
Daštil pe te avel e šib kai èeaileol le
Devlles thai èi muklea kadea buti.
Me kamau te sîtiuau kadea šib.
Le rom sîtile gajikanes i me kamau
te sîtiuau romanes.
Sahkå èeaileol ma te dau duma
kadea šib.
Khanèi našti atårdearål tu te sîteos
e šib e romaii.
Naima katar te sîtiuau la.
Akana kon kamel dašti sîteol kade
šukhar šib romaii.
ŠIBA ÈEMUNEA
Des duma romanes?
Èi, fal ma nasul.
Atearau so phenes numa èi jeanau
te dau duma.
Des duma englezîsko?
33
Cum så nu. Vorbesc foarte bine
englezeçte.
Må înÆelegeÆi cum vorbesc?
Când vorbiÆi mai rar, vå înÆeleg
bine.
Eu vreau så învåÆ limba romaii.
Limba romai este una dintre cele
mai vechi limbi vorbite.
Limba romai este foarte muzicalå.
Cum se scrie acest cuvânt?
Aç vrea så iau lecÆii ca så pot
învåÆa limba romaii.
Ce înseamnå cuvântul acesta?
Cum se spune în romanes...
Îmi place limba romaii!
Este o limbå internaÆionalå.
În toatå lumea se vorbeçte
romanes.
Aceastå limbå se scrie cum se
aude?
Aproximativ, cu excepÆia unor
sunete specifice limbii romai.
Accentul cade întotdeauna pe
prima vocalå.
CETÃÞENIA
Sunt cetåÆean român.
A primit cetåÆenie...
americanå
francezå
germanå
suedezå
englezå
34
Sar te na. Dau duma mišto
englezîsko.
Atearån ma sar dau duma?
Kana des duma mai lokås, atarau tu
mišto.
Me kamau te sîtiuau e šib e romaii.
E šib e romaii sî iekh anda le šiba le
mai puraia dineduma.
E šib e romaii sî but dilabaimos.
Sar ramol pe kadoa divano?
Sahkå kamau te lau leèçîi kaste
sîtiuau e šib e romaii.
So sî kakoa divano?
Sar phenel pe romanes...
Èeaileol ma e šib e romaii!
Sî khå šib internaçionalo.
Ande sai lumea del pe duma
romanes.
Kadea šib ramol pe sar ašundeol
pe?
Ortakadea ta sî varesar phendimata
numa la šibakå la romaiakå.
O akèento perål pe vokala anglal.
E ÈETÃÇENIA
Me sîm èetåçeano rumîno.
Lea èetåçenia...
amerikanisko
françuzîsko
nemçîsko
švaiçisko
englezîsko
NAÞIONALITATEA E NAÇIONALITATEA
Sunt rom. Sîm rom.
Prietenul meu este... Muro prinjeando sî...
african afrikano
albanez albanezo
american amerikano
austriac austriako
belgian belgiano
brazilian braziliano
bulgar bulgaro
canadian kanadiano
elveÆian šwaiço
englez englezo
finlandez finlandezo
francez franèezo
neamÆ neamço
grec greko
irlandez irlandezo
italian italiano
mexican mexikano
norvegian norvegiano
polonez polonezo
rus ruso
spaniol spaniolo
sud-american sud-amerikano
suedez suedezo
turc turko
ucrainian uèraniano
æara mea este... Muro èem sî...
Albania e Albania
America de Sud e Amerika de Sud
Australia e Australia
Austria e Austria
Belgia e Belgia

35
 Bulgaria e Bulgaria
Canada e Kanada
Cehia e Èehia
China e Èhina
Danemarca e Danemarka
ElveÆia o Šwaço
Finlanda e Finlanda
FranÆa e França
Germania o Neamço
Grecia e Greèia
Irlanda e Irlanda
Italia e Italia
Iugoslavia e Iugoslavia
Japonia e Japonia
Mexic e Mexiko
Norvegia e Norvegia
Olanda e Olanda
Polonia e Polonia
Spania e Spania
Suedia o Suedia
Turcia e Turèia

DATE PERSONALE DIMATA MANUŠEHKÃ

Må numesc... Me bušoau...
Sunt din... Sîm anda...
Numele... O baro anau...
Prenumele... O çinoro anau...
Sunt nåscut la Sibiu. Sîm kårdo ando Sibio.
Locul çi data naçterii. O than thai e data le kårimasti.
Locuiesc la Bucureçti. Bešeau andel Bukurešti.
Domiciliul actual... O bešlimos då akana...
Stau la hotelul... Sîm koa hotelo...
NotaÆi-vå adresa mea. Ramosar tukå mîrî adresa...

36
Adresa mea este... Mîrî adresa sî...
Numele meu este... Muro anau sî...
Îmi daÆi voie så vå spun pe Mekås ma te phenav tukå po
numele mic? çînoro anau?
Spune-mi pe numele mic. Phen mangå po anau o çînoro.
Acaså mi se spune... Khårå phenen mangå...
æie cum Æi se spune acaså? Tukå sar phenen tukå khårå?
Nume de familie O anau la familiako
Prenume O anau
Nume de fatå (dinaintea O anau då šei (angla o phanglimos)
cåsåtoriei)
Numele tatålui O anau le dadehko
Numele mamei O anau la deiako
Data naçterii: Nåscut... Kana kårdilean. Kårdo...
Locul naçterii O than le kårdimahko
æarå O èem
NaÆionalitate E naçionalitatea
Religie O pateiamos
ateu bipateaimahko
protestant protestanto
greco-catolic greko-katoliko
romano-catolic romano-katoliko
ortodox ortodoxo
Adresa E adresa
adresa temporarå e adresa temporaro
adresa permanentå e adresa permanento
Profesiune Ti buti
Starea civilå Phanglimos
cåsåtorit phanglino
necåsåtorit biphanglo
divorÆat dinodrom
våduv phivlo
våduvå phivli
Paçaport numårul... O pašaporto numåro.

37
Buletin de identitate Buletino manušehko
Locul eliberårii... O than kai sas kårdo...
Data eliberårii O des kana sas kårdo
Eliberat de... Kårdo kata...
Valabil de la .... pânå la Lašo då kata.... ji koa....
Scopul cålåtoriei O skopo le phirimahko
cålåtorie de afaceri phirimos butakeako
vizitå la prieteni jeamos kal prinjeande
vizitå de studii jeamos koa sîkaimos
turist turisto
interpret, traducåtor tålmaèio
membru al delegaÆiei membro la delegatiako
delegatul firmei ... o delegato la buteako
ziarist, jurnalist ziaristo, jurnalisto
ReferinÆe, recomandåri Referinçe, lila prinjarimahkå
Durata çederii E data le bešlimasti
Trecerea frontierei O nakhaimos la graniçako
punct de intrare katar šol pe
punct de ieçire katar anklel pe

SOLICITÃRI RUDIMATA
Vå rog, Rudi tu,
daÆi-mi... de-ma...
ajutaÆi-må... kande-ma...
împrumutaÆi-mi... de-ma unjile...
spuneÆi-ne... phen mangå...
aråtaÆi-ne... sîkav mangå...
Pot så vå rog ceva? Dašti rudi tu vareso?
Aç vrea så vå rog ceva. Sahkå kamau te ruditu vareso.
Am o mare rugåminte la Sîma baro rudimos
dumneavoastrå. tute.
Am ceva så... Sîma vareso te,
vå aråt. sîkavau tukå.
vå spun. phenav tukå.

38
Aç vrea... Kamauas...
AÆi putea... Dašti saråsas...
Aç putea... Dašti sarauas...
Aç dori... Kamblem as...
Îmi permiteÆi så... Mekån ma te...
AÆi putea så-mi înapoiaÆi... Dašti des ma parpale...
Vå rog. Rudi tu.
SpuneÆi. Phen.
Vå ascult. Ašunav tu.
Rog så fie liniçte. Rudi tume te avel ujimos.
TåceÆi. Ašen muto.
LåsaÆi-må singur. Mekån-ma korkoào.
Nu mai vreau så våd pe nimeni. Èi mai kamau te dikhau khanikas.
Nu uitaÆi, vå açtept. Na bîstårår, ajukraw tu.
PlecaÆi. Telearån.
DeschideÆi. Pîtårån.
AçteptaÆi. Ajukårån.
Urmåtorul. O kolaver.
VeniÆi aici. Aven orde.
LuaÆi loc. Ašen tele.
UitaÆi-vå. Dikhån-ta.
ÎncetaÆi. Atårdeardeon.
Vå rog nu-mi mai vorbiÆi despre Rudi tu na mai des mangå duma pa
lucrul acesta. kadea buti.
Vå rog så-mi aduceÆi aminte. Rudi tu te anes mangå godi.
DaÆi-mi så våd. De-ma te dikhau.
Cum se deschide? Sar pîtårdeol pe?
E foarte frumos. Sî but šukhar.
V-aç fi recunoscåtor dacå aÆi Sahkå avau tukå prinjeando te
schimba subiectul. paruwen o divano.

39
INTERVENÞIE
ÎN DISCUÞIE
Nu este adevårat...
Må låsaÆi så vorbesc...
Aç fi vrut så cred cå...
Trebuie så vå spun...
Nu pot så spun...
Ar fi nedrept din partea mea...
Din câte çtiu...
IertaÆi-må cå vå întrerup...
Nu v-aç spune cum a fost...
Se vorbeçte despre...
Se spune cå...
Vom vedea dacå...
ÇtiÆi cå...
AÆi auzit...
Am uitat så vå spun...
Vå rog så...
PuteÆi crede aça ceva...
Nu mai înÆeleg...
Nu eram acolo când...
Nu am våzut...
Nu era bolnavå atunci...
Asta este o poveste...
Nu poate fi de crezut...
Nu poate så facå aça ceva...
Så ne întoarcem din nou la...
EraÆi cu el când...
Aça am crezut...
O så mai încerc...
Nu pot råspunde pentru
altcineva...
40
ATÃRDEARIMOS ANDO
DIVANO
N’ai èeaèes...
Mekån ma te dau duma...
Sahkå kamau te pateau kå...
Tråbul te phenav tumengå...
Našti te phenau...
Sahkå avel hohaimos anda mande...
Anda sode jeanau...
Iertisar ma kå atårdearav tu...
Naskå mothoav tumengå sar sas...
Del pe duma poa...
Mothol pe kå...
Dikhasa te...
Jeanen kå...
Ašundean...
Bîstårdem te phenav tumengå...
Rudi tume te...
Dašti pateas kadea vareso...
Èi mai atearau...
Èi sîmas oèe kana...
Èi dikhlem...
Nas nasfali atunèeara.
Kadea sî khå paramièi...
Našti te avel pateaimahko...
Našti te kårål kadea vareso...
Te amboldasa me pale koa...
Sanas lesa kana...
Kadea pateaiem...
Sî te mai zumavau...
Našti te phenau anda
avervarekaste...
CUM VÃ NUMIÞI?
Cum vå numiÆi?
Numele meu este Eduard, dar
prietenii îmi spun Edy.
SunteÆi o familie numeroaså.
CâÆi fraÆi sunteÆi?
Câte surori çi câÆi fraÆi?
Cinci surori çi un frate.
Nu mai am fraÆi, sunt singur
la pårinÆi.
Cum se numeçte tatål
dumneavoastrå?
Numele tatålui meu este Ion.
Fratele dumneavoastrå este
cåsåtorit?
Cu cine este cåsåtoritå sora ta?
Sora mea este måritatå cu Didi.
De când e måritatå?
Ce fel de rudå este cu
dumneavoastrå Lucia?
Este sora mea.
O cunoaçteÆi pe Tiffany?
Am auzit cå Bianca s-a logodit.
Nu este adevårat.
Oamenii vorbesc multe.
Când este ziua dumneavoastrå
de naçtere?
Cum o chema pe bunica
dumneavoastrå?
AduceÆi-vå aminte. Nu se poate
så-i fi uitat numele.
O chema Lulica.
SAR BUŠOS?
Sar bušos?
Muro anau sî Eduardo, ta le
prinjeande phenen mangå Edy.
San khå familia bari?
Sode phral san?
Sode pheia thai sode phral?
Pangi pheia thai khå phral.
Manai ma phral, sîm
korkoào.
Sar bušol teo dad?
O anau mîrå dadesko sî Iono.
Teo phral sî phanglo romneate?
Kasa sî ti phei phangli romeste?
Mîrî phei sî phangli romeste le
Didesa.
Då kana sî phangli romeste?
So sî tusa e Luèia?
Sî mîrî phei.
Prinjeanes la Tiffånea?
Ašundem kå e Bianka tomnisarde la.
Nai èeaèes.
Le manuši den duma but.
Kana sî teo des le kårimahko?
Sar bušolas tiri baba?
An tukå godi. Našti te bîstårdino
lako anau.
Bušolas Lulika.
41
Ce nume frumos! Èe anau šukhar!
Te rog spune-mi câteva nume Rudi tu phen mangå varesar anaua
romane. romane.

NUME DE BÃRBAÞI NUME DE FEMEI

ANAU ROMENGÃ ANAUA ROMNEANGÃ
Cioaba Verdeana
PiÆulo Frunza
Istrati Bria
Melo Kalia
Kreaia Lulika
Rista Måzårika
Brati Luludi
Dodo Garoafa
Didi Sîbinka
Fano Lumina
Polo Låmâia
Gogo Lisandra
Puia Mariça
Mokano Luba
Bålea Mura
Zdrålea Marika
Mîndreano Tejalina
Iono Persiga
Vali Olga
Ramino Kanta
Ianciulo Lina
Manulo Duda
Mihai Fraga
Lisandro Tina
Phabai Sighišoara
Gutui Timiçoara
Adriano Simeria

42
Nedelko Orada
Periano Mîndra
Ilari Èireaša
Birea Dolina
Pirpa Påpuša
Påtro Pruna
Mîrádo Lina
Bondalici Orja
Gheordi Ariana
Ferdea Måreanka
Kalo Verjina
Mano Zagodina
Tanti Zîvideanka
MihaiÆ Kålina
Urda Leanka
Bårculika Suorî
Diamanto Talia
VraÆa Bila
Ceandiri Šopîrla
NiÆa Kristina
Vînåto Bada
Iorgo Baia
Dinauro Zambila
Šuko Luèika
Pampi Portokala
Tenta Rina
Lolea Adriana
Doro Èirikli
Stånika Mitika
Maika Narèisa
Ambrol Toria
Sibiano Stela
Ardeleano Zuza
ElveÆiano Perisga
Toma Vitrina

43
Struguro Ramayana
Tanasia Parni
Rista Veta
Kukulo Fina
Angar Gabriça
Davido Puika
Fluturo Merèedesa
Miulo Kasandra
Lala Rosalinda

FAMILIE
Eçti cåsåtorit?
Da, sunt cåsåtorit de 7 ani.
Nu sunt cåsåtoritå.
Nu am timp så-mi fac o familie.
Îmi pare råu, asta este.
Prefer så fiu singur.
Am avut o cåsnicie care nu
a mers.
V-aÆi despårÆit de mult?
Da, nu are rost så vorbesc
despre asta.
Când te-ai cåsåtorit?
Må bucur pentru tine.
Te înÆelegi bine cu nevasta?
Chiar foarte bine.
Când mi-o prezinÆi çi mie?
AveÆi copii?
Da, avem un båiat çi o fetiÆå.
Cum a fost când ai devenit tåtic?
Tremuram tot. Am avut mari
emoÆii.
E FAMILIA
San phanglo romneate?
E sîm romneate då 7 bårš.
Èi sîm phangliromeste.
Nai ma èiro te kåråu mangå khå
familia.
Fal ma nasul, kadea sî.
Kamau te avau korkoào.
Sas ma khå phanglimos ta èi gålo.
Muklean tume då but?
E, èi kamau te dau duma
pa kadea.
Kana phanglean tu?
Fal ma mišto anda tute.
Atearås tu mišto la romneasa?
Orta but mišto.
Kana sîkaves la i mangå?
Sî tume šaórå?
E, same khå šaóro thai åkh šeiorî.
Sar sas kana kårdilean dadoro?
Izdrauas sa. Sas ma bari dar.

44
Spune-mi, fetiÆa seamånå cu tine Phen mangå e šórî ameal tusa or
sau cu altcineva? avervarekasa?
Seamånå cu mine la perfecÆie. Ameal orta pe mande.
Este foarte frumoaså fetiÆa Sî but šukhar amari šeiorî.
noastrå.
Ar trebui så vii så o vezi. Kam tråbula te aves te dikhås la.
Peste douå såptåmâni am så vin Pa dui kurkå sî te avau
pe la voi. tumende.
* *
frate phral
sorå phei
geamån geamåno
soacrå sastri
socru sastro
necåsåtorit biphanglo romneate
orfan bidadehko
rudå neamo
nuntå abeau
de argint rupuno
de aur sumnakuno
de diamant diamantosti
soÆ rom
soÆie romni
stråbunic o dad le papohko
stråbunicå e dei la babati
stråstråbunic o papo le papohko
stråstråbunicå e baba la babati
stråmoç phurophunångo
înmormântare prahomos
moarte mulimos
tatå dad
tåtic dadoro
frate vitreg phral bièeaèi

45
bunic, bunicå papo, baba
sorå vitregå phei bièeaèi
tatå vitreg dad bièeaèi
mamå vitregå dei bièeaèi
unchi, måtuçå kako, bibi
ginere jeamîtro
norå bori
mire, mireaså tårno, tårni
naç, naçå èhirvo, èhirvi
nevastå tânårå boreoàî
cumnat, cumnatå šogoro, šogoriça
logodnic, logodnicå tominimeno, tominimeni
pårinÆi dada
bårbat, femeie murš, juvli; rom, romni
botez bolimos
poreclå anau prasaimahko
iubit, iubitå phiramno, phiramni
båtrân phuro
båtrânå phuri
båtrâneÆe phurimos
a se cåsåtori phangleol pe
cåsåtorie phanglimos
cåsåtorit phanglino
copil, copii šaró, šaorå
divorÆat phivlo
fatå šei
fårå copilårie bi te aven šaorå
våduv, våduvå pusto
virginå šeibari
fatå båtrânå šei phuri
soÆia mea mîrî romni
fiicå šei
fiu šau

46
EXCLAMAÞII – PHENDIMATA –
IMPERATIVE RUDIMAHKÃ
Så mai açteptåm! Te mai ajukåras!
AscultaÆi-må! Ašunen mande!
Vå rog! Rudi tume!
VeniÆi aici! Aven koèe.
LuaÆi loc! Ašen tele!
Ce minunåÆie! So mândrimos!
Ce frumuseÆe! So šukarimos!
Ce måreÆie! So barimos!
Ce bogåÆie! So bravalimos!
Ce bine cå aÆi venit! Soi då mišto kå avilean!
LåsaÆi-må în pace! Mekån ma korkoào!
Nu treceÆi pe acolo! Na nakhån oçal!
Ce zi frumoaså! So šukhar des!
Ce prostie! So dilimos!
Du-te! Jea!
Nu te opri! Na atårdeo!
AçteptaÆi o clipå! Ajukårån åkhçîra!
SåriÆi! Huten!
HoÆii! Le èioà!
PrindeÆi-l! Astarån-les!
Pleacå de aici! Jeatar koçal! Telear koçal!
ScuzaÆi-må! Iertisarån ma!
RidicaÆi-vå! Vazden tume!
Nu vå låsaÆi! Na mekån tume!
Ce ruçine! So lajau!
Fir-ar så fie! Avel te avel!
TåceÆi! Ašen!
ÎnchideÆi uça, vå rog! Phandaven o udar, rudiv tume!
Aratå-mi cum så fac! Sîkav ma sar te kårau!
VorbiÆi mai tare! Den duma mai zurales!
LåsaÆi-o pe maså! Mekånla pe skafidi!
Pleacå! Telear!

47
Întoarce-te! Ambolde tu!
Nu cânta! Na dilaba!
Vino înapoi! Aw parpale!
Cântå! Dilaba!
Plângi! Rou!
Râzi! Asa!
Nu te duce acolo! Na ja oèe!
FugiÆi! Naš!
StaÆi pe loc! Aš po than!
Opreçte-te! Atårde-o!
Prinde-må! Astar-ma!
Då-mi mårul! De-ma e phabai!
Scrie-mi! Ramosar mangå!
Så nu te mai aud! Te na mai ašunav tu!
Du-te departe! Jea dur!
Crede-må! Patea-ma!
PrindeÆi hoaÆa! Astarån la èiornea!
PuneÆi mâna pe el! Thon o vast pe leste!

URÃRI
Dumnezeu cu voi!
Så tråiÆi mulÆi ani!
Så tråiÆi!
Multå sånåtate så vå dea
Dumnezeu.
ÎÆi doresc numai bine!
La mulÆi ani!
Noroc!
Dumnezeu så vå ocroteascå!
Så tråiÆi çi la mai bine!
Så aveÆi noroc çi sånåtate!
Så vå tråiascå copiii!
RåmâneÆi cu Dumnezeu!
TRAIMATA
O Dell tumença!
Te trais but bårš!
Te trais!
But sastimos te del tume o Dell.
Kamav tukå sa mišto!
But bårš angle!
Bakh! Sîias!
O Dell te arakhål tume!
Te train thai mai mišto!
Te avel tume bakh thai sastimos!
Te train tumarå šaoàå!
Ašen le Devllesa!

48
MergeÆi cu Dumnezeu!
Argint çi aur så ai în viaÆå!
Un An Nou Fericit!
Toate urårile de bine çi sånåtate
pentru Noul An!
Cråciun Fericit!
Hristos a înviat!
Paçte Fericit alåturi de cei dragi!
Sånåtate!
Fericire!
RåmâneÆi cu bine!
Så auzim de bine!
Så ne gåsim în pace!
De dragul zilei tale aç vrea
så-Æi dau în dar...
Scumpå tu fetiÆå a mea, azi acum
de ziua ta, îÆi dåruiesc inima.
Cu ocazia zilei tale, dulce mamå,
îÆi doresc så ai parte de sånåtate
çi viaÆå lungå lângå cei dragi.
Azi, de ziua ta, iubita mea surioarå,
deçi suntem departe, priveçte
înspre cer çi stelele o så-Æi spunå
cå eçti sora mea cea bunå çi
peste timp mereu: „La mulÆi ani,
surioarå!“.
Må alåtur celor mulÆi ce aståzi îÆi
rostesc: „La mulÆi ani!“
Çtiu cå sunt tare departe, dar
iubirea-mi pentru tine este aici
în inimå çi-o så fie oricând, chiar
çi atunci când n-oi mai fi.
Jean le Devllesa!
Rup thai sumnakai ande teo traio!
Bakhatalo Nevo Bårš!
Sa le traimata le mištimahkå thai
sastimahkå ando Neo Bårš!
Bahtalo Kråèiuno!
O Kristoso uštilo!
Bahtali Patradi paša tirå le kuèi!
Sastimos!
Bahtalimos!
Ašen le mištimasa!
Te ašunas numa mišto!
Te arakhadiuas împaèe!
Anda o drago te desåsko kamau te
dau tu pativ...
Mîrî kuèii šeiorî akana ades ande
tiro des dav tu me muro illo.
Ande teo des guglie dale kamav
tukå te avel tu sastimos thai traio
baro paša tirå le kuèi.
Te avel ades ande teo des mîrî kuèi
pheiorî, kå sam kaditi då dur, tu
dikh karing o èerii le èeraia
phenena tukå kå san mîrî phei e
laši orkana anda mande: „But bårš
angle, pheiorîie!“.
Thoa ma i me paša le but kai
phenen tukå ades „But bårs
angle!“
Jeanau kå sîm but dur ta muro
kamblimos anda tute sî koèe
ando
illo thai sî te avel orkana i kana
me èi mai avaua.
49
Zile multe fericite îÆi doresc din
partea mea: sånåtate çi iubire,
mult succes în viaÆa ta.
Dacå crezi cu adevårat cå eu
te-am uitat, te înçeli iubitul
meu, în suflet te-am påstrat
de aceea îÆi rostesc
çi azi: „La mulÆi ani, iubire“.
CONDOLEANÞE
Ne pare foarte råu de moartea
fulgeråtoare a soÆului
dumneavoastrå!
Câtå durere a låsat în urmå.
Suntem alåturi de dumneavoastrå
în marea durere a pierderii celui
drag.
M-a întristat profund cå nu mai
este în viaÆå.
Dumnezeu så vå întåreascå.
Nimic nu vå poate alina durerea
grea pricinuitå de pierderea
fiinÆei dragi.
Dumnezeu så fie alåturi de
dumneavoastrå în aceastå
mare durere.
În inima mea durerea nu se va
stinge niciodatå.
Lumânåri, flori çi lacrimi peste
timp tu vei avea, så-Æi spunå
din partea mea: eu niciodatå
nu te pot uita.
50
Des but bahtalimasa phenav tukå
anda mîrî rig: sastimos thai
kamblimos but barimata ande teo
traio.
Te pateasa èeaèes kå me bîstårdem
tu athadios muro kamblino ando
dii garadem tu anda kodea
phenav tukå ades: „But bårš
angle, kamblimosa“.
MULLIMATA DUKHASA
Fala me but nasul anda teo rom kå
mulo iuçîmasa.
Sode dukh muklea palal.
Sam paša tumende ande bari dukh
le hasardimasti tumarå
kuèimahko.
Dukhadea ma but kå manai ando
traio.
O Dell te zurearål tume.
Khanèi našti-l te atårdearål o
pharimos la dukhako kana
hasarås åkh manuši kuèi.
O Dell te avel paša tumende ande
kadea bari dukh.
Ande muro illo e dukh èi nakhåla
èiåkhdata.
Momelea thai luludea thai iasfa poa
èiro avela te phenen tukå anda
mande èå me èiåkdata našti te
bîstårav tu.
Nu existå nimic în calea noastrå
care så ne opreascå. Noi doi
vom fi mereu împreunå.
Drumul spre moarte nu existå cu
adevårat când în tot ceea ce faci
îl ai pe Dumnezeu.
Nai khanèi ande amaro drom kai te
atårdearåla me. Ame dui avasa
orkana lidui andekhthan.
O drom karing o mulimos nai
èeaèimasa kana ande sa so kårås
sî tu le Devlles.

ÎNSUªIRI SAR SÎ
Acest sac este.... Kakoa gono sî...
mare. baro.
mic. çînoro.
greu. pharo.
uçor. bipharo.
Strada este... E uliça (stigga) sî...
latå. bufli.
îngustå. tang.
scurtå. çîkhi.
lungå. lungo.
zgomotoaså. pherdi ašundimata.
întortocheatå. amboldini.
Camera este... E soba sî...
luminoaså. dudali.
întunecoaså. kaleardi.
liniçtitå. uji.
spaÆioaså. bari.
Apa este.... O pai sî...
rece. šudro.
caldå. tato.
fierbinte. phabrardo.
fiartå. pårime.
Vaza este... E piri sî...
påtratå. påtrome.
rotundå. roata.

51
 ovalå. ovalo.
triunghiularå. triunghiularo.
Râul este... O paibaro sî...
adânc. andrå.
puÆin adânc. hançî andrå.
foarte adânc. but andrå.
curat. ujo.
tulbure. biujo.
murdar. melalo.
CredeÆi cå e... Patean kå sî...
frumos/ frumoaså šukhar / šukhar
urât / urâtå jungalo / jungali
vechi / veche purano / purai
nou / nouå neo / nevi
curat / curatå ujo / uji
uzat / uzatå phirado / phiradi
bun / bunå lašo / laši
tare zuralo / zurali
moale kovlo / kovli
ieftin / ieftinå lesno / lesno
scump / scumpå kuèi / kuèii
crud / crudå ivand / ivandi
plin / plinå pherdo / pherdi
ud / udå tingo / tindi
gol / goalå nango / nandi
uscat / uscatå šuko / šuti
acru / acrå šuklo / šukli
dulce guaglo / gugli
sårat / såratå londo/londi
amar / amarå kårko / kårti
singur / singurå korkoào / korkoào
cald / caldå tato / tati
råu / rea hanèiuno / hanèiuni

52
ESTE SÎ
puternic / puternicå zuralo / zurali
slab / slabå šuko / šuti
gras / grasås thulo / thuli
potrivit / potrivitå ortome / ortome
deçtept / deçteaptå harano / harai
prost / proastå dilo / dili
sånåtos / sånåtoaså sastevesto / sastevesti
flåmând / flåmândå bokhalo / bokhali
bolnav / bolnavå nasfalo / nasfali
såtul / såtulå èeailo / èeaili
obosit / obositå ašado / ašadi
gripat / gripatå trohnalo / trohnali
treaz / treazå ušteado / ušteadi
înalt / înaltå uèio / uèii
guraliv / guralivå muibaro / muibari
somnoros / somnoroaså lindralo / lindrali
norocos / norocoaså bakhtalo / bakhtali
bogat / bogatå bravalo / bravali
sårac / såracå èioào / èioàî
îmbråcat / îmbråcatå hureado / hureadi
beat / beatå mato / mati
lovit / lovitå malado / maladi
dureros / dureroaså dukhado / dukhadi
dezbråcat / dezbråcatå nandeardo / nandeardi
încålÆat / încålÆatå podime / podime
desculÆ / desculÆå pînàango / pînàandi
tåcut / tåcutå muto / muta
strâmb / strâmbå bango / bandi
drept / dreaptå orta / orta
atrågåtor / atrågåtoare iakhako / iakhati
zgârcit / zgârcitå hîpalo / hîpali
nebun / nebunå èealado / èealadi
orb / oarbå koào / koàî

53
versat / versatå bujando / bujeandi
nesimÆit / nesimÆitå muithulo / muithuli
ghinionist / ghinionistå prikåjime / pirkåjime
învåÆat / învåÆatå sîkado / sîkadi
pervers / perverså èeaàmakhlo / èeaàmakhli
mincinos / mincinoaså hohamno / hohamni
înçelat / înçelatå athado / athadi
surd / surdå kašuko / kašuti
dornic / dornicå vastehko / vastesti
buzat / buzatå uštalo / uštali
pârâcios / pârâcioaså muipoàado / muipoàadi
påros / påroaså balalo / balali
obraznic / obraznicå bilajevehko / bilajavesti
liniçtit / liniçtitå potolo / potolo
urecheat / urecheatå kanalo / kanali
înÆepat / înÆepatå pusado / pusadi
drept / dreaptå èeaèeo / èeaèii
sângeros / sângeroaså ratalo / ratali
bubos / buboaså phumnealo / phumneali
leneç / leneçå khandino / khandi
rupt / ruptå phago / phadi
închis / închiså phandodo / phandadi
Are ochii... Sîla iakha...
cåprui. phuveakå.
albaçtri. vânåçî.
negri. kale.
verzi. zålena.
Pårul lui este... Lehkå ball sî...
blond. galbi sumnakune.
negru. kale.
alb. parne.
roçcat. lole.
El este înalt çi brunet. O sî uèio thai kaloào.
Ea este scundå çi graså. Oi sî çînorî thai thuli.

54
Ana este înaltå çi subÆire.
Copilul acela a slåbit foarte mult.
Ochii lui sunt ca apa aceea adâncå
çi mare în care eu n-am înotat
niciodatå.
Cum e apa aceea?
E albastrå çi te cheamå în adânc
aça cum ochii lui te cheamå
unde nici eu nu çtiu...
Fata aceea a crescut, e frumoaså çi
nici nu este prea micuÆå. E numai
bunå de norå.
æi-ar conveni ca norå aça o påpuçå,
harnicå, învåÆatå, ruptå din soare
de frumoaså.
Îmi plac foarte mult ochii verzi ca
bobul de strugure necopt çi pårul
negru çi creÆ.
ÎNDOIALÃ
Nu cred.
Eu spun cå nu sunt convins.
CredeÆi?
GlumiÆi?
Adevårat?
Ia te uitå, aÆi venit!
Ce surprizå plåcutå!
Nu mai spuneÆi!
Cine ar fi spus?
Parcå ar fi un film.
Eu nu pot så vå cred.
Nu ar fi fåcut aça ceva.
Este o minciunå.
E Ana sî uèii thai sai.
O šaoào kukoa šutilo but.
Lehkå iakha sî sar o pai kukoa o
baro ande sao èi nailem
èiåkhdata.
Sar sî kodoa pai?
Sî vânåto thai akharål tu andrå sar
le iakha lehkå akharån tu èi me na
jeanau karing.
E šei kutea barili thai sî šukhar thai
èi nai èi kadea çînorî. Sî numa laši
te lesla bori.
Sahkå kames te les bori kadea khå
påpuša, vreniko, šindi andoa
kham då šukhar.
Èeaileon ma but le iakha le zålena
sar e boamba bipati le drakhosti
thai le bal kale zbîrli.
BIPATEAIMOS
Èi pateau.
Me phenau kå èi sîm.
Patean?
Khålen tumengå?
Èeaèes?
Le ta dikh, avilean!
So surpriza laši!
Na mai phenen!
Kon sahkå phenel.
Fal ma khå filmo.
Me našti te pateau tu.
Nahkå dašti kårål kadea vareso.
Sî khå hohaimos.
55
Am tot încercat, dar a fost peste
puterile mele.
Am bånuit cå nu o så iaså
bine.
Ceva îmi spunea în adâncul inimii
så nu må încred în el.
Ochii sunt oglinda sufletului. Dacå
un om vorbeçte cu tine çi se uitå
altundeva, atunci så çtii cå omul
acela te minte.
Încrederea puneÆi-o doar în
Dumnezeu. El nu minte
niciodatå çi nu te înçalå.
NEMULÞUMIRE
M-am såturat.
Este o ruçine.
Are o proastå creçtere.
Mi-a ajuns pânå peste cap.
Este greu de crezut.
Este o mare prostie.
Îmi e totuna.
Ce va fi va fi, vom tråi çi vom
vedea.
E un om de nimic.
Îmi pare råu, dar nu am încredere
în dumneavoastrå.
Må supårå råu çi purtarea lui este
proastå.
Umblå toatå ziua beat.
A ajuns de batjocura oamenilor.
Nimeni nu-l mai bagå în seamå.
56
Sa zumadem, ta sas pa mîrå
zora.
Falea pe o mangå kå nai te anklel
mišto.
Vareso phenelas mangå andrå ande
muro illo kaste na pateama ande
leste.
Le iakha sî o dikhlimos le diehko.
Khå manuš kana del duma tusa
thai dikhål avervarekai atunèea te
jeanes kå kodoa manuš hohavel tu.
O pateaimos thotukå les numa
ando Dell. O èi hohavel tu
èiåkhdata thai èi athavel tu.
BINAISMOS
Èeaililem.
Sî lajaw.
Sîles khå barearimos dilo.
Aråslea mangå ji poa šero.
Sî pharo pateamahko.
Sî khå baro dilimos.
Mangå sa iekh.
So sî te avel sî te avel, traisarasa
thai dikhasa.
Sî khå manuš khanèehko.
Fal ma nasul ta èi manai ma
pateamos ande tute.
Holearål ma jungales thai lehko
phiraimos sî dilo.
Phirål soro des mato.
Aråslo o asamos le romengo.
Khonikh èi mai dikhål pe leste.
Çi-a pierdut demnitatea în faÆa
celorlalÆi.
Parcå ar fi legat la ochi.
Pentru mine nu mai înseamnå
nimic.
Lor så le fie ruçine, cå mie nu are
de ce så-mi fie.
M-am såturat pânå peste cap.
GRIJÃ
Mi-e fricå. Sunt speriat.
Nu te teme.
Nu are de ce så-Æi fie fricå.
Sunt supårat cå mama nu se simte
bine.
Am multe griji pe cap.
Femeia are cele mai multe griji
pe cap.
Asearå m-am speriat tare råu în
somn.
Nu çtiu de unde så fac rost de bani.
Îmi tot cere banii pe care i-i dato-
rez dar n-am de unde så i-i dau.
Fiul meu nu se simte bine, îl doare
capul.
Nu mai çtiu ce så må fac, pe unde
så scot cåmaça.
Pe cine så împac mai întâi?
Nu mai am încredere în nimeni,
nici chiar în mine.
E din ce în ce mai greu.
Grijile astea au så må bage în
påmânt de vie.
Hasardea pesti pativ angla sa le
kolaver.
Phenes kå sî phanglo kal iakha.
Anda mande manai khanèi.
Lengå te avelengå lajaw kå mangå
nai sostar.
Èeaililem ji poa šero.
PHARIMOS
Mangå dar. Sîm dararno.
Na dara.
Nai sostar te avel tukå dar.
Sîm holeariko kå mîrî dei èi atearål
pe mišto.
Sîma but pharimata po šero.
E juvili sî la le mai but pharimata
po šero.
Areat darailem zurales jungales
ando suno.
Èi jeanau katar te kåråu love.
Sa mangål mangå le love kai sîm
lehkå unjile ta naima katar te
daule.
Muro šau nai lehkå mišto dukhales
o šero.
Èi mai jeanau so te kårama katar te
ankalavau o gad.
Kas te împåti mai anglal?
Manai ma èi khå pateaimos ande
khanikaste èi orta ande mande.
Sî anda so anda so mai pharo.
Le pharimata kadala sî te šon ma
ande phuw då juvindi.
57
Cât timp eçti în viaÆå, tot griji çi
supåråri parcå ai.
GREªELI
Nu ai dreptate. Greçeçti.
Asta este o greçealå.
Am fåcut o mare greçealå.
æi-am luat baticul din greçealå.
Am greçit fårå så vreau.
Am greçit mult în faÆa lui
Dumnezeu. Sunt o påcåtoaså.
Greçeala påcatului este moartea.
Nu existå om pe faÆa påmântului
care så nu fi greçit.
Cautå så mergi pe drumul cel
drept, så nu mai cazi în
greçeala påcatului.
Recunosc cå am greçit mult faÆå
de tine.
Nu am çtiut cu adevårat ce
însemni pentru mine.
Dacå-i putea må iartå çi çterge din
mintea ta toate greçelile mele.
Încerc så nu mai greçesc
niciodatå în viaÆa mea.
ÎNTÂLNIRI ªI INVITAÞII
Am çtiut cå am så vå revåd.
Ai ceva de fåcut azi?
Açtept un telefon.
58
Sode èiro san ando traio sa
pharimata thai holea sî tu.
ATHADIMATA
Nai tu èeaèimos. Athadeos.
Kadoa sî khå athadimos.
Kårdem khå baro athadimos.
Lem teo dikhlo anda o athadimos.
Athadilem bi te jeanau.
Athadilem angloa Dell. Sîm khå
bezehali.
O athadimos la bezehako sî o
mulimos.
Nai te avel manuš pe phuw kai te
na athadilino.
Rode te jeas po drom o orta te na
mai perås ando athadimos la
bezehako.
Prinjeanau kå athadilem but angla
tute.
Èi jeanglem èeaèes so san tu anda
mande.
Te daštis iertisar ma thai khos anda
ti godi sa mîrå athadimata.
Zumavau te na mai athadiuau
èiåkhdata ande muro traio.
ARAKHADIMATA THAI
AKHARIMATA
Jeanglem kå sî pale te dikhav tu.
Sî tu vareso kårimahko ades?
Ajukårau khå telefono.
Putem ieçi disearå la un restaurant? Dašti jeas reateako kakh birto?
Disearå nu pot, açtept musafiri. Reateako našti, ajukrau gostii.
Pot så te invit altådatå? Dašti akharavtu averdata?
Cu multå plåcere. Bute dragosa.
Putem merge la o cafea? Dašti jeas kakh kafa?
Cum så nu. Sar te na.
Ai vrea så vedem un film? Sahkå kames te dikhas åkh filmo?
Nu cred cå am timp. Èi pateau kå sî ma èiro.
Ai våzut oraçul? Dikhlean o foro?
Nu. Mi-ar plåcea så-l vedem Èi. Sas kå èeailol ma te dikhas les
împreunå. lidui.
Ce idee bunå. So laši ideea.
Unde så ne întâlnim? Karing te arakhadiuas?
Hai så ne întâlnim în faÆa teatrului. Te arakhadiuas angla o teatro.
Te açtept acolo. Ajukårav tu oèe.
Nu må açtepta, vino så må iei. Na ajukår ma, haida ta le ma.
Nu çtiu adresa ta. Èi jeanau tiri adresa.
LuaÆi un taxi. Le khå taxio.
Aç vrea o întâlnire cu domnul X Sahkå kamau te arakhadiuau le rasa
mâine. X tehara.
Nu se poate decât såptåmâna Naštil pe numa o kurko kai avel.
viitoare.
E plecat din Æarå. Sî teleardo anda o èem.
E prea târziu. Sî dur.
Hai så mâncåm ceva. Haida te has vareso.
æi-e foame? Tukå bokh?
æi-e sete? Tukå truš?
Un pic. Åkh çîra.
Unde mergi tu acum? Kai jeas tu akana?
Må duc acaså. Jeau khårå.
A fost o zi minunatå. Sas khå des mundro.
În oraçul acesta cresc multe flori Ande kadoa foro bareon but
frumoase. luludea mîndri.

59
Aç fi încântatå dacå aÆi veni la
sårbåtorirea zilei mele de naçtere.
Vå asigur cå îmi face o deosebitå
plåcere så fiu printre invitaÆii
dumneavoastrå.
Îl cunoaçteÆi pe domnul...
De-abia açtept så-l cunosc.
Cât timp mai staÆi în oraçul nostru?
Nu çtiu.
Vå spun cå îmi place foarte mult
acest oraç cu oamenii lui cu tot.
V-ar face plåcere så ne mai
întâlnim såptåmâna viitoare?
Nu se poate, såptåmâna viitoare
plec în India.
Pentru cât timp plecaÆi?
Am så stau douå luni de zile.
Am så vå açtept.
Asta råmâne de våzut.
Mi se pare cå vå cunosc de undeva.
V-am mai våzut, dar nu am
îndråznit så vå opresc pe stradå.
Ne cunoaçtem, dar nu çtiu în ce
împrejurare sau unde çi cum
ne-am întâlnit.
MILÃ
Îmi pare råu cå...
Îmi este fricå så nu...
Påcat!
Bietul om!
Såracul de el!
60
Sahkå avau bahtali te avesa kai
govia mîrå desåsti kana kårdilem.
Phenav tumengå kå kårål mangå
baro drago te aveau maškar le
gostii tumarå akharde.
Prinjeanen le ras...
Našti mai ajukrau te prinjeanalu les.
Sode èiro mai bešen ande amaro
foro?
Èi jeanau.
Phenav tumengå kå èeaileol ma but
kadoa foro lehkå manušença sa.
Sahkå kårål tukå èeailimos te mai
arakhadiuas o kurko kai avel?
Naštil pe, o kurko kai avel telearau
ande India.
Anda sode èiro telearås?
Sî te bešeau dui šon.
Sî te ajukrav tu.
Kadea ašel dikhlimasti.
Fal ma kå prinjeanav tu varekatar.
Mai dikhlem tu ta nas ma zor te
atårdearau tume pe uliça.
Prinjeanasa me ta èi jeanau ande
sao than thai kai thai sar maladile
am.
NASULIMOS
Fal ma nasul kå...
Mangå dar te na...
Bezeh!
Èioào manuš!
Èioào lestar!
Îmi plânge sufletul când îl våd...
Nu credeam cå va ajunge aça de
råu.
Må tem cå nu çtiu cum aç putea
så te ajut.
Nu cred cå mai e ceva de fåcut.
Eu am greçit, nu dumneavoastrå.
Este numai vina mea.
Nu este nimeni vinovat.
Aça a fost så fie.
Cine va avea grijå de copilaçii
orfani?
Încotro se vor îndrepta paçii lui?
Nu are pe nimeni.
E foarte greu cå a råmas singurå
çi cu doi copii.
Îl compåtimesc cå a ajuns atât de
bolnav çi nimeni nu îl îngrijeçte.
Unde se va duce femeia asta
båtrânå çi atât de bolnavå?
Rovel muào dii kana dikhau les...
Èi pateau as kå aråså la kadea då
nasul.
Darau kå èi jeanau sar dašti te
kandau tu.
Èi pateau kå mai sî vareso
kårimahko.
Me athadilem, na tu.
Sî numa mîrî doš.
Nai khonikh došalo.
Kadea sas te avel.
Kon dikhåla le šaóråndar
bidadengo?
Karing jeana lehkå pînàa? Nai les
khanikas.
Sî but pharo kå ašili korkoào thai
duie šavença.
Fal ma nasul kå aråslo kaditi då
nasfalo thai khonikh èi dikhål
lestar.
Kai sî te jeal e romni katea e phuri
thai kaiti då nasfali.

DIRECÞIE JEAMOS
Unde? Kai?
Aici Kata
Acolo Kote
Jos Tele
Sus Oprå
La stânga Ande bièeaèi
La dreapta Ande èeaèi
În faÆå Anglal
În spate Palal

61
Drept înainte Orta angle
Lângå Paša
Departe Dur
Aproape Paše
Peste tot Pa sa
Nicåieri Khanikai
Pe ici, pe colo. Kata, kote.
Dincolo Înteal.
Vizavi Înteal o drom.
Deasupra Opral
Întoarce Amboldimos
Pretutindeni Orkai

PUNCTE DE VEDERE DIKHLIMATA

Ce pårere aveÆi?
Ce credeÆi?
CredeÆi cå...
acest lucru este posibil?
acest lucru este bun?
Cum så rezolv aceastå problemå?
Ce mai putem face acum?
Ce så fac?
Unde så merg?
Dupå pårerea mea, aceastå
sugestie meritå luatå în seamå.
Dupå pårerea mea...
nu aveÆi dreptate.
aveÆi perfectå dreptate.
discuÆia a fost bunå.
ar trebui så ne întâlnim cât
mai repede.
Eu zic så mai açteptåm.
Aç vrea så mai aud çi alte påreri.
Sar falpe tukå?
So pateas?
Pateas kå...
kadea buti daštil pe?
kadea buti sî laši?
Sar te lašarau kadea zan?
So dašti mai kåras akana?
So te kårau?
Kai te jeau?
Pala mande kadoa phendimos
tråbul lino ande godi.
Pala muro phendimos ...
nai tume èeaèimos.
sî tume orta èeaèimos.
o divano sas lašo.
sahkå tråbul te arakhadiuas sode
då sigo.
Me phenau te mai ajukåras.
Kamau te ašunau i avrån.

62
Må alåtur pårerii dumneavoastrå.
În ceea ce må priveçte eu mi-am
exprimat pårerea.
Aça ceva este de neînÆeles.
El este de altå pårere.
Dupå pårerea mea aveÆi toatå
dreptatea.
Din câte çtiu eu...
Dacå nu må înçalå memoria...
Eu gândesc altfel.
Am bånuit cå aça va fi.
Deocamdatå nu pot så spun
nimic.
Nu poÆi så çtii niciodatå.
Am spus asta de la bun început.
Nu va fi uçor så rezolvåm aceastå
problemå.
Eu nu vreau så må amestec.
Se poate rezolva çi altfel.
INDICATOARE PUBLICE
Aeroport
Aerogara
Sosiri / Plecåri
AtenÆie
Frizerie / Coafor
Cazare çi mic dejun.
AtenÆie / Pericol
AtenÆie! Câine råu!
Alee înfundatå
Biroul de rezervåri
Casa de bilete
StaÆie de autobuz
I me avau paša tumende.
Me so sas ma phendimahko
phendem so me kamau.
Kadea vareso sî biatearimahko.
O sî les aver phendimos.
Pala mîrî godi sî tume sa o
èeaèimos.
Anda sode jeanau me ...
Te na athavel ma mîrî godi ...
Me rodau avervaresar.
Kam janglem kå kadea avela.
Orta akana našti te phenau
khanèi.
Našti jeanes èiåkhdata.
Phendem kadea då kana kårdilo.
Nai kadea bipharo te lašaras kadea
zan.
Me èi kamau te šoa ma.
Dašti lašarål pe i avervaresar.
SÃMNUREA PUBLIÈEA
Aeroporto / Thanphakalehko
Aerogara
Avimata / Telearimata
Dikhån
Mîàaimos / Akhuvdimos
Soimos thai çînoro habe.
Arakh / Daraimos
Arakh! Jukål jungalo!
Drom phandado.
Birouo lilengo anglal
Khår lilengo
Than le busohko
63
Parcare Anzardimos
Garderoba Than çoalengo
Închis / Deschis Phandado / Pîtårdo
Rece / Fierbinte / Cald šudro / Pårime / Tato
Parcare påzitå Anzardimos arakhado
TraversaÆi acum Nakhån akana
Traversarea interziså O nakhaimos šindo
CirculaÆi foarte încet Traden but lokoàås
Ocolire Jeamos roata
Nu atingeÆi Na thon o vast
Nu vå aplecaÆi pe fereastrå Na mekån tume tele po jeamo
Intrare / Ieçire šutimos / Ankåstimos
Taxå de intrare Love šutimahkå
Schimb valutar Paruglimos lovengo
Primul ajutor Kandimos anglal
Domni / BårbaÆi Rai / Murš
Spital Spitalo
Hotel Hotelo / Khársutimahko
Nu staÆionaÆi. StaÆionarea interziså. Na bašen. O bešlimos šindo.
Doamne / Femei Raia / Juvlea
Biroul de bagaje O birouo le galavengo
Çosea. Autostradå Drom baro. Urdon dromehko
Parcarea interziså Anzardimos šindo
Fumatul interzis Çîrdimos duhanohko šindo
Trecerea interziså Nakhlimos šindo
Nu mai avem locuri Manai ame thana
Sens unic Iekh drom
Afarå / Înåuntru / Oprit / Avri / Andrå / Atårdeardo /
Pornit Dinodrom
PoliÆie Harkumåria
ApåsaÆi pe buton Mukån tume po butono
Împinge / Trage Spide / Çîrde
Cale feratå Drom trinohko
Ghiçeu de informaÆii Birouo pušlimatångo

64
Drum în reparaÆie
Liniçte
Vândut / De vânzare
Metrou
StaÆie de taxi
Cap de linie
Salå de açteptare
Proaspåt vopsit
LA CONFERINÞÃ
Bine aÆi venit la...
Este o foarte mare onoare så
salutåm prezenÆa printre noi a
domnului / doamnei...
Vå mulÆumesc pentru primirea
deosebitå.
Aç vrea så urez un bun venit
oaspeÆilor din...
la conferinÆa noastrå.
la acest simpozion.
la acest congres.
printre noi.
PermiteÆi-mi så vå prezint...
Îmi permiteÆi så iau cuvântul?
Chiar, vå rog.
Îmi face o deosebitå plåcere
så fiu prezent la...
Este un mare noroc så fiu cu
dumneavoastrå aici.
Am fåcut un drum lung, så pot
ajunge la dumneavoastrå.
Este pentru prima oarå când må
aflu în România.
Drom ande buti
Ašen muto
Bitindo / Bitindimahko
Trino talai phuw
Than taxiurengo
šero thanehko
Ajukårimahko than
Ivand makhlo
KAI KONFERINÇA
Mišto avilean kai ...
Sî kå but bari pativ te arakhas
maškhar amende le ras / la raia
Naiv tumengå anda o avimos but
lašo.
Sahkå kamau te phenau åkh mišto
avilean le gostengå...
ka amari konferinça.
ka kadoa simpoziono.
ka kadoa kongreso.
maškhar amende.
Mekån ma te phenau kon sîm...
Mekån ma te lau o divano?
Orta, rudi tu.
Kårål mangå khå bari pativ te avau
koèe kai ...
Sî khå bari bah te avau tumença
koèe.
Kårdem khå drom baro kaste
aråsau ji tumende.
Anda mande sî anglal kana sîm
ande România.
65
Aç dori så intervin în discuÆie.
Vå mulÆumesc pentru încrederea
acordatå.
În numele Æårii pe care o reprezint
vreau så vå asigur de întreaga
mea preÆuire çi prietenie.
* *
În sånåtatea ta! Noroc!
Propun så ciocnim un pahar în
onoarea...
Vå rog så ridicaÆi paharele pentru
prosperitatea naÆiunilor noastre.
Este o zi ce nu va fi uitatå.
Vå doresc mult succes în
activitatea dumneavoastrå.
PUNCTE DE VEDERE (2)
Ce pårere aveÆi?
Ce credeÆi?
Cum så rezolv aceastå problemå?
Cum putem proceda ca så
ajungem la o bunå înÆelegere?
Ce så fac?
De unde aç putea så încep?
* *
Eu zic så mai açteptåm.
Dupå pårerea mea aÆi procedat
foarte bine.
Eu aç spune cå ar trebui så ne
întâlnim cât mai repede çi så
rezolvåm aceastå problemå.
66
Kamau te šoama ando divano.
Naiv tumengå anda o pateamos kai
dean ma.
Ando anau le èemehko katar sîm
kamau te dav tume sa muro
kuèimos thai o prinjeandimos.
Ande teo sastimos! Bah!
Phenau te das sîias åkh tahitai ande
pativ...
Rudi tume te vazden le tahta anda
o mištimos amarå viçångo.
Sî khå des kai èi avela te bîstårdol.
Kamau tumengå but anglimos ande
tumari buti.
PUNÈTE DIKHLIMAHKÃ
Sar fal tume?
So patean?
Sar dašti lašaras kadea zan?
Sar te kåras kaste aråsas kakh lašo
atearimos?
So te kårau?
Katar dašti te laula?
Me phenau te mai ajukras.
Pala mande kårdem but mišto.
Me sahkå phenau kå tråbul te
arakhadiuas sode mai sigo thai te
lašaras kadea zan.
ToÆi sunt de pårere så continuåm Saoàå phenen te das duma angle
aceastå discuÆie cu problematica kadoa divano le zaiança kai sî le
romilor. romen.
Eu mi-am exprimat pårerea çi cred Me phendem thai pateau kå tråbun
cå ar trebui så intervinå çi alÆi te šon pe i aver reprezentançea
reprezentanÆi în aceastå discuÆie. ande kadoa divano.
Dacå se tot amânå aceastå Kana sa del pe angle kadoa
rezolvare de pe azi pe mâine ea lašarimos poa des då adesara pe
va continua çi ar fi mare påcat. tehara o lašarimos nai te kårdeol
thai sî bezeh.
HaideÆi cu toÆii så ajutåm aceçti Haidan saoàå te kandas kadale
oameni care au ajuns în situaÆia manušen kai aråsle ande kadea
asta dificilå. situaçia phari.
Så dåm toÆi din ce avem. Te das saorå anda so same.
Dupå judecata mea cred cå aveÆi Pala mîrî kris pateau kå sî tu
dreptate. èeaèimos.
Din câte îmi dau seama... Anda sode damangå godi ...
Am bånuit cå aça va fi... Janglem kå kadea sî te avel ...
Dacå nu må înçalå memoria... Te na athavela ma e godi ...
Nu cunosc problema... Èi prinjeanau e zan...
Deocamdatå nu må pot pronunÆa. Akana našti te phenau.
Råmâne de våzut. Ašel dikhlimasti.
Asta depinde de împrejuråri. Kadea sî astardi averthanendar.
Îmi susÆin punctul de vedere. Me nikrau muro punkto le
dikhlimahko.
La început aÆi fost de acord, acum Anglal sanas amença ta akana èi
nu înÆeleg de ce nu vå mai mai atearau sostar èi mai kamen
preocupå aceastå rezolvare a te lašaras kadea zan.
problemei.
CredeÆi cå ar fi posibil? Patean kå dašti avel èeaèeo?
Nu poÆi çti niciodatå. Èi jeanes èiåkhdata.
Aça m-am gândit çi eu. Kadea dema godi i me.
Acesta este un lucru interesant. Kadea sî khå buti interesanto.
De asta nimeni nu poate fi sigur. Anda kadea khonikh našti te avel orta.

67
Cine çi-ar fi închipuit una ca asta?
Problema a devenit greu de
rezolvat.
Astea sunt afirmaÆii nefondate.
Ce se poate face acum?
GåsiÆi dumneavoastrå o soluÆie?
Nu va fi uçor!
Eu cred cå putem face ceva
pentru ei.
De la a crede pânå la a face
e o cale foarte lungå.
Rezolvarea problemei va fi:
HaideÆi så le dåm de data aceasta
undiÆa în mânå ca så-çi prindå ei
singuri peçte.
Dacå vom continua så le aruncåm
din când în când câte un peçtiçor
din milå, atunci problema nu se
va rezolva niciodatå.
Kon deasas pe godi iekh sar kadea.
E zan kårdili phari lašarimasti.
Kadala sî phendimata bipateamahkå.
So dašti kårdeol pe akana?
Arakhån tume vareso?
Èi avela bipharo!
Me dašti pateau kå kåras vareso
anda lende.
Kata te pateas ji kaste kåras sî khå
drom baro.
O lašarimos la zaiako avela:
Haidan te das le e undiça ando vast
kaste astarån pehkå korkoào on o
mašo.
Te avela te kåras sa kadea te šudas
lengå kana thai kana pokh
mašoro milatar èi lašarasa èi
åkhdata lendi zan.

CORPUL OMENESC O TIPO LE MANUŠESKO

abdomen påà
arterå vîna
articulaÆie, încheieturå phanglearimos
auz ašundimos
barbå šervali
bårbie falka
braÆ kui
buzå ušt
cap šero
carne mas
cålcâi kålkî
ceafå palaikoà

68
coastå prašav
craniu kokalo šeråhko / troaka šeråsti
creier kreiero
deget nai
femur, coapså tièio
feçå (e) buka buleati
ficat buko kalo
frunte èikat
gât koà
gene bal iakhakå
genunchi èeang
glandå glanda
gleznå punào
gurå mui
inimå illo
intestin poà
gros thulo
subÆire sano
apendice apendièita
încheietura mâinii phanglearimos le vastestehko
laba piciorului talpa le pînàåsti
limbå šib
måduva spinårii måduha la rafinatii
mânå vast
muçchi muštio
nas nakh
obraz buka
omoplat kokalo le dumehko
organ de simÆ organo atearimahko
os kokalo
falcå, maxilar falka le mosti
faÆå mui
picior punào
piele morèii

69
piept kolin
plåmân(i) buko parno (bukå parne)
pulpå pulpa
pumn dukhum
rinichi àîniko
salivå èiungar
sân, piept èiuèii, kolin
schelet ål kokala mulehkå
spate zåia
ochi iakh
sprânceanå sprînèeana
stomac dii
çira spinårii rafin le zåiandii
çold, coapså beèi
talpå talpa
tâmplå teama
tibie, fluierul piciorului o fluiero le pînàasko
trunchi trunteo
trup, corp tipo
unghie undia
ureche kan
våz dikhlimos
vertebrå kokalo rafinako
vezicå biliarå båšika biliaro
* *
Este înalt. Sî uèio.
scund. çînoào.
Este de înålÆime mijlocie. O uèimos sî maškharal.
Are un aspect foarte plåcut. Sî les khå dikhlimos but šukhar.
Este un om voinic çi bine legat. Sî khå rom zuralo thai mišto
phanglo.
E foarte înalt, subÆire çi slab. Sî but uèio, sano thai šuko.
E mic çi îndesat. Sî çîkno thai pherdo.

70
Ea este cam slåbuÆå.
E o femeie plinuÆå çi tot timpul
zâmbeçte.
Aça femeie mai rar întâlneçti.
Çtie så gåteascå niçte mâncåruri
de îÆi lingi degetele.
El are pårul creÆ çi negru, iar ochii
lui sunt ca boabele de cafea.
I-a cåzut tot pårul din cap. Acum
este chel.
Çi-a låsat barbå çi aratå ca un
profet.
Ea are nasul...
cârn.
în vânt / în sus.
A început så facå riduri pe frunte
çi în jurul ochilor.
E båtrânå acum. Gata cu tinereÆea,
dar totuçi çi aça tot o femeie
frumoaså va fi.
Bårbatul acela e foarte chipeç.
Te bagå în boalå când îl vezi.
Mie nu mi se pare deloc aça
frumos.
Nu çtiu ce îÆi place la el.
Nu iese cu nimic în evidenÆå.
Domniçoara aceea este foarte
atrågåtoare.
Are niçte picioare foarte frumoase.
La copila aceea totul este perfect.
Femeia aceea parcå ar fi sculptatå.
Are un chip de înger.
Oi sî saiorî.
Sî khå àomni thuleori thai sa o èiro
asal.
Kadea àomni na prea arakhås.
Jeanel te tiravel habenata ta èeaàås
le naia.
Les sî les le bal zbîrli thai kale thai
lehkå iakha sî sar le boambe la
kafakå.
Pelea les kå sa le ball andoa šero.
Akana sî bibalengo.
Muklea pes kå khå šerlavi thai
sîkavel sar khå profeto.
La sî la o nakh..
bango.
ande braval / oprå.
Lea te kårål bîrèimata po èikat thai
pašal iakha.
Sî phuri akana. Ispråvisailo o
tårnimos ta i kadea sa khå juvli
šukhar sî te sîkavela.
O àom kukoa sî but šukhar.
Perås nasfali kana dikhås les.
Mangå èi falpe mangå èi åkçîra
kadea då šukhar.
Èi janau so èeaileol tu leste.
Èi anklel khanèesa ande te iakha.
E šeibari kutea sî but iakhati.
Sî la varesar pînàå but mîndri.
Ka kutea šorî sa sî šukhar.
E àomni kutea parkå lila ande dalta.
Sî la mui devllikano.
71
VÂRSTA OMULUI
CâÆi ani ai?
CâÆi ani îmi daÆi?
Cam treizeci de ani.
MulÆumesc. Am patruzeci çi doi
la iarnå.
Nu mai sunt un copil.
Sora mea este o domniçoarå, a
împlinit çaisprezece ani.
Bunicul meu este încå foarte
puternic.
Çi bunica mea se Æine foarte bine.
CâÆi ani are?
Cred cå se apropie de nouåzeci
de ani.
AråtaÆi mult mai tânår.
Ce vå face så credeÆi?
Nu çtiu, dar se pare cå timpul
s-a oprit în loc pentru
dumneavoastrå.
Acum pare atât de îmbåtrânitå.
Aratå foarte bine la anii lui.
A fost una dintre cele mai
frumoase femei.
Nu aç fi crezut niciodatå.
CâÆi ani crezi cå are?
Cam 20 de ani.
Merge doar pe 15 ani.
Aratå foarte bine la 15 ani.
Este cu trei ani mai mare decât
fratele ei.
72
LE BÃRŠ LE MANUŠEHKÃ
Sode bårš sî tu?
Sode bårš des ma?
Sar treanda bårš.
Naistukå. Sî ma štarvardeš thai dui
po ivend.
Èi mai sîm åkh šaoào.
Mîrî phei sî khå šeibari pherdea
dešušov bårš.
Muro papo sî i akana but zuralo.
I mîrî baba nikrål pe but mišto.
Sode bårš sî la?
Pateau kå pašol då îneavardeš bårš.
Sîkaves but mai tårno.
So kårål tu te pateas?
Èi janau, fal pe kå o èiro atårdilo,
po than anda tumende.
Akana, ameal kaiti då phureoàî.
Sîkavel but mišto ka pehkå bårš.
Sas iekh anda le mai mîndri
àomnea.
Nahkå pateau èiåkhdata.
Sode bårš pateas kå sî les?
Ka 20 bårš.
Jeal numa pe 15 bårš.
Sîkavel but mišto ka 15 bårš.
Sî trine båršença mai bari sar pehkå
phralestar.
Nu peste mult timp va împlini
24 de ani.
MulÆi înainte!
Pe 17 noiembrie este ziua lui, aça
cå vom petrece foarte bine.
Dumnezeu så-l binecuvânteze
dându-i mulÆi ani çi fericire.
* *
Când eçti copil nu ai nici o grijå.
Copilåria este cea mai frumoaså
etapå din viaÆå.
Pânå când îÆi tråiesc pårinÆii, tot
copil eçti.
Când nu mai ai pårinÆi, indiferent
câÆi ani ai avea, nu mai eçti nici
copil.
Când eçti tânår toate Æi se par cu
putinÆå.
Foarte mulÆi tineri fac tot ce le
trece prin minte.
Parcå nici nu gândesc.
Nu au timp så se gândeascå la
urmåri.
Pentru unii tinereÆea nu se terminå
niciodatå.
Chiar dacå sunt båtrâni, ei se cred
tot tineri.
Când treci prin viaÆå çi ai greutåÆi
devii un om chibzuit.
Se pare cå omul din greçeli învaÆå.
Fiecare vârstå a omului îçi are
farmecul såu.
Na pa but èiro kårål 24 bårš.
But angle!
Ande 17 noiembro sî lehko des thai
peasa but mišto.
O Dell te deles mištimos thai te
deles but bårš thai bahtalimos.
Kana san šaóro nai tu èi khå pharimos.
Kana san šaàoro sî o mai šukhar
anda teo traio.
Ji pune juvin te dada, sa šaoào san.
Kana manai tu dada, èi kårål sode
bårš sî tu èi mai san šaoào.
Kana san tårno sakol butea falpel
tukå kå dašti kåråsale.
But tårne kårån sa so nakhålengå
andoa šero.
Fal kå naile godi.
Nai le èiro te denpe godi so sî te
avela.
Anda aver o tårnimos èi ispråvilpe
èiåkhdata.
I kana sî phurå on pateanpe sa
tårne.
Kana nakhås andoa traio thai sî tu
pharimata kårdeos åkh manuš
harano.
Fal pe kå o manuši andal
athadimata sîteol.
Sako bårš le manušehko sî les lehko
mîndrimos.
73
Fiecare vârstå îçi are bucuriile çi
necazurile sale.
A ajunge båtrân înseamnå a avea
înÆelepciune çi multå pricepere.
Romii båtrâni sunt foarte res-
pectaÆi de cei tineri.
Hotårârile sunt luate, discutate,
analizate, gândite de båtrâni çi
de-abia dupå aceea se då o
sentinÆå.
Judecata aparÆine båtrânilor, cåci
ei sunt în måsurå så hotårascå
pentru ceilalÆi ce este bine sau
ce este råu.
Romii au mare grijå çi respect faÆå
de båtrânii lor.
Din aceastå cauzå båtrânii lor
tråiesc cu ei çi lângå ei çi li se då
toatå onoarea.
Romii nu îçi dau båtrânii la azil.
Aça ceva nu s-a întâmplat çi nu se
va întâmpla.
Lucrul acesta este o mare ruçine.
Un proverb spune:
„Dacå nu ai båtrâni în caså, du-te
cumpårå-i“.
BåtrâneÆea trebuie respectatå çi
apreciatå.
Trebuie så çtii cum så te apropii
de båtrâni cåci ei sunt foarte
prietenoçi.
Båtrânilor încep så le placå
dulciurile ca çi copiilor.
74
Or savo bårš sî le lengå mândrimata
thai lengå dukhaimata.
Te aråsås phuro sî te avel tu
haraimos thai but godi.
Le rom le phurå sî but pativale le
tårnedar.
Le krisa sî line thai dine duma thai
dikhle le phuråndar thai pala
kodea del pe khå phendimos.
E kris sî le phuråndi kå on sî
kodola kai jeanen so sî mišto
anda lende thai so sî nasul.
Le romen sî le bari pativ angla
lengå phurå.
Anda kadea buti lengå phurå train
lença thai paša lende thai del pe
lengå sa e pativ.
Le rom èi den pehkå phurån koa
khår le phurångo.
Kadea vareso èi kårdilea thai nai te
kårdeol pe.
Kadea buti sî khå baro lajau.
Khå divano phenel:
„Kana nai tu phurå ando khår jea
thai tintukå“.
O phurimos tråbul dikhlino thai
dino pativ.
Tråbul te jeanes sar te pašos paša
le phurå kå on sî sar niskai šaorå
but prinjeande.
Le phurångå avelengå te han
guglimata sar le šaórångå.
Båtrânii sunt niçte copii cu multå
minte, de la care ai ce învåÆa.
Båtrânii çtiu multe poveçti çi le
place så vorbeascå çi så te înveÆe
multe taine.
O VIZITÃ
Bate cineva la uçå.
Du-te så vezi cine e.
Caut pe domnul...
Cred cå nu am greçit adresa.
Locuieçte aici, dar acum nu este
acaså.
AÆi putea så-mi spuneÆi când
îl pot gåsi acaså?
Nu çtiu. Este plecat din Æarå.
Vå las acest numår de telefon.
Când se întoarce, spuneÆi-i
så må sune.
AçteptaÆi o clipå.
Cine sunteÆi dumneavoastrå?
PoftiÆi, intraÆi înåuntru çi luaÆi
loc aici.
Domnul va veni îndatå så
vorbeascå cu dumneavoastrå.
Må açteptaÆi de mult?
Am venit doar acum.
Îmi pare råu cå v-am fåcut så
açteptaÆi.
Nu e nimic. Bine cå ne-am întâlnit.
Oare cât timp a trecut de când
ne-am våzut ultima oarå?
Cred cå sunt vreo patru ani.
Le phurå sî i on sar le šaorå ta butea
godeasa kai sî tu so te sîteos lendar.
Le phurå jeanen but paramièea thai
èeaileole te den duma thai te
sîkaven tu but butea.
KHÃ AVIMOS
Marål varekon ando udar.
Jea ta dilkh kon sî.
Rodau le ras le...
Pateau kå èi athadilem e adresa.
Koèe bešel, ta akana nai khårå.
Dašti te phenes mangå kana arakhau
les khårå?
Èi janau. Sî teleardo andoa èem.
Mekav tukå kakoa numåro le
telefonohko. Kana, amboldel pe te
del ma thå telefono.
Ajukår åkh çîra.
Kon san tume?
Haidan, šontu me andrå thai bešen
kata.
O rai avel akana te del duma tusa.
Ajukrås ma då but èiro?
Avilem numa akana.
Fal ma nasul kå kårdem tu te
ajukårås.
Nai khanèi. Mišto kå arakhadileam.
Sode èiro nakhlo då kana dikleama
me mai palal?
Pateau kå sî kam štar bårš.
75
Ce te aduce la mine?
Eram în trecere çi nu am rezistat
så trec fårå så te våd.
Sunt un om norocos cå te-ai oprit
la mine.
ÎÆi este foame?
Nu, mulÆumesc, o cafea çi
un pahar de apå ar fi grozave.
Ar fi foarte frumos dacå ai veni
sâmbåtå la petrecerea de ziua
mea.
Am så vin cu multå plåcere.
Trebuie så plec, cåci må açteaptå
cineva.
Çtii så ajungi la hotel?
Nu vå faceÆi probleme.
Nu må råtåcesc.
Mergi cu Dumnezeu!
Råmâi cu Dumnezeu!
* *
V-am adus o scrisoare din partea...
Vå rog så primiÆi o micå amintire...
Vå mulÆumesc mult, dar nu
trebuia...
Vreau så aveÆi o amintire
de la mine.
E foarte frumoaså.
Îmi pare bine cå vå place.
* *
Îmi pare råu cå nu am dat un
telefon så vå anunÆ cå sosesc.
76
So anel tu mande?
Sîmas te nakhau kotal thai naštisardem
te nakhau bi te dikhav tu.
Sîm khå manuši bahtalo kå atårdilean
mande.
Tukå bokh?
Èi, nais tukå åkh kafa thakh kavko
pai sî laše.
Sahkå avel but šukar te avesa
savatone kai govia mîrå desåsti.
Sî te avau barå dragosa.
Tråbul te jeautar kå ajukrål ma
varekon.
Jeanes te aråsås koa hotelo?
Na kår tukå zan.
Èi hasardiuau.
Jea le Devllesa!
Aš le Devllesa!
Andem tumengå khå lil kata...
Rudi tu te les åkh çînoro såmno
mandar...
Nais tukå but, ta èi tråbulas...
Kamau te avel tu åkh såmno
mandar.
Sî but šukhar.
Fal ma mišto kå èeaileol tume.
Fal ma nasul kå èi dem khå telefono
te phenav tumengå kå avau.
Îmi face o deosebitå onoare cå
aÆi venit la mine acaså.
SunteÆi obosit de pe drum?
Nu, må simt foarte bine.
Cum a trecut vremea de când nu
ne-am mai våzut.
LA MASÃ
Pot så vå ofer o ceaçcå de cafea?
Nu beau cafea.
BeÆi atunci un ceai?
Da, mulÆumesc.
Vå plac mai mult ceaiurile decât
cafeaua?
Cred cå ceaiurile sunt mai
sånåtoase.
Eu aleg întotdeauna cafeaua.
Vå rog så serviÆi.
Açtept så se råceascå.
VreÆi zahår sau fårå?
Foarte puÆin zahår.
BiscuiÆii aceçtia i-am pregåtit eu.
Sunt foarte buni.
Mai vreÆi puÆinå cafea?
PuÆin.
Aç vrea o canå cu lapte cålduÆ.
Vå pun çi zahår în lapte?
Nu, mulÆumesc, nu servesc zahår
sau dulciuri.
AveÆi diabet?
Nu, dar må feresc de dulciuri cât
pot de mult.
Kårål mangå khå bari pativ kå
avilean mande khårå.
San ašado poa drom?
Èi, ateara ma but mišto.
Sar nakhlo o èiro då kana èi mai
dikhleama me.
KAI SKAFIDI
Dašti dav tume khå kuèii kafa?
Èi peau kafa.
Pes atunèea khå èeaio?
E, nais tukå.
Èeaileol tu mai but o èeaio sar e
kafa?
Pateau kå le èeaiurea sî mai
sasteveste.
Me alosarau orkana e kafa.
Rudi tu te les.
Ajukrau te šudreol.
Kames guglo or bi?
But hanç guglo.
Kadala bisèuiçi me peklem le.
Sî but laše.
Mai kames hançorî kafa?
Hançorî.
Kamau åkh kuèii thudesa tatoào.
Tohau tumengå kançî guglo ando
thud?
Èi, nais tukå èi hau guglo or
guglimata.
Sî tume diabeto?
Èi ta feri ma guglimatåndar sode
dašti då but.
77
În familia mea am avut cazuri de
diabet, de aceea poate m-am
învåÆat fårå dulciuri.
FUMATUL
Se poate fuma?
Aç fi preferat så nu fumaÆi.
De ce?
Îmi face råu mirosul tutunului.
Atunci nu mai fumez.
PuteÆi ieçi afarå la o Æigarå.
Aç vrea så-mi aprind o pipå.
Ce fel de tutun aveÆi?
Cel mai bun, olandez.
Îmi puteÆi da çi mie puÆin så
încerc o Æigarå.
Cum så nu, çi douå.
Îmi place mirosul acesta.
Cei care fumeazå tutun olandez
må atrag.
* *
Ai un foc?
Vreau så-mi aprind o Æigarå.
Nu pot så stau fårå så fumez.
Chiar credeÆi cå sunt necesare?
Da, nu pot så må lipsesc de ele.
Ca så te laçi de fumat îÆi trebuie
doar voinÆå.
Dumneavoastrå aÆi fost fumåtor?
Da, am fumat aproape 30 de ani.
De când nu mai fumaÆi?
78
Ande mîri familia sas nasfale andoa
diabeto anda kodea sîtilem bi
guglimatånça.
O DUHANO
Dašti çîrdel pe?
Sahkå kamau te na çîrden.
Sostar?
Kårål mangå nasul o khandimos le
duhanohko.
Èi mai çîrdau.
Dašti anklen avri kakh thuvali.
Kamau te astarau mangå khå luleaua.
Savestar duhano sî tume?
O mai lašo, olandezo.
Dašti des ma i mun hançî te
zumavau khå thuvali.
Sar te na, i dui.
Èeaileol ma koda khandimos.
Kukola kai çîrden duhano olandezo
çîrden ma.
Sî tu khå iag?
Kamau te astara mangå åkh thuvali.
Našti te bešeau bi te na çîrdau.
Orta patean kå tråbul tume duhano?
E, me našti te muka ma lestar.
Kaste mukås tu duhanostar tråbul
numa te kames.
Tume çîrdean duhano?
Çîrdem duhano 30 bårš.
Då kana èi mai çîrden?
De 10 ani de zile nu am mai pus
Æigarå în gurå.
CASA
Unde locuiÆi?
Eu locuiesc în centrul oraçului.
Am cåsuÆa într-un sat la
marginea pådurii.
Am apartament la bloc.
Aici, locuiesc de puÆin timp.
LocuiÆi împreunå cu pårinÆii?
Înainte unde aÆi stat?
Am stat împreunå cu båiatul cel
mare çi cu nora mea.
Nu mai vreÆi så locuiÆi cu ei?
Nu, mai bine stau singurå în
cåsuÆa mea.
E cel mai bine când ai un loc al tåu.
Çi fetele dumneavoastrå unde sunt?
Una este doctor în Germania çi
una este studentå.
Casa noastrå are foarte multe
încåperi.
Este aproape de locul de muncå?
Nu este lângå çcoalå.
Plåtesc chirie. Locuiesc într-o
cåmåruÆå micå.
Mi-a plåcut întotdeauna så am o
cåsuÆå micå çi o grådinå mare.
Vå place viaÆa la Æarå?
Foarte mult. Acolo simÆi cå tråieçti.
AveÆi gåini çi purcei?
Då 10 bårš èi mai thodem e thuvali
ando mui.
O KHÃR
Kai bešen?
Me bešeau ando maškhar le forohko.
Sî ma khå khåroào ando gau talai
podi le vašesti.
Sî ma khå apartamento koa bloko.
Koèe, bešeau då hançî èiro.
Bešen andekh than tumarå dadença?
Anglal kai bešlean?
Bešlem andekh than mîrå šavesa le
baråsa thai mîra boreasa.
Èi mai kames te bešes lença?
Èi, mai mišto bešeau korkoào ande
muro khåroào.
Sî mai mišto kana sî tu tiro than.
Thai te šeia kai le?
Iekh sî felèera ando Neamço thai
iekh studenta.
Amaro khår sî les but sobe.
Sî paša o than la buteako?
Èi sî paša o khår le sîkaimahko.
Potinau love. Bešeau andekh sobiça
çînorî.
Èeaileardea ma orkana khå khåroào
çînoro thai khå bar barii.
Èeaileol tume o traio ando gau?
But. Oèe atearås kå trais.
Sî tume khainea thai bališe?
79
Da. Am çi o vacå çi sunt
mulÆumitå çi fericitå.
Am så vå fac o vizitå, se poate?
Vå invit din toatå inima.
VeniÆi la varå, cåci atunci grådina
mea e plinå cu toate florile din
lume.
* *
AveÆi o caså foarte frumoaså.
Aça aÆi cumpårat-o sau aÆi
construit-o dumneavoastrå?
Am construit-o noi.
Nu çtiu, dar dacå te uiÆi atent,
casa asta parcå s-ar învârti
dupå soare.
Aça am çi dorit så fie: cel ce
o vede så aibå senzaÆia asta.
Îmi place foarte mult la
dumneavoastrå la romi cå nu
încercaÆi så imitaÆi pe cineva cu
construirea casei.
Fiecare îçi are stilul lui. Casa
trebuie så fie o creaÆie proprie.
AveÆi dreptate. Nu sunt douå case
la fel. Fiecare are casa altfel.
Så vå ståpâniÆi casele sånåtoçi çi
Dumnezeu så vå dea viaÆå lungå.
CAMERA DE LUCRU
Aceasta e camera mea de lucru.
Mi-ar fi plåcut så pot avea o
camerå cu luminå multå.
80
E. Sî ma i khå gurumni thai sîm
naismome thai bahtali.
Sî te avau tumende, daštil pe?
Akharav tume sal illesa.
Aven po milai, kå e bar mîrî sî
pherdi le luludeança anda sai
lumea.
Sî tume åkh khår but mundro.
Kadea tindeanles, or kårdeanle-s
tume?
Kårdeamles ame.
Èi janau ta te dikhåsa mišto o khår
kakoa fal pe tukå kå amboldeolpe
pala o kham.
Kadea i kamblem ka kukoa kai
dikhål te fal pe lehkå kadea.
Èeaileol ma but tumendar, le
àomendar kå èi zumaven te len
tume pala aver le khåråsa.
Orkon sîl es lehko stilo. O khår
tråbul te avel vareso avilino lestar.
Sî tume èeaèimos. Nai dui khåra sa
kadea. Sako khår sî aver
avervaresar.
Te juvin tumarå khåra thai o Dell te
del tume traio lungo.
E SOBA LA BUTEATI
Kadea sî mîrî soba la buteati.
Sahkå èeaileol ma te avel ma khå
soba butea dudasa.
De ce?
Pentru cå aça trebuie så fie o
camerå de lucru.
Îmi place aceastå camerå, cåci
îmi oferå liniçte çi pot så scriu.
Mobila este foarte veche çi
rafturile sunt din lemn de nuc.
Este o camerå unde nimeni nu
are voie så intre.
De ce nu låsaÆi pe nimeni în
aceastå camerå?
Nu pot så vå spun.
Am så vin la varå acolo în satul
dumneavoastrå din Ardeal.
Am så vå açtept çi så çtiÆi cå
sunteÆi binevenit oricând.
Pot så-mi iau çi copiii cu mine?
Chiar vå rog.
* *
Oamenii care fac ceva pentru
ceilalÆi ar trebui så aibå o came-
rå de lucru cu multå luminå.
Ce fel de luminå?
Må gândesc la lumina cu care am
fost binecuvântaÆi de a o purta
în inimile noastre.
O inimå plinå de Luminå.
SALONUL
Salonul l-am açezat în partea aceasta
pentru cå bate foarte mult soare.
Sostar?
Kadea tråbul te avel khå soba
buteati.
Èeaileol ma kadea soba kå del ma
ujimos thai dašti te ramo.
E mobila sî but puraii thai le laviç sî
anda o kašt le ankhoráhko.
Sî khå soba kai èi tråbul te šol pe
khonikh.
Sostar èi mekhån khanikas ande
kadea soba?
Našti te phenav tumengå.
Sî te avau po milai ando gau tumaro
anda o Ardealo.
Sî te ajukårav tume thai te jeanen kå
san orkana mištoavilino.
Dašti te lau i mîrå šaoàan mança?
Orta, rudi tume.
Le manuši kai kårån vareso anda le
kolaver tråbul te avele khå soba
buteati butea dudasa.
Saveatar duda?
Anau mangå godi kai duda saveasa
samas bogoslavime te phiravasla
ande amarå ille.
Åkh illo pherdo Duda.
O HOLO
O holo thodeam les ande kadea rig
kå marål mai but kham.
81
Da, e foarte bine, mai ales pentru
florile acestea. Sunt foarte bine
îngrijite çi le merge grozav.
Parcå ar fi un salon din filme.
Câte persoane locuiÆi în aceastå
caså-castel?
Patru persoane.
Avem înså o familie foarte mare
çi aici ne adunåm de sårbåtori.
Îmi place. Simplu çi frumos. Stil
american.
Cred cå nu aça aråta mai demult
o caså romaii?
O caså romaii era foarte coloratå,
aça încât ai fi crezut cå e
un pom de Cråciun.
Azi casele sunt moderne, simple
çi interiorul alb.
Stil american: cu cât este mai puÆin,
cu atât este mai frumos.
Aståzi, totul s-a schimbat mult, çi
era ceva normal ca çi noi så ne
schimbåm stilul de viaÆå.
DORMITORUL
În aceastå camerå totul este
albastru.
Are vreo semnificaÆie culoarea
albastrå pentru dumneavoastrå?
Cum så nu. Este culoarea cerului,
a apei çi a sufletului.
Sufletul are culoare?
82
E, sî but mišto anda le luludea
kadala. Sî nikårde thai jealengå
mišto.
Ameal khå holo andal filmurea.
Sode jene bešen ande kadoa
khår-avlin?
Štar jene.
Ta same khå bari familia thai koèe
tidas a me ande-l des barå.
Èeaileol ma. Bikhanèehko thai
šukhar. Stilo amerikano.
Pateau kå na kadea sîkavelas åkh
khår àomano?
Åkh khår àomano sîkavelas ande but
makhlimata ta pateasa les kašt
Kråèiunohko.
Ades le khåra sî moderne, bipherde
thai andrå sî parno.
Stilo amerikano, sodença sî mai
hançî kaditi sî mai šukhar.
Ades paruglinisailo but thai sas
vareso kai tråbulas te paruva-s i
ame amaro stilo le traiohko.
E SOBA LE SOIMASTI
Ande kadea soba sa sî vînåto.
O makhlimos o vînåto ameal vareso
anda tumende?
Sar te na. Sî o makhlimos le èerehko
thai le paiehko thai le diiehko.
O dii sî les makhlimos?
Da, culoarea albastrå.
Într-un dormitor albastru visezi
albastru.
Cum sunt visele albastre?
RåmâneÆi peste noapte çi o
så visaÆi albastru.
Vå mulÆumesc, nu am timp, dar
mi-ar fi plåcut.
Nu am våzut niciodatå un
dormitor mai frumos decât al
dumneavoastrå.
Totul este atât de pus la punct încât
ai impresia cå este o camerå de
muzeu care nu trebuie atinså.
Facem çi noi ce putem. La alÆii
e çi mai frumos.
Fiecare cum poate.
CAMERA COPIILOR
Fiecare copil are camera lui.
CâÆi copii aveÆi?
Patru.
Deci aveÆi patru camere pentru
copiii dumneavoastrå.
Este foarte frumos aranjat în
camera fiecårui copil.
Cine face curåÆenie,
dumneavoastrå?
Nu, fiecare copil a fost învåÆat
så-çi respecte camera çi så
påstreze curåÆenia.
Cu ce încålziÆi casa iarna?
Avem încålzire centralå.
E, maklimos vînåto.
Ande khå soba soimasti vînåto
dikhås suno vînåto.
Sar sî le sune vînåçî?
Ašen reateako koèe thai dikhån sune
vînåçî.
Naiv tumengå, nai ma èiro ta sas kå
èeaileol ma but.
Èi dikhlem èiåkhdata khå soba
soimasti mai šukhar sar tumari.
Sa sî kaditi då lašardo ta fal tu khå
muzeo kai èi tråbul te thos o vast.
Kåras i ame so daštisaras. Ka aver sî
i mai šukhar.
Orkon sar daštil.
E SOBA LE ŠAOÀÃNDI
Orsao šaoào sî les lesti soba.
Sode šave sî tume?
Štar.
Sî tume štar sobe anda tumarå šaorå.
Sî but šukhar lašardo ande soba sako
šaoàåsti.
Kon lašarål tumengå?
Na, sako šaoào sas sîkado te lašarål
thai te nikrål o lašarimos.
Sar tatearån o khår ivende?
Same tatimos èentralo.
83
Cu lemne. Uråsc gazul.
Îmi place focul cu lemne.
Çi nu e frig?
PårinÆii noçtri çi bunicii au tråit în Amarå dada thai amarå papuri sar
cort iarna çi nu le-a fost frig.
Unde sunt copiii acum?
Unde ar putea så fie la ora asta
decât la çcoalå.
Merg în fiecare zi la çcoalå?
Da, copiii mei nu lipsesc de la
çcoalå. Aça i-am învåÆat çi
aça fac.
Noi le oferim tot ce au nevoie, dar
çi ei la rândul lor trebuie så meargå te jean koa khår le sîkaimahko thai
la çcoalå çi så înveÆe foarte bine.
BAIA
Avem douå båi în caså: una
pentru noi çi una pentru copii.
Nu faceÆi baie împreunå?
Fereascå D-zeu. Copiii au baia lor
çi prosoapele lor.
Çi dumneavoastrå aveÆi alte
prosoape?
Avem prosoape de picioare çi
prosoape de faÆå.
Hainele le spålaÆi într-un loc cu
ale copiilor?
84
Kaštença. Te na dikhau o gazo.
Èeaileol ma e iag le kaštença.
Thai nai šil?
traisarde ivende ande çåra thai nas
lengå šil.
Kai sî le šaoàå akana?
Karing dašti te aven ka kadeo èeaso
koa khår le sîkaimahko.
Jean ande sako des koa khår le
sîkaimahko?
E, mîrå šave èi mekhån o khår le
sîkaimahko. Kadea sîkademle
kadea kårån.
Ame das le sa so kamen ta on tråbun
te sîteon but mišto.
E SOBA LE HALAIMASTI
Same dui sobe halaimahkå ando
khår: iekh anda amende thai iekh
andal šaoàå.
Èi naion andekh than?
Te arakhål o Dell. Le šaoàå sî le lendi
soba halaimasti thai lendi balai thai
lengå pištirea.
Thai tumen sî tume aver pištirea?
Same pištirea pînàångå thai pištirea
mohkå.
Le çoale halaven le andekh than le
šaoàångårånça?
Da, hainele copiilor çi ale noastre
doar pânå la jumåtate.
Pentru fuste, pantaloni, chiloÆi,
izmene, ciorapi, avem lighean
separat, numai pentru ele.
Dar copiii, au la fel?
Nu, la ei totul este curat.
Numai cei cåsåtoriÆi fac diferenÆa
aceasta.
Frumoaså baie.
De unde aÆi luat faianÆa çi gresia,
cåci n-am mai våzut aça ceva?
Sunt fåcute la comandå în Italia.
Cred cå e ca un vis så te speli
în aça o baie.
BUCÃTÃRIA
Aici este bucåtåria.
Aici este locul unde femeia gåteçte
mâncare.
Îmi place ca bucåtåria så fie
aranjatå simplu çi cu gust.
Vå place så atârne aça ca un dizain
superb pe pereÆi: usturoi, çiruri
de ardei, de ceapå, mirodenii?
Da, parcå må simt afarå în câmp,
cum eram învåÆaÆi så gåtim la
cort.
Cum e mai frumos? Gåtitul într-o
bucåtårie modernå sau gåtitul pe
pirostrii cu lemne?
E, le çoale le šaoàångå thai amarå ji
koa dopaši.
Le àotii, kalç, sostea thal patave same
anda lende aver balai.
Ta le šaoàå, sî le sa kadea?
Èi, lende sa sî bimarime.
Numa le måritime kårån kadea buti.
Šukhar soba halaimasti.
Katar lean e faiança thai e gresia kå
me èi mai dikhlem kadea vareso?
Sî kårde kai komanda ande Italia.
Pateau kå sî khå suno te halaves tu
ande kadea soba halaimasti.
E SOBA LE HABENESTI
Koèe sî e soba le habenesti.
Koèe sî o than kai e juvli tiravel
habe.
Èeaileol ma e soba le habenesti te
avel lašardi na pherdi thai pala o
zumaimos.
Èeaileol tume te avel tume pel
zîduri: sîr, širuri piparkakå,
purumakå thai but èearea?
Kadea fal ma kå atearama avri po
kîmpo sar sîmas sîkadi te tiravau
ande çåra.
Kai sas mai šukhar ande khå soba
habenesti or o tiraimos pel pirostea
kaštença?
85
Pentru mine gåtitul la cort era mai
plåcut çi mâncarea ieçea mai
bunå çi mai gustoaså.
Romii folosesc tacâmuri la maså
acaså?
Nu. Doar la ciorbå, fiindcå nu se
poate mânca cu mâna, ci cu
lingura.
Pânå nu månânc cu mâna nu må
satur.
Dar când aveÆi musafiri sau
sunteÆi la restaurant?
Atunci mâncåm normal ca toatå
lumea.
Care este mâncarea tradiÆionalå a
romilor?
Mâncarea tradiÆionalå este varzå
çi carne.
PuteÆi så-mi spuneÆi çi alte
mâncåruri?
Da, alte mâncåruri romane sunt:
peçte sub jar, cotlet romano,
beci çi gåinå cu tåiÆei çi foarte
multe altele.
MUNCA ACASÃ
Vå ajutå cineva la treburile
casei?
Am douå fete mari de måritat
çi trebuie så må ajute.
Cum råzbiÆi cu munca?
Cu ajutorul lui D-zeu facem çi noi
ce putem.
86
Anda mande kai çåra sas mai
mundro thai i o habe ankle las mai
lašo thai mai guglo.
Le rom han kai skafidi le roia
pharadeança thai le šureança?
Èi. Numa kai zumi kå našti hal pe le
vastesa ta la àoiasa.
Ji pune èi hau le vastesa èi èeailu au.
Ta kana sî tume gosti or jean koa
birto?
Atunèea has sar sa le manuši.
Sao sî o habe o àomano le àomengo?
O habe o àomano sî šah thai mas.
Dašti phenen mangå i aver habenata?
E, aver habenata romane sî: mašo
tala o çåsto, kotleto romano, beèi
thai khaini, andel tåieçei thai but
aver.
E BUTI KHÃRÃ
Kandel tume varekon kal butea le
khåråhkå?
Sî ma dui šeia barea kai tråbun te
kanden ma.
Sar daštin la buteasa?
Le kandimasa le Devllehko kåras i
ame so dašti saras.
Cine vå spalå hainele?
Maçina de spålat, mâinile mele çi
ale fetelor.
Vineri am spålat toatå ziua.
SoÆul meu må ajutå mult.
De foarte multe ori spalå vasele.
Eu pun masa, el o strânge.
Lui îi place de asemenea så aducå
tot ce e nevoie în caså.
DimineaÆa noi ne-am învåÆat så
mâncåm cât putem de mult,
apoi din ce în ce mai puÆin çi
seara deloc.
E foarte bine aça.
E bine çi sånåtos.
Dumneavoastrå mergeÆi la
serviciu?
Nu, la noi numai bårbatul
munceçte.
Femeia nu lucreazå?
Påi nu face ea oricum atâtea încât
nu-i ajunge toatå ziua pentru câte
sunt de fåcut acaså?
GRÃDINA
Cam cât timp staÆi în grådinå?
Dacå ar fi dupå mine çi aç putea
så våd çi în întuneric, çi atunci
aç sta.
Grådina este sufletul meu.
Visam så am aça o grådinå înainte
de a o avea.
Kon halavel tumarå gada?
E mašina le halaimasti thai mîrå vast
thai mîrå šeiangå.
Paraštune haladem soro des.
Muro murš kandel ma but.
Butivar o halavel le teiarea.
Me thoau e skafidi, o tidela.
Orta sakadea les èeaileoles te anel sa
so tråbul ando khår.
Då droboitu ame sîtileam te has
sode dašti saras då but thai pala
kodea anda sode mai hançî thai
reate èi åkh çîra.
Sî but mišto kadea.
Sî mišto thai sastevesto.
Tume jean kai buti?
Amende numa o àom kårål buti.
E àomni èi kårål buti?
Ta èi kårål buti kå èi aråsåla o des
sode sî la kårimahkå khårå.
E BAR
Kam sode èiro bešen ande bar?
Te avino pala mande thai te daštiua
te dikhau i ando întuneriko i
atunèea sahkå bešeau.
E bar sî muro dii.
Dikhauas la ando suno anglal te avel
ma kadea bar.
87
De când se topeçte zåpada pânå
toamna târziu în aceastå grådinå
cresc flori.
Ce flori vå plac?
Trandafirii sunt cele mai
frumoase flori.
Eu cred cå toate florile sunt
frumoase.
AveÆi çi o grådinå cu legume?
Da, dar este la Æarå.
Cine o îngrijeçte?
Tot noi. Când este nevoie de
sapå mergem cu toÆii çi ne
apucåm de treabå.
Familia noastrå nu då bani så
cumpere de mâncare.
Noi ne-am învåÆat ca prin
muncå så avem în gospodårie
tot ce ne trebuie.
Cine munceçte are tot ce-i trebuie.
Cine fuge de muncå nu are nimic.
Noi cumpåråm numai pâine în caså.
Så nu vå råmânå inima la florile
mele.
AlegeÆi-vå un buchet din care
doriÆi dumneavoastrå.
VREMEA
Cum este vremea afarå?
CredeÆi cå aståzi va ploua?
Mi-ar fi plåcut så plouå.
Eu cred cå va ninge azi, e tare frig.
88
Då kana bilal o iw thai ji ando
dureardo milai ande kadea bar
bareon luludea.
Savendar luludea èeaileol tume?
Le trandafirea sî le mai šukhar
luludea.
Me pateau kå sa le luludea sî šukhar.
Sî tume i khå bar zålenimasa?
Same ta ando gau.
Kon dikhål latar?
Sa ame. Kana tråbul te jeas te
hunavas e phuw jeastar saronça
thai thoas ame kai buti.
Amari familia èi del love te tinel o
habe.
Ame sîtileam te kåras buti thai te
avel ame sa so tråbulame.
Kon kårål buti sî les sa so tråbules.
Kon našel la buteatar nai les khanèi.
Ame tinas ando khår numa o manào.
Te na ašel tumaro illo ka mîrå
luludea.
Alosarån tumengå khå angali
savendar kames tu.
O ÈIRO
Sar sî o èiro avri?
Pateas kå ades del bîršind?
Sahkå èeaileol ma te del bîršind.
Me pate au kå del o iw ades, sî
zurales šil.
Bate un vânt afarå de nu-Æi vine
så crezi.
Vremea este atât de schimbåtoare
cå nici nu mai çtii cu ce så te
îmbraci.
Se îmbunåtåÆeçte vremea çi îmi
pare foarte bine.
Iese soarele aståzi.
Zåpada se topeçte, vine primåvara!
Câteodatå este frumos çi cald,
iar soarele stråluceçte puternic
pe cer.
Îmi place så merg pe afarå så
cutreier pådurea, aerul e atât
de curat çi de proaspåt!
Vara aceasta a fost foarte cald.
Uneori cåldura înåbuçitoare te
dobora din picioare. Nu puteai
rezista.
A început så plouå de parcå
toarnå cu gåleata.
Acum sunt multe stele pe cer çi
mâine va fi frumos.
Bate un vânt rece.
Vântul a doborât toate frunzele,
iar mie, ca de fiecare datå, îmi
pare foarte råu.
ViaÆa din noi se stinge precum
toamna frunzele.
Mâine cred cå va începe så ningå.
Acum este iarnå çi este foarte frig.
Nu-mi place iarna, parcå aç intra
în moarte.
Îmi place så fie frig, zåpada mare,
iar eu så stau lângå soba caldå.
Marål khå braval avri ta èi avel tukå
te pateas.
O èiro sî kaditi då paruglo ta èi mai
jeanes èi sosa te hureaves tu.
Lašaol o èiro thai fal ma but mišto.
Anklel o kham ades.
O iw bilal, avel o milai.
Pokhdata sî mundro thai tato thai o
kham stråfeal zurales po èeri.
Èeaileol ma te jeau te phirau andoa
våš, o aero sî kaditi då ujo thai
ivand.
Kadoa milai sas but tato.
Butivar o tatimos peravelas tu, andal
pîànå. Našti bešesas.
Thodea pe te del o brîšind ta pateas
ka šorål la kantasa.
Akana sî but èeraia po èeri thai
tehara avela šukhar.
Marål åkh braval šudrii.
E braval peradea sa le patrea thai
man sar orkana fal ma but nasul.
Amaro traio merål sar le patrea ando
dureardomilai.
Tehara pateau kå avela te del o iw.
Akana sî ivend thai sî šil baro.
Èi èeaileol ma o ivend, fal ma kå
šoama ando mulimos.
Èeaileol ma te avel šil, pao, o iw baro
thai me te bešeau paša e iag tati.
89
ANOTIMPURILE
Primåvarå
Varå
Toamnå
Iarnå
Primåvara readuce întreaga
naturå la viaÆå.
Primåvara, când zåpada se
topeçte îmi place så merg prin
pådure çi så culeg ghiocei.
Primåvara e açteptatå de toÆi.
Primåvara înseamnå viaÆå.
Vara aceasta a fost foarte
cålduroaså.
În timpul verii merg mult la
scåldat.
Cât de frumoaså çi bogatå este
toamna.
Ce culoare çi ce vrajå are toamna!
Iubesc toamna cu tot ce are.
Iarna aceasta va fi o iarnå tare
grea, cu zåpezi ca în poveçtile
de demult.
Çi iarna are farmecul çi frumuseÆea I o ivend sî les lehko drabarimos thai
ei.
DATA
În ce zi suntem azi?
În ce an s-a nåscut...
CâÆi ani aveÆi?
Am trecut de treizeci çi doi de ani.
90
LE BÃRŠEHKÃ ANAVA
Angloamilai
Milai
Dureardomilai
Ivend
Angloamilai juvindil sa e natura koa
traio.
Èeaileol ma o angloamilai kana o iw
bilal te jeau andoa våš thai te tidau
luludea iwehkå.
O angloamilai sî ajukårdo saoråndar.
O angloamilai sî traio.
O milai kadoa sas but tato.
Po milai jeau but te nainau.
Sode då šukhar thai då bravalo sî o
dureardomilai.
So makhlimos thai drabarimos sî le
dureardomilaies!
Kamau o dureardomilai lesa sa so sî
les.
O ivend kadoa avela but pharo le
iwesa sar andel paramièea purane.
mîndrimos.
E DATA
Ande sao des sam ades?
Ande sao bårš kårdilo...
Sode bårš sî tume?
Nakhlem treanda thai duiendar bårš.
Anul acesta – anul trecut – anul O bårš kadoa – O bårš kai nakhlo –
viitor O bårš kai avel.
O datå pe an, în ziua aceasta, vin Åkh data po bårš ande kadoa des
aici în acest loc. avau koèe ande kadoa than.
Ani în çir am plâns. But bårš ruiem.
Anul Nou O Bårš Neo
Azi este duminicå. Ades sî kurko.
Ce zi a fost ieri? So des sas arati?
Cu o zi înainte l-am våzut. Åkh desåsa anglal dikhlem les.
Azi-dimineaÆå a venit acaså. Ades droboitu avilo khårå.
În fiecare zi vorbeam cu ea. Ande sako des dauas duma lasa.
La miezul nopÆii a strigat. Koa maškar la reateako dea mui.
Noapte de noapte açtepta. Reat palai reat ajukrålas.
Aståzi este 1 octombrie. Ades sî 1 oktobro.
AveÆi cumva un calendar? Sî tume varesar khå kalendaro?
Så vedem când cade 8 aprilie 2001. Te dikhas kana perål 8 aprilo 2001.
Mâine va fi 13 noiembrie. Tehara sî 13 novembro.
Am plecat de acaså pe 20 iunie. Teleardem khåral då 20 iunio.
Am fost acolo în seara zilei de 21 Sîmas oèe ande reat le desåsti då 21
februarie. febroaro.
În ziua aceea vreau så ajung acolo. Ande kodoa des kamau te aråsau oèe.
anul acesta kadoa bårš
anul trecut o bårš kai nakhlo
anul viitor o bårš kai avela
o datå pe lunå iekhvar po šon
o datå pe såptåmânå iekhvar po kurko
la jumåtatea lunii koa dopaši le šonehko
în zilele urmåtoare andel kolaver des
pânå una alta ji iekh aver
pânå când ji kana
cât de curând sode då paše
cât de mult sode då but
într-una din zilele acestea andekh des anda kadala
în ziua mare ando des o baro

91
foarte curând but paše
deocamdatå akana
peste o orå pakh èeaso
peste o zi pakh des
de puÆin timp då hançî èiro
dimineaÆå droboimos
prânz dopåši le desåhko
dupå-amiazå palai skafidi
searå reat
miezul nopÆii o maškhar la reateako
ieri arati
alaltåieri overigi
poimâine overtehara
azi ades
ieri-searå arati e reat

ZILE IMPORTANTE DES BARÃ

Anul Nou Neo Bårš
Boboteazå Boldimos le Devllehko
Paçte Patradi
Cråciun Kråèiuno
Revelion Pargulimos le Båršehko
Ziua naçterii O des le kårimahko
Ziua numelui O des le anavehko
Aniversare Des baro
Ziua MorÆilor O des le Mulengo
Recunoaçterea naçului Govia
8 Aprilie – Ziua InternaÆionalå 8 Aprilo – O Des o Èemuno le
a Romilor šomengo
8 Septembrie 8 Septembro
Ziua Romilor din România O Des le šomengo andai Rumînia
Låsarea de Post Zåposto

92
Nuntå Abeau
Cåsåtorie Phanglimos
Sårbåtoarea unui sfânt Prazniko
Focul morÆilor (în joia Paçtelui) Joimårele
15 August – Sfânta Maria 15 Augusto – Sîntåmårio

LUNILE ANULUI LE ŠON LE BÃRŠEHKÃ

Ianuarie Ianoaro
Februarie Febroaro
Martie Martie
Aprilie Aprilo
Mai Maio
Iunie Iunio
Iulie Iulio
August Augusto
Septembrie Septembro
Octombrie Oktobro
Noiembrie Novembro
Decembrie Deèembro
* *
De obicei în luna iulie plec de Or kana ando šon o iulio telearau
acaså. khåral.
Nu pot så stau undeva mai Našti bešeau varekai mai but dåkh
mult de o lunå de zile. šon desångo.
În luna mai. Ando šon le maiohko.
Pe la începutul lunii august. Andel des anglal le šonehko
augusto.
Pe la sfârçitul lunii septembrie. Kana jealtar o septembro.
La mijlocul lunii decembrie. Koa maškhar le deèembrohko.
Luna aceasta. Kadoa šon.
Anul acesta. Kadoa bårš.
Anul trecut. O bårš kai nakhlo.

93
Acum câÆiva ani. Akana varesar bårš.
La începutul secolului. Angla o sekolo.
La sfârçitul mileniului. Kana jealtar o milenio.
În anii patruzeci. Andel bårš štarvardeš.

ZILELE SÃPTÃMÂNII LE DES LE KURKÃHKÃ

Luni Luine
MarÆi Marçîne
Miercuri Dåtradi
Joi Joine
Vineri Paraštui
Sâmbåtå Savato
Duminicå Kurko

CÂND? KANA?
într-o clipå andakh data
acum akana
târziu dur
la început anglal
câteodatå pokhdata
totdeauna orkana
dupå aceea pala kodea
deseori butivar
niciodatå èiåkhdata
la sfârçit koa gor
când çi când kana thai kana
în fiecare zi ande sako des
în toate zilele ande sal des
chiar azi orta ades
în ziua de azi ando des dåadesara
ca çi când sar kana
ieri arati

94
alaltåieri
poimâine
acum câteva zile
ORA
SpuneÆi-mi cât este ora.
Nu-mi vine så cred, e aça de târziu.
N-am înÆeles, îmi mai spuneÆi o
datå ce orå este?
Este ora patru fårå zece.
Este ora 12 fix.
Este ora çapte çi jumåtate.
Este ora nouå çi un sfert.
Ceasul dumneavoastrå merge
bine?
Foarte bine. Îl potrivesc dupå
radio.
Ceasul dumneavoastrå nu merge
bine.
În fiecare dimineaÆå îmi place så
merg pe jos måcar treizeci de
minute.
* *
O så fiu acolo într-o orå.
Trenul pleacå peste douåzeci de
minute.
Mai sunt încå zece minute.
În cinci minute voi fi acolo.
Când va fi urmåtorul tren?
Urmåtorul tren va fi peste
douå ore çi treizeci de minute.
Pe acela sigur îl prindem.
overigi
overtehara
akana varesavar des
O ÈEASO
Phenen mangå sode sî o èeaso?
Èi avel mangå te pateau, sî kadea but.
Èi ateardem mai dašti phenen mangå
åkhdata sode o èeaso?
Si štar bi dešengo.
Sî o èeaso dešudui orta.
Sî o èeaso efta thai dopaši.
Sî o èeaso înia thak sferto.
Tumaro èeaso jeal mišto?
But mišto. Thoau les pala o difuzori.
Tumaro èeaso èi jeal mišto.
Ande sako droboitu èeaileol ma te
jeau telal po treanda minutea.
Sî te aråsau oèe ande khå èeaso.
O trino jeal tar pa biš minute.
Mai sî deš minute.
Ande pangi minute aråsau oèe.
Kana avel o kolaver trino?
O kolaver trino avel pa dui èeasuri
thai treanda minute.
Koda orta astaras les.
95
Cât este ceasul acum?
Este unu çi zece minute.
Este zece fårå douå minute.
Este douåsprezece fårå cinci
minute.
Este ora opt çi patruzeci çi douå
de minute.
Sode o èeaso akana?
Sî iekh thai deš minute.
Sî deš bi duie minutengo.
Sî dešdui bi pange minutengo.
Sî ohto thai štarvardeš thai dui
minute.

NUMERALE DINDIMATA
CARDINALE KARDINALEA
1 iekh
2 dui
3 trin
4 štar
5 pangi
6 šov
7 efta
8 otho
9 înia
10 deš
11 dešuiekh
12 dešudui
13 dešutrin
14 dešuštar
15 dešupangi
16 dešušov
17 dešuefta
18 dešuohto
19 dešuînia
20 biš
21 biš thai iekh
22 biš thai dui
23 biš thai trin

96
..... 24 biš thai štar
..... 25 biš thai pangi
..... 26 biš thai šov
..... 27 biš thai iefta
..... 28 biš thai ohto
..... 29 biš thai înia
..... 30 treanda
..... 40 štarvardeš
..... 50 panvardeš
..... 60 šovardeš
..... 70 eftavardeš
..... 80 ohtovardeš
..... 90 îniavardeš
.....100 åkh šel
.....101 åkh šel thai iekh
.....102 åkh šel thai dui
.....103 åkh šel thai trin
.....104 åkh šel thai štar
.....105 åkh šel thai pangi
.....200 dui šela
.....300 trin šela
.....400 štaršela
.....500 pangi šela
.....600 šov šela
.....700 efta šela
.....800 ohto šela
.....900 înia šela
..1.000 åkh mia
..2.000 dui mii
..3.000 trin mii
..4.729 štar mii efta šela thai biš thai înia
10.621 deš mii šov šela thai biš thai iekh
40.500 štarvardeš mii thai pangi šela
80.600 ohtovardeš mii thai šov šela

97
...100.000 åkh šel mii
1.000.000 åkh miliono
1.142.738 åkh miliono åkh šel šarvardeš thai
dui mii trenda thai ohto
...............0 zero – khanèi – nulo

NUMERALE LE NUMERALEA
ORDINALE ORDINALEA
primul / prima o mai anglal / e mai anglal
al doilea / a doua o duito / e duito
al treilea / a treia o trito / e trito
al patrulea / a patra o štar / e štar
al cincilea / a cincea o pangi / e pangi
al çaselea / a çasea o šov / e šov
al çaptelea / a çaptea o efta / e efta
al optulea / a opta o ohto / e ohto
al zecelea / a zecea o deš / e deš
al unsprezecelea / a unsprezecea o dešuiekh (e)
al doisprezecelea / a douåsprezecea o dešudui (e)
al treisprezecelea / a treisprezecea o dešutrin (e)
al paisprezecelea / a paisprezecea o dešuštar (e)
al cincisprezecelea / a o dešupangi (e)
cincisprezecea
al douåzecilea / a douåzecea o biš (e)
al douåzeci çi unulea o biš thai iekh
a douåzeci çi una e biš thai iekh
al treizecilea / a treizecea o treanda (e)
al treizeci çi patrulea / a treizeci o treanda thai štar (e)
çi patra
al patruzecilea / a patruzecea o štarvardeš (e)
al cincizecilea / a cincizecea o panvardeš (e)
al çaptezecilea / a çaptezecea o eftavardeš (e)
al optzecilea / a optzecea o ohtovardeš (e)

98
al nouåzecilea / a nouåzecea o îneavardes (e)
al o sutålea / a o suta o åkh šel (e)
al o miilea / a mia o la miako (e)

DE CÂTE ORI SODIVAR

o datå åkh data
de douå ori duvar
de patru ori štarvar
de zece ori dešvar
de o sutå de ori åkh šelvar
o datå pe an åkh data po bårš
de trei ori mai mare trivar mai bari
de mai multe ori mai butivar
încå o datå pale iekhvar
încå o datå çi jumåtate pale îkh data thai dopåši.

PENTRU PRIMA DATÃ ANDA ANGLAL DATA

Mai întâi Mai anglal
a doua oarå duvarås
a treia oarå trivarås
Må aflu în Venezuela pentru Arakhama ande Venezuela anglal.
prima datå.
Sunt aici în Spania pentru a Sîm koèe ande Spania anda duvarås.
doua oarå.
în primul rând ando anglal than
în al doilea rând ando o duito than
în al treilea rând ando trito than

GREUTÃÞI PHARIMATA
un gram åkh gramo
un kilogram åkh tila
o tonå åkh tona

99
DaÆi-mi vå rog 250 g de cafea. Den ma rudi tu 250 gramea kafa.
PuneÆi-mi 2 kilograme de mere. Thon mangå 2 tile phaba.

MÃSURI DE LUNGIME MÃSURI LUNGIMAHKÃ

un centimetru
un metru
kilometru
CredeÆi cå 60 de centimetri de
dantelå îmi ajung?
Îmi trebuie 20 de metri pentru
o fustå.
Nu este mult 20 de metri pentru
o fustå?
Nu çtiu dacå îmi ajunge atât. E
o fustå romaii cu foarte multe
volane.
CâÆi kilometri mai avem pânå la
Bucureçti?
De aici exact 113 kilometri.
åkh èentimetro
åkh metro
åkh tilometro
Patean kå 60 èentimetreoa èiptakå
aråsån ma?
Tråbun ma 20 meatre anda khå
àotea.
Nai but 20 meatre anda khå
àotea?
Èi jeanau te aråsåla ma kaditi. Sî khå
rotea àomaii bute bizåàurença.
Sode tilometrea mai same ji ande-l
Bukureçti?
Då koçal same 113 tilometrea.

PUNCTE CARDINALE PUNKTURI KARDINALEA

Est – Vest – Nord – Sud Esto – Vesto – Nordo – Sudo
sud-est sudo-esto
sud-vest sudo-vesto
nord-est nordo-esto
nord -vest nordo-vesto
Mergem cåtre nord. Jeas karing o nordo.
Nu am fost pânå acum în Èi sîmas ji akana ando Nordo la
nordul României. Româniako.
Ne întoarcem cåtre caså venind Amboldasa me karing khårå avindoi
prin sud. andoa sudo.
Ferestrele noastre sunt înspre Amarå jamuri sî ande rig le estosti.
partea de est.

100
Locuim în partea de vest a Bešas ande rig le vestosti le
Sibiului. Sibiosti.

TEMPERATURA TATIMOS
Aståzi este foarte cald. Ades sî tato but.
Ce temperaturå este? Sode sî o tatimos?
o o
Sunt 31 grade Celsius. Sî 31 graduri Èelsiuso.
la soare koa kham
la umbrå kai ušal
o o
Sunt peste 20 Celsius. Sî pa 20 Èelsiuso.
Temperatura de azi este foarte O tatimos då adesara sî but
ridicatå. vazdino.
De ce tremuri aça, Æi-e frig? Sostar izdras kadea, tukå šil?
Îmi este foarte frig. Sî mangå but šil.
Mie îmi este cald. Mangå sî mangå tato.

NATURA – PÃMÂNTUL – E NATURA – E PHUW –

UNIVERSUL
Se lumineazå de ziuå.
Se întunecå.
Este întuneric de nu poÆi vedea
nimic.
Nu-Æi fie teamå, acum se va lumina.
Soarele apune.
ÎÆi plac amurgurile tomnatice?
Foarte curând pe cer se vor
aprinde stele una câte una.
Spune-mi, noaptea când plouå de
ce nu sunt stele pe cer?
O UNIVERSO
Dudil pe desåsåste.
Kaleol.
Sî kalimos ta našti te dikhås khanèi.
Na aveltukå dar, akana dudeolpe.
Perål o kham.
Èeaileontu le perimata le
dureardemilahkå?
But paše po èeri sî te astardeon le
èeraia iekh pala avreate.
Phen mangå reate kana del bråšind
sostar n-ai èeraia po èeri?

101
Stelele sunt totdeauna pe cer. Ele
lumineazå påmântul oricând,
indiferent cå e noapte sau zi.
Când se våd foarte multe stele pe
cer, se spune cå va fi vreme
frumoaså.
Luna este regina cerului.
Noaptea trecutå a fost lunå plinå.
Luna este în creçtere.
Luna este în descreçtere.
Luna då strålucire cerului.
Luna este vraja çi descântecul
poeÆilor.
Luna este sora soarelui.
Soarele încålzeçte påmântul cu
multå putere çi mult drag.
În fiecare zi soarele råsare pe cer
çi apoi apune pe cer.
Îmi plac amurgurile tomnatice,
cåci numai atunci cerul are atâta
culoare încât norii par cå se
aprind de våpaia focului.
* *
Unde te-ai gândit så mergi în
concediu anul acesta?
Ne-ar plåcea tare mult så mergem...
la munte.
la mare
la Æarå.
så vizitåm o Æarå stråinå.
Noi o så mergem undeva în
munÆi într-un mic sat.
Unde veÆi sta acolo?
102
Le èeraia sî orkana po èerii on dudin
e phuw orkana i te avela reat i te
avela des.
Kana dièion but èeraia po èeri
phenel pe kå sî te avel èiro
mundro.
O šonuto sî o tagar le èerehko.
E reat kai nakhli sas šonuto pherdo.
O šonuto sî ando barimos.
O šonuto sî ando çîknimos.
O šonuto del stråfearimos le èeres.
O šonuto sî drabarimos thai o
dilabaimos le poeçångo.
O šonuto sî e phei le khamesti.
O kham tatearål e phuw butea
zorasa thai dragosa.
Ande sako des o kham anklel po èeri
thai på urmå jealtar poa èeri.
Èeaileol ma le perimata le
dureardemilahkå kå numa atunèea
o èerii sî les kaditi makhlimata ta le
norea astardeon thai loleon la
iagatar.
Kai dean tukå godi te telearås kadoa
bårš?
Sahkå èeaileol ame but te jeas...
kal baàbarå
koa pai o baro
ando gau.
te dikhas khå èem èemuno.
Ame sî te jeas varekai andel baàbarå
andekh çînoro gaoào.
Kai bešena oèe?
Avem o cåbånuÆå. Same khå khåroroào.
Este vreun loc de scåldat pe acolo? Sî vokh than te naios oçal?
Da, sunt mai multe locuri de E sî mai but thana naimahkå.
scåldat.
Care este cel mai înalt munte? Sao sî o mai uèio barbaào?
Ce înålÆime are? Sode sîles o uèimos?
Care este drumul de coborâre Sao sî o drom le ulimahko karing
spre vale? e har?
Este o pådure foarte frumoaså. Sî khå våš but mundro.
În vara aceasta a plouat mult çi Ande kadoa milai dea but brâšind
cred cå au ieçit o gråmadå de thai pateau kå ankåste gomile
ciuperci. bureçångå.
De-abia açtept så le culeg. Abea ajukårau te tidau le.
Dumneavoastrå cunoaçteÆi care Tume prinjeanen save sî le bureçi le
sunt ciuperci de mâncat çi care hamahkå thai save sî dilivane?
sunt otråvitoare?
Da, am fost învåÆatå de bunica mea E sîmas sîkadi mîra babatar thai
çi pot så vå spun cå må pricep. dašti phenav tumengå kå jeanau.
* *
aer aero
proaspåt ivand
curat ujo
poluat pharo
afluent paioro
amurg garadeol o kham
animal animalo
sålbatic våšuno
arici bališoro kanàalo
cåprioarå buzneorî
cerb èerbo
mistreÆ balo våšuno
urs riš
lup ruw
vulpe hulpea

103
 veveriÆå veveriça
çarpe sap
elefant elefanto
tigru tigro
crocodil krokodilo
rinocer rinoèero
domestic khåråhkå
câine jukål
pisicå mîrtana
porc balo
vacå gurumni
oaie bakri
caprå buzni
cal grast
oråtånii bareakå
gåinå khaini
cocoç bašaldo
råÆoi / raÆå råçoi / bašaldi
curcan / curcå kurkano / kurka
gâscan / gâscå papino / papin
apus perål o kham
cascadå o perimos le paiehko
cer èero
climå klima
blândå kovleorî
tropicalå tropikalo
meridionalå meridionalo
confluenÆå konfluienta
constelaÆie konstelaçia
continent kontinento
copac, pom kašt
conifer konifero
pin pino
mesteacån mesteakåno

104
 stejar stejaro
arÆar arçaro
brad brado
castan kastano
plop plopo
salcie salèia
mår phabelin
pår ambrolin
cireç èirešin
prun pruin
gutui gutui
corcoduç zarzåro
nuc ankhorin
cosmonaut / astronaut kosmonauto
culme gor
curs de râu jeamos le paiehko
deal pleai
floare luludi
azalee azaleea
buchet phanglimos luludeango
bujor bujoro
ciclamå èiklama
crin krino
crizantemå krizantema
garoafå garoafa
gladiolå gladiola
hortensie hortensia
iederå patrin
lalea laleaua
låcråmioarå iasforî
liliac liliako / kuèimos
margaretå margareta
muçcatå muškata
narciså narèisa

105
 nu-må-uita na-bîstår-ma
orhidee orhideea
trandafir trandafiro
violetå violeta
ghiocel luludi-ivesti
glob globo
insectå gândako
greier gripçuro
ÆânÆar çînçari
fluture påpåruga
muscå makh
påianjen talano
cåluÆ-de-iarbå grastoro èeareako
albinå birovli
furnicå tir
insulå phuw ando pai
izvor haing
împådurit våšardo
lac lako
lanÆ muntos lanço baàångobarångo
lunå šonuto
malul mårii o malo la mareako
munte baàbarå
muntos baruno
navå spaÆialå nava spaçialo
nor noro
orbitå orbita
pådure våš
pantå, coastå har
pasåre èirikli
barzå kokostîrko
porumbel gulubo
pescåruç peskårušo
ciocârlie èiokîrlia

106
 privighetoare privighetoarea (bašaldi våšesti)
vrabie vrabia
uliu hulio
corb korbo
cioarå kurung
pârâu paioro
peçterå peštera
planetå planeta
Marte o Marte
Venus o Venuso
Pluto o Pluto
Neptun o Neptuno
Saturn o Saturno
Jupiter o Jupitero
Påmântul e Phuw
poale, picior de munte punào baråbarångo
pol polo
Polul Sud O Polo Sudo
Polul Nord O Polo Nordo
presiune atmosfericå presiunea atmosferiko
provincie provinèia
råsårit ankåstimos khamehko
râu pai
satelit satelito
artificial artifièialo
natural naturalo
soare kham
stâncå kotor baàuno
stea èerai
çes kîmpo
teren, påmânt than, phuw
vale har
a se vårsa în del pe muial ando
vârf, culme gor pleaiehko

107
CONTINENTE LE KONTINENTEA
Africa E Afrika
America E Amerika
Antarctica E Antartika
Asia E Asia
Australia E Australia
Europa E Europa

PREVIZIUNEA O PHENDIMOS LE
VREMII ÈIROHKO
Care este buletinul meteo pentru Sao sî o buletino meto anda tehara?
mâine?
Cum vor fi zilele urmåtoare? Sar avena le kolaver des?
Vreme rea. Èiro jungalo.
Este o vreme urâtå. Sî khå èiro jungalo.
Este råcoare. Sî šudro.
frig. sî šil.
umezealå. sî tindearimos.
Cerul este acoperit de nori negri. O èerii sî pherdo norea kale.
Este înnorat. Sî brîšindalo.

VÂNT
Este vânt.
Bate un vânt tare.
Se porneçte vântul.
De unde bate vântul?
Bat vânturi îngheÆate.
A fost o furtunå ieri.
Acum vântul s-a mai domolit.
Nu mai bate deloc vântul.
BRAVAL
Sî braval.
Marål khå braval zurali.
Del pe drom e braval.
Katar marål e braval?
Marån bravalea šudrea.
Sas bari braval arati.
Akana e braval kovlili.
Èi mai mårål e braval èi åkh çîra.

108
PLOAIE
Îmi pare cå va ploua.
O så ne ude ploaia asta.
Începe ploaia.
Plouå.
BurniÆeazå.
Toarnå.
Toarnå cu gåleata.
Este o rupere de nori.
S-a oprit ploaia.
Au fost numai câÆiva stropi
de ploaie.
A fost numai o scurtå averså.
M-am udat toatå.
M-am udat pânå la piele.
A ieçit curcubeul pe cer.
Nu o så mai plouå.
Cade grindina.
VREME RECE
Aståzi este foarte frig.
Este groaznic de frig afarå.
O så ningå.
Ninge.
Zåpada s-a açternut peste tot.
Este ger mare.
Totul a îngheÆat.
Mi-au îngheÆat picioarele.
Mie mi-au îngheÆat mâinile.
Am alunecat çi mi-am rupt
piciorul.
Am cåzut tare råu, alunecând pe
gheaÆå.
BRΊIND
Fal ma kå del o brîšind.
Sî te tindearål ame o brîšind.
Thodea pe o brîšind.
Del brîšind.
Del brîšind ivesa.
Šorål.
Šorål la kantasa.
Sî khå šindimos norengo.
Atårdilo o brîšind.
Sas numa piteaimata brîšindehkå.
Sas khå çînoro brîšindiçi.
Tindilem sa.
Tindilem ji kai morèii.
Ankåsti e brièiri le èeresti po èerii.
Manai te del brîšind.
Perål le baà.
ÈIRO ŠUDRO
Ades sî but šil.
Sî jungales då šil avri.
Sî te del o iw.
Del o iw.
O iw thodea pe pa sa.
Sî paomos baro.
Sa sî paome.
Paosaile mîàå pînàå.
Paosaile mîàå vast.
Istrailem thai phaglem muro punào.
Pelem zurales nasul, istrailem po
pao.
109
Ce veselie e afarå.
Copiii s-au îmbråcat cu cojoace çi
cåciuli groase în cap çi se bucurå
de venirea iernii.
Iarna are çi ea frumuseÆea ei.
Soarele încålzeçte cu putere.
Zåpada începe så se topeascå.
Acum afarå este noroi çi zloatå.
CEAÞÃ
Este o ceaÆå deaså de nu poÆi
vedea nimic.
CeaÆa
se îndeseçte.
se açterne.
începe så se ridice.
Nu am putut veni acaså din
cauza ceÆii.
Niciodatå nu mi-a plåcut ceaÆa.
MUNCÃ
PoÆi så-mi spui unde lucrezi?
De ce vrei så çtii?
Vreau så çtiu ce fel de muncå
faceÆi dumneavoastrå.
Eu lucrez în aramå. Sunt rom
cåldårar.
Exact ce cåutam eu.
AveÆi nevoie de ceva?
Da, îmi trebuie o cåldare de
aramå pentru fåcut dulceaÆå.
110
So veselia avri.
Le šaoàå hureade pe poštinença thai
stadeança thuleança ando šero thai
bukuàin pe kå avilo o ivend.
O ivend sî les iles lehko mîndrimos.
O kham talearål zorasa.
O iv thodea pe te bilal.
Akana avri sî èikh thai kovlimos
iwehko.
E BUR
Sî khå bur paše ta èi dikhås khanèi.
E bur ...
kårdeol but.
mukål pe.
vazdel pe.
Našti te avilem anda e bur.
Èiåkhdata èi èeaililea ma e bur.
KAI BUTI
Dašti phenes mangå kai kårås buti?
Sostar kames te jeanes?
Kamau te jeanau saveatar buti kårås
tu.
Me kårau buti ande harkuma. Sum
àom kakaveari.
Orta so rodauas me.
Tråbul tume vareso?
Tråbul ma khå kakavi harkumati kai
kårdeol pe majuno.
Altceva vå mai trebuie?
Da, vreau douå ibrice de fåcut
cafea.
De un cåzånel de fåcut Æuicå
nu aÆi avea nevoie?
Noi nu bem Æuicå.
Domnule, unde lucraÆi
dumneavoastrå?
Eu lucrez la o çcoalå, sunt
profesor.
Sunt avocat.
Lucrez ca çofer.
Cu ce se ocupå doamna?
Este casnicå.
Nevasta mea joacå la teatrul
romano. Este o mare actriÆå.
Çi a dumneavoastrå?
A mea este cântåreaÆå.
La dumneavoastrå în Æarå se
gåseçte de lucru?
Nu, la noi este mult çomaj.
Cum este nivelul de trai?
La ce vå referiÆi?
Cum o duc oamenii, bine
sau råu?
Oamenii sunt såraci, o duc greu.
Cei care muncesc çi aleargå au
tot ce le trebuie.
Dar oamenii ce salarii au?
De ce vå intereseazå lucrul acesta?
Pentru cå am auzit cå aveÆi
probleme.
Vreau så mai çtiu cum sunt plåtiÆi
pensionarii?
Avervareso mai tråbul tume?
E, kamau dui pireoàa kai kårdeol pe
e kafa.
Ta khå kåzanuço kai kårdeol pe
råtia, èi kamen?
Ame èi peas råtia.
Raia, kai kårås tu buti?
Me kårau buti kakh khår sîkaimahko
sîm sîkaitori.
Sîm avokato.
Kårau buti me tradau.
So kårål e raii?
Bešel khårå.
Mîrî romni khålel koa teatro o
romano. Oi sî khå bari artista.
Thai tumari?
Mîrî sî dilabaitoarea.
Tumende ando èem arakhadeol pe
buteako?
Èi amende sî but manuši bi buteako.
Sar sî tumaro traio?
Ka soste phenes?
Sar nigrånla le manuši, mišto or
nasul?
Le manuši sî èioàå nigrånla pharås.
Kola kai kårån buti thai prasten sî le
sa so kamen.
Ta le manuši sar sî potinde?
Sostar kamen te jeanen kadea buti?
Anda kå ašundem kå sî tume zaia?
Kamau te jeanau sar sî potindine le
mai phurå?
111
Pensionarii au un venit de... Le mai phurå sî le khå potindimos...
Se descurcå cu aceçti bani? Aråsån le kadala love?
Nu, cum så se descurce. Îi ajutå Èi sar te aråsån le. Mai den le lengå
copiii. šave.
Dumneavoastrå cât câçtigaÆi? Tume sode love len?
Dupå cum lucrez... Pala sar kårau buti...
câteodatå, mai mult, altådatå pokhdata i mai but, averdata mai
mai puÆin. hançî.
Ce program aveÆi? Sode programo sî tume?
Lucråm de la ora 8 la 15. Kåras buti da katal 8 ji kal 15.
Vinerea este zi scurtå pânå la 12, Paraštune sî des çîkno ji kal 12 ta
iar sâmbåta nu se lucreazå. savatone èi kåras buti.
* *
Ce alocaÆii personale sunt la Savendar alokaçii sî tumende?
dumneavoastrå?
Primim alocaÆii familiale. Las alokaçii familiakå.
Suma depinde de numårul copiilor. Le love sî pala o numåro le šavengo.
În caz de boalå primiÆi ajutor Kana san nasfale del tume
social? soèialo?
ce taxe plåtiÆi? So taxe potinen?
Impozit pe venit. Impozito po avilimos.
Impozit auto. Impozito auto.
La câÆi ani se pensioneazå oame- Ka sode bårš šonpe ande pensia
nii la dumneavoastrå? tumende le manuši?
* *
comerciant bitinditori
avocat avokato
bucåtar tiraitori
cântåreÆ dilabaitori
chelner birtaš
croitor astarditori
director direktoro
poliÆist harkumari

112
cåldårar kakaveari
judecåtor krisînitori
medic felèero
tâmplar kašteari
scriitor ramoitori
preot rašai
primar primari (baro muialo le forosko)
menajerå lašarditoarea
croitoreaså astarditoarea
fermier phuweari
ministru ministro
måcelar šinditori
om de afaceri patrono

ªCOALA O KHÃR LE SÎKAIMAHKO

Ce studii aveÆi? Sode sîkaimos sî tume?
Am terminat... Me ispråvisardem...
liceul. o lièeo
facultatea. e fakultalea
nu am çcoalå. nai ma sîkaimos
opt clase. ohto klase
Am terminat o çcoalå de zece ani. Ispråvisardem khå khår sîkaimahko
deše båršengo.
Sunt student. Sîm studento.
Eu sunt student la filologie. Me sîm studento kai filologia.
la medicinå. kai medièina.
la drept. kai avokatura.
la chimie. kai èhimia.
la educaÆie fizicå. koa sîkaimos fiziko.
Sunt student în anul întâi. Sîm studento ando bårs anglal.
doi. duito.
trei. trito.

113
 patru.
cinci.
Acum îmi pregåtesc lucrarea de
diplomå.
Când aÆi dat examen de admitere
la universitate?
Imediat dupå ce am terminat liceul.
Ce diplome çcolare aveÆi?
Am studiat la...
universitate
Academia de Muzicå.
Unde aÆi susÆinut doctoratul?
Acum må pregåtesc så-l susÆin.
EDUCAÞIE
PREªCOLARÃ
Cum este organizatå educaÆia
preçcolarå la dumneavoastrå
în Æarå?
EducaÆia preçcolarå se desfåçoarå
în creçå sau grådiniÆå.
De la câÆi ani se merge la
grådiniÆå?
De la trei ani.
SpuneÆi-mi, cam ce învaÆå copiii
acolo?
ÎnvaÆå poezii, så deseneze,
cântecele, o limbå stråinå, jocuri.
GrådiniÆele se plåtesc?
Nu, sunt gratuite.
La noi se plåtesc, cåci copiilor li
se oferå çi mâncare.
114
štrito.
pangi.
Akana lašarau mîrî buti la diplomati.
Kana dean exameno šutimahko kai
universitatea?
Sigo pala so ispråvisardem o lièeo.
Savendar diplome sîkaimahkå sî tu?
Me sîtilem kai...
universitatea.
E Aèademia le Dilabaimasti.
Kai nikårdean o doktorato?
Akana lašara ma kaste nikrau les.
O SÎKAIMOS MAI ANGLA
Sar sî tumende ando èem o sîkaimos
mai anglal?
O sîkaimos mai angla te sîteon
kårdeol pe ande barorî le šaorondi
thai kai kreša.
Kata sode bårš jal pe kai baroàî le
šaoråndi?
Kata trin bårš.
Phenen mangå so sîteon le šaorå
oèe?
Sîteon poezii, te makhån, dileoàa,
pokh šib gajikaii, khålimata.
Le bareoàa le šaoorångå potindeon?
Èi, sî då ivea.
Amende potinen pe kå le šaorån den
le i habe.
Vreau så çtiu, mamele se ocupå
de educaÆia copiilor pânå ce
aceçtia merg la grådiniÆå?
Acum parcå au început så se
preocupe mai mult de aceastå
educaÆie preçcolarå.
Copiii de romi au grådiniÆe
separate sau merg împreunå
cu ceilalÆi copii?
Nu au grådiniÆe separate, merg
împreunå cu ceilalÆi copii.
Dar copiii germani çi maghiari de
ce au grådiniÆe separate?
Nu m-am gândit niciodatå.
Eu cred cå de aici porneçte
greçeala în educaÆia çcolarå
a acestei minoritåÆi.
Nimeni nu se ocupå serios de ei.
Copiii aceçtia au nevoie de o
grådiniÆå a lor care så-i
pregåteascå pentru çcoalå.
De ce credeÆi lucrul acesta?
Pentru a putea så se descurce la
çcoalå, ei trebuie så aibå o
grådiniÆå romaii.
Cu ce le-ar ajuta aceastå grådiniÆå?
În primul rând ar vorbi çi învåÆa
în romanes.
La vârsta de trei-patru ani este
normal çi firesc så vorbeçti pe
limba ta, pe care o çtii.
Cunoscând aceastå lume a lor, a
romilor, copiii sunt mult mai
receptivi.
Kamau te jeanau le deia le šaorångå
kårån o sîkaimos le šaoàångo ji te
jean kai baroàî le šaóråndi?
Akana fal pe kå thode pe te dikhån
mai but pe kadoa sîkaimos angla o
khår le sîkaimahko.
Le šaórå le romengå sî le bareoàa
šorångå rigate or jean andekhthan
le kolaver raklorånça?
Nai le båreoàa šaórångå rigate jean
andekh than le kolavrå raklorånça.
Ta le šaórå le nemçi thai le ungurea
soste sî le bareora šaórångå rigate?
Èi ande mangå godi èiåkhdata.
Me pateau kå då kaçal thol pe o
athadimos. Åndo sîkaimos le
sîtimasko kadala minoritako.
Khonikh èi dikhål èeaèes pe lende.
Le šaorå kakala tråbun le khå baroàî
šaoråndi lendi kai te sîkavele andoa
khår le sîkaimahko.
Sostar patean kadea buti?
Kaste dašti te jeanen thai te sîteon,
len tråbun le khå baàoàî romaii.
Sosa sahkå kandele kadea baroàî romaii?
Mai anglal sas kå den duma thai sas
kå sîteon romanes.
Kana sî tu trin – štar bårš sî èeaèeo
thai mišto te des duma ande šib kai
jeanes la.
Kana prijeanes kadea lumea lendi, le
romendi le šaóàå, sîteon but mai
mišto kå atearån.
115
Descoperirea jocurilor çi a lumii Le khålimata thai e šib e romaii
romaii cred cå este foarte impor- pateau kå sî but mišto ande godi
tant pentru mintea unui copil. khå šaóråsti.
Redarea dragostei provenienÆei de Kaste des les o kamblimos katar
la aceastå vârstå fragedå va avea çîrdel pe ka kadala bårš, mai dur
mai târziu, în adultul de mâine, ando manuš då tehara, arakhåna
un foarte bun ecou. pehkå khå baro ekouo.
Copiii de azi, oamenii de mâine, Le šaórå då adesara, le rom då
nu vor uita niciodatå faptul cå tehara, èi bîstråna èiåkhdata kå on
aparÆin unui neam de romi. sî anda khå viça romendi.

ªCOALA GENERALÃ O KHÃR LE SÎKAIMAHKO

De la câÆi ani merg copiii
la çcoalå?
Copiii merg la çcoalå de la vârsta
de çase ani.
CâÆi ani e obligatorie çcoala?
Çcoala este obligatorie pânå la
vârsta de 16 ani.
ÎnvåÆåmântul este gratuit.
Când încep copiii studierea unei
limbi stråine?
Dumneavoastrå vå daÆi copiii la
çcoalå?
Copiii trebuie så înveÆe carte ca så
se descurce în viaÆå.
Mai demult copiii noçtri nu
mergeau la çcoalå.
Çcoala era consideratå o ruçine.
Romii nu aveau nevoie så înveÆe
carte.
GENERALO
Då kata sode bårš jean le šaorå koa
khår le sîkaimahko?
Le šaorå jean koa khår le sîkaimahko
då kata šov bårš.
Sode bårš sî musai o sîkaimos?
O khår le sîkaimahko sî musai ji ka
16 bårš.
O sîkaimos sî ivea.
Kana sîteon le šaórå khå sîkaimos
kha šibako èemuii?
Tume den tumarå šaven koa khår le
sîkaimahko?
Le šaórå tråbun te sîteon lill kaste
nakhån mišto andoa traio.
Mai anglal amarå šaórå èi jeanas koa
khår le sîkaimahko.
O khår le sîkaimahko pateanas les
khå lajeau.
Le rom èi tråbunas kaste sîteon lill.

116
Acum, fårå carte nu se mai poate
tråi.
Cartea înnobileazå omul.
Unde aÆi învåÆat så vorbiÆi aça
frumos?
La çcoalå am învåÆat så vorbesc.
Cum învaÆå copiii de romi så
vorbeascå româneçte?
Copiii de romi învaÆå amândouå
limbile deodatå.
Cine credeÆi cå sunt cei råspun-
zåtori în primul rând pentru
educaÆia copiilor de romi?
Cred cå de acest fapt trebuie så
fie råspunzåtoare mamele.
Mama este cea care trebuie så
înveÆe çi så formeze copilul.
Femeile rome se ocupå de
acest lucru?
Foarte puÆine fac lucrul acesta.
Cine îi ajutå pe copii så-çi facå
temele de acaså?
Romii care sunt mai bogaÆi îçi iau
meditatori acaså ca så-i înveÆe
pe copii.
Acum, copiii trebuie så meargå
la çcoalå.
Foarte mulÆi copii de romi nu se
duc la çcoalå pentru cå...
au o situaÆie grea.
nu au încålÆåminte.
Akana bi lillehko naštil pe te mai
juvis.
O lill vazdel le manušes.
Kai sîtilean te des duma kadea
šukhar?
Koa khår le sîkaimahko sîtilem te
dau duma.
Sar sîteon le šaórå le romengå te den
duma rumînishko?
Le šaórå le romengå sîteon lidui šiba
åkhdata.
Kon patean kå sî dimahkåanglal
ando sîkaimos le šaórångeo mai
anglal?
Pateau kå anda kadea buti le deia
tråbun te sîkaven le thai te aven
dimahkåanglal.
E dei sî kutea kai tråbul te sîkavel
thai te kårål o sîkaimos le
šaórohko.
Le juvlea le romnea kårån kadea
buti?
But hançî kårån kadea buti.
Kon kandel le šaóran te kårån pehkå
lekçii khårå?
Le šaórå le romengå kai sî mai
bravale len khårå sîkaitorea te
sîkaven lengå.
Akana, le šaórå tråbun te jean koa
khår le sîkaimahko.
But šaórå romengå èi jean koa khår
le sîkaimahko anda kå...
sî le khå pharimos khårå.
nai le podimos.
117
 nu au haine.
nu au nici o posibilitate.
Cum înveÆi, ce note ai?
Am calificative foarte bune çi am
de gând så învåÆ mult.
Ce ai vrea tu så te faci când
o så fii mare?
UNIVERSITATE
Eu aç vrea så devin un doctor
foarte bun.
De ce tocmai doctor?
Pentru cå numai aça poÆi ajuta
oamenii care sunt bolnavi.
Unde înveÆi acum?
Acum studiez la Timiçoara, la
facultatea de medicinå.
De ce nu ai ales Clujul?
La Timiçoara mi-a plåcut så fiu
student.
Tu ce studiezi acum?
Eu învåÆ cum så devin un mare
regizor de film.
De ce Æi-ai ales o asemenea
universitate?
Pentru cå devenind regizor de film
voi ajuta foarte mult neamul meu.
Cum îl vei ajuta?
Voi face filme despre romi çi voi
scoate la luminå toatå frumuseÆea
vieÆii romilor.
Eu m-am gândit så må fac avocat.
118
nai le çoale.
nai le èi khå posibilitatea.
Sar sîteos, so note sî tu?
Sî ma but mišto thai sî ma godi te
sîtiuau but.
So sas kå kames tu te kårdeos kana
avesa baro?
KAI UNIVERSITATEA
Me sas kå kamau te avau khå felèero
but lašo.
Sostar musai felèero?
Kå numa kadea dašti te kandes le
manušen kai sî nasfale.
Kai sîteos akana?
Akana sîtiuau ande Timišoara kakh
fagultatea felèerendi.
Sostar èi alosardean o Klujo?
Ande Timiçoara èeaileosardea ma te
avau studento.
Tu so sîteos akana?
Me sîtiuau sar te kårdiuau khå baro
regizoro filmohko.
Sostar alosardean tukå kadea khå
universitatea?
Kana avaua regizoro filmohko dašti
te kandau but mîrå neamos.
Sar kandes les?
Sî te karaua filmurea pal rom thai
ankalavau kai duda sa o mîndrimos
thoa šukarimos le traiohko
romano.
Me dema godi te kårdiuau avokato.
Mi-am ales aceastå meserie pentru
cå aça îi voi putea ajuta pe cei
cårora le aparÆin.
Foarte bine te-ai gândit.
De multe ori aceçti oameni sunt
acuzaÆi pe nedrept fårå så fie
vinovaÆi, numai pentru cå sunt
romi.
Pentru dreptatea acestor oameni
care nu sunt vinovaÆi meritå så
lupt.
Cum este viaÆa de student în
România?
Dacå vrei så devii un om de treabå,
atunci datoria ta este så înveÆi.
Unii fac universitatea doar
pentru a avea o diplomå.
Acum în România sunt condiÆii
bune în ceea ce priveçte viaÆa
unui student.
Cåminele de locuit sunt bine
întreÆinute çi curate.
Mâncarea la cantinå este bunå.
S-ar putea face mai mult în
aceastå privinÆå.
Så speråm cå se vor îmbunåtåÆi çi
mai mult condiÆiile studenÆilor
din România.
Cum se înÆeleg studenÆii români
cu studenÆii romi?
Se înÆeleg foarte bine.
Nu sunt probleme?
Alosarde mangå kadea buti kå kadea
dašti te kandau kukolen kahko sîm.
But mišto dean tu godi.
Butivar kadala manuši numa anda kå
sî rom on sî došarde po bandimos
thai kårde te aven došale.
Anda kadala manuš kai nai došale
me kamau te mara ma anda lengo
èeaèimos.
Sar sî o traio le studençengo ande
România?
Kana kames te aves khå manuši
buteako atunèera tråbul te sîteos
lill.
Iekh kårån e universitatea numa te
len o lill.
Akana ande România sî mai lašimos
ando traio khå studentohko.
Le khåra kai bešen sî sa mai mišto
nikårde thai lašarde.
O habe kai kantina sî lašo.
Dašti te kårdeol pe i mai but ande
kadea buti.
Pateas kå lašaona mai but e situaçia
le studençåndi andai România.
Sar împåtin pe le studençea gaje le
romença?
Împåtim pe but mišto.
Nai zaia maškhar lende?
119
În aceastå privinÆå nu sunt,
pentru cå deja studenÆii nu mai
sunt copii çi ei våd lucrurile aça
cum este normal så le vadå, fårå
a face nici un fel de diferenÆå.
SPORT
Vå intereseazå sportul?
FaceÆi sport?
Ce sport practicaÆi?
De ce må întrebaÆi?
Pentru cå eu sunt sportiv amator çi
îmi plac mult sporturile de iarnå.
Mie îmi place...
atletismul.
înotul.
boxul.
gimnastica.
tenisul.
Nu am mai fåcut de mult
gimnasticå. Am uitat.
Foarte råu. Måcar dimineaÆa çi
seara este necesar.
AveÆi perfectå dreptate, dar nu am
timp de aça ceva.
Timp existå doar dacå aveÆi
bunåvoinÆå.
Îmi lipseçte în ultima vreme, çi asta
se observå.
Da, dacå privesc atent, acum våd
cå aÆi cam pus multe kilograme
pe dumneavoastrå.
120
Nai le zaia, le studença manai šaórå
kaste marån pe thai on dikhån le
butea kadea sar tråbun te dikhån le
bi te mai kårån èi khå hulaimos
maškar peste.
SPORTO
Interesol tume o sporto?
Kårån sporto?
Savestar sporto kårån?
Sostar pušen ma?
Anda kå me sîm khå sportivo
amatoro thai èeaileon ma but le
sporturi le ivendehkå.
Man èeaileol ma...
o atletismo.
o naimos.
o boxo.
e gimnastika.
o teniso.
Èi mai kårdem då but gimnastika.
Bîstårdem.
But nasul. Musai då droboitu thai
reateako sî tråbuimahko.
Sî tume but èeaèimos ta nai ma èiro
anda kadea vareso.
Èiro sî ta te avel tu lašokårimos.
Nai ma kadea vareso thai kadea
dièiol pe.
E, te dikhaua mai mišto akana
dikhau kå thodean kam but tile pe
tumende.
Aç putea så slåbesc?
Da, dacå faceÆi multå miçcare,
exerciÆii çi vå apucaÆi de alergat.
Dintre toate sporturile, fetiÆei
mele îi place baletul.
Båiatului meu îi place fotbalul.
Mie îmi place så merg cu
bicicleta.
Çi mie îmi place så merg cu
maçina.
Çi åsta nu mai e sport, pentru cå
nu depui nici un efort.
ÇtiÆi så înotaÆi?
Nu aça de bine.
Çtiu foarte bine så înot.
Dašti te saiuau?
E, te kåråsa but phirimos,
exerèiçurea thai prastaimata.
Anda sal sporturi mîra šórakå
èeaileola o baleto.
Mîrå šaves èeaileoles o fotbalo.
Man èeaileol ma te jeau la
bièikletasa.
I man èeaileol ma te jeau le
urdonesa.
Ei, kadoa ma nai èi khå sporto anda
kå èi mai thos èi khå pharimos.
Jeanen te naion?
Na kaditi då mišto.
Jeanau but mišto te naiuau.

FOTBAL O FOTBALO
Când începe meciul? Kana astardeol o meèio?
Este un meci... Sî khå meèio...
amical. maškhar le prinjeande.
în cadrul campionatului ande kompetiçia e
naÆional. naçionalo.
internaÆional. internaçionalo.
pentru cupå. anda e kuèii.
Cu ce echipå ÆineÆi? Savença nikrån?
BineînÆeles cå Æin cu... Atearål pe kå le...
Cum sunt îmbråcaÆi ai noçtri? Sar sî hureade amarå?
Sunt în albastru, verde çi roçu. Sî ando vînåto, zåleno thai lolo.
Cât este scorul? Sode sî o skoro?
Cine a marcat golul? Kon dea o golo?
A fost foarte aproape de gol. Sas but paše paša o golo.
Cine credeÆi cå va pierde? Kon patean kå hasarål?
Nu çtiu, ceilalÆi par så fie foarte Èi jeanau le kolaver sî but mai laše.
în formå.

121
Ai noçtri sunt obosiÆi.
I-au pus prea repede så joace. Nu
au avut timp så se odihneascå.
Noroc cå avem un portar bun.
Ti, ce loviturå cu capul!
Åsta da gol.
Cåpitanul echipei a leçinat.
Oare ce s-a întâmplat?
Ambele echipe joacå foarte bine.
Påcat cå nu a fost gol.
Îmi pare råu çi mie.
Nu pot så cred.
Luåm båtaie?
Asta e, n-ai ce face, au fost mai
buni decât noi.
Ruçine.
Nu-i nimic. Peste douå såptå-
mâni vor juca în deplasare.
Baftå!
Acum cå tot am stat împreunå çi
am discutat, nu vreÆi så bem o
bere?
Cred cå o bere ne-ar prinde foarte
bine.
Ce ar fi så mergem peste douå såp-
tåmâni så vedem cine va câçtiga?
Nu çtiu dacå am så pot veni. Eu
vå las numårul meu de telefon
så må sunaÆi.
Vå las çi eu numårul meu de
telefon.
Noroc, çi så så câçtige ai noçtri.
Så vå audå Dumnezeu!
122
Amarå sî ašade.
Thodea le but sigo te khålen. Èi nas
le èiro te lašaon.
Bakh kå same khå pîndari lašo.
Au, so maladimos le šeråsa.
Koda e golo.
O kåpitano la eèhipako zalisailo.
So te avel oèe?
Lidui eèhipe khålen but mišto.
Bezeh kå nas golo.
Fal ma i man nasul.
Našti te pateau.
Las mardimos?
Kadea sî nai so kårås, sas mai laše
sar amende.
Lajau.
Nai khanèi. Pa dui kurkå sî te khålen
amende khårå.
Bakh!
Akana kå sa bešleam thai deam
duma lidui èi kames te jeas te peas
åkh berea?
Pateau kå åkh berea sahkå astarål
amengå but mišto.
So sas kå avel pa dui kurkå te jeas te
dikhas kon sî te marål?
Èi jeanau, te dašti avaua. Me mukav
tukå muro numåro le tilifonohko
thai tu te akharås ma.
Mekav tukå i me muro numåro le
tilifonohko.
Bakh thai pa dui kurkå te avel amarå
te len.
Te ašunel tume o Dell.
SPORTURI DE IARNÃ
Mi-am luat bilete pentru luna
decembrie så mergem în Austria.
Må bucur cå ai så pleci în
Innsbruck.
Este foarte frumos acolo.
Eu am fost vara, încå mai era
zåpadå pe piscurile munÆilor.
Acolo chiar cå tråieçti o poveste.
Ce faci tu acolo?
Merg la un concurs de schi.
Unde ai învåÆat tu så schiezi?
De când eram micå tata må lua
cu el la schi.
Nu am încercat niciodatå så merg
cu schiurile.
Mi-am închipuit doar çi çtiu cå e
frumos.
Ai perfectå dreptate, când aluneci
prin zåpadå cu schiurile, sufletul
tåu parcå prinde aripi spre cer.
Nici cu patinele nu çtiu så må dau.
Sora mea Gabi era o adevåratå
patinatoare.
Se învârtea pe gheaÆå çi fåcea
piruete ca fetele de la televizor.
Am încercat odatå så merg cu
patinele pe un lac îngheÆat çi
gheaÆa s-a rupt în douå. Noroc
cå am avut timp så fug la mal.
LE SPORTUREA LE
IVENDESKÃ
Lemangå lilla te jeau ando deèembe
ande Austria.
Fal ma mišto kå jeastar oèe ando
Innsbruèkh.
Sî but šukhar oèe.
Me sîmas ando milai thai pel gora le
baråbaàångå sa mai sas iw.
Oèe, jeanau kå trais khå paramièi.
So kårås tu oèe?
Jeau kakh nakhaimos sèhiosko.
Kai sîtilean tu te schios?
Då kana sîmas çînorî muro dad lelas
ma pesa.
Èi zumadem èiåkhdata te jeau le
schiurença.
Dikhlem ande mîrî godi thai jeanau
kå sî šukhar.
Sî tu orta èeaèimos kana istras andoa
iw le sèhiurença atearås kå teo dii
astarål phaka karing o èerii.
Èi le patinença èi jeanau te da ma.
Mîrî phei e Gabi sas khå èeaèii
patinatoarea.
Amboldelas pe poa pao thai kårålas
amboldimata sar le raklea katoa
tilizoro.
Zumadem åkhdata te jeau le
patinença pekh pai paome thai
šindilo ande donde. Bakh kå sas
ma èiro te našeau koa malo.
123
FetiÆa mea este o prinÆeså a gheÆii.
Dacå o vezi cum patineazå
nu-Æi vine så crezi.
Poate cå într-o zi de iarnå voi
merge çi eu la munte, måcar
så-i privesc pe ceilalÆi.
ATLETISM
Ana aleargå în fiecare zi.
Eu alerg doar când îmi aduc
aminte.
Eu nu mai alerg, cåci am pro-
bleme cu inima.
Odatå am våzut un moçneag de
peste 80 de ani care alerga în
fiecare dimineaÆå cam 20 de km.
Nu obosea?
Nici pomenealå. El fåcea lucrul
åsta de la vârsta de 20 de ani în
fiecare zi.
Perfect. Avea o Æinutå atleticå.
Cât alergi tu zilnic?
Nu çtiu. Cred cå 4 km.
E puÆin. Trebuie mai mult.
AtleÆii noçtri aratå minunat. Sper
så çi câçtige.
Nu te teme. Întotdeauna au
câçtigat.
Cine a ieçit învingåtor la såritura
în lungime?
såritura în înålÆime
bårbaÆi/femei?
aruncarea ciocanului?
124
Mîrî šeiórî sî khå rani le paostii. Te
dikhåsa la sar patinil èi avel tukå te
pateas.
Daštil pe kå andekh des ivendehko
sî te jeau i me kal baàlebarå te
dikhau le kolavrån.
O ATLETISMO
E Ana prastel ande sako des.
Me prastau numa kana anau mangå
godi.
Me èi mai prastau kå sîma zan le
illesa.
Åkhdata dikhlem khå phuro pa 80
bårš kai prastelas ande sako des då
droboitu po 20 km.
Èi ašadeolas?
Èi èi phendeol pe. O kårålas kadea
buti då kana sas les 20 bårš ande
sako des.
Perfeèto. Sas khå zuralimos atletiko.
Sode prastes tu ande sako des?
Èi jeanau. Pateau kå 4 km.
Sî hançî. Tråbul mai but.
Amarå atleçî sîkaven mundro.
Kamau i te len.
Na dara. Orkana line.
Kon ankåstea lino koa hutimos ando
bulflimos?
hutimos koa uèimos/murš
juvlea?
o šudimos la kutulako?
 såritura cu pråjina?
alergåri la 100 de metri?
alergåri la 1000 de metri?
Nu te låsa, aleargå.
Cine a câçtigat?
Sportiva noastrå, bineînÆeles.
Când va fi premierea?
Peste trei ore.
Hai så mergem çi noi cu maçina
pânå acolo.
SPORTURI NAUTICE
AveÆi un bazin de înot la hotel?
Îmi place mult så înot.
Este sportul meu preferat.
Mie îmi este fricå de apå. Nu çtiu
så înot.
Dacå vreÆi, vå învåÆ eu.
Cum este apa?
Este caldå/rece/ca gheaÆa.
PoÆi atinge fundul apei? Må tem
cå nu, apa trece peste mine.
Nu te scufunda.
Întoarce-te înapoi.
Ieri s-a transmis un concurs
de înot la televizor.
Câçtigåtorul a avut 2 metri avans
faÆå de ceilalÆi.
A realizat timpul cel mai bun.
Este un nou record.
Aç vrea så våd såriturile de la
trambulinå.
Çi pe mine må fascineazå aceste
sårituri.
hutimos la beleasa?
prastaimos kakh 100 meterea?
prastaimos kakh 1000 meterea?
Na mekh tu, praste.
Kon lea?
Atearål pe kå amari sportiva.
Kana sî e premiera?
Pa trin èeasuri.
Haida te jeas i ame le urdonesa ji
oèe.
SPORTURI PAIESKÃ
Sî tume than kai naiol pe koa hotelo?
Èeaileol ma but te naiuau.
Sî muro sporto kai èeaileol ma.
Mangå sî mangå dar le paiestar. Èi
jeanau te naiuau.
Te kamesa sîkavautu me.
Sar sî o pai?
Sî tato/šudro/sar o pao.
Dašti aråsås pe phuw? Mangå dar kå
èi, o pai nakhål pa mande.
Na šutu talo o pai.
Ambolde parpale.
Arati dièilo khå nakhaimos
naimahko koa tilizoro.
Kon lea sas les 2 metrea angla le
kolaver.
Kårdea o èiro o mai but lašo. Sî pale
khå reèordo.
Sas kå kamau te dikhau le hutimata
då opral.
I man dilearån ma kadala huteaimata
ando pai.
125
Eu vreau så urmåresc întrecerile
de caiac-canoe.
Ce echipe se aliniazå la start?
Nu asta e important.
Eu vreau så våd cum vâslesc.
ªAH
JucaÆi çah?
PuteÆi juca o partidå de çah
cu mine?
Eu nu çtiu aça bine, dar aç putea
încerca.
Numai dacå jucaÆi puteÆi învåÆa.
Nu îmi place så pierd çi, dacå joc
cu dumneavoastrå, asta må
açteaptå.
Vå promit cå nu o så pierdeÆi.
Am så må las båtut.
Aça nu e un joc cinstit.
Nu meritå så mai jucåm.
Unde trebuie så pun piesa aceasta?
Vå priveçte. Nu pot så vå spun.
Acum e rândul dumneavoastrå.
Am pierdut...
un cal.
un tun.
doi nebuni.
regina.
Må tem cå pierd çi dama.
Din 5 mutåri l-a terminat.
Nu trebuia så joc cu el.
Nu-mi pare råu cå am pierdut.
126
Me kamau te dikhau le nakhaimata
katal kaiak-kanoe.
Save eèhipe sî e te nakhaven pe?
Kadea nai importanto.
Me kamau te dikhau sar namin o
pai.
O ŠAHO
Khålen šaho?
Dašti khålen khå khålimos šaho
mança?
Me èi jeanu kadea mišto ta dašti te
zumavau.
Numa te khålesa dašti te sîteos.
Èi fal ma te hasarau thai te khålau
tusa, kadea ajukårål ma.
Phenav tukå kå nai te hasarås.
Koadoa nai khå khålimos orta.
Èi kårål te mai khålas.
Kai tråbul te thoau katea piesa.
Dikhål tu. Našti te phenav tukå.
Akana tu aves.
Hasardem...
khå grast.
khå tuno.
dui dile.
e thagar.
Mangå dar kå kasarauila raia.
Anda 5 limata ispråvisardeales.
Èi tråbulas te khålau lesa.
Èi fal ma nasul kå hasardem.
Niciodatå nu am încercat Kodoa khålimos èiåkhdata èi
så învåÆ jocul acesta. zumadem te khålaules or te
sîtiuaules.

BOX O BOXO
De foarte mult timp nu Då but èiro èi mai dikhlem khå
am våzut un meci de box. marimos boxosko.
AÆi urmårit meciul la Dikhlean o marimos koa
categoria... zumaimos...
grea? o pharo?
semigrea? o dopašpharo?
mijlocie? koa maškhar?
muscå? la makhako?
uçoarå? le bipharåsko?
panå? le poråhko?
cocoç? le bašaldehko?
X a fost foarte bun. O X sas but lašo.
Nu credeam cå boxeazå aça bine. Èi pateauas kå khålel kadea mišto.
Ce pårere ai de...? Sar fal tu le...
Îi cam place så-çi enerveze Èeaileole s te holearål pehkå
adversarul. manušes le khålimtahko.
Mamå, ce lovituri i-a aplicat! Dale, so marimata çîrdea lehkå.
Nu mai are nici o çanså. Manai les èi khå izbânda.
Åsta da boxer. Koadoa e boxeri.
Are o foarte bunå rezistenÆå. Sî les but lašo nikårdimos.
Nu te speria, când îi va aplica o Na dara, kana çîrdela leskå khå èeaèii
dreaptå puternicå, îl va termina. zurali halea les.
Boxerul acesta câçtigå întotdeauna Kakoa boxerii lel orkana andoa
prin abandon. muklimos.
æi-ar conveni så facem pariu cå Saskå kames te thoas khå astarimos
nu va câçtiga? mança kå èi lel?
Nu obiçnuiesc aça ceva. Èi sîm sîkadi kadea vareso.

127
VOLEI
VreÆi så jucaÆi volei cu noi?
N-am jucat de când eram copii.
Atunci vå jucaÆi mult?
Da, toatå ziua ne jucam pe stradå.
Dacå era dupå noi, ne jucam çi
noaptea.
Înseamnå cå çtiÆi så jucaÆi volei?
Da, cred cå încå çtiu.
Este rândul meu så servesc.
A fost afarå/ în out.
A fost o loviturå foarte bunå.
Greçealå.
Care este acum scorul?
Îmi pare råu, nu am vrut så vå
lovesc în faÆå.
Hai så ne mai jucåm.
Mai aveÆi timp så ne jucåm?
Da, am så mai råmân puÆin.
Hai så dåm mingea mai
frumos.
Îmi place så o pot lovi.
CANOTAJ
De unde se poate închiria o barcå?
Cât costå ora?
ÇtiÆi så vâsliÆi sau vreÆi så vå dåm
noi pe cineva?
Nu, må descurc singur.
HaideÆi, urcaÆi în barcå.
PoftiÆi vâslele.
128
O VOLEI
Kames te khåles tukå volei amença?
Èi mai khåldem då kana sîmas šaóro.
Atunèea khålenas tumengå but?
E, sako des khålas amengå pe uliça
(stigga). Te avino pala amende
sahkå khålas amengå i reate.
Ameal kå jeanen te khålen tumengå
volei?
E, pateau kå jeanau.
Sî muro than te dau.
Sas avri/ sas aut.
Sas khå malaimos but lašo.
Athadimos.
Sao sî akana o skoro?
Fal ma nasul, èi kamblem te malavau
tume poa mui.
Haida te khålas amengå.
Mai sî tume èiro te khålas amengå?
E mai sî te ašeau hançî.
Haida te šudas o popiko mai šukhar.
Èeaileol ma te dašti malavau les.
O KANOTAJO
Katar dašti lel pe unjile khå bero?
Sode kårål o èeaso?
Jeanen te traden po pai or te dau
tume varekas?
Èi, dašti sarau korkoào.
Haidan, anklen ando bero.
Alen le àoia la paiehkå.
Så nu mergeÆi prea departe, cå
e periculos.
æi-ar plåcea så te invit la o
plimbare cu barca?
Întotdeauna mi-a plåcut så må
plimb cu barca.
* *
Så fii într-o barcå çi så pluteçti
aça fårå så çtii încotro.
Ai vrea så plutim nu çtiu unde?
Da, aç vrea! Nu îmi este teamå.
Mie, så-Æi spun drept, pe o apå mai
micå çi liniçtitå pe care o cunosc,
nu mi-e fricå, dar pe una cu valuri
çi care aleargå repede mi-e fricå.
Mie îmi place çi må atrage numai
ce nu cunosc.
LA PLAJÃ
Nu vå supåraÆi, intrarea la plajå
este liberå sau se plåteçte?
În unele zone este liberå, în altele
se plåteçte.
Am vrea så închiriem de la
dumneavostrå...
o umbrelå de soare.
o cascå de baie.
o barcå pneumaticå.
o saltea pneumaticå.
un çezlong.
Te na jean but dur kå sî jungalo.
Sahkå èeaileol tu te akharav tu kakh
jeamos le berosa?
Orkana èeailosardea ma te phirau le
berosa.
Te aves ande khå bero thai te jeas
opral o pai bi te jeanes karing.
Sahkå kames te jeas opreal o pai èi
jeanu kai?
E, kamau! Nai mangå dar.
Mangå te phenav tukå orta kadea
pekh paioro potolo kai prinjanau
les, naimangå, ta, pe iekh pherdo
valuri thai kai prastel sigo mangå
dar.
Man èeaileol ma thai çîrdel ma sa so
èi prinjeanau.
KOA KHAM
Na holeon, o šutimos andrå sî
lovença or bi lovengo?
Ande unii thana sî ivea ande aver
potinel pe.
Sahkå kamas te las unjile
tumendar...
khå ušealin khamesti.
khå kaska ballendii.
khå bero kai phuteol.
khå lašarimos kai phuteol.
khå skamin tinzomahko.
129
Unde te poÆi scålda cel mai bine? Kai dašti te naios mai mišto?
Hai så intråm în apå. Haida te šoasame ando pai.
Acum vreau så culeg niçte scoici Akana kamau te tidau varesar
çi pietricele din mare. ghiokuri thai baroàå andai marea.
Am så-Æi cumpår multe. Sî te tinavtukå but.
Nu, mie îmi place så le adun eu Na, èeaileol ma te tidaumangåle me
singurå. korkoào.
Unde ai pus uleiul de plajå? Kai thodean o zetino le makhlimahko
Aç vrea så må ung. kå kamau te makha ma.
Este în sacoçå, într-o pungå. Ande straiça andekh nailono.
Nu ai vrea så ne mutåm de aici Nahkå kames te thoasame katal kote
la umbrå? karing e ušal?
E prea mult soare, îmi face råu. Sî but kham, kårl mangå nasul.
Pune-Æi ochelarii de soare. I-am Tho tukå le iakhale le khamehkå.
uitat la hotel. Bâstårdem le ando hotelo.
Atunci hai så ne cumpåråm alÆii. Apo haida te tinasamengå aver.
Vreau så citesc. Kamau te drabarau.
Du-te singur. Jea korkoào.
* *
adversar jeno nakhaimahko
alergare prastaimos
competiÆie nakhaimos
auto urdonehko
de cai grastengo
de ciclism bièikletengo
garduri bareandi
înot naimahko
de schi sèhiohko
vitezå našlimahko
alpinism alpinismo
amator andaleste
a se antrena sîkavel pe

130
aparat aparato
arbitru arbitro
arc arko
atac avimos
aviaÆie aviaçia
aviator, pilot phakaitori
baschet basèheto
bazin de înot than naimahko
bicicletå bièikleta
box boxo
cålårie tradimos grastengo
a câçtiga te lel
câçtigåtor, învingåtor litori
campionat mondial kampionato mondialo
canoe kanoe
ciclism èiklismo
ciocan kutula
concurent nakhaitori
concurs nakhaimos
costum de baie juto naimahko
cupå kuèii
disc disko
drumeÆie phirimos
echipå jene
a egaliza te pašol
eveniment ašundimos
exerciÆii la sol exerèiço kai phuw
a trece linia de sosire te nakhål o såmno le avimahko
fotbal fotbalo
gimnasticå gimnastika
gol golo
greutate pharimos
aruncarea greutåÆii o šudimos le pharimahko
handbal handbalo

131
hochei hoèkeyo
impus, obligatoriu thodino
inele angrustea
împuçcåturå çîrdimos iagako
înfrângere mardimos
a înota te naiol
fluture, delfin påpåruga, delfino
spate zåia
såriturå hutimos
scufundare šutimos tala o pai
înotåtor naitorii
a se întâlni te arakhadeo-l
a se întrece te nakhavel pe
Jocurile Olimpice Le Khålimata le Olimpièe
jucåtor khålditori
loc than
lupte greco-romane marimata greko-romanea
meci, întâlnire meèio, arakhadimos
retur parpale
a merge cu barca te jeal le berosa
a merge cu bicicleta te jeal la bièikletasa
minge popiko
Olimpiadå Olimpiada
pantofi cu crampoane papuèea karfeança
såriturå hutimos
a schia te sèhiol
a schimba te paruvel
scor o gor (skoro)
salå de sport than le sportohko
stadion stadiono
sportiv sportivo
start, pornire starto, dino drom
suliÆå beli goråsa
suporter nikårditori

132
tenis teniso
teren de joc than khålimahko
trågåtor, puçcaç çîrditori iagako
trambulinå de sårituri skamin huteaimatahko
turneu, competiÆie sportivå kompetitia sportivo
undiÆå àai mašesti
a vâna te astarål våšunimos
vânåtoare astarimos våšuno
vestiar than çoalengo
vânåtor våšunitorii
vâslå àoii paiesti
a vâsli te naimil e àoi paiesti
victorie viktoria / izbînda
vizor/ ochelari de înot iakhalo/ iakhale naimahkå
volei voleio

CONTROLUL O RODIMOS LE LILLENGO

PAªAPOARTELOR
LA VAMÃ
Paçaportul dumneavoastrå, vå rog.
AÆi venit singur în România?
Care este scopul venirii:
turism?
studii?
vizitarea rudelor?
Am fost invitat în Æara
dumneavoastrå.
AveÆi ceva de declarat?
AveÆi grijå la expirarea vizei,
vå rog.
Care este bagajul dumneavoastrå?
Îl puteÆi deschide, vå rog?
Ce sunt acestea?
KAI VAMA
Tumaro lill, rudi tume.
Avilean korkoro ande România?
Sao sî o avimos tumaro:
turismo?
sîkaimos?
te dikhån le neamuren?
Sîmas akhardo ande tumaro èem.
Sî tume vareso phendimahko?
Avel tume ando dikhlimos te na
nakhål e viza, rudi tume.
Sao sî tumaro bagajo?
Dašti pîtårån les, rudiv tume.
So sî kadala?

133
Sunt niçte cadouri.
Vå doresc o çedere frumoaså.
CunoaçteÆi pe cineva?
Am mulÆi prieteni.
Vå açteaptå cineva?
Cred cå må açteaptå.
Este prima oarå când veniÆi în
România?
Nu, am mai fost acum cinci ani.
Înseamnå cå vå place?
România este foarte frumoaså çi
oamenii ei sunt minunaÆi.
BIROU DE SCHIMB
Unde este o agenÆie de schimb
valutar?
Unde aç putea schimba niçte bani?
La recepÆia hotelului.
Aç dori så schimb dolari în lei
româneçti.
Care e schimbul oficial?
Doresc bancnote mai mari.
DaÆi-mi paçaportul.
Nu îl am la mine, vå dau un act
de identitate.
Îmi pare råu, hârtia aceasta de
o sutå de dolari e scoaså din
circulaÆie.
Vå dau alÆi bani.
SemnaÆi aici, vå rog.
* *
Când se deschide banca?
Båncile sunt deschise sâmbåta?
134
Sî vareso dimata.
Kamau tumengå khå bešlimos šukhar.
Prinjeanen varekas?
Sî ma but prinjeande.
Ajukrål tu varekon?
Pateau kå ajukrån ma.
Sî anglal data kana aven ande
România?
Èi, mai sîmas akana pangi bårš.
Fal kå èeaileol tume?
E Rumînia sî but mîndro thai lakå
gaje sî but laše.
THAN PARUGLIMAHKO
Kai sî khå agençia kai parugleolpe le
love?
Kai dašti paàuvau vareso love?
Kai reèepçia le hotelosti.
Sahkå kamau te paruvau dolarea
ande le franèi romîniska.
Sao sî o paruglimos ofièialo.
Kamau love mai barå.
Den ma o paçaporto.
Nai mande, dav tume khå lill
buletinohko.
Fal ma nasul, e hârtia la šelati le
dolearendi sî ankaladi andoa
phirimos.
Dav tume aver love.
Iskålisar kata, rudiv tume.
Kana pîtårdeol e banka?
Le bånèi sî pîtårde savatone?
Care este rata de schimb la zi
pentru dolar?
Câte mårci germane revin la un
dolar?
Cât primesc pentru 100 de dolari?
LA BANCÃ
Am o scrisoare de credit de la
Banca NaÆionalå a României
cåtre banca dumneavoastrå.
Îmi puteÆi da întreaga sumå în
numerar?
Cât vreÆi så retrageÆi?
RetrageÆi întreaga sumå?
DaÆi-mi numai mårci germane.
Cred cå aceastå sumå este
suficientå.
Am nevoie doar de...
Nu vreau så am mulÆi bani
asupra mea.
BANI
Am destui bani.
Am råmas fårå bani.
Nu trebuie så cheltuim aça mult.
Nu çtiu de unde så fac rost de
niçte bani.
Îmi puteÆi da un împrumut?
O så vi-l restitui imediat ce o så
schimb la bancå.
Savo sî o paruglimos koa des, andoa
dolari?
Sode mårèi nemçîskuri aven kakh
dolari?
Sode avel mangå andakh 100
dolarea?
KAI BANKA
Sîma khå lill lovengo kata e Banka e
Naçionalo la Romîniti karing
tumende.
Dašti den ma sa le love ando vast?
Sode kamen te ankalaven?
Kamen te ankalaven sa?
Den ma numa mårèi nemçîska.
Pateau kå kaditi love aråsan ma.
Tråbun ma numa...
Èi kamau te aven ma but love
mande.
LOVE
Sîma but love.
Ašilem bi lovengo.
Èi tråbul te mai has kadea but.
Èi jeanau katar te lau vareso love.
Dašti den ma khå unjilimos?
Dav tumengå les parpale pala so
paruvau kai banka.
135
Vå mulÆumesc çi poftim banii
datoraÆi.
Açtept så primesc bani de la
pårinÆi.
Au sosit banii pentru mine.
Nu çtiu ce am så må fac.
Banii mei au fost furaÆi.
Mi-am pierdut geanta cu toÆi
banii pe care-i aveam.
PuteÆi så-mi împrumutaÆi niçte
bani så pot ajunge acaså?
ScuzaÆi-må, câÆi lei sunt în 100 de
dolari?
PuteÆi så-mi daÆi çi ceva bani
mårunÆi?
V-aç fi foarte recunoscåtoare
dacå mi-aÆi schimba aceçti bani.
Vå mulÆumesc mult pentru
amabilitate.
SOSIREA
Vreau pe cineva care så må ajute
la bagaje.
Unde vreÆi så mergeÆi?
Vreau så iau un taxi.
Chiar la ieçire afarå se aflå staÆia
de taxi.
Vreau så merg la hotelul...
Vå rog frumos så må anunÆaÆi
din timp când trebuie så cobor.
La urmåtoarea staÆie trebuie så
coborâÆi.
Pe ce parte se coboarå?
136
Naiv tumengå thai alen tumarå
love.
Ajukrau te aven mangå love kata
mîrå dada.
Aråsle le love anda mande?
Èi jeanau so te kårama.
Mîrå love sas èiorde.
Hasardem mîrî tisî sa le lovença kai
sas ma.
Dašti te denma unjle varesar love
kaste aråsau khårå?
Iertin-ma sode franèi sî andekh 100
dolarea?
Dašti te denma i vareso love hurde?
Sas kå avau tumengå but prinjeandi
te paruven mangå kakala love.
Nais tukå anda sa so kårdean.
ARÃSLIMOS
Kamau varekas kaste kandel ma kal
galave.
Karing kames te jeas?
Kamau te lau khå taxio.
Ortakana ankres avri arakhadeon le
taxiuri.
Kamau te jeau koa hotelo...
Rudi tume šukhar te phenen mangå
då anglal kana te dau ma tele.
Kai kolaver staçia tråbul te des tu
tele.
Pe savi rig ulel pe?
TAXI
SunteÆi liber?
Unde vreÆi så mergeÆi?
Aç vrea så merg la hotelul...
SpuneÆi-mi, este departe de aici?
Cam cât timp facem pânå acolo?
Ajungem în zece minute.
Nici nu se putea mai bine.
DuceÆi-må în centrul oraçului.
Vå rog s-o luaÆi pe drumul cel
mai scurt, cåci am întârziat.
MergeÆi mai repede.
MergeÆi mai încet. Vreau så
arunc o privire asupra oraçului.
LuaÆi-o prin...
Cât må costå cu aproximaÆie
pânå la...?
OpriÆi în locul acesta.
Vå rog så må açteptaÆi un moment.
Trebuie så iau ceva de aici.
Vå rog så opriÆi ceasul, fiindcå nu
voi putea så vå plåtesc aça mult.
De banii aceçtia må puteÆi duce
pânå la...?
CredeÆi cå în douåzeci de minute
am putea ajunge la garå?
Îmi place oraçul dumneavoastrå
Este foarte frumos!
Cum e så fii taximetrist într-un
oraç aça de mare çi aglomerat
ca al dumneavoastrå?
Dupå mine, a fi taximetrist este o
muncå care îÆi aduce multe satis-
TAXIO
San nango?
Karing kamen te jean?
Kamau te jaau koa hotelo...
Phenen mangå sî dur då koçal?
Sode èiro kåras ji oèe?
Aråsas ande deš minutea.
Èi naštilas pe mai mišto.
Nigrån ma ando maškhar le forohko.
Rudi tume te len la po drom o çîkno
kå nakhadem but durimos.
Jean mai sigo.
Jean mai lokås. Kamau te šudau åkh
iakh poa foro.
Len la anda...
Kam sode love te dau ji oèe...?
Atårdearån ande kadoa than.
Rudi tume te ajukrån ma åkh çîra.
Tråbul te lau vareso koçal.
Rudi tume atårdearån o èeaso kå naš
ti te potinaw tumengå kaditi då
but.
Kakale lovendar dašti nigrån ma ji
koa ...?
Patean kå ande biš minute dašti te
aråsas ji kai gara?
Èeaileol ma kadoa foro tumaro. Sî
but šukhar!
Sar sî te aves taximetristo ande khå
foro kadea baro thai pherdo gaje
sar sî tumaro?
Pala mande te aves taximetristo sî
khå buti kai anel but èeailimata
137
 facÆii çi cunoaçtere pentru cå ai thai prinjeanimata kå maladeos
ocazia så întâlneçti fel de fel de bute manušença sako moda.
oameni.

CAZAREA KOA SOIMOS

Aç dori så rezerv o camerå cu Kamau te lau khå soba duie
douå locuri. thanença.
Cât timp staÆi? Sode bešen?
Patru zile. Štar des.
Pânå duminicå. Ji kurkå.
Pot så våd camera? Dašti te dikhau e soba?
Din påcate nu mai avem nici un Fal ame nasul manai ame èi khå than
loc liber. nango.
În preÆ intrå çi micul dejun? Andel love šol pe o çînoro habe?
La ce orå v-ar plåcea så serviÆi Ka sode sahkå èeaileol tume o
micul dejun? çînoro habe?
Între 8 çi 10 este bine? Ande le 8 – 10 sî mišto?
Pot lua cheia cu mine când plec? Dašti lau e èheia mança kana jeautar?
CompletaÆi-vå datele pe formu- Nakhau tumuro anau ande kadoa lill.
larul acesta.
Data sosirii. O des le avimahko.
Data plecårii. O des le jeamahko.
Numele. O anau.
Prenumele. O çînoro anau.
NaÆionalitatea. E naçionalitatea.
Adresa permanentå. E adresa kai bešes.
Data çi locul naçterii. O des thai o than kai kårdilean.
Numårul paçaportului. O numåro le pašaportohko.
Semnåtura. Iskålitura.
Îmi puteÆi recomanda un hotel Dašti te phenen mangå khå hotelo
cu tarif mai mic? mai hançî lovença?
Noi am dori så ståm la gazdå. Ame sahkå kamas te bešas kakh
khår.

138
Aç dori o camerå cu un singur pat.
douå paturi
o baie çi un pat.
Aç vrea så stau douå zile în oraç.
Am dori så locuim undeva
într-un sat.
Nu vå place în oraç?
Noi vrem så ståm în sat, pentru
cå acolo ne place foarte mult.
În preÆul acesta este incluså çi
mâncarea?
Ne pare råu, nu este incluså
mâncarea, ci doar dormitul.
Cât ne costå mâncarea?
DoriÆi mâncare tradiÆionalå?
Avem televizor în camerå?
Putem face baie în apå?
Unde este garajul pentru
maçinå?
Se poate parca maçina
în faÆa casei?
* *
Pot vedea camera?
Nu îmi place. Este foarte micå.
Este scumpå.
AveÆi o camerå mai mare?
Vå rog så-mi aduceÆi bagajele în
camerå.
DoriÆi så vå sunåm de dimineaÆå?
Aç dori så må treziÆi la ora çapte
de dimineaÆå, pentru cå trebuie
så merg undeva.
Kamau åkh soba iekhå thanesa.
duie thanença.
kha soba halaimasti thakh than.
Sahkå kamau te bešeau dui des ando
foro.
Sahkå kamas te ašeas varekai ande
khå gau.
Èi èeaileol tume ando foro?
Ame kamas te bešas ando gau kå
èeailol ame but oèe.
Ande kadala love sî thodino i o
habe?
Fal ame nasul, nai thodino o habe
numa o soimos.
Sode kårål ame habenesa?
Kamen habe amaråstar?
Same tilizori ande soba?
Dašti te naiuas ando pai?
Kai sî o than le çîrdimahko anda o
urdon?
Dašti çîrdel pe o urdon angla
o khår?
Dašti te dikhau e soba?
Èi èeaileol ma. Sî but çîkni.
Sî kuèi.
Sî tume khå soba mai bari?
Rudi tume te anen mîrå bagajea
ande soba.
Kamen te ušteavas tume tehara då
droboitu?
Kamau te ušteaven ma kal efta då
droboitu kå sîma te jau varekai.
139
LA RECEPÞIE
AveÆi cumva o carte de telefon?
Pot så folosesc telefonul
dumneavoastrå?
Cum se formeazå de la telefonul
din camerå?
Cheia, vå rog, camera 502.
Dacå întreabå cineva de mine,
spuneÆi cå am plecat.
A întrebat cineva de mine?
La mine în camerå nu curge apå
caldå.
La mine în camerå nu merge
televizorul.
O så trimit pe cineva imediat.
Este foarte frig în camerå.
Îmi puteÆi da încå o påturå çi o
pernå?
Vreau douå prosoape çi un såpun.
Mâine voi fi plecat toatå ziua.
Må întorc seara.
PuteÆi så må treziÆi la ora 6?
Nota de platå.
Vå mulÆumesc pentru tot.
Am så mai vin pe la
dumneavoastrå.
Când veniÆi?
Cred cå peste un an.
Am så vin cu toatå familia.
Vå açteptåm.
* *
Am primit vreun mesaj sau
telefon?
140
KAI REÈEPÇIA
Sî tume varesar khå lill le telefonengo?
Dašti te dau duma kata tumaro
tilifono?
Sar kårål pe o tilifono anda e soba?
Mîrî èheia, rudi tu, e soba 502.
Te pušela varekon anda mande
phenen kå gålemtar.
Pušlea varekon mandar?
Mande ande soba, èi thavdel o pai o
tato.
Mande ande soba èi jeal o tilizori.
Sî te tradav tumengå varekas akana.
Sî but šil ande soba.
Dašti te den ma khå poneaua thai
khå šerand?
Kamau dui pištirea thai khå sapui.
Tehara sîm teleardo soa des.
Ambolda ma reate.
Dašti te ušteaven ma kal 6?
Sode te potinau.
Nais tukå anda sa.
Sî te mai avau tumendar.
Kana aven?
Pateau kå pakh bårš.
Sî te avau sa mîrå manušença.
Ajukåras tume.
Avilea mangå fokh phendimos or
tilifono?
V-a cåutat domnul ... dar
n-a låsat nici un mesaj.
AveÆi un bilet de la o doamnå.
AÆi putea så-mi expediaÆi aceastå
telegramå?
Vå mulÆumesc, nu çtiu ce aç fi fåcut
fårå ajutorul dumneavoastrå.
Pot så dau un telefon de la
dumneavoastrå?
În caz cå må cautå cineva, vå rog
så-i daÆi adresa mea de acaså.
Îmi puteÆi chema un taxi?
M-a cåutat cineva cât timp am
fost plecat?
Da, o doamnå cu o fetiÆå a spus
cå trebuie så treceÆi så le vedeÆi.
V-a låsat adresa?
Da, poftiÆi aceastå carte de vizitå.
Nu çtiÆi, fetiÆa mea s-a întors în
hotel?
Mai aveÆi cumva o cheie de
rezervå cu numårul 637?
AveÆi mare noroc, avem o cheie
de rezervå.
CULCAREA
SunteÆi obosit?
Sunt foarte obosit. Pic de somn.
Acum vå pregåtesc patul ca så
dormiÆi.
Nu vreÆi så dormiÆi acum?
Nu îmi este somn, aç vrea så
citesc ceva.
VreÆi så vå dau o carte.
Rodea tume o rai ... ta èi muklea èi
khå phendimos.
Sî tume khå lill kata khå raii.
Dašti sarån te traden mangå katea
telegrama?
Naiv tumengå, èi jeanau so sas kå
kårau bi tumarå kandimasa.
Dašti te dau khå tilifono tumendar?
Te rodela ma varekon, rudi tu te des
les mîrî adresa då khåral.
Dašti akharånmangå khå taxio?
Rodea ma varekon sode sîmas
teleardo?
E, khå raii kha rakleorasa phendea
kå tråbul te nakhån te dikhån le.
Muklea tumengå e adresa?
E, alen kakoa lill le anavehko.
Èi jeanen mîrå šorî avili ando
hotelo?
Mai sî tume khå èheia rigate koa
numåro 637?
Sî tume bari bakh, same khå èheia
rigate.
O SOIMOS
San ašado?
Sîm but ašado. Perau lindratar.
Akana thoau tukå than kaste soves.
Èi kames te soves akana?
Nai mangå lindri, kamau te drabarau
vareso.
Kames te davtu khå lill.
141
Nu, mulÆumesc. Eu citesc din
Biblie çi o port întotdeauna cu
mine.
Eu nu pot så adorm înainte de
miezul nopÆii.
Nu pot så dorm, îmi este foame.
Vise de aur în mijlocul florilor.
Noapte bunå.
Când vreÆi så vå trezesc?
Dis-de-dimineaÆå.
* *
Unde este pijamaua mea?
Înainte de culcare obiçnuiesc
så fac o baie fierbinte.
Eu când sunt obosit çi fac o baie
îmi trece toatå oboseala.
Eu înainte de culcare îmi pregå-
tesc un ceai fierbinte de plante
çi adorm foarte bine.
DEªTEPTAREA
Bunå dimineaÆa! Cum aÆi dormit?
Am dormit foarte bine.
Ce aÆi visat azi-noapte?
Nu mai çtiu. Cred cå am uitat.
Visul meu a fost frumos ca o
poveste.
Am visat urât. Toatå noaptea
m-am båtut cu cineva.
Vå este foame?
142
Èi, nais tukå. Me drabarau anda e
Biblia thai phiravaula orkana
mança.
Me našti te sovau angla o maškar la
reateako.
Našti te sovau sî mangå bokh.
Sune sumnakune ando maškar le
luludeango.
Mai laši ti reat.
Kana kames te ušteavau tu?
Kana pharadeol o des.
Kai sî mîrå çoale le soimahkå?
Angla te sovau kåra mangå khå
naiaiarimos tato?
Me kana sîm ašado kåra mangå åkh
naiarimos thai nakhål sa o
ašadimos.
Me angla te sovau peau åkh èeaio
tato èeareango thai sovau but
mišto.
O UŠTEAIMOS
Droboi tu! Sar sutean?
Sutem but mišto.
So dikhlean areat ando suno?
Èi mai jeanau. Pateau kå bîstårdem.
Muro suno sas kaditi då šukhar sar
khå paramièi.
Dikhlem jungalo suno. Soro reat
marde ma varekasa.
Tukå bokh?
Nu obiçnuiesc så månânc aça de
dimineaÆå.
Doresc o cafea fårå zahår.
Un ceai îmi este de ajuns.
* *
Asearå nu m-am putut odihni.
Am visat urât.
Toatå noaptea m-am gândit fårå
så închid un ochi.
Când ai foarte multe de fåcut nu
poÆi så adormi.
* *
Cum este timpul afarå?
S-a oprit ploaia?
Îmi pare foarte bine.
Cred cå nu mi-ar strica så fac
niçte alergåri înainte de a lua
micul dejun.
MASA ACASÃ SAU
LA RESTAURANT
Unde luaÆi micul dejun?
Îmi iau micul dejun acolo unde
locuiesc.
De obicei acaså, iar dacå sunt
plecat, la hotelul unde stau.
Masa de prânz îmi place så o
servesc acaså cu ai mei.
Când am o afacere iau prânzul la
restaurant.
AÆi dori så comandaÆi ceva?
Nu, açtept pe cineva.
Èi sîm sîkado te hau kana ušteau.
Kamau åkh kafa bi gugli.
Åkh èeaio aråšål ma.
Areat naštisardem te lašardiuau.
Dikhlem suno jungalo.
Sa e reat ande mangå godi bi te
phandau au le iakha.
Kana sîtu but kårimahkå naštis te lel
tu e lindri.
Sar sî o èiro avri?
Atårdilo o brîšind?
Fal ma but mišto.
Pateau kå nas kå kårål mangå nasul
te prastau angla te lau o çînoro
habe.
E SKAFIDI KHÃRÃ OR
KOA BIRTO
Karing len o çînoro habe?
O çînoro habe lau les oèe kai bešeau.
Orkana khårå ta kana sîm teleardo
koa hotelo kai bešeau.
E skafidi le dopaše desåsti èeaileol
ma te lau la khårå paša mîrå.
Kana sîma khå buti lau e skafidi
dopaše desåsti koa birto.
Kamen te mangån vareso?
Èi, ajukårau varekas.
143
PuÆin mai târziu.
Aç vrea så beau un pahar cu apå.
LA RESTAURANT
Este un restaurant bun în
apropiere?
Vå pot recomanda unul unde se
gåteçte foarte bine.
Unde preferaÆi så staÆi?
VeniÆi så ståm la masa aceea
liberå de acolo.
Så ståm la masa de lângå fereastrå.
Så ståm la masa aceea din spate.
O maså pentru douå persoane,
vå rog.
Masa aceea este liberå?
Nu, este rezervatå.
Scaunele acelea sunt ocupate?
Vå deranjeazå dacå ståm çi noi aici?
LuaÆi loc, nu e nici o problemå.
MICUL DEJUN
Ce aÆi dori så luaÆi la micul dejun? So kamen te len koa çînoro habe?
Ce aÆi prefera la micul dejun?
Eu am så iau:
Ceai, pâine, unt, dulceaÆå çi apoi
o omletå cu caçcaval çi çuncå.
Douå ouå fierte nu prea tare, o
cafea cu lapte çi niçte crenvurçti
cu muçtar.
Pentru mine, fulgi de porumb,
lapte çi ouå cu çuncå.
144
Åkh tîra mai dur.
Sahkå kamau te peau åkh kavko pai.
KOA BIRTO
Sî khå birto varekai pašal?
Phenav tumengå iekh kai tiravel pe
but mišto.
Kai kames te bešes?
Haidan te bešas kai skafidi kutea e
nandi kotal.
Te bešas kai skafidi paša o jeamo.
Te bešas kai skafidi kutea palal.
Åkh skafidi anda dui jene, rudi tu.
E skafidi kutea sî nandi?
Èi, sî andavarekaste.
Le skamina kukola sî varekahkå?
Holeaon te bešasa i ame koèe?
Len than, nai èi khå zan.
O ÇÎNORO HABE
So èeaileol tume koa çînoro habe?
Me sî te lau:
èeaio, manào, èil, majuno thai
khå papara tiralesa thai goiasa.
Dui anàå pårime, na kadea
zurale, åkh kafa thudesa thai
varesar goiora muštaresa.
Anda mande, por kuruzoskå
thudesa thai anàå goiasa.
 Ceva salam, brânzå, roçii, ardei
çi un suc natural. Era så uit, çi
o cafea fårå lapte.
Se poate o måmåliguÆå cu
brânzå çi smântânå?
PRÂNZUL – CINA
Chelner!
Domniçoarå, vå rog!
AçteptaÆi puÆin, vin într-o clipå.
Ce aÆi dori så vå servim, domnule?
Îmi puteÆi da meniul?
Care este specialitatea casei?
Ce doriÆi så comandaÆi?
Voi comanda...
Am dori...
AduceÆi-ne... vå rugåm.
Ce ne recomandaÆi?
Am så iau numai o gustare.
Am început o curå de slåbire.
Mi-e o foame de lup.
Este prima oarå când servesc
masa într-un restaurant romano.
De acum încolo o så cåutaÆi
restaurante romane pentru cå
au o bucåtårie cu preparate
foarte gustoase.
Ce vå place dumneavoastrå
så mâncaÆi?
Vareso goi, tiral pårådåiç, piparka
thakh pai guglo naturalo. Sas te
bîstårau i åkh kafa bi thudehko.
Daštil pe i khå håèioara tiralesa
thai èilasa thudesti.
HABE DOPAŠE DESÃSKO
– PE REAT
Birtašo!
Raioàîie, rudi tu!
Ajukår hançî, avau akana.
So kamen te anas tumengå, raia?
Dašti anes mangå o lill le habenehko?
Sao sî o habe le khåråhko?
So kamen te len?
Laua...
Kamau...
Anena mengå... rudi tume.
So phenes amengå?
Me lau numa khå aperitivo.
Thode ma te kårau çîrdimos te
saiuau.
Mangå khå bokh ruwesti.
Sî anglal kana sîm te lau e skafidi
ande khå birto romano.
Då akanara angle sî te rodes le
birturi le romane kå ande lende sî
khå tiraimos habenehko but lašo.
So èeaileol tu tut te has?
145
Må topesc dupå o supå romaii de
gåinå cu tåiÆei de caså.
La felul doi eu v-aç recomanda
un cotlet romano.
Cum este acest cotlet romano?
Nu seamånå cu cotletele noastre,
deoarece romii au un mod al lor
de a-l condimenta çi prepara.
Dacå sunteÆi un mâncåtor de
peçte, atunci vå recomand så
luåm o ciorbiÆå pescåreascå
romaii çi felul doi o saramurå
de peçte romaii cu måmåligå.
Cine poate refuza aça o mâncare?
Cred cå deja simt o foame
profundå.
Secretul acestor mâncåruri este
cå au farmecul de a te face så te
simÆi prezent acolo, în lumea
lor, în mijlocul pådurii.
Totul este natural. VedeÆi aceste
ospåtåriÆe çi ospåtari îmbråcaÆi
în portul original, muzica, cum
servesc; totul pare un vis din care
te trezeçte la realitate doar nota
de platå.
BÃUTURI (1)
Ce doriÆi så beÆi, domnule?
Ce bem?
Ce vinuri aveÆi?
AduceÆi-ne lista de vinuri.
146
Me bilavau pala khå zumi khaineati
romaii kårdi tåieçåiença andoa vast.
Koa duito me sas kå hau khå kotleto
romano.
Sar sî kadoa kotleto romano?
Èi ameal pe amaro kotleto, le romen
sî le vareso numa lendar jeanglo
sar te lašarån les.
Kana san khå hamaitorii mašehko
atunèeara phenau te las pokh
zumeorî mašesti thai o duito
khå saramura mašesti romaii
håiçasa.
Kon daštil te na hal kadea habe?
Pateau kå atearau ande mande khå
bokh bari.
O garaimos kadale habenengo sî kå
kadea sar sî kårde on traden tu oèe
maškhar le rom ta alearås tu ando
våš.
Sa sî èeaèeo. Dikhån kukola birtåšiçe
thai birtaš hureade romanes
phurikanes o dilabaimos; sa ameal
khå suno anda savo uštes kana
aveltukå o potindimos.
PIMATA (1)
So kames te pes, raia?
So peas?
Savendar mollea sî tume?
Anen amengå o lill le moleango.
Am dori
o sticlå de vin alb.
o sticlå de vin roçu.
o sticlå de apå mineralå.
bere blondå.
bere neagrå.
AveÆi cumva bere Ursus?
PreferaÆi un vin alb sau roçu?
Mai doriÆi vin?
Numai puÆin, mulÆumesc.
Ajunge.
În sånåtatea ta! Noroc.
Mai adu-ne o sticlå de vin.
LA MASÃ
Cum vå place aici?
Altundeva nici nu aç fi vrut.
Este ceva nou pentru mine.
Må simt minunat.
Aici totul este mister çi vrajå.
Mi-e fricå så nu må trezesc
dintr-un vis frumos.
O idee extraordinarå.
Restaurant Romano – Asta da
mâncare.
N-aç mai pleca de aici.
Hai så mai luåm câte ceva.
VreÆi så-mi daÆi sarea?
Aç mai dori niçte pâine.
Kamas...
khå valin moll parni.
khå valin moll loli.
khå valin pai mineralo.
berea galbåno.
berea kali.
Sî tume varesar berea Ursus?
Kamen moll parni or loli?
Mai kamen moll?
Hançî, nais tukå.
Aråsål.
Ande tiro sastimos! Bakh.
Mai anamengå khå valin moll.
KAI SKAFIDI
Sar fal tume koèe?
Avervarekai èi nas kå kamau.
Sî vareso neo anda mande.
Ateara ma mišto.
Koèe sa sî drabarimos thai
nepateamahko.
Mangå dar te na ušteau anda khå
suno šukhar.
Khå ideea biarakhadi.
Birto – Romano – Kadoa èeaèes
habe.
Èi mai avel mangå te jautar koçal.
Haida te mai las po vareso.
Kamen te den ma o lon?
Sahkå mai kamau vareso manào.
147
RECLAMAÞII
Chelner, te rog masa aceasta
este umedå.
VreÆi så aduceÆi o faÆå de maså
curatå?
Mai puneÆi un tacâm, vå rog.
Supa este rece.
Cotletul acesta este ars, miroase
a fum.
Carnea aceasta nu este friptå,
e crudå.
Te rog ia mâncarea asta de aici.
E alteratå.
Nu pot mânca aça ceva.
Paharul este murdar.
PÎRÎMATA
Birtaš, kadea skafidi sî tindi.
Kamen te anen khå pohtan
skafideako bimelalo?
Mai thon khå teiari, rudi tu.
E zumi sî šudri.
O petimos kakoa sî phabardo,
khandel thuw.
O mas kakoa nai peko, sî ivando.
Rudi tu le o habe kakoa hoçal. Sî
rimome.
Našti hau kadea vareso.
O kavko kakoa sî melalo.

NOTA DE PLATÃ LOVE POTINDIMAHKÃ

Ospåtar, nota, te rog. Birtaš, o potindimos, rudi tu.
Serviciul este inclus? Ti buti sî šutii?
Nu se poate, rog mai verificaÆi Naštil pe, mai kårta åkhdata.
o datå.
Sigur este o greçealå. Orta sî khå athaimos.
Nu are ce så coste aça de mult. Nai so te kårål kadea då but.
Poftim, asta este pentru dumneata. Ale kadea sî anda tute.
* *
acru šuklo
afumat thuweardo
a se altera èioào
amar kårko
ars phabardo
båuturå pimos
a bea te pel

148
chelner birtaš
chelneriÆå birtåšiça
a comanda te lel
condimentat iuto
copt peko
crud ivando
cu sos de... bolimos
decojit alosardo
dulce gugulo
a fierbe te tireol
fiert tirado
fraged ivand
garnisit, ornat lašardo
gras thulo
gust zumaimos
a gusta te zumavel
gustos lašo
înåbuçit nådušime
încålzit tato
a lua micul dejun te lel o çînoro habe
a lua o gustare te lel vareso ando mui
a mânca de prânz / a lua prânzul te hal koa dopåši le desåhko
a mânca de searå / a lua cina te hal reate
a pråji, a rumeni te pekål
a pune masa te thol e skafidi
a strânge masa te tidel e skafidi
çerveÆel de maså dikhlorå skafideakå
pâine pråjitå manào phabardo
pråjit phabardo
meniu lill habenehko
proaspåt dakanara
sårat londo
slab šuko, sano
stricat èioào
tare zuralo

149
tocat toèime
umplut cu ceva pherdo varesosa
umpluturå pherdimos
zemos zumealo
aperitive habe anglal
båuturå pimos
brânzå tiral
brânzå de vaci tiral gurumneango
bucåtårie soba tiraimasti
bucåtårie romani tiraimata romane
budincå budinka
bulion buliono
a çterge te khosål
canå, ceaçcå kuèii
ibric ibriko
carne mas
tocatå toèime
afumatå thuweardo
de vitå gurumneako
de miel bakrišehko
de oaie bakreako
de viÆel guruviçåhko
de porc balehko
cartofi kolompirea
piure piure (linèearde)
ceai èeaio
ceainic pireorî èeaiosti
chiflå manàoào
corn korno
cinå habe pe reat
ciuperci bureç
condimente iuçîmata
cuÆit šuri
dulciuri guglimata

150
farfurie teiari
adâncå andrå
vas tinjiri
farfurioarå de desert teiariç guglimatångo
faÆå de maså pohtan skafideako
felie kotor
friçcå friška
fripturå petimos
fructe frukte
furculiÆå pusadi
a gåti te tiravel
gråsime thulimos
îngheÆatå îngheçata
de ciocolatå èiokolatati
de cåpçuni kåpšunendi
de alune alunendi
lingurå àoi
linguriÆå àoiorî
macaroane makaroane
maionezå maioneza
marmeladå majuno
gem jemo
maså skafidi
meniu lill habenengo
mic-dejun çînoro habe
miere avdin
muçtar muštari
omletå paparada
orez orezo
os kokalo
oÆet šut
jumåri zåvelea
ochi iakh
ou anào

151
 fiert moale pårime kovlo
fiert tare pårime zuralo
pahar tahtai, kavko
pahar de vin tahtai moleako
påhårel de Æuicå tahtaiç àåtiako, içaleako
pâine manào
proaspåtå dakanara
moale kovli
tare, veche zurali, purai
de ieri då arateara
cu unt èilasa
produse de patiserie butea aàåshå
peçte mašo
piper piperi
paste rig
pråjit peko
pråjiturå guglimos
tort torto
plåcintå cu mere guglimos phabença (narikli
phabença)
tartå cu fructe guglimos fruktença
a pune la frigare te thos te peteol
a pune la gråtar te thos pe iag
salatå salata
asortatå hamime
verde zåleno
de cartofi kolompirendi
sare lon
scobitoare hunaitoarea dandendi
slåninå mas thulo
solniÆå than lonehko
sos boldimos
sticlå valin
supå zumi

152
supå-cremå zumi-krema
supå de vacå zumi gurumneati
supå de roçii zumi pårådåiçåndi
supå cu tåiÆei zumi tåieçåiendi

PRÂNZ DOPAŠ O DES

Supå Æåråneascå Zumi gavesti
Cotlet de porc Petimos balehko
Salatå de castraveÆi cu roçii Salata kåstråveçåndi thai pårådåiçåndi
Pui la gråtar Puio pe iag
Ficat de gâscå Buko papinako
Curcan umplut cu castane Kurkano pherdo kastane
Omletå cu çuncå Papara peèiasa
ÎngheÆatå de cåpçuni Îngheçata kåpšunendi
Compot de pere Kompoto ambrolengo
Clåtite cu gem Pleèintoare majunosa

BÃUTURI (2) PIMATA (2)

suc de portocale pai portokalengo
ceai cu îngheÆatå èeaio paosa
suc de morcovi pai morkoiengo
lichior de ouå lièhioro anàångo
vin fiert moll tati
vodcå vodka

CINA HABE ÀEATEAKO

aperitive habe anglal
hering afumat heringo thuweardo
icre negre ikre kale
scoici skoièi
Påstråv fript Påstravo peko

153
Garniturå de ciuperci cu sos de Garnitura bureçåndi ande
vin alb moll parni
Çampanie Šampania

ZARZAVATURI ZÃLENIMATA
ardei gras piparka thuli
castravete kåstråveço
castravecior kåstråveçuço
ceapå purum
ciuperci bureç
conopidå šahluludeango
dovleac dudum
dovlecei dudumiç
fasole fåsui
linte lintea
mazåre hirhil
mazåre verde hirhil zåleno
morcov morkoi
muråturi šuklimata
påtrunjel påtrunjelo
praz sîrbari
ridiche àådika
ridiche de lunå àådika šonesti
ridiche de iarnå àådika ivendesti
roçie pårådaiça
salatå verde salatå zåleno
spanac spanako
Æelinå çelina
usturoi sîr
varzå šah
varzå acrå šah šukhlo
vânåtå pårådaiça vînåto

154
FRUCTE FRUKTE
afinå afina
alunå aluna
ananas ananaso
bananå banana
caiså kaisa
cåpçunå kåpšuna
cireaçå èireaša
coacåzå koakåza
agriçå agriša
curmalå kurmala
grepfrut grepfruto
låmâie låmîia
mår phabai
meriçor phabaiç
migdalå migdala
murå mura
nucå ankhor
nucå de cocos ankhor kokosohko
parå ambrol
piersicå piersika
portocalå portokala
smochinå smoièhina
struguri drakha
viçinå višina
zmeurå zmeura
gutuie gutuia
stafidå stafida
pepene verde lubeniça
pepene galben pepeno

155
MEZELURI GOIA
cârnaÆi afumaÆi goia koa thuw
crenvurçti goiora
ficat buko
pateu ratui
ficat de gâscå buko papinako
salam goi
de iarnå ivendesti
de varå milasti
salam tåiat felii goi šindi
sângerete boàîndåo
slåninå mas thulo
çuncå peèia

BÃUTURI PIMATA
apå gazoaså pai gazoso
apå mineralå pai mineralo
apå platå pai pimahko orta
båuturi nealcoolice pimata bizurale
båuturi tari pimata zurale
bere berea
neagrå kali
blondå galbåno
la sticlå kai valin
la halbå koa çapo
de caså khåråsti
amarå kårti
cacao kakaoa
cafea kafa
ceai èeaio
tare zuralo
slab sano
cu o felie de låmâie khå kotoråsa låmîia

156
cu lapte thudesa
ciocolatå èiokolata
coniac koniako
gheaÆå pao
cuburi de gheaÆå kotora paohkå
lapte thund
lichior lièhioro
limonadå, citronadå limonada, èitronada, oranjada
pai sulum
portocale zdrobite portokale linèearde
rom romo
suc de fructe pai guglo fruktengo
suc de roçii pai pårådåiçångo
Æuicå råtia, içali
vin moll
alb parni
roçu loli
nou nevi
vechi purai
dulce gugli
de maså skafideati
sec seko
spumos spumoso
Çampanie Šampania

MENIUL MENIO – HABENATA

Mic dejun Çînoro habe
Fulgi de cereale (de porumb, Por èerealengå (kuruzohkå,
de ovåz) ovåzohkå).
Pâine pråjitå, pâine cu unt çi Manào peko, manào èilasa thai
marmeladå majunosa.
CârnaÆi çi slåninå. Goia thai mas thulo.
ouå cu çuncå anàå peèiasa

157
Brânzå (farfurie cu diferite feluri Tiral (teaiari mai bute modença
de brânzå) tiraleskå).
Miere Avdin
ulei zetino
de måsline måslinengo
verdeÆuri zålenimata
zarzavaturi zarzavaturea
zahår zaro
zeamå, suc zumi
bulion de carne buliono masåhko

PASÃRE – PEªTE – ORÃTANI – MAŠO –

VÂNAT VÊUNO
bibilicå kîça
curcå kurka
curcan kurkano
fazan fazano
cocoç zarzuli, bašaldo
gåinå khaini
porumbel gulubo, todavei
pui puio
gâscå papin
peçte mašo
de apå såratå paiehko londo
de apå dulce paiehko guglo
limbå de mare šib paiesti
crap krapo
påstråv påstråvo
rac rako, kai
somon somono
çtiucå štiuka
ton tono
iepure (de câmp) šosoi phuweako

158
ÎNCHIRIEREA UNEI
MAªINI
Aç dori så închiriez o maçinå.
Ce tip de maçinå aÆi dori?
O maçinå micå, tip sport.
Cât må costå?
Este foarte bine.
Unde pot înapoia maçina?
În orice oraç în care avem o filialå.
Vå dau o listå cu oraçele.
AveÆi o maçinå automaticå?
Avem orice fel de maçinå.
CU AUTOMOBILUL
CâÆi kilometri sunt pânå la...?
ScuzaÆi-må, îmi puteÆi spune
pe unde s-o iau ca så ajung
în Bucureçti?
Unde este cel mai apropiat...
autoservice?
motel?
La 20 de kilometri de aici.
Cum så ies în çoseaua spre...?
FaceÆi un ocol spre...
Cât se plåteçte autobanda?
Care este viteza maximå admiså
în aceastå zonå?
Acum trebuie så trecem podul.
CâÆi kilometri aÆi parcurs azi cu
maçina?
Cine conduce maçina?
De când sunteÆi la volan?
Må puteÆi lua çi pe mine în maçinå?
URDON UNJILE
Sahkå kamau te lau unjile khå urdon.
Savestar urdon kames?
Khå urdon çînoro, sporto.
Sode kårål ma?
Sî but mišto.
Kai dašti dau parple o urdon?
Ande sako foro same pîtårdo.
Dav tu khå lill le forurença.
Sî tume khå urdon automatiko?
Same orsavestar moda urdonesti.
LE URDONESA
Sode tilometri sî ji ande...?
Iertisar ma, dašti phenes mangå
katar te laula kaste aråsau andel
Buèurešti?
Kai sî mai paše...
autoservis?
motelo?
Ka 20 tilometri koçal.
Sar te ankle au ando drom karing...?
Kårån roata karing...
Sode potindeol pe e autobanda?
Sode sî e viteza e bari kai sî mukli
ande kadoa than?
Akana tråbul te nakhas e phurt.
Sode tilometri kårdean ades le
urdonesa?
Kon tradel o urdon?
Då kana san koa tradimos?
Dašti len ma i man ando urdon?
159
CONTRAVENÞIE
Bunå ziua. Actele dumneavoastrå,
vå rog.
Îmi pare foarte råu, le-am uitat
acaså.
AveÆi sigur permis de conducere?
Vå rog så verificaÆi.
Dumneavoastrå aÆi trecut pe roçu.
Vå rog så må iertaÆi, nu mi-am dat
seama.
Eu sunt turist çi v-aç ruga så må
penalizaÆi cu o amendå mai micå.
Dacå se întâmpla un accident?
De ce aÆi oprit aici? Nu aÆi våzut
indicatorul „oprirea interziså“?
AveÆi grijå çi circulaÆi prudent.
* *
De când aveÆi carnet de
conducere?
AveÆi permis internaÆional?
Da, sunt çofer de zece ani.
AråtaÆi foarte obosit, vå rog så vå
odihniÆi.
Cu o orå sau douå mai târziu nu
conteazå, principalul este så
ajungeÆi cu bine.
AscultaÆi sfatul meu: odihniÆi-vå,
cåci dacå nu, sunteÆi supus
riscului de a avea un accident.
160
POTINDIMOS
URDONEHKO
Lašo des. Te lilla, rudi tu.
Fal ma but nasul, bîstårdem le khårå.
Sî tu èeaèes lill tradimahko?
Rudi tu te rodes.
Tume nakhlean po lolo.
Rudi tu te iertis ma, èi dem mîrî
godi.
Me sîm turisto thai saskå rudiv tu te
des ma doš mai hançî lovença.
Te kårdinilo khå åkèidento?
Sostar atårdeardean koèe? Èi
dikhlean o atårdearimos
bimukhlino?
Avel tu godi thai trade lokås.
Då kana sî tume lill tradimahko?
Sî tume permiso internaçionalo?
E sîm traditori då deš bårš.
Sîkaves but ašado, rudi tu te bešes.
Akh èeasosa or donça nai khanèi, sî
mišto te aråsås oèe mištimasa.
Ašunen mîrî kris relaxon tume åkh
çîra kå te na, san thodino te kårås
khå maladimos.
LA SERVICE
Am o problemå la maçinå.
Mi s-a stricat un cauciuc.
Are ceva la motor. Nu mai
porneçte.
Må ajutaÆi så împing maçina
pânå acolo?
Nu mai am benzinå.
Am avut un accident.
Nu vå speriaÆi, nu m-am lovit.
Unde sunteÆi acum?
Sunt în apropierea oraçului Sibiu.
În cât timp puteÆi ajunge?
Am så vå açtept.
Unde este cel mai apropiat service?
Cât costå reparaÆia?
Ce numår de maçinå aveÆi?
Ce maçinå aveÆi?
PuteÆi så-mi schimbaÆi uleiul
çi filtrul?
VerificaÆi çi bujiile, vå rog frumos.
Vå rog så-mi reglaÆi frânele.
Nu mai am nici un fel de
semnalizare.
Nu çtiu de ce nu mi se mai închide
uça din faÆå pe partea dreaptå.
Nu-mi mai merg çtergåtoarele, çi
uite cum plouå.
KOA KÃRIMOS LE
URDONEHKO
Sîma vareso koa urdon.
Èiorailo mangå khå komilastro.
Sî ma vareso koa motoro. Èi mai
jeal.
Kande ma te spidau o urdon ji kote?
Manai ma benzîna.
Sas ma khå akèidento.
Na daran, èi malade ma.
Kai san akana?
Sîm paša o Sîbio.
Ande sode èiro aves?
Sî te ajukårav tu.
Kai sî o mai paše kårimos?
Sode kårål o kårdimos?
Sao sî o dindimos te urdonehko?
Savestar urdon sî tume?
Dašti paruven o zetino thai o filtro?
Dikhån i le buji, rudi tume šukhar.
Rudi tume te låšarån le lopînza.
Manai ma èi khå moda dudati koa
urdon.
Èi jeanau sostar èi mai phandadeol o
udar anglal pai rig e èeaèi.
Èi mai jean le khoslitoare thai dikhta
sar del o brîšind.
161
LA STAÞIA
DE BENZINÃ
Aç dori så-mi faceÆi plinul.
Ce fel de benzinå doriÆi?
Benzinå fårå plumb.
UmpleÆi-mi çi bidonul de 10 litri,
vå rog.
DoriÆi un control al uleiului?
Mi-ar prinde foarte bine.
Maçina e murdarå. Ar trebui
spålatå.
Bine, dar så nu dureze mult.
* *
Cât costå un spålat de maçinå?
Perfect, aç dori çi eu un spålat,
fiindcå vedeÆi cum aratå maçina,
parcå e scoaså din noroi.
Cât timp dureazå un spålat?
În timpul acesta am så beau
o cafea.
Am o rugåminte la dumneavoastrå:
dupå ce se usucå maçina,
ungeÆi-o cu aceastå cremå.
E ceva special pentru Mercedes.
Ei, aça da maçinå, aratå ca un
Mercedes.
Vå mulÆumesc çi vå doresc o zi
bunå.
162
KAI STAÇIA LA
BENZÎNATI
Sahkå kamau te kårån mangå o
pherdimos.
Saveatar benzînå kames?
Benzîna bi molivehko.
Pherån mangå i o bidono le 10
okågo, rudiv tu.
Kames i khå rodimos le zetinohko.
Sahkå astarål mangå but mišto.
O urdon sî melalo. Sahkå tråbul te
avel halado.
Mišto numa te na nikrål ma but.
Sode kårål khå halaimos urdonehko?
Perfekto, kårån i mangå khå
halaimos kå dikhån sar ameazål
ankaladi anda-i èikh.
Sode èiro nikrål khå halaimos?
Ande kadoa èiro sî te peau
åkh kafa.
Sî ma åkh rudimos tumende pala so
šuteola o urdon makhån les kakala
kremasa.
Sî vareso kårdo anda o Merèedeso.
Apo kadoa urdon sîkavel
Merèedeso.
Naiv tumengå thai kamav tumengå
åkh des lašo.
AUTOSTOPUL
MergeÆi spre Sibiu?
Da, trecem çi prin oraçul Sibiu.
Må puteÆi lua çi pe mine?
Sigur cå da.
Unde så-mi pun bagajul?
PuneÆi-l în spate.
Vå rog så vå legaÆi centura.
Mai e mult de mers?
Când ajungem?
Sunt nevoit så må opresc,
pentru cå må simt obosit.
Vå invit la o cafea.
O cafea v-ar face foarte bine.
Må puteÆi açtepta un pic?
AÆi putea så må låsaÆi pe undeva
mai aproape de...
ACCIDENTE
Ce s-a întâmplat?
S-a petrecut un accident.
Sunt cumva victime?
Un om a fost grav rånit.
Vå rog chemaÆi poliÆia.
un doctor.
salvarea.
De unde pot da un telefon?
AjutaÆi-må, vå rog.
Am avut un accident.
Am lovit un om.
Nu am putut opri maçina.
Frânele nu au Æinut.
TELAL
Jean karing o Sibio?
E, nakhas i ando o foro o Sibio.
Dašti te len ma i man?
Sar te na.
Kai te thoau muro bagajo?
Thon les palal.
Rudi tu te phandes tukå e aravli.
Mai sî but jeamahko?
Kana aråsas?
Tråbul te atårdearau kå ateara ma
ašado.
Akharav tu kakh kafa.
Åkh kafa kårål tukå but mišto.
Dašti ajukrås ma åkh çîra?
Dašti te mekås ma varekai mai paša
o...
MALAIMATA
Soi koèe?
Kårdilo khå malaimos.
Sî varesar mule?
Khå manuši sas zurales dukhado.
Rudi tume akharån le harkumaren.
khå felèero.
e salvarea.
Katar dašti dau åkh telefono?
Kanden ma rudi tume.
Sas ma khå malaimos.
Maladem khå manuš.
Našti atårdeardem o urdon.
E lopînz èi nikårdea.
163
Nu l-am våzut, era ceaÆå.
Maçina a patinat.
M-am ciocnit cu o maçinå care
venea din sens opus.
Farurile ei m-au orbit.
Nu a fost vina mea.
Nu sunt eu de vinå.
Motociclistul este de vinå.
SunteÆi de acord så daÆi o decla-
raÆie la poliÆie ca martor ocular?
Îmi daÆi vå rog numele çi adresa
dumneavoastrå?
Maçina dumneavoastrå este
asiguratå?
V-aÆi fåcut asigurarea auto
internaÆionalå?
Må puteÆi ajuta så-mi împing
maçina la marginea drumului?
CÃLÃTORII CU TRENUL PHIRIMATA LE TRINOSA
De la ce peron pleacå trenul?
La ce orå este tren spre Deva?
Acesta este un tren direct sau
trebuie så îl schimb?
Cât are întârziere trenul?
Cât costå un bilet pânå la...
Este vreun tren dis-de-dimineaÆå?
La ce orå ajunge la...
SpuneÆi-mi, trenul are vagon
restaurant?
164
Èi dikhlem les sas buà.
O urdon istrailo.
Malade ma khå urdonesa kai avelas
andai kolaver rig.
Le dude le urdonehkå koàarde ma.
Nas mîrî doš.
Èi sîm me došali.
O motoèiklisto sî došalo.
Kamen te den khå lill kal
harkumarea sar khå dikhlitori
iakhako? San mança.
Kamen te den ma o anau thai tumari
adresa?
Tumaro urdon sî asigurime?
Kårdean tumari asigurarea le
urdonesti internaçionalo?
Dašti kanden ma te spidau o urdon
paša o drom?
Katar jealtar o trino?
Ka sode èeaso sî o trino karing e
Deva?
Koadoa sî khå trino orta or tråbul te
paruvau les?
Sode durimos sî le trinos?
Sode kårål khå lill ji ande...?
Sî khå trino kana phardeol o desî?
Kana aråsål ande..?
Phenen mangå o trino sî les birto kai
halpe?
Existå în tren vagon de dormit?
Am pierdut trenul.
Când pleacå urmåtorul tren?
Un bilet pentru Sibiu.
Un bilet dus-întors.
Cât timp este valabil biletul?
Aç dori un loc la fereastrå.
Când pleacå trenul?
PuteÆi så-mi daÆi banii pe bilet
înapoi, cåci nu mai pot pleca?
Pot så stau pe locul
dumneavoastrå?
PuteÆi sta, nu må deranjeazå.
Vå rog, aveÆi grijå puÆin de
bagajele mele. Må întorc repede.
VreÆi så vå iau ceva de la
vagonul restaurant?
Aç dori un suc rece.
Ce vagon este acesta?
Unde este vagonul de dormit?
Mai sunt locuri libere?
ÎN TREN
Eu am locul...
Må ajutaÆi så-mi pun bagajele sus?
Pot så vå mut valiza mai la dreapta?
Îmi pot pune valiza peste a
dumneavoastrå?
AÆi dori så facem schimb de locuri?
Sî ando trino than soimahko?
Hasardem o trino.
Kana jealtar o kolaver trino?
Khå lill anda o Sibio.
Khå lill te jeau thai te avau.
Sode sî lašo o lill?
Sahkå kamau khå than koa jeamo.
Kana jealtar o trino?
Dašti te den ma le love parpale poa
lill kå našti te mai jeavtar?
Dašti te bešeau pe tumaro than?
Dašti te bešes èi holeauau.
Rudiu tu, dikh i mîrå galavendar.
Ambolda ma sigo.
Kames te lav tukå vareso katoa
birto?
Sahkå kamau khå pai guglo šudro.
Savo vagono sî koadoa?
Kai sî o than le soimahko?
Koèe sî thana bešlimahkå?
ANDO TRINO
Man sîma o than...
Kanden ma te thoau mîrå bagajea
oprå?
Dašti te muti tumari valiza mai
karing e èeaèi rig?
Dašti thoau mîrî valiza pa tumari?
Kamenas te kåras åkh paruglimos
thanengo?
165
Acesta este un compartiment
unde nu se fumeazå.
Putem...
så oprim cåldura.
så tragem perdeaua.
så pornim cåldura.
så deschidem geamul.
Este cam curent aici.
Când vom ajunge la Sibiu?
Avem aça multå întârziere?
CÃLÃTORIND
CU VAPORUL
Cât costå un bilet cu vaporul
pânå la....
AveÆi çi bilete mai scumpe decât
acesta?
Câte zile dureazå cålåtoria?
Unde este prima escalå?
Doresc o cabinå cu un singur loc.
Este prima oarå când cålåtoriÆi
cu vaporul?
Îmi este teamå så cålåtoresc
cu vaporul, pentru cå am råu
de mare.
Nu o så simÆiÆi nici un råu de
mare fiindcå, priviÆi: marea
este foarte liniçtitå azi.
Când ne îmbarcåm?
Unde este sala de mese?
V-a trecut ameÆeala?
Aç vrea så iau un medicament,
fiindcå må simt tare råu.
166
Kadoa sî khå kompartimento kai èi
çîrdelpe duhano.
Dašti...
te atårdearas o tato.
te çîrdas o pohtan.
te das drom o tato.
te pîtras o jeamo.
Kam çîrdel e braval koèe.
Kana aråsas ando Sibio?
Same kadea but èiro hasardo?
PHIRINDOI LE BEROSA
Sode kårål khå lill le berosa ji ande....
Sîtume i lilla mai kuèi sar kadoa?
Sode des nikrål o drom?
Kai sî o atårdearimos anglal?
Kamau khå than korkoào.
Akana sî anglal kana jeas le berosa?
Sî mangå dar te jeau le berosa kå sî
mangå nasul paiehko.
Nai te atearås èi khå nasul paiehko
kå dikh e marea ades sî uji.
Kana jeastar?
Kai sî o than kai has?
Nakhlea tukå o zalimos?
Kamau te lau khå drab kå sî mangå,
zurales nasul.
Ar trebui så mâncaÆi ceva.
Când ajungem la destinaÆie?
Unde îl pot gåsi pe medicul navei?
Aç vrea ceva pentru råu de mare.
Cum vå mai simÆiÆi?
Nici eu nu çtiu, fiindcå am ador-
mit de fricå så nu mi se facå råu.
Ca så cålåtoreçti cu vaporul pe
ocean îÆi trebuie curaj.
AveÆi multå dreptate, aça este.
TRANSPORTUL
ÎN COMUN
Unde este cea mai apropiatå staÆie
de metrou, vå rog?
Este vreo staÆie de autobuz pe aici?
Ce autobuz merge în centrul
oraçului?
Când pleacå primul autobuz spre...?
Când este ultimul tramvai cåtre...?
Autobuzele circulå toatå noaptea.
Cât costå o cålåtorie...
cu metroul?
cu autobuzul?
cu tramvaiul?
* *
UrcaÆi, vå rog.
PoftiÆi, vå rog.
PoftiÆi la bilete.
Mai are cineva de plåtit?
Sahkå tråbul te has vareso.
Kana aråsas oèe?
Kai dašti te arakhau le felèeros?
Kamau vareso anda o nasul la
mareako.
Sar mai atearås tu?
Èi me èi jeanau kå sutem daratar
kaste na kårdeol mangå nasul.
Kaste aves andekh bero po mai baro
pai tråbul tu but zor.
Sî tume but èeaèimos, kadea sî.
O PHIRIMOS ANDA O
FORO
Kai sî e mai paše staçia le trinosti
talai phuw, rudi tu?
Sî fokh staçia busosti koçal?
Sao buso jeal ando maškar le
forohko?
Kana jealtar o anglal buso karing...?
Kana sî o mai palal tramvaio
karing...?
Le busuri phirån soào reat.
Sode khårål khå phirimos...
le trinosa talai phuw?
le busosa?
le tramvaiosa?
Anklen, rudi tume.
Aven rudi tume.
Aven kal lilla.
Mai sî varekas potindimahko?
167
Am abonamant.
Îmi permiteÆi så trec în faÆå?
Nu må împingeÆi. AçteptaÆi-vå
rândul så coborâÆi.
Îmi faceÆi puÆin loc?
æineÆi-vå bine, ca så nu cådeÆi pe
mine.
Må scuzaÆi, nu am vrut.
CÃLÃTORIND
CU AVIONUL
Cum ajung la aeroport?
De unde se poate lua un taxi?
Vreau un bilet Bucureçti – New
York dus-întors.
La ce orå este zborul?
Pot så întrerup zborul în Italia
çi så continuu a doua zi?
Nu se poate. Trebuie så plåtiÆi
diferenÆå de bilet.
Pot så-mi iau un bilet doar dus?
Nu, nu se poate.
Câte zboruri sunt într-o zi?
Mai aveÆi douå locuri la avionul
care pleacå mâine?
Când pleacå autobuzul la aeroport?
Cât se plåteçte pentru fiecare
kilogram în plus?
Unde se face controlul
paçapoartelor?
Existå un autobuz care så ia pasa-
gerii de la aeroport spre oraç?
168
Sî ma abonamento.
Mekån ma te nakhau anglal?
Na spiden ma. Ajukrån te aråsån te
den tume tele.
Kårån mangå åkh çîra than.
Nikrån tume mišto kaste na perån
pa mande.
Iertin ma, èi kamblem.
PHRINDOI LE
PHAKALESA
Sar aråsau koa aeroporto?
Katar dašti lel pe khå taxio?
Kamau khå lil Buèurešti – New York
te jeau thai te aveau.
Ka sode èeaso sî o hureaimos?
Dašti te atårdiuau ande Italia thai te
jeavtar pe tehara?
Naštil pe. Tråbul te potinen hanç
mai but o lill.
Dašti lau mangå khå lill numa te
jeau?
Èi, naštilpe.
Sode hureaimata sî ande khå des?
Mai sî tume dui thana koa phakalo
kai telearål tehara?
Kana jealtar o buso koa aeroporto?
Sode potinel pe anda sako tila kai
nakhål opral?
Kai kårdeol pe o rodimos le
pašaporturengo?
Sî khå buso kai te lel le manušen
kata o aeroporto karing o foro?
Îmi puteÆi da ceva de citit?
AveÆi ceva de declarat?
Nu, mulÆumesc.
Am câteva lucruri personale çi
niçte cadouri pentru prietenii mei.
Ce sunt acestea?
Acestea sunt niçte cårÆi pe care
le-am scris.
Aç dori så stau la sectorul
nefumåtori.
Unde face avionul escalå?
Nu må simt prea bine. Aç dori
un pahar cu apå.
Unde este locul meu?
LegaÆi-vå centurile de siguranÆå.
Aç dori o cafea, vå rog.
Nu îmi gåsesc bagajele.
Ce culoare au bagajele
dumneavoastrå?
Au numele çi adresa
dumneavoastrå?
Unde må pot adresa?
La biroul de pierderi.
* *
La ce înålÆime zburåm?
Unde se face prima escalå?
Mi se face råu. Îmi vine så vomit.
ChemaÆi stewardesa.
Eu nu pot så må uit, pentru cå
ameÆesc.
Dašti te den ma vareso te drabarau?
Sî tume vareso phendimahko?
Èi, nais tukå.
Sîma vareso buteora mîråndar thai
vareso pativa anda mîrå
prinjeande.
So sî kadala?
Kadala sî lilla kai me ramosardem le.
Sahkå kamau te bešau kai èi tîrdel pe
duhano.
Kai sî atårdimos le phakales?
Èi ateara ma mišto. Sahkå kamau
khå kavko pai.
Kai sî muro than?
Phanden tumengå le aravlea le
ferimahkå.
Sahkå kamau åkh kafa, rudi tu.
Èi mai arakhau mîrå galave.
Sar sîkaven te galave?
Sîle teo anau thai ti adresa?
Kai dašti te jeau?
Koa biruo le hasarimatatångo.
Ka sode uèimos hureas?
Kai kårdeol pe o anglal atårdimos?
Kårdeol pe mangå nasul. Avel
mangå te šadau.
Akharån la stiuardesa.
Me našti te dikhau kå zaliu.
169
Când sunt în avion, îmi imaginez
cå sunt altundeva.
Nu mai este mult çi vom ateriza.
PiloÆii români meritå aplauze,
fiindcå sunt foarte buni.
Cursele TAROM prezintå pentru
mine: siguranÆå çi confort.
Cu compania TAROM cålåtoria
este asiguratå.
ÎN CAMPING
Doresc un loc pentru douå
persoane.
Care este preÆul pe zi?
Unde ne putem ridica cortul?
PuteÆi så vå instalaÆi cortul
oriunde doriÆi.
Este vreun restaurant prin
apropiere?
Este chiar lângå piscinå.
Unde putem gåti mâncare?
Putem så facem cumpåråturi
de undeva?
Existå chiar în mijlocul
campingului un supermarket.
Putem så aprindem focul în faÆa
cortului?
Mai putem sta douå zile?
Ne place aici! E minunat!
Nu vå supåraÆi, daÆi muzica mai
încet, doarme copilul.
Vreau så dorm.
Sunt obositå çi mâine trebuie så
må trezesc dis-de-dimineaÆå.
170
Kana sîm ando phakalo me fal pe
mangå kå sîm avervarekai.
Ma nai but ji pune dasa me tele.
Le romîia traditorea sî but laše thai
tråbule marimos andal vast.
Le kurse TAROM anda mande sî:
sigurança thai konforto.
La kompaniasa TAROM o drom sî
arakhado.
KAL ÇÃRIKOANE
Kamau khå than anda dui çåre.
Sode sî o potindimos po des?
Kai dašti anzaras e çåra?
Dašti te anzarån tumari çåra orkai
kamen.
Sî vokh birto koçal pašal?
Sî orta paša o than le naiarimahko.
Kai dašti te tiravas habe?
Dašti te tinashamengå varekatar?
Sî orta ando maškar le çårikonengo
khå baripråvålia.
Dašti te astaras e iag angla e çåra?
Dašti saras te mai ašas dui des?
Èeaileola me koèe! Sî mundro!
Na holeaon, den o dilabaimos mai
lokås. Sovel o šaóro.
Kamau te sovau.
Sîm ašadi thai tehara sî te ušteau
kana pharadeal o des.
 * *
Cât de frumoaså era viaÆa
nomadå!
Totul s-a schimbat acum, dar
gândul se opreçte acolo:
viaÆa la cort.
cålåtorii fårå oprire.
muzicå, vrajå çi iubire.
O çatrå açezatå la marginea
pådurii sub cerul albastru, în
båtaia soarelui.
Asta a fost viaÆa noastrå a romilor.
Dacå aç putea så întorc timpul
înapoi, aç alege viaÆa în cort.
De foarte multe ori må visez fiind
într-un sat uitat de lume.
Acolo sunt cu çatra mea.
Când romii tråiau în cort, viaÆa lor
era lungå çi nu cunoçteau nici o
boalå.
Aståzi locuiesc în case, viaÆa lor
ajunge doar la jumåtate çi boala
îi urmåreçte pas cu pas.
În mijlocul câmpului cu flori, al
apelor de izvor çi – ciripitului
de påsåri – în cort asta era
viaÆa noastrå.
Acolo se întâmplau atâtea çi atâtea
lucruri frumoase.
Eram aproape de Dumnezeu, cåci
la începutul lumii oamenii tråiau
în cort.
Sode då mundro sas o traio le
romengo!
Sa paruglea pe akana ta e godi
atårdeol oèe:
o traio kai çåra.
phirimata bi atårdimahkå.
dilabaimos, drabarimos thai
kamblimos.
Le çåre thodine kai podi le våšesti
tala o èeri o vînåto ando marimos
le khamehko.
Kadoa sas amaro traio le romengo.
Te dåštiua te amoldau o èiro parpale
sahkå alosarau o traio ande çåra.
Butivar dikhama ando suno kå sîm
andekh gau bîstårdo manušendar.
Oèe sîm mîrå çårença.
Kana le rom juvinas ande çåra lengo
traio sas baro thai èi prinjanenas o
nasfalimos.
Ades bešen andel khåra lengo traio
aråsål koa dopaši thai o nasfalimos
lel pe pala lende paso pasosa.
Ando maškar le kîmpohko le
luludeança, le paiehko kata o
izvoro thai o dilabaimos le
èirikleango ande çåra kadoa sas
amaro traio.
Oèe kårdeonas kaditi thai kaditi
butea šukhar.
Samas paše le Devllestar kå mai
anglal le manuši bešenas ande çåra.
171
COMPONENTELE UNUI LE BUTEA ANDE KHÃ
CORT ROMANO ÇÃRA ROMAII
pânza de cort din pår de caprå çåra zarui
uça cortului uluv
grinda berand
pråjina din spate koverka
pråjina din faÆå beli
sfoarå de båtut Æåruçi pogorniça
ridicarea cortului anzarau
cåderea cortului aravau
spatele cortului fundeanea çårati
poalele cortului podi çårati
Æåruç tilo
cåldare din aluminiu pentru apå poloveako
pahar pentru apå kavko
cofå bradi
tåciune ambral
påturå care adåposteçte de vânt vigo
vatra focului than la iagako
cai grast
cåruÆå urdon
hamuri salavarea

LA COFETÃRIE KOA KHÃR LE

Vå invit la o cafea, vå rog så
acceptaÆi.
Cu multå plåcere.
Çtiu un loc unde se bea o cafea
excepÆionalå.
Este o cafea pråjitå în coniac.
N-am båut niciodatå aça o cafea.
GUGLIMATÃNGO
Akharav tume kakh kafa, rudi tu te
aves.
Bute dragosa.
Jeanau khå than kai pelpe åkh kafa
biarakhadimasti.
Sî åkh kafa peti ando koniako.
Èi pilem èiakhdata kadea kafa.

172
Douå cafele, vå rog.
DoriÆi çi lapte?
Nu, mulÆumesc.
VreÆi zahår?
Nu, mie îmi place cafeaua
fårå zahår.
Aç dori o pråjiturå cu nucå çi
un pahar cu apå.
AveÆi un suc natural fårå zahår?
Sigur cå da. Avem de portocale
çi de låmâie.
De mult timp n-am mai mâncat
o pråjiturå.
Ce-ar fi så guståm o pråjiturå
indianå?
Çi mie îmi plac aceste pråjituri.
Când eram copil mâncam
multe pråjituri.
Nu îmi plac pråjiturile cu multå
cremå çi foarte dulci.
DaÆi-mi vå rog pentru acaså, la
pachet:
250 g bomboane fondante,
cinci pråjituri „Savarine“,
douå „Tort de fructe“.
Aç vrea så dau comandå pentru
un tort de ciocolatå cu alune.
De câte kilograme så fie?
Vreau så fie etajat cu cinci etaje,
pentru cå båieÆelul meu
împlineçte cinci ani.
Så vå tråiascå båieÆelul!
VreÆi så scrie ceva pe tort?
„La mulÆi ani, Eduard!“
Dui kafe, rudi tu.
Kamen i thud?
Èi, nais tukå.
Kames guglo?
Èi, man èeaileol ma e kafa bi gugli.
Sahkå kamau khå guglimos
ankhoråsa thai khå kavko pai.
Sî tume khå pai guglo, naturalo?
Sar te na. Same portokalengo thai
låmâiengo.
Då but èiro èi mai halem åkh
guglimos.
So sahkå avel te zumavas khå
guglimos indianihko.
I man èeaileon ma kada guglimata.
Kana sîmas šaoào hauos but
guglimata.
Èi èeaileon ma le guglimata bute
èilasa thai but gugle.
Den ma rudi tume khårå koa
pateto:
250 g bomboane fondantea
pangi guglimata „Savarine“ thai
dui „Tort de fruète“.
Kamau te dau arvuna anda khå torto
èiokolatako alunença.
Sodengo tile te avel?
Kamau te avel uèio pange etajença
kå muro šaóro pherål pangi bårš.
Te trail tumaro šaóro!
Kamen te ramosarau vareso?
„But bårš angle, Eduard!“
173
AveÆi cumva caramele?
Cum så nu avem. De cât så
vå pun?
Caut niçte bomboane trecute
prin cafea çi umplute cu cremå
de cafea...
Da, avem asemenea bomboane.
Credeam cå nu existå.
Pofta e poftå. Soacra mea a
poftit asemenea bomboane.
Ce norå bunå çi iubitoare sunteÆi
dacå faceÆi poftele soacrei.
LA ALIMENTARÃ
DaÆi-mi, vå rog, un kilogram de
orez çi patru kilograme de fåinå.
Un kilogram de salam din acela
uscat.
Douå pâini çi un pachet de unt.
Trei cutii de ciuperci çi douå sute
cincizeci de grame de måsline
verzi.
PuneÆi-mi bucata aceea de brânzå.
Cât face?
Nu am suficienÆi bani, mai tåiaÆi
un pic.
Este proaspåt laptele?
Nu, este de ieri.
Cât må costå?
DaÆi-mi...
un kilogram de oÆet.
o sticlå de ulei.
un pachet de cafea.
174
Sî tume varesar karamele?
Sar te na avela me. Sodengå te thoav
tumengå?
Rodau varesar bomboane nakhade
andai kafa kai sî le khå èil kafati
andrå...
E same varesar kadea bomboane.
Pateaus kå èi arakhadeon pe.
Mukhål muro mui pai. Mîrî sastri
kamel kadalendar bomboane.
So bori laši thai drågostoso san lakå
kana anes lakå sa so oi kamel.
KAI ALIMENTARA
De ma, rudi tu, åkh tila orezo thai
štar tile aào.
Åkh tila goi anda kutea e šuti.
Dui manàå thai khå paèheto èil.
Dui kutii bureçånça thai dui šela thai
panvardeš grame zålena måsline.
Tho mangå kukoa kotor le tiralehko.
Sode kårål?
Èi aråsån ma le love, mai šinen åkh
çîra.
O thud sî dåadesara?
Nai, sî då arateara.
Sode kårål ma?
Den ma...
åkh tila šut.
åkh valin zetino.
åkh pateto kafa.
 douå pachete de piper.
o pungå de sare.
un kilogram de brânzå.
Aç vrea...
un pachet de unt.
un kilogram de unturå.
douå cutii de peçte.
un compot de pere.
un borcan de miere.
SpuneÆi-mi, ouåle sunt proaspete?
Da. Aç vrea çi eu douåzeci de ouå.
DaÆi-mi un kilogram de jumåri çi
500 de grame de pateu de ficat
de gâscå.
Îmi trebuie cinci kilograme de
fåinå albå çi douå kilograme
de fåinå de målai.
AveÆi lapte acru?
CântåriÆi-mi çi mie bucata aceea
de jambon afumat.
Mai aveÆi muçchi Æigånesc?
Îmi pare råu, s-a terminat. Mâine
cred cå o så primim iaråçi.
PuneÆi-mi un kilogram de caltaboç
çi un kilogram de slåninå cu boia.
O pâine neagrå, douå franzele çi
cinci iaurturi cu cåpçuni.
Parizerul este sårat?
Avem çi nesårat.
Cât så vå pun?
250 de grame çi un pachet de ceai
de tei.
Mai doriÆi çi altceva?
Pentru aståzi am cumpårat destul.
dui patete piperi.
åkh punga lon.
åkh tila tiral.
Sahkå kamau...
åkh pateto èil.
åkh tila èikhån.
dui kutii mašehkå.
åkh kompoto ambrolengo.
åkh borkano avdin.
Phenen mangå le anàå sî dåakanara?
Kamau i me biš anàå.
Den ma åkh tila zåvelea thai 500
gramengå pateo anda o buko
papinako.
Tråbul ma pangai tile aào diuno thai
dui tile aào meleako.
Sî tume thud šuklo?
Thon mangå kai tol i mangå kukoa
kotor le beèehko thuwalo.
Mai sî tume beèi romano?
Fal ma nasul akana ispråvisailo.
Tehara pateau kå anas pale.
Thon mangå khå tila ratuia thakh tila
mas thulo piparkasa.
Åkh manào kalo, dui franzele thai
pangi iaurturi kåpšunengå.
O parizero sî londo?
Same i bilondo.
Sode te thoav tumengå?
250 grame thai åkh pateto èeai
lipahko.
Mai kamen i avervareso?
Anda o desdåadesara tindem sode
aråsål.
175
LA PIAÞÃ
Cum daÆi roçiile?
Douå kilograme çi jumåtate
de roçii.
DaÆi-mi varza aceea mai micuÆå.
PuneÆi-mi cinci kilograme de ardei
mai roçu.
Un kilogram de ceapå çi o jumå-
tate de kilogram de usturoi.
Douå kilograme de mere çi un
kilogram de pere.
Strugurii cum sunt?
GustaÆi o boabå, cå n-o fi foc.
MulÆumesc, sunt foarte dulci.
PuneÆi-mi un kg.
AveÆi niçte mere ca-n poveçti.
Cum le daÆi?
Îmi permiteÆi så-mi aleg çi eu
vreo cinci kilograme?
Vå mulÆumesc foarte mult.
ÇtiÆi, aç vrea så le pictez.
Aç vrea un pepene mai mare.
Acesta e bun pentru
dumneavoastrå?
Ca mårime da, råmâne så-l
vedem la gust.
E foarte roçu çi foarte gustos.
Åsta da pepene.
DaÆi-mi zece bucåÆi de porumb
verde.
AlegeÆi-vå care vå place.
Cât cereÆi pe gåina asta?
Nu face atât. ÎÆi dau doar,... atâta.
176
KAI PIAÇA
Sar den le pårådåiç?
Dui tile thai dopåši pårådåiç.
De ma o šahoào kukoa o mai çînoro.
Thon mangå pangi tila piparka mai
loli.
Åkh tila purum thai dopaši tile sîr.
Dui tile phaba thai åkh tila ambrol.
Le drakha sar sî?
Zumaven åkh boamba kå èi avela
iag.
Nais tukå, sî but gugle. Thon mangå
khå tila.
Sî tume vareso phaba sar andel
paramièea. Sar den le?
Mekås ma te alosarau mangå i me
kam pangi tile?
But naiv tukå.
Jeanen sahkå kamau te makhaule.
Sahkå kamau khå lubeniça mai bari.
Kakoa sî lašo anda tumende?
Sode sî då baro e, ašel te dikhas koa
zumaimos.
Sî but lolo thai but lašo. Kadea e
lubeniça.
Den ma deš kuruza zålena.
Alosarån tumengå save kamen.
Sode mangån pe katea khaini?
Èi kårål kaiti. Dav tu numa ... kaditi.
Face ouå gåina?
Da, se ouå în fiecare zi.
Atunci am s-o cumpår.
Era så uit. Mai am nevoie de
douå kilograme de ceapå
çi un kilogram de usturoi.
Cred cå am luat toatå piaÆa acum.
Am mai uitat ceva.
Fasole verde, dovlecei çi niçte
cartofi.
Câte kilograme de cartofi så luåm?
Eu zic så luåm måcar douåzeci de
kilograme, ca så ne ajungå.
Ardei nu am luat.
Pentru ce îÆi trebuie ardei?
Vreau niçte ardei gras pentru a-l
umple cu carne.
Îmi place foarte mult så merg la
piaÆå.
Pentru mine piaÆa este o mare
plåcere.
LA RAIONUL ÞESÃTURI KAL STÃMBUREA
DoriÆi så vå aråt ceva?
Nu, mulÆumesc. Vreau så må uit.
Ce v-ar interesa? Ce Æesåturi?
Caut måtase, un albastru foarte
deschis.
CredeÆi cå acest albastru este
potrivit?
PuneÆi-mi cinci metri din mate-
rialul mov cu flori.
Sî anàå la khainea?
E anàordeol pe ande sako des.
Atunèea sî te tinav la.
Sas te bîstårau. Mai tråbul ma dui
tile purum thai åkh tila sîr.
Pateau kå lem sa-i piaça akana.
Mai bîstårdem vareso?
Fåsui zåleno, dudumiça thai vareso
kolompirea.
Sode tile kolompirengå te las?
Me phenau te las biš tile kaste aråsån
ame.
Piparka èi leam.
Anda soste tråbul tu piparka?
Kamau vareso piparka thuli kaste
pherau la masåsa.
Èeaileol ma but te jeau ande piaça.
Anda mande e piaça sî khå baro
èeailimos.
Kames te sîkavau tukå vareso?
Èi, nais tukå. Kamau te dikhau.
So sahkå kames? Savendar ståmburea?
Rodau khå vânåto phanruno but
pîtårdo.
Patean kå koakoa vânåto sî tumengå
lašo?
Thon mangå pangi meterea anda e
stamba e movo le luludeança.
177
Cât material îmi trebuie pentru
o fustå?
Ce låÆime are pânza asta?
Pânza aceasta intrå la apå?
PuteÆi så-mi tåiaÆi un metru din
materialul acela roçu?
CredeÆi cå vå ajunge atât?
Pentru ce m-am gândit eu så-mi
fac, îmi ajunge.
NuanÆa aceasta mi s-ar potrivi?
Este prea:
deschiså.
închiså.
Æipåtoare.
çtearså.
Ce fel de material este acesta?
Îmi puteÆi aråta ceva care så mi
se potriveascå?
Este culoarea care må prinde cel
mai bine.
LA MERCERIE
Aç dori çase nasturi pentru
o bluzå albastru deschis.
Aceçtia vå plac?
Cred cå sunt foarte buni?
AveÆi un ghem de aÆå verde?
AÆå de cusut aveÆi?
Vreau ace de cusut manual.
Îmi aråtaÆi ce fel de foarfece aveÆi?
Vå mai trebuie ceva?
Nu îmi mai aduc aminte.
Am uitat ceva.
178
Sode materialo tråbul ma anda khå
rotea?
Sode sî kal pohtanes o buflimos?
Kakoa pohtan šol pe koa pai?
Dašti šinen mangå khå metero anda
o lolo?
Patean kå aråsål tume kaditi?
Ka soste dema me godi te kåra
mangå aråsål mangå.
Katea moda sahkå avel mangå laši?
Sî but
pîtårdi.
phandadi.
šolpe andel iakha.
khosli.
Savestar materialo sî kadoa?
Dašti sîkaven mangå vareso kaste
ašel mangå?
Sî o makhlimos kai astarål ma o mai
mišto.
KAL THAVA
Sahkå kamau šov koèeaka anda khå
gad vânåto pîtårdo.
Kakala èeaileol tume?
Pateau kå sî but laše.
Sî tume khå kovari tahav zåleno?
Sî tume thav astarimahko?
Kamau suvea astarimahkå le vastesa.
Sîkaven mangå savendar katea sî tume?
Mai tråbul tume vareso?
Èi mai anaumangå godi.
Bîstårdem vareso.
A, niçte andrele de tricotat. A, igliçe te akhuvau.
Vreau douåzeci çi çase de metri Kamau bišthaišov metri anda e èipta
din dantela aceea albå. kutea e parni.
AÆå galbenå de cusut aveÆi? Thav galbåno astarimahko sî tume?
Da, avem ceva aÆå, în ghemuri. E same thav vareso kadea andel
kovarea.
DaÆi-mi zece ghemuleÆe. Den ma deš kovariça.
Un fermoar de culoare neagrå Khå fermoari kalo anda khå rotea.
pentru o fustå.
* *
alb parno
verde zåleno
roçu lolo
galben galbåno
argintiu rupuno
albastru vânåto
roz lolo pîtårdo
liliachiu liliaèhio
negru kalo
cenuçiu ušarino
aråmiu harkuno
auriu sumnakuno

LA CROITORIE KOA ASTARIMOS

Aç dori un costum. PuteÆi så mi-l
terminaÆi într-o såptåmânå?
Cred cå da.
Domnule, stofa aceasta îmi ajunge
pentru o pereche de pantaloni?
Vå ajunge, dacå vreÆi pot så vå
mai fac çi o vestå.
Kamau åkh porto. Dašti te ispråvin
les ande khå kurko?
Pateau kå dašti.
Raia, kakoa materialo aråsål ma anda
khå juto kalç?
Aråsål tume, te kamesa dašti te kårav
tukå i khå laibåro.

179
Îmi puteÆi aråta o revistå ca så må
pot orienta mai bine cum så-mi
fac rochia?
Nu mi-aÆi spus, rochia o vreÆi de
ocazie sau de toate zilele?
Îmi ajunge måtasea aceasta
pentru o bluzå?
Vreau o fustå largå lungå çi în
cute foarte mici.
Când så vin la probå?
Poimâine nu sunt acaså.
Vin vineri.
ÎNCÃLÞÃMINTE
O pereche de pantofi negri.
Ce numår purtaÆi?
Aç putea så-i încerc?
Cred cå må strâng prea tare.
Îmi sunt mici, daÆi-mi un numår
mai mare.
Aceçtia nu îmi plac.
CizmuliÆele acelea sunt
de vânzare?
Cizme bårbåteçti cu talpå mai
groaså aveÆi?
DoriÆi så fie din piele?
Sunt foarte frumoase.
Cât må costå?
Nu am destui bani, îmi puteÆi
reÆine pantofii aceçtia pânå
mâine?
180
Dašti sîkaven mangå khå lill kaste
dašti jeanau mai mišto sar te kårau
e rotea?
Èi phendean mangå e rotea kames la
hureaimasti or sako desåndi?
Aråsål ma e phanrui katea anda khå
gad?
Kamau khå rotea bufli lungo thai
andel phalea çînora.
Kana te avau te zumavau la?
Overtehara èi sîm khårå.
Avau paraštune.
PODIMOS
Åkh juto papuèea kale.
Sode numåro phiraven?
Dašti te zumavau le?
Fal ma kå tidel ma but zurales.
Sî mangå çînorå, dema khå numåro
mai baro.
Kadala èi èeaileon ma.
Le khåreora kukola sî bitindimahkå?
Khårea muršeane la talpasa mai
thuli, sî tume?
Kames te aven morèeakå?
Sî but šukhar.
Sode kårål ma?
Nai ma kaditi love, dašti ajukrås ma
ji tekara thai te garaven mangå
kakala papuèea?
JUCÃRII
SpuneÆi-mi, unde este un magazin
de jucårii pentru copii?
Vreau cea mai frumoaså påpuçå
pentru o fetiÆå de patru ani.
Cum så fie påpuça?
Cu pårul blond sau brunet?
Îi plac påpuçile cu pårul lung çi
blond.
Aceasta vå place?
Pentru un båieÆel, må intereseazå
o maçinuÆå cu sirenå de poliÆie.
Vreau un joc pentru copii între
opt çi zece ani.
DaÆi-mi, vå rog, çi o minge.
AråtaÆi-mi niçte jucårii dar så
nu fie aça de scumpe.
Unde trebuie så plåtesc?
LA LIBRÃRIE
Bunå ziua, aç vrea o carte despre
oraçul dumneavoastrå.
AveÆi o carte despre istoria
romilor?
Avem câteva cårÆi foarte
interesante.
Vreau så cumpår pentru soÆia
mea un volum de poezii.
Cartea aceasta este scriså çi în
romanes?
O carte de poveçti pentru copii.
AveÆi o carte de colorat?
DaÆi-mi çi creioane de colorat.
KHÃLIMATA
Phenen mangå kai sî khå magazîno
khålimatångo anda-l šaoàå.
Anda khå šeiorî štarå båršendi
kamau e mai šukhar påpuša.
Sar te avel e påpuša?
Le balença sumnakune or kale?
Èeaileon la le påpuši le balença barå
thai sumnakune.
Katea, èeaileol tume?
Anda khå šaoro kamau khå mašinuça
sirenasa harkumarendi.
Kamau åkh khålimos šaorångo kal
ohto thai deš bårš.
De-ma rudi tu i khå popiko.
Sîkaven mangå vareso khålimata ta
te naven kadea kuèi.
Kai tråbul te potinau?
KOA KHÃR LE LILLENGO
Lašo des, kamau åkh lill pa tumaro
foro.
Sî tume khå lil pai istoria le
romendi?
Same vareso lilla but
prinjandimahkå.
Kamau te tinau anda mîrî juvli khå
volumo poieziengo.
Kakoa lil sî ramome i romanes?
Khå lill paramièengo andal šaórå.
Sî tume khå lill makhlimahko?
Denma i le krioane te makhas.
181
Când credeÆi cå veÆi primi o
nouå ediÆie?
AveÆi dicÆionarul complet al
limbii romani?
Am avut, dar s-a terminat.
Såptåmâna viitoare vom primi
din nou.
PuteÆi så-mi påstraÆi çi mie douå
exemplare?
DaÆi-mi douåzeci de plicuri mari,
cinci caiete simple, o agendå
hârtie de scris çi un pachet
de hârtie pentru fax.
Mai am nevoie de...
trei dosare.
o panglicå pentru maçina
de scris.
niçte felicitåri pentru Cråciun çi
Anul Nou.
ZIARE
AveÆi ziarul de azi-dimineaÆå?
Avem multe ziare.
Vreau ziarul „Neo Drom“ çi
„NaÆional“.
Vreau o revistå de modå.
Mai pot gåsi la dumneavoastrå
ziarul de acum douå zile?
Se terminå foarte repede.
La ce orå primiÆi mâine ziarul?
De la dumneavoastrå se pot
cumpåra bilete de tramvai?
182
Kana patean kå avel tumengå khå
neo avimos?
Sî tume o dikçionari sa la romaia
šibako?
Sas ame ta ispråvisailea.
O kurko kai avel aven amengå pale.
Dašti te garaven i mangå dui kotora?
Den-ma biš bufarea lillengå barå,
pangi kaiete, khå agenda, papiro
ramomahko thai khå pateto
papiro anda o faxo.
Mai sîma te kamau...
trin dosarea.
khå èipta andai mašina
ramomasti.
vareso felièitåri anda o Kråèiuno
thai O Bårš o Neo.
JURNALEA
Sî tume o jurnalo då droboitu?
Same but jurnalea.
Kamau o jurnalo „Neo Drom“ thai
o „Nationalo“.
Kamau khå revista phiraimasti.
Dašti te mai arakhau tumende o
jurnalo då akanara dui des?
Ispråvinpe sigo.
Ka sode èeaso tehara avel o jurnalo?
Tumendar dašti tinel pe lilla anda o
tramvaio?
De ce nu mai apare ziarul?
DaÆi-mi...
o revistå pentru femei.
o revistå pentru copii.
Apar la dumneavoastrå ziare în
limba romaii?
Apar mai puÆin. Existå o revistå
foarte frumoaså. Se cheamå
„Universul Romano“.
Sunå foarte frumos.
Unde se editeazå?
La Sibiu, acolo se face.
În ce ziar aç putea publica
un anunÆ?
Cât costå anunÆul per cuvânt?
Ziarul acesta este foarte bine
informat.
LA TUTUNGERIE
Aç dori un pachet de tutun
olandez pentru pipå.
Nu avem aça ceva.
Unde aç putea gåsi?
Un pachet de Æigåri Marlboro
çi o cutie de chibrituri.
DaÆi-mi zece ilustrate cu oraçul
dumneavoastrå.
DoriÆi så vå dau çi timbre?
Nu, mulÆumesc.
Eu duc ilustratele personal.
AveÆi niçte Æigåri mai uçoare?
Cât costå tutunul acesta?
Sostar èi mai anklel o jurnalo?
Denma...
khå revista andal juvlea.
khå revista andal šaorå.
Aven tumende jurnalea ande šib e
romaii?
Aven mai hançî. Sî khå revista but
šukhar. Bušol „O Universo o
Romano“.
Ašundeol pe but šukhar.
Kai kårdeol pe?
Ando Sibio, oèe kårdeol pe.
Ande savo jurnalo dašti thoau
divano?
Sode kårol o divano?
O jurnalo kakoa sî but mišto
phendino.
KOA DUHANO
Kamau åkh pateto duhano olandezo
andai luleaua.
Nai ame vareso kadea.
Kai dašti arakhau?
Khå pateto thuvalengo Marlboro
thai khå kutia iagora.
Dema deš poze tumara forosa.
Kames te dav tu i timbre?
Èi, nais tukå.
Me nigrau le poze personalo.
Sî tume vareso thuvalea mai bipharå?
Sode kårål kakoa duhano?
183
Aç dori...
un pachet cu Æigåri de foi.
o pungå cu tutun de pipå.
o brichetå.
Ce Æigåri preferaÆi?
Pot så vå ofer o Æigarå?
Vå rog, serviÆi-vå!
Vå place gustul acestui tutun?
Da, îmi place så fumez.
Pentru mine fumatul este o artå.
Eu cred cå fumatul este o otravå
lentå care te omoarå în timp.
LA FLORÃRIE
AveÆi niçte flori foarte frumoase!
Nu am putut så trec fårå så må
opresc.
SunteÆi un om deosebit dacå vå
plac aça de mult florile.
Vreau un buchet cu nouå-
sprezece trandafiri albi.
Le puteÆi trimite la adresa aceasta?
La ce orå vreÆi så fie primite?
Nu credeam ca la aça o florårie
mare så fie çi flori de câmp
sålbatice.
Aç dori så-mi împletiÆi o cununå
pentru o fetiÆå de zece ani.
184
Kamau...
åkh pateto thuvalengo patreango.
åkh punga duhano luleavako.
khå brièheta.
Savendar thuvalea kamen?
Dašti dav tume khå thuvali?
Rudi tume, len tumengå!
Èeaileoltu me o zumaimos kakale
duhanohko?
E èeaileol ma te çîrdau.
Anda mande o duhano sî khå arta.
Me pateau kå o duhano sî khå otrava
kovli kai mudarål ando èiro.
KOA KHÃR LE
LULUDEANGO
Sî tume varesar luludea but šukar!
Našti nakhlem bi te atårdiuau.
San khå manuši aversar kana
èeaileontu kadea but le luludea.
Kamau dešunia trandafira parne.
Dašti traden le ka katea adresa?
Ka sode èeaso kames te aven
nigårde?
Èi pateauas kå kakh kadea baro khår
luludeango te aven i luludea våšuia
kîmpohkå.
Kamau te akhuven mangå khå
kununa anda khå šorî deše
båršendi.
Ce fel de flori doriÆi?
Så fie din garoafe roçii.
Cât costå palmierul acesta?
Ficusul acesta este de vânzare?
AveÆi påmânt pentru flori?
Pentru ce fel de flori vå trebuie
påmântul?
Cât costå firul de...
lalea?
crizantemå?
liliac?
orhidee?
låcråmioare?
albåstrele?
zambile?
Cum se numeçte aceastå floare?
Este exact ce am vrut.
O cumpår, fiindcå de mult timp
mi-am dorit aça ceva.
Când va înflori aceastå floare?
LA PARFUMERIE
Un såpun Nivea çi o pastå
de dinÆi.
AveÆi un ruj de buze foarte roçu
çi strålucitor?
Pentru tenul meu, cam ce nuanÆå
de pudrå îmi recomandaÆi?
Vreau un parfum care så lase în
urmå un miros puternic.
Acesta vå place?
Îmi mai puteÆi aråta çi altceva?
Savendar luludea kames?
Te avel anda garoafende lolea.
Sode love kårål kakoa palmieri?
Kakoa fikuso sî bitindimahko?
Sî tume phuw luludeandi?
Anda savendar luludea tråbul tume
phuw?
Sode kårål o firo la...
laleauako?
krizantemako?
liliakohko?
orhideeako?
iasforango?
vânåturengo?
zambilengo?
Sar bušol kadea luludi?
Sî orta so kamblem.
Tinau la kå då kaditi èiro kamble
mangå kadea.
Kana luludearål kadea luludi?
KAI PARFUMÃRIA
Khå sapui Nivea thai khå pasta
dandendi.
Sî tume khå lolo uštengo but lolo
thai te stråfeal zurales?
Anda muro mui saveatar moda
kolisati te lau?
Kamau khå parfumo kai te mekål
palal åkh khandimos zuralo.
Kakoa èeaileol tume?
Dåšti mai sîkaven mangå i
avervareso?
185
Cu multå plåcere.
Cu ce så vå servim?
Îmi trebuie un çampon contra
måtreÆii.
Pårul meu este foarte subÆire, e
slåbit çi îmi cade. Vreau niçte
vitamine care så-l revigoreze.
Ce fel de såruri de baie aveÆi?
Vreau så cumpår un creion de
contur pentru ochi.
Ce parfumuri mai deosebite pentru
bårbaÆi îmi puteÆi recomanda?
Acesta este un parfum cu miros
discret.
Acesta are un miros plåcut.
Acesta, care mie îmi place foarte
mult, este un miros proaspåt,
dulceag pe care vi-l recomand
cu toatå inima.
Bunå ziua, spuneÆi-mi, aÆi putea så
må serviÆi acum, sau trebuie så
açtept?
Ce doriÆi? Spålat? Coafat?
Vreau un spålat çi apoi pårul
aranjat frumos într-un coc.
M-am såturat de pårul lung, vreau
så mi-l tåiaÆi scurt.
TåiaÆi-mi doar vârfurile, restul
låsaÆi-l aça cum e.
VreÆi så vå prind pårul în sus?
Cum mi-ar sta cu pårul aça?
186
Bute dragosa.
So te das tume?
Tråbul ma khå šampono andai
måstreaça.
Mîrå ball sî but sane, sî šukå thai
perån mangå. Kamau vareso
vitamine te lašarån le.
Savendar lona naiarimahkå sî tume?
Kamau te tinau khå kriono andal
iakha.
Savendar parfumuri mai kuèi andal
murš dåšti sîkaven mangå?
Koadoa sî khå parfumo åkh
khandimasa èioreal.
Kadoa sî khå parfumo lašo.
Kakoa kai man èeaileol ma but sîles
khå khandimos ivand, guglo thai
me davtumengå les andoa sa o illo.
Lašo des, phenen mangå daštin te
kårån ma akana or tråbul te
ajukrau?
So kames? Hulaimos? Akhuvdimos?
Kamau khå hulaimos thai le ball
akhuvde andekh koko šukhar.
Èeaililem le ballendar barå kamau te
šinen le çînorås.
Šinen mangå numa le gora le kolaver
mukån le kadea sar sî.
Kames te tidau tumarå ball oprå?
Sar sahkå ašel mangå le ballença
kadea?
Eu cred cå v-ar sta bine.
Îmi puteÆi chema o manichiuristå
în timp ce stau så mi se usuce
pårul?
AveÆi grijå så nu-mi tåiaÆi pieliÆa.
Cu ce så vå låcuiesc?
Cred cå un alb sidefat e cel mai
frumos.
Trebuie så aråt foarte bine, aça cå
må las pe mâna dumneavoastrå.
Aç vrea så-mi vopsesc pårul
într-o nuanÆå de roçcat mai
închis.
CredeÆi cå brunetå îmi stå bine?
Nu merge, brunetå vå aratå mult
mai în vârstå.
LåsaÆi-l aça.
Vi-l spål çi aranjez în bucle o
pieptånåturå americanå.
LA FRIZERIE
Aç dori un tuns.
Må puteÆi bårbieri?
DoriÆi så vå spål pe cap çi så
vå fac o frecÆie?
Mi-ar face foarte bine.
Urmåtorul, vå rog.
Cum doriÆi så vå tund?
TåiaÆi-l scurt la ceafå, la fel
çi în pårÆi.
Cum vreÆi så vå fac cårarea?
Nu îmi place cu cårare, port
întotdeauna pårul peste cap.
Me pateau kå ašel tumengå mišto.
Dašti akharån mangå khå juvli te
kårål mîrå undii ji pune šuteon
mîrå ball?
Avel tu sama te na šines mîrî morèii.
Sosa te makhav tu?
Pateau kå åkh parno kai stråfeal sî
mai šukhar.
Tråbul te sîkavau but, mišto anda
kodea muka ma pe tiro vast.
Kamau te makhau mîrå ball ande
khå makhlimos mai lolo mai
phandado.
Patean kå ballença kale ašel mangå
mai mišto?
Èi jeal, le ballença kale sîkavel tume
mai phurii.
Mekån les kadea.
Ulavau tumengå les thai lašarauv les
andekh akhuvdimos amerikanihko.
KOA MÎRAIMOS
Kamau åkh mîraimos.
Dašti àandeh ma?
Kames te ulavau tu thai te çîrdau teo
šero?
Saskå kårål mangå but mišto.
O kolaver, rudi tu.
Sar kames te mîravau tu?
Šinen les çîrnoro ande èeafa thai sa
kadea i andel riga.
Sar kames te kårav tukå e rig?
Èi èeaileol ma andekh rig, phiravau
orkana le ball dine poa šero.
187
Doresc så-mi aranjaÆi pårul.
Acum îmi place foarte mult
cum aråt.
Este rândul dumneavoastrå.
Ce aÆi dori?
Un ras çi un tuns, vå rog.
Cât de scurt så vå tund?
Foarte scurt.
Vå rad çi mustaÆa?
Doamne fereçte!
Må omoarå nevasta dacå må
vede fårå mustaÆå.
Nu vreau så må tund, îmi place
så-l las så creascå lung.
VreÆi så vi-l împletesc?
Într-o codiÆå la spate.
LA FOTOGRAF
Aç dori så-mi cumpår un aparat
foto automatic.
Acesta cred cå este exact ce îmi
doresc.
DaÆi-mi çi trei filme Kodak.
Nu vå supåraÆi, îmi puneÆi çi mie
filmul în aparat?
Unde trebuie så apås ca så fac
o pozå?
Îmi trebuie douå fotografii
pentru paçaport.
Îmi puteÆi developa acest film
într-o orå?
188
Kamau te lašarån åkh çîra mîrå ball.
Akana, èeaileol ma but sar sîkavau.
Sî tumaro than.
So kamen?
Khå randimos thai åkh mîraimos,
rudi tu.
Sode kamen då çînoro te mîravau
tume?
But çîkno.
Randau i tumari šervali?
Devlla arakh!
Mudarål ma e romni te dikhåla ma
bi šervaleako.
Èi kamau te mîrava ma èeaileol ma
te mukav le te bareon.
Kamen te akhuvau tumengå les?
Ande khå poreorî parpale.
KOA POZARII
Kamau te tinau mangå khå aparato
pozångo automatiko.
Kokoa pateau kå sî orta so tråbul
ma.
De-ma i trin filmuri Kodako.
Na holeaon thon i mangå o filmo
ando aparato?
Kai tråbul te muka ma kaste kårau
åkh poza?
Tråbun ma dui pozå ando
pašaporto.
Dašti ankalaven mangå andekh
èeaso, kokoa filmo?
Vå rog faceÆi-mi çi fotografiile.
Cât må costå o bucatå?
Atunci vå rog så mi le faceÆi
mai mari.
Nu çtiu de unde se desface
aparatul de fotografiat.
Aç dori så må fotografiaÆi.
Le puteÆi termina pânå mâine?
VreÆi så luaÆi loc în fotoliul de
acolo?
Acum vå rog så vå uitaÆi la mine,
puÆin mai la dreapta.
ZâmbiÆi, vå rog.
Acum nu vå miçcaÆi, aça, zâmbiÆi,
ochii la mine.
LA BIJUTERIE
Aç vrea så cumpår o pereche de
cercei pentru un bebeluç.
Acestea cred cå sunt cele mai
frumoase çi se potrivesc.
ÇtiÆi, este ziua de naçtere a iubitei
mele çi aç vrea så-i dåruiesc un
inel cu o piatrå de diamant.
Aceasta vå place?
Aç putea så våd çi altceva?
Sigur cå da, ce aÆi dori?
Caut ceva foarte special, pentru
mine: o bråÆarå de aur
cu elefanÆi.
ÎncercaÆi-o pe aceasta. Este un
model unicat.
Cât costå gramul de aur?
Rudi tume, kårån mangå i le poze.
Sode aråsål ma pekh kotor?
Atunèea rudi tu te kårån mangå le
mai barea.
Èi jeanau katar pîtårdeol o aparato le
pozomahko.
Sahkå kamau te pozon ma.
Dašti ispråvin le ji tehara?
Kamen te len than ande kakoa
skamin koçal?
Akana rudi tume te dikhån mande
hançî mai ande èeaèi rig.
Asan, rudi tume.
Akana na mištin tume kadea asan, le
iakhånça mande.
KAI BIJUTERIA
Sahkå kamau te tinau åkh juto zlaga
anda khå çînorî.
Kakala pateau kå sî mai šukhar thai
maladeon.
Jeanen, sî o des mîra gugleako thai
kamau te dau la khå angrusti khå
baàåsa diamantohko.
Katea èeaileol tume?
Sahkå dašti dikhau i avervareso?
Sar te na, so kames?
Rodau vareso but speèialo anda
mande khå bråçara sumnakui
elefånçånça.
Zumaven kakala. Sî khå modelo
unikato.
Sode kårål o gramo le sumnakahko?
189
AveÆi monede de aur? Sî tume galbii sumnakune?
Câte bucåÆi vå intereseazå? Sode kotora kamen?
Vi le putem aduce doar peste Dašti saras te anas tumengå le pa dui
douå zile. des.
Când trebuie så plåtesc? Kana tråbul te potinau?
Acum, plåtiÆi doar un avans de... Akana potinen anglal numa....
Îmi puteÆi lipi acest lånÆiçor Dašti te astarån mangå kakoa
de aur? lançuto sumnakuno?
Îmi place foarte mult! Èeaileol ma but!
Inelul acesta nu îmi mai intrå pe Katea angrusti èi mai šol pe mangå
deget. Mi-l puteÆi lårgi? po nai. Daštin te buflearån mangå
la?
Mi-a cåzut piatra de la cercel. O Pelea mangå o baà kata e zlag. Dašti
puteÆi pune la loc? thon mangå les parpale?
Îmi pare råu, nu vå putem pune Fal ma nasul, našti thoav tumengå o
piatra la inel. baàî kai angrusti.
Caut un cadou potrivit pentru... Rodau khå pativ anda...
o prinÆeså. khå rani.
o domniçoarå. khå šeibari.
o doamnå. khå raii.
un domn. åkh rai.
Ce-mi recomandaÆi? So sîkaven mangå?
Acest colier. Kakoa kolieri.
Aceastå broçå. Katea broša.
Acest lånÆiçor. Kako lançuço.
Acest inel. Katea angrusti.
Aceastå tabacherå. Katea tabaèhera.
Este de aur / de argint? Sî sumnakui / rupui?
* *
argint rup
aur sumnakai
aurit / placat cu aur phurdo sumnakasa
bråÆarå bråçari
broçå broša

190
cercei zlaga
colier kolieri
inel angrusti
lanÆ lanço
smarald smaraldo
rubin rubino
perle perle
diamant / briliant diamanto
safir safiro
chihlimbar èhilimbaro
ametist ametisto
platinå sumnakai parno

LA CEASORNICAR KOA ÈEASORNIKARI

Nu çtiu de ce ceasul acesta
s-a oprit în loc. Vå uitaÆi puÆin
la el?
De ieri tot caut o cureluçå pentru
ceasul acesta.
De care cureluçå doriÆi?
Aç dori una din piele de çarpe.
Acest ceas este rezistent la apå?
AveÆi un ceas bårbåtesc din aur?
Acesta vå place?
èeasul dumneavoastrå nu mai
este bun.
Nu se mai poate repara?
Vå rog mult, Æin foarte mult la
ceasul acesta, aç vrea så mi-l
reparaÆi.
Èi jeanau sostar kakoa èeaso
atårdil-o po than. Dikhån hançî
leste?
Då arateara sa rodau khå aravliç
anda kakoa èeaso.
Saveatar aravliç kames?
Sahkå kamau iekh andai morièi le
sapesti.
Kakoa èeaso dašti bešel ando pai?
Sî tume åkh èeaso muršikano
sumnakuno?
Kakoa ceaileol tume?
Tumaro ceaso manai lašo.
Našti mai kårål pe?
Rudi tu but, nikrau but ka kakoa
èeaso sahkå kamau te kårås mangå
les.

191
Îmi pare råu, dar nu avem aça un Fal ame nasul ta nai ame kadea khå
ceas. èeaso.

CUMPÃRÃTURI TINDIMATA
Caut... Rodau...
Am nevoie de... Tråbul ma...
Vreau så cumpår.... Kamau te tinau...
Unde pot cumpåra...? Kai dašti tinau...?
Este vreun magazin de... prin Sî fokh magazino... koçal pašal?
apropiere?
Unde este magazinul universal? Kai sî o magazino universalo?
La ce orå închid magazinele? Ka sode èeaso phandadeon le
magazinea?
La ce orå se deschid magazinele? Ka sode èeaso pîtårdeon le
magazinea?
Unde este raionul de haine Kai sî o than le çoalengo anda le
pentru femei? juvlea?
Trebuie så iau niçte cadouri Tråbul te lau vareso pativa anda mîrî
pentru familia mea. familia.
Aç dori så cumpår niçte suveniruri. Sahkå kamau te tinau vareso pativa.

LA MAGAZIN KOA MAGAZINO

Cu ce vå pot servi, vå rog? So te dav tume, rudi tu?
Vå pot fi de folos? Dašti kandav tume?
AÆi fost servit? Dea tume?
Vå serveçte cineva? Dea tume varekon?
Nu, mulÆumesc, aruncam Èi, naiv tumengå numa šudav
numai o privire. khå iakh.
Îmi puteÆi aråta...? Dašti sîkaven mangå...?
Îmi puteÆi da...? Dašti den ma...?
Nu aveÆi ceva mai bun? Nai tume vareso mai lašo?
Îmi place. Èeaileol ma.

192
Am så-l cumpår pe acesta.
Vå rog så o împachetaÆi.
Altceva, vå rog?
Doar atât, mulÆumesc.
PlåtiÆi la caså.
Acolo vå veÆi primi çi pachetul.
PREÞURI
Cât face?
Cât costå aceste... împreunå?
Costå...
Este ieftin.
Este prea scump.
Este vreo diferenÆå de preÆ?
Este foarte scump pentru mine.
Aç prefera ceva mai ieftin.
Nu vreau så cheltuiesc atât.
PuteÆi face o reducere de preÆ?
Îmi pare råu, sunt preÆuri fixe.
Baticurile acestea sunt la preÆ
redus?
Nu-mi place så må tocmesc.
E un adevårat chilipir.
Cât am de platå?
Cât costå cu totul?
Va trebui så mai schimb
o hârtie de...
Restul dumneavoastrå, vå rog.
La ce preÆ ai luat...?
Cât ai dat pe...?
Ai luat-o foarte bine.
Nici nu se putea mai bine.
Sî te tinau koakoa.
Rudi tume te phandes les .
Avervareso, rudi tume?
Kaditi, naiv tukå.
Potinen koa khår.
Oèe lena i tumaro pateto.
POTINDIMATA
Sode kårål?
Sode kårån kadala... andekhthan?
Kårål...
Sî lesne.
Sî prea kuèi.
Sî fokh meklimos koa potindimos?
Sî but kuèi anda mande.
Kamau vareso mai lesne.
Èi kamau te hau kadti love.
Dašti te mukån mangå vareso?
Fal ma nasul, le potindimata sî orta.
Le dikhle kakala sî koa lesnimos?
Èi èeaileol ma te tîrgui ma.
Sî èeaèes då ivea.
Sode sîma potindimahko?
Sode kårål saorånça?
Mai tråbul te paruvau khå hârtia...
Tumarå love so aven tumengå
parpale, rudi tu.
Ka sode love lean...?
Sode dean...?
Lean la but mišto.
Èi kå daštilaspe mai mišto.
193
Când mai mergi la cumpåråturi?
Må iei çi pe mine cu tine?
LA CURÃÞÃTORIE
Aç dori så dau la curåÆat costumul
acesta de haine çi rochia aceasta
de mårgele.
Vå rog så aveÆi grijå så nu
se strice.
PuteÆi îndepårta aceste pete de
gråsime?
Mi-am påtat aceastå fustå albå,
credeÆi cå se poate curåÆa?
Când pot veni dupå haine?
Poimâine.
AveÆi cumva çi un tarif
de urgenÆå?
Da, dar costå de douå ori atât.
Bine, faceÆi-mi-le la tariful de
urgenÆå.
Nu am timp så açtept.
REPARAÞII
PuteÆi repara acest aparat de radio?
Îmi reparaÆi çi mie vå rog...?
Trebuie så-mi repar...
Mi-am spart...
CredeÆi cå se mai poate repara?
Cât cereÆi pentru reparaÆie?
Când pot veni dupå el?
Am nevoie de el cel târziu
poimâine.
194
Kana mai jeas kal tindimata?
Les ma i man tusa?
KOA HALAIMOS
Kamau te dau koa halaimos o porto
koakoa le çoalengo thai e rotea
katea le merjealendi.
Rudi tume te dikhån latar te na
rimol pe.
Dašti den rigate kakala makhlimata
le èikhånehkå.
Makhlem mîrî rotea e parni, pateau
kå dašti halavel pe?
Kana dašti avau pala le çoale?
Overtehara.
Sî tume varesar khå potindimos po
than?
E ta kårål duar kaditi.
Mišto, kårån mangå le koa
potindimos po than.
Nai ma èiro te ajukrau.
KÃRIMATA
Dašti kårån mangå kakoa difuzori?
Kårån i mangå, rudi tume...?
Tråbul te kårau...
Phaàadem...
Patean kå mai dašti kårål pe?
Sode mangån andoa kårimos?
Kana dašti avau pala leste?
Kamau te des mangå les overtehara.
PuteÆi veni mâine dupå ora patru.
PoftiÆi chitanÆa dumneavoastrå.
Plåtesc acum sau când îl ridic?
PuteÆi da un acont acum çi plåtiÆi
restul când îl ridicaÆi.
Cum se face cå nu este încå gata?
Trebuia så fie gata de o såptåmânå
çi nici nu v-aÆi apucat de lucru.
M-am såturat så tot vin çi så
nu fie gata.
Vin pentru a treia oarå aici çi
tot nu e gata.
AÆi promis cå va fi gata pânå luni.
De ce må tot amânaÆi atât?
DaÆi-mi-l înapoi, am så-l duc
altundeva la reparat.
Vå rog så må iertaÆi, dar am avut
ceva probleme în familie.
Vå dau cuvântul meu cå am så
vi-l repar.
Am så vi-l aduc çi acaså.
Bine, så o vedem çi pe-asta.
La revedere, domnule!
La revedere, doamnå!
LA DOCTOR
Ce-i cu tine? Nu te simÆi bine?
Må simt tare råu.
Te doare capul?
AråÆi foarte palid.
Ochii tåi nu aratå prea bine.
Dašti aven tehara pala o èeaso štar.
Alen tumaro lill potindimahko.
Potinau akana or kana vazdau les?
Alen akana khå arvuna thai potinen
so mai tråbul kana vazdena les.
Sar kårdeol pe kå nai ispråvime?
Tråbulas te avel ispråvime då o
kurko kai nakhlo thai èi akana èi
thodean tume kai buti.
Èeaililem sa te avau thai te na avel
ispråvime.
Avau anda trito koèe thai sa nai
ispråvime.
Phendean kå sî te avel ispråvime ji
luine.
Sostar sa nigårån ma kaditi?
Den mangå les parpale thai nigårau
les avervarekai koa kårimos.
Rudi tume te iertin ma ta sas ma
vareso zaia ande familia.
Dav tume muro divano kå sî te
kårav tumengå les.
Anav tumengå les i khårå.
Mišto, te dikhasla i kadala.
Aš Devllesa raia!
Jea Devllesa raie!
KOA FELÈERO
Soi tusa? Nai tukå mišto?
Ateara ma but nasul.
Dukhal tu o šero?
Sîkaves but galbåno.
Te iakha èi sîkaven mišto.
195
Ai temperaturå.
Trebuie så te vadå un medic.
Mergem acum la spital?
Aç fi preferat så må vadå un
medic acaså.
Sunå la Salvare.
Plecåm la spital.
PoftiÆi înåuntru. Domnul doctor
vå açteaptå.
Bunå seara, d-le doctor.
SpuneÆi-mi, cum vå cheamå?
Unde locuiÆi?
CâÆi ani aveÆi?
Acum, spuneÆi-mi ce vå doare.
Nu må simt bine. Nu çtiu ce e cu
mine. Nu am poftå de mâncare
çi pe zi ce trece må simt tot
mai råu.
Nu pot dormi noaptea.
Am ameÆeli çi orice månânc, vomit.
Tuçesc întruna de nu mai pot
så må opresc.
Må doare gâtul çi nu mai pot så
înghit nimic.
Må doare sub coastå tare.
Må înÆeapå tare în urechi.
Må doare spatele. Nu pot så må
miçc.
Nu mai våd aça bine.
Am cåzut çi mi-am rupt piciorul.
M-am tåiat la deget cu cuÆitul.
M-am împiedicat çi s-a vårsat
oala cu apå fierbinte pe mine.
De când sunteÆi bolnav?
196
Sî tu phabarimos.
Tråbul te dikhål tu åkh felèero.
Jeas akana koa spitalo.
Sahkå kamau te dikhål ma khå
felèero khårå.
Akhar e Salvarea.
Telearas koa spitalo.
Aven andrå. O rai o felèero ajukrål
tume.
Reat lasi, raia felèero.
Phen mangå sar bušos?
Kai bešes?
Sode bårš sîtu?
Akana, phen mangå so dukhal tu?
Èi atearama mišto. Èi jeanau so sî
mança. Èi mai avel mangå te hau
thai po des kai nakhål ateara ma sa
mai nasul.
Našti sovau reate.
Sîma zalimos thai orso hau šadau.
Hasau ande iekh ta našti mai
atårdiuau.
Dukhal ma e koà thai našti mai
nakhavau khanèi.
Dukhal ma talo o prašav zurales.
Pusavel ma zurales le kan.
Dukhan ma le zåia. Našti te
amboalda ma.
Èi mai dikhau kadea mišto.
Pelem thai phaglem muro punào.
Šindem muro nai la šureasa.
Ambladilem thai šordili e piri le
paiesa pårime pe mande.
Då kana san nasfalo?
De când vå doare?
VeniÆi mai aproape. LuaÆi loc.
DezbråcaÆi-vå pânå la brâu.
Vreau så vå våd plåmânii.
Trebuie så vå ascult inima.
InspiraÆi çi expiraÆi adânc.
CulcaÆi-vå pe spate. Vreau så vå
controlez bine.
Vå doare când apås aici?
SpuneÆi-mi, cum este durerea?
De ce boli aÆi suferit?
AÆi suferit de...
Nu am fost bolnav niciodatå.
Este o boalå care se ia?
Nu, så nu vå fie fricå.
Este o simplå gripå.
Am så vå scriu o reÆetå.
LuaÆi medicamentele acestea çi
veniÆi peste douå såptåmâni
la control.
UngeÆi mâna cu alifia aceasta çi
n-o så vå mai doarå.
Trebuie så vå faceÆi analizele de
sânge imediat.
De ce aça repede?
Deoarece cred cå va fi nevoie de
o intervenÆie chirurgicalå.
Må depåçeçte. Pânå nu våd
analizele, nu vå pot spune.
Am så vå fac o injecÆie, dupå
care o så vå fie bine.
Cum vå este acum?
Tot vå mai doare?
Må simt mult mai bine.
Då kana dukhal tu?
Av mai paše. Ašen tele.
Nandeon ji koa maškar.
Kamau te dikhau le bukå.
Tråbul te ašunau teo illo.
Çîrde aero thai denles avri.
Tinzosaon pel zåia. Kamau te rodav
tu mišto.
Dukhal tu kana muka ma kata?
Phen mangå sar e dukh?
Savendar nasfalimata sas tu?
Sanas nasfalo...
Èi sîmas nasfalo èiåkhdata.
Sî åkh nasfalimos kai lel pe?
Èi, te na avel tumengå dar.
Sî khå troahna èiorî.
Sî te ramo tumengå khå lill.
Len le draba kakala thai aven pa dui
kurkå pale.
Kakala lifiasa makhån o vast thai èi
mai dukhal tume.
Tråbul te kårås le analize le ratehkå
sigo.
Sostar kadea iuto?
Andå kå pateau kå tråbul tu khå
intervençia èhirurgikalo.
Nakhål pa ma. Ji pune èi dikhau le
analize našti te phenau.
Kårav tukå khå injekçia thai pala late
sîtukå mišto.
Sar sî tukå akana?
Sa mai dukhal tume?
Atearama but mai mišto.
197
Cum aÆi dormit azi-noapte?
Nu am mai avut nici o durere.
* *
Am råcit.
Aici må înÆeapå / doare.
Cred cå am gripå.
Respir foarte greu.
Transpir (noaptea).
AmeÆesc.
Tuçesc tare.
Må dor picioarele.
Am frisoane.
Simt junghiuri în spate.
Am crampe stomacale.
Am o erupÆie.
Nu pot dormi.
Îmi curge sânge din nas.
Sufår de diabet.
Mi-am deranjat stomacul.
Am diaree.
Sunt constipat.
În ultimul timp nu mai am poftå
de mâncare.
Dupå ce månânc, totdeauna vomit.
Må dor urechile çi am niçte
înÆepåturi puternice.
M-am ars la mânå.
M-am lovit.
M-am tåiat.
Mi s-au umflat mâinile.
* *
Este în stare de inconçtienÆå.
Este grav bolnav.
198
Sar sutean areat?
Manas ma èi khå dukh.
Trohnailem.
Kata pusavel ma / dukhal ma.
Pateau kå sîma troahna.
Phurdau but pharås.
Den le paia anda ma (reate).
Zaliu.
Hasau zurales.
Dukhan ma le pînàå.
Sîma izdraimata.
Atearau šurea andel zåia.
Sîma dukha ando påà.
Ankåstea vareso pe ma.
Našti te sovau.
Thavdel mangå o rat andoa nakh.
Sîma diabeto.
Èioàardem muro påà.
Nakhål anda ma.
Našti ankleau avri.
Ando èiro mai palal èi mai avel
mangå te hau.
Pala soste hau orkana šadau.
Dukhan ma le kan thai sîma varesar
pusaimata zurale.
Phabulem koa vast.
Malade ma.
Šinde ma.
Phutile mîrå vast.
Èi mai janel pestar.
Sî pharo nasfalo.
Starea sånåtåÆii lui se înråutåÆeçte.
Îi merge din ce în ce mai råu.
Nu çtiu ce så må mai fac.
Ieri searå am crezut cå se
pråpådeçte.
Lui Dumnezeu i-a fost milå de el
çi acum se simte foarte bine.
Ceea ce la oameni este cu nepu-
tinÆå, în faÆa lui D-zeu se poate.
Acum va trebui så plecåm într-o
staÆiune ca så fie internat acolo.
LA DENTIST
Ce e cu tine?
N-am putut dormi toatå noaptea.
Eçti bolnav?
De o såptåmânå må doare
måseaua din spate.
Din cauza asta eçti umflat
pe-o parte.
De ce nu mergi la dentist?
Pentru cå mi-e foarte fricå.
Mergem chiar acum la un dentist
pe care îl cunosc eu çi lucreazå
foarte bine.
LuaÆi loc pe scaun çi låsaÆi capul
pe spate.
StaÆi liniçtit, altfel nu pot så lucrez.
DeschideÆi gura mare.
Care dinte vå doare?
Lehko sastimos èioàaol.
Jealehkå anda soste anda soste mai
nasul.
Èi jeanau so te mai kårau.
Arati e reat pateaiem kå nakhadeol
pe.
Le Devlleskå saslehkå mila lestar
thai akana atearål pe mai but
mišto.
Kutea so kal manuši sî bikårimahko
angla o Dell sa daštil pe.
Akana sî te tråbul te telearas ande
khå statiunea kaste bešel oèe.
KOA DANDARII
Soi tusa?
Našti sutem sai reat.
San nasfalo?
Dåkh kurko dukhalma e thar palal.
Anda kodea šuvlilean pekh rig.
Sostar èi jeas koa dandarii?
Kå sî mangå but daà.
Jeas orta akana kakh dandari kai
prinjeanau les thai kårål buti but
mišto.
Ašen tele po skamin thai mekån o
šero pel zåia.
Bešen potolo kå kadea našti kårau
buti.
Pîtrån o mui zurales.
Savo dand, dukhal tume?
199
Dintele acesta trebuie scos.
Când trebuie scos?
Chiar acum. Am så vå fac o injec-
Æie çi nu veÆi simÆi nici o durere.
Måseaua aceasta se poate plomba.
Nu trebuie scoaså.
Çi, cum a fost? V-a durut?
Nici nu am simÆit.
SpålaÆi-vå bine gura.
Douå ore nu mâncaÆi nimic.
Vå mulÆumesc mult, d-le doctor!
Nu aveÆi pentru ce.
LA FARMACIE
Unde pot gåsi o farmacie la ora
aceasta?
Dupå ce treceÆi strada, o luaÆi la
dreapta çi gåsiÆi imediat o
farmacie deschiså tot timpul.
Vå mulÆumesc!
Am nevoie de medicamentele
acestea de pe reÆetå.
Medicamentul acesta nu îl avem. Se
aduce doar pe bazå de comandå.
Medicamentul acesta trebuie
preparat.
De câte ori pe zi trebuie så iau
acest medicament?
De trei ori pe zi înainte de mân-
care cu o jumåtate de orå.
Medicamentul acesta se då numai
cu reÆetå.
200
Kadoa dand tråbul ankalado.
Kana tråbul ankalado?
Orta akana. Kårav tumengå khå
injekçia thai èi atearån èi khå dukh.
Kadea thar dašti kårål pe. Èi tråbul
ankaladi.
Ei, sar sas? Dukhaia tu?
Èi èi ateardem.
Halaven mišto o mui.
Dui èeasuri èi han khanèi.
Nais tukå but, raia felèero.
Nai tu anda soste.
KAI SPIÇÃRIA
Kai dašti arakhau khå spiçåria ka
kadoa èeaso?
Pala so nakhås o drom lesla karing e
èeaèi rig thai andakhdata arakhås
åkh spiçåria pîtårdi sa o èiro.
Nais tukå!
Tråbun ma le draba kakala poa lill.
Kakoa drab naia me. Anel pe numa
po akharimos.
Kakoa drab tråbul kårdo.
Sodivar po des tråbul te lau kakoa
drab?
Trivar po des dopaše èeasosa angla
te has.
Kakoa drab del pe numa lillesa.
Îmi puteÆi da ceva pentru Dašti den ma vareso anda
durerile de... le dukha:
cap? ... šeråhkå.
burtå? ... påàåhkå.
gât? ... korakå.
reumatism. ... šudrimahkå.
Nu uitaÆi så agitaÆi bine conÆinu- Na bîstårån te hamin mišto angla
tul înainte de a bea. te pen.
DaÆi-mi vå rog un pachet de vatå. Den ma rudi tu khå pateto vata.
CredeÆi cå îmi trece gripa cu Pateas kå nakhål mangå e troahana
aceste medicamente? kakale drabença?
În trei zile o så-çi facå efectul. Ande trin des kårån pehko leako.
A nu se låsa la îndemâna copiilor. Te na mukål pe anglal šaorå.
AveÆi cumva medicamentul acesta? Sî tume varesar kakoa drab?
Unde aç putea så-l gåsesc? Kai dašti te arakhau les?
Îmi daÆi voie, vå rog frumos, så Mekån ma, rudi tume, šukhar kaste
intru în faÆå? Am nevoie šoama anglal. Tråbul ma sigo
imediat de acest medicamant. kakoa drab.
* *
LuaÆi douå tablete Len dui koèeaka
înainte de maså. angla e skafidi.
dupå maså. palai skafidi.
pe stomacul gol. po dii o nango.
LuaÆi câte o linguriÆå la douå ore. Len po khå roiorî ka dui èeasuri.
Înainte de culcare. Angla te soven.
LuaÆi zece picåturi dizolvate în Len deš piteaimata bilade ande hançî
puÆinå apå. pai.
AgitaÆi înainte de folosire. Èinosar anglal te les.
Nu zdrobiÆi tabletele. Na linèearån le koèeaka.
LuaÆi-le aça întregi. Len le kadea sa.
* *
acid boric borax
bandaj pohtan parno

201
dezinfectant
gargarå
medicament
prosoape sanitare
supozitor
injecÆie
LA OFICIUL POªTAL
Vreau så trimit un pachet
cu haine.
DaÆi-mi, vå rog, un formular de
telegramå.
FaceÆi-mi o comandå cu taxå
inverså la numårul acesta.
O cartelå telefonicå, vå rog.
AveÆi timbre pentru o scrisoare
cåtre ElveÆia?
Aç vrea så pun recomandat, cu
semnåturå de primire.
Cum se poate pune aceastå scri-
soare ca så ajungå foarte repede?
PuteÆi så-mi spuneÆi codul
Fågåraçului?
M-aÆi putea ajuta så completez
acest formular?
Sunt stråin çi nu må descurc prea
bine.
Cât costå o scrisoare pentru Æarå?
DaÆi-mi vå rog o carte poçtalå
pentru stråinåtate.
* *
Unde se ridicå pachetele?
Aç vrea så trimit un pachet.
202
stîmpårimos
pai andoa mui
drab
pištirea spitalohkå
sapui phabarimahko
injektia
KAI POŠTA
Kamau te tradau khå pateto
çoalença.
Den ma, rudi tu, khå telegrama.
Kårån mangå khå komanda te
potinen khåral ka kakoa numåro.
Khå kartela telefonosti, rudi tu.
Sî tume timbre kaste tradau khå lill
ando Švaiço?
Kamau te thoau tradino kaste iskålil
kana lela les.
Sar dašti thol pe kakoa lill kaste
aråsål but sigo?
Dašti phen mangå o kodo le
Fågårašehko?
Dašti sarån te kanden ma kaste
ramosarau kakoa lill?
Èi sîm koçal thai èi jeanau ma mišto.
Sode kårål khå lill ando èem?
Den ma i man khå lill poštalo anda
aver èem?
Kai vazden pe le patete?
Sahkå kamau te tradau khå pateto?
Unde se gåsesc formularele?
Formularele ca så trimiteÆi un
pachet se gåsesc la ghiçeul
numårul 4.
FiÆi amabilå, am primit un pachet
çi aç vrea så-l ridic.
Vå rog, semnaÆi aici.
* *
Unde se elibereazå corespon-
denÆa de la post-restant?
Cum vå numiÆi?
Numele meu este Zårnescu.
Am primit vreo scrisoare?
Am primit niçte bani?
De unde açteptaÆi bani?
Din Timiçoara.
AÆi primit. DaÆi-mi vå rog un
document de identitate.
* *
V-am açteptat ieri toatå ziua
så veniÆi.
Açtept o scrisoare.
Îmi pare råu, dar aståzi nu aveÆi
decât un ziar.
Nu çtiu ce s-a întâmplat cu aceastå
scrisoare.
Mi s-a spus cå a fost trimiså de
douå såptåmâni.
Nu vå faceÆi griji. Dacå v-au
trimis-o, trebuie så vinå.
Poate zilele acestea va veni cu
siguranÆå.
Kai arakhadeon pe le lilla?
Le lilla kaste trades khå pateto
arakhadeon koa ghišeo o numåro
štar.
Aven laši, avilea mangå khå pateto
thai sahkå kamau te vazdau les.
Rudi tume, iskålin kata.
Katar len pe le tradimata kata o
posto-restanto?
Sar bušon?
Muro anau sî o Zårnesko.
Avilea mangå vokh lill?
Avilea mangå vareso love?
Katar ajukårån love?
Anda-i Timošoara.
Avilea tumengå. Den ma rudi tu khå
dokumento tumaro.
Ajukårdem tu arati soro des te aves.
Ajukrau khå lill.
Fal ma nasul, ta ades nai tume numa
khå jurnalo.
Èi jeanau so kårdino pe kadale
lillesa.
Phendea pe mangå kå sas tradi då
dui kurkå.
Na kår tumengå pharimata. Te
tradino tumengå la tråbul te avel.
Ande kadala des sî te aråsål.
203
CUM SE ÎNCEPE
O SCRISOARE
Dragå domnule,
Dragå doamnå,
Dragå prietenå,
Dragå prietenå,
Scumpa mea surioarå,
Distinse domn (doamnå),
ExcelenÆå,
Tocmai am primit scrisoarea
dumneavoastrå care m-a
bucurat foarte mult.
Aç dori så-mi cer iertare cå nu
v-am scris mai demult.
Rândurile dumneavoastrå må fac
så må simt alt om.
Dumneavoastrå îmi redaÆi
încrederea în mine.
Câtå fericire îÆi poate aduce
uneori o simplå scrisoare!
Vå mulÆumesc pentru uråri çi
pentru frumoasele cuvinte.
Sunt un om foarte norocos cå
am aça un prieten care îmi
scrie atât de frumos.
CUM SE ÎNCHEIE
O SCRISOARE
Multå sånåtate çi toate cele bune.
Sper så ne vedem în curând.
Te sårut cu drag...
204
SAR RAMOLPE KHÃ LILL
Drago Raia
Drago Raie
Mîrî Amali / Prinjeandi
Muro Amal / Prinjeando
Mîrî kuèi pheiorî
Preašundea raia (raié)
Exèelença,
Orta avilea mangå tumaro lill kai
kårdea mangå but mišto.
Sahkå kamau te manga mangå
iertimos kå èi ramosardem tu
mengå då mai but èiro.
Tumaro ramomos kårdea ma te
ateara ma aver manuš.
Tume den ma parpale o pateamos
ande mande.
Sode lašimos dašti anel tukå
pokhdata khå lill.
Naiv tumengå anda sal phendimata
thai anda le šukhar divanuri.
Sîm khå manuš but bakhtalo kå sî
ma kadea khå amal kai ramol
mangå kaditi då šukhar.
SAR PHANDAVEL PE
KHÃ LILL
But sastimos thai sa le lašimata.
Kamau te dikhasa me paše...
Èiumidav tu dragosa...
Ai grijå de tine, cåci de-abia
açtept så te våd.
D-zeu så te aibå în paza lui.
Pacea çi Harul Sfânt så fie
cu tine.
Vå mulÆumesc pentru tot!
Sper så am în curând veçti
bune de la dumneavoastrå.
Açtept råspunsul dumneavoastrå.
Cu multe salutåri.
Cu cea mai aleaså consideraÆie.
Cu speranÆa de a vå vedea
curând.
Transmite cele mai bune gânduri
mamei tale.
Fie ca în sufletul tåu minunat, pe
aripa timpului, så fie veçnic
primåvarå alåturi de cei dragi!
Fårå tine viaÆa mea nu ar fi nimic.
Cu tine çi lângå tine totul este
frumos ca într-o poveste.
LA TELEFON
Sunå telefonul.
Du-te vezi cine e.
A fost o greçealå.
Îmi permiteÆi så dau un telefon?
Care este prefixul României?
FormaÆi 0040 çi apoi numårul
dorit.
Vå mulÆumesc mult!
Avel tu arakhadimos tutar kå našti
mai ajukvau te na dikhav tu.
O Dell te dikhål tutar.
E Paèea thai o Sfânto Haro te avel
tusa.
Naiv tumengå anda sa!
Pateau kå sî te avel ma paše
ašundimata laše tumendar.
Ajukårau tumaro phendimos.
Bute sastimatånça.
La mai alosardeasa pativ.
Le pateamasa kå dikha-va tume paše.
Phen le mai laše godea tea dakå.
Avel ka ande teo dii o mîndro pe
phakh le èirosti te avel èimastero
anglaloamilai paša tirå le kuèi.
Bi tusa muro traio nas kå avel
khanèi.
Tu sa thai paša tute sa sî šukhar sar
ande khå paramièi.
KOA TELEFONO
Bašel o tilifono.
Jea dikhta kon sî.
Sas khå athadimos.
Mekån ma te dau khå tilefono?
Sao sî o numåro anglal la
Româniako?
Kårån 0040 thai pala kodea o
numåro kai kamen.
Nais tukå but!
205
Nu pot så formez. Må puteÆi ajuta
dumneavoastrå?
ScrieÆi-mi numårul pe care vreÆi
så-l apelaÆi.
Îmi daÆi voie så formez acaså?
Vå rog, veniÆi repede la telefon,
vå cautå sora dumneavoastrå.
A spus Gabi så o sunaÆi urgent,
fiindcå are ceva så vå spunå.
Alo, cine este la telefon?
Eu sunt, Maria, bine te-am gåsit.
Vreau så vorbesc cu...
AçteptaÆi un moment.
Vå rog så sunaÆi din nou.
Îmi pare råu, aståzi nu e de gåsit.
Este plecat.
AveÆi un mesaj pentru el?
Am så-i comunic imediat ce se
va întoarce.
Vi-l dau imediat la telefon.
Alo, bunå seara, centrala?
Cred cå nu mi-aÆi dat legåtura
corect.
O clipå, råmâneÆi pe fir.
Nu închideÆi telefonul.
Am så vå fac legåtura.
Linia este foarte ocupatå.
AveÆi legåtura, dar nu råspunde
nimeni.
Vå rog frumos, daÆi-mi atunci
numårul acesta...
AveÆi legåtura.
VorbiÆi mai tare, nu se aude.
Este bine acum?
206
Našti te kåråu. Dašti te kandes ma
tu.
Ramosar mangå o numåro kai
kamen te akharån les.
Mekån ma te akharau kårå?
Rudi tu, aven sigo koa tilifono, rodel
tume tumari phei.
Phendeas e Gabi te akharån la sigo
kå sîla vareso te phenel tumengå.
Halo, kon sî koa tilifono?
Me sîm e Måria mišto arakhlem tu.
Kamau te dau duma la...
Ajukårån hançî.
Rudi tu te akharås pale.
Fal ma nasul, ades nai arakhlimahko.
Sî teleardo.
Sî tume vareso anda leste?
Sî te phenau lehkå sigo kana
amboldela pe.
Dav tumengå les koa tilifono.
Halo, Laši reat, e èentrala?
Pateau kå èi kårdean mangå o
phanglimos mišto.
Åkh çîra, ašen po thav.
Na phandaven o tilifono.
Sî te kårav tumengå o phanglimos.
E linia sî but pherdi.
Sî tume o phanglimos, ta èi del
duma khonikh.
Rudi tume šukhar, den ma kakoa
numåro...
Sî tume o phanglimos.
Den duma mai zurales, èi ašundeol pe.
Sî mišto akana?
De unde vorbiÆi?
Nu må întrerupeÆi, mai låsaÆi-må
un pic.
SpuneÆi-mi, se poate face o
comandå cu taxå inverså?
Desigur. Nu este nici o problemå.
SpuneÆi-mi numårul.
Cine sunå cu taxå inverså?
CompletaÆi acest formular.
AveÆi cam mult de açteptat.
Alo, acum a råspuns.
VorbiÆi, vå rog.
Eu sunt, Duda, am ajuns cu bine
la New York.
æi-a fost fricå?
Acum e ziuå sau noapte acolo?
Aici este ziuå la noi e noapte.
Am så vå dau un telefon cât o så
pot de repede.
Så ne vedem cu bine.
INFORMAÞII
Ce evenimente culturale sunt
în oraç?
De unde putem cumpåra niçte
vederi cu oraçul?
AveÆi o hartå a oraçului?
Unde este muzeul?
ScuzaÆi-må, cum se poate ajunge
la garå?
Pot så merg pe jos?
Este departe pânå acolo?
Katar des duma?
Na atårdearån ma, mai mekån ma
hançî.
Phenen mangå dašti kåran khå
phanglimos te potinen oèe?
Sar te na. Nai èi khå zan.
Phenen mangå o numåro.
Kon akharål te potinen oèe?
Ramon kakoa lill.
Sî tume but te ajukrån.
Halo, akana vazdea-s.
Den duma, rudi tu.
Me sîm, e Duda aråslem mišto ando
New Yorko.
Sas tukå dar?
Akana sî des or reat oèe?
Akana sî des tumende sî reat.
Sî te dav tume tilifono sode daštiu
då sigo.
Te dikhas me mišto.
PHENDIMATA
So daštis te dikhas ando foro?
Katar dašti tinas dikhlimata le
forosa?
Sî tume khå ameamos le forohko?
Kai sî o muzeo?
Iertisar ma, sar aråsål pe kai gara?
Dašti te jeau telal?
Sî dur ji oèe?
207
LuaÆi-o prima la stânga çi apoi la
dreapta.
TreceÆi podul çi mergeÆi tot înainte.
TreceÆi drumul.
Unde pot schimba niçte bani?
De care bani aveÆi?
Unde este biserica?
Autobuzul acesta merge spre
aeroport?
Cred cå am greçit drumul.
N-aÆi våzut o fetiÆå cu o påpuçå
în mânå?
De ce? Nu o mai gåsiÆi?
Ce må fac acum?
Aici trebuie så cobor?
Nu, mai aveÆi puÆin. Am så vå
spun când trebuie så coborâÆi.
Îmi spuneÆi când ajungem la
teatru?
PuteÆi opri aici, vå rog?
Cât timp îmi ia så ajung la
Grådina Zoologicå pe jos?
Vå rog, urcaÆi. Merg çi eu cu
dumneavoastrå.
Ce putem vedea la muzeul acela?
Putem vizita castelul la ora
aceasta?
ÎN ORAª
Cum se poate ajunge în centrul
oraçului?
DoriÆi så vå chem un taxi?
SunteÆi foarte amabilå, vå
mulÆumesc.
208
Len la anglal karing e bièeaèi rig thai
pe èeaèi rig.
Nakhås e phurt thai jean sa angle.
Nakhås o drom.
Kai dašti paruvau vareso love.
Savendar love sî tume?
Karing sî e khångåri?
O buso kodoa jeal karing o
aeroporto?
Pateau kå athadile-m o drom.
Èi dikhlean khå šórî kha påpuša
andel vast?
Sostar? Èi mai arakhån la?
So kåra ma akana?
Koèe tråbul te uleau tele?
Èi, mai sîtu hançî. Sî te phenav tukå
kanå tråbul te ules tele.
Phenes mangå kana aråsas koa
teatro?
Dašti atårdearås koèe, rudi tu?
Sode èiro lel mangå te aråsau kai Bar
le Våsunimasti telal?
Rudi tu ankli. Jeau i me tusa.
So dašti dikhas koa muzeo kodoa?
Dašti te dikhas e avlin ka kadoa
èeaso?
ANDO FORO
Sar dašti aråsål pe ando maškar le
forohko?
Kames te akharav tukå åkh taxio?
San but laši, nais tukå.
Sibiul este un oraç istoric, cu o
bogatå tradiÆie culturalå.
Ce aÆi dori så vizitaÆi: oraçul vechi
çi oraçul nou?
Pe mine må atrage întotdeauna
partea istoricå a oraçului cu
clådiri vechi.
Atunci la Sibiu aveÆi ce vedea.
VreÆi så mergem împreunå så vå
aråt oraçul?
Vå mulÆumesc, dar eu prefer så
nu fiu însoÆit de nimeni când
sunt pentru prima oarå într-un
oraç stråin.
ÎnÆeleg cå vå place så descoperiÆi
oraçul de unul singur.
Nu pot så vå spun de ce, dar
lucrul acesta må fascineazå.
Atât de drag îmi este så må plimb
singur printr-un oraç necunoscut,
încât çi visez oraçul câteodatå.
A vizita un oraç înseamnå a uita
totul despre tine, cåci în faÆa
ochilor tåi calci cu pasul o lume
nouå.
OBIECTIVE TURISTICE
Am så îÆi aråt oraçul.
Ce ai vrea så vezi mai întâi?
Ce te intereseazå în principal?
O Sibio sî khå foro istoriko khå
bravalesa phuraimos kulturalo.
So kames te dikhås o foro o purano
or o foro o neo?
Man çîrdel ma orkana e rig e istoriko
le forosti le khårånça purane.
Apo ando Sibio sî tume so te dikhån.
Kames te jeas andekhthan te sîkavau
tumengå o foro?
Nais tukå, ta me alosarau te na avau
khanikasa kana sîm anglal andekh
aver foro.
Atearau kå èeaileol tume te arakhån
o foro korkoào.
Našti te phenav tumengå ta kadea
buti dilearål ma.
Kaditi då drago sî mangå te phirau
korkoào andakh foro briprinjando
ta dikhau ando suno pokhdata o
foro.
Te phirås andakh foro ameal te
bîstrås sa pa tute kå angla te iakha
ušteaves le pînàånça ande khå
lumea nevi.
OBIEÈTIVEA
PHIRIMAHKÃ
Sî te sîkavau tukå o foro.
So kames te dikhås mai anglal?
So maiavermoda kames te dikhås?
209
Aç vrea
så våd catedrala.
så arunc o privire
asupra oraçului.
så våd împrejurimile.
så vizitez muzeul.
så merg la un teatru.
så merg la un film.
så merg la un concert.
Ce lucruri interesante se pot
vedea în oraçul dumneavoastrå?
Cea mai interesantå parte a
oraçului nostru este oraçul
vechi cu bisericile çi casele lui
construite în stil gotic çi baroc.
Putem urca în turnul unei biserici
foarte înalte de unde putem
vedea întreg oraçul.
Må fascineazå în noapte så aud
båtând clopotele bisericilor.
* *
Ce clådire este aceasta?
Cum se numeçte biserica aceasta?
Este deschiså?
Putem intra aici?
Pot så fac câteva fotografii?
Se poate ajunge sus în turn?
Intrarea este gratuitå?
Este vreo taxå de intrare?
Cât costå?
Este o bisericå foarte frumoaså.
210
Sahkå kamau...
te dikhau khå khångåri bari.
te šudau khå dikhlimos
poa foro.
te dikhau le pašimata.
te dikhau o muzeo.
te jeau kakh teatro.
te jeau kakh filmo.
te jeau kakh konèerto.
So butea maiavermoda dašti dikhån
pe ando foro tumaro?
E maiavermoda rig le forosti
amaråsti sî o foro o purano le
khångåreança thai pehkå khårånça
vazdine ando stilo o gotiko thai o
baroko.
Dašti ankleas ando gor la
khångåreako but uèió katar dašti
dikhas sa o foro.
Dilearål ma ande reat te ašanau sar
marån le kambanea le
khångåreangå.
Èe khår sî kakoa?
Sar bušol katea khångåri?
Sî pîtårdi?
Dašti te šoas ame koèe?
Dašti kårau vareso poze?
Dašti aråsål pe oprå?
O šutimos sî bilovengo?
Sî fokh potindimos kana šos tu?
Sode kårål?
Sî khå khångåri but šukhar.
Din ce secol este biserica aceasta? Anda sao sekolo sî kadea khångåri?
Cine a fåcut statuia asta? Kon kårdea e statuia katea?
În ce limbå este scriså inscripÆia Ande savi šib sî ramome o ramomos
aceasta? kakoa?
În locul çi casa aceasta a tråit Ando than thai ando khår kakoa
marele poet... traisardea (juvisardea) o baro poeto...
* *
Ce pårere ai despre oraçul nostru? Sar fal tu amaro foro?
ÎÆi place? Èeaileol tu?
Crezi cå ai så te mai întorci Pateas kå mai amboldes tu vokh
vreodatå în acest oraç? data ande kadoa foro?
Sunt foarte convins cå am Sîm but ortome kå mai sî te
så må reîntorc çi chiar de ambolda ma thai sî te avau mai
mai multe ori. butivar.
Oraçul dumneavoastrå. este Tumaro foro sî but šukhar.
foarte frumos.
Este un oraç care te cheamå Sî khå foro kai akharål tu te aves
din nou. pale.
* *
ambasadå ambasada
baie publicå naimos publiko
bancå banka
bar baro
club de noapte klubo reateako
bibliotecå publicå khår lillengo publiko
bisericå khångåri
biblie lill Devllehko
bufet, snack bar sneèk baro
cofetårie kofetåria
bulevard bulevardo
café-bar kafe-baro
capelå kapela
cartier kartiero

211
castel avlin
àalå katedrala (khångåri bari)
cimitir than prahomahko
monument monumento
muzeu muzeo
oraç foro
harta oraçului phirimata le forohkå
parc våš forahko
palat palato
parlament parlamento
piaÆå piaça
poçtå pošta
pod phurt
poliÆist harkumari
primårie primåria (khår fonohko)
râu pai
restaurant birto
semafoare semafoare
spital spitalo
stadion stadiono
statuie statuia
stradå stiga
çcoalå khår sîkaimahko
tribunal khår krisînimahko
teatru teatro
trotuar mardeali paša o drom
turn gor
vitrinå vitrina
zgârie-nori derîl le norea

TEATRU KOA TEATRO

Vrei så vii cu mine la teatru? Kames te aves mança koa teatro?
Ce pieså se joacå? Savi piesa khålel pe?

212
Se joacå o pieså în premierå.
Cum se cheamå?
Blestemul çarpelui.
Este o pieså despre care nu vreau
så-Æi dau multe detalii.
Crezi cå o så-mi placå?
Foarte mult. Dacå mai întrebi
mult, pierdem spectacolul.
Cine sunt actorii?
Sunt romi sau români?
Sunt artiçti.
Despre ce anume este vorba în
pieså?
Este asemånåtoare piesei „Romeo
çi Julieta“.
Mai multe nu-Æi mai spun.
Atunci vin cu siguranÆå.
Açteaptå-må.
Ce pieså se joacå astå-searå la
Teatrul NaÆional?
Haide så ne uitåm pe afiçe.
LA CASA DE BILETE
AveÆi locuri pentru mâine?
Ce locuri aÆi dori?
Am dori locuri mai în faÆå.
Mai pe la mijlocul sålii.
Douå bilete în spate.
Cât costå un bilet la lojå?
Pot så-mi cumpår bilete la specta-
colul de peste douå såptåmâni?
Cum så nu. Unde doriÆi?
Mai aveÆi bilete la piesa romai?
Khålel pe khå piesa nevi.
Sar bušol?
O Arman le Sapesehko.
Sî khå piesa pa savi èi kamau te
phenav tukå but butea.
Pateas kå sî te èeaileol ma?
But zurales. Te mai pušesa but
hasaras o spektakolo.
Kon sî le artištea?
Sî rom or gaje?
Sî artištea.
Pa soste del pe duma ande piesa?
Ameazål la piesasa „O Romeo thai e
Julieta“.
Mai but èi mai phenav tukå.
Apo avau èeaèimasa.
Ajukår ma.
Savi piesa khålel pe areat koa Teatro
o Nationalo?
Haida te dikhas pe le lilla.
KOA KHÃR LE LILLENGO
Sî tume thana anda tehara?
Savendar thana kamen?
Sahkå kamas thana mai anglal.
Mai koa maškhar la salako.
Dui lilla mai palal.
Sode kårål khå lill?
Dašti te tinau mangå lilla koa
spektakolo pa dui kurkå?
Sar te na. Kai kamen?
Mai sî tume lilla kai piesa e romaii?
213
DaÆi-mi douå bilete la spectacolul
romano...
* *
Unde este garderoba?
PoftiÆi numårul dumneavoastrå.
DoriÆi un program?
Vå mulÆumesc foarte mult.
Locurile dumneavoastrå sunt aici.
Må tem cå staÆi pe locul meu.
Îmi pare råu, am greçit rândul.
PuteÆi vedea de acolo?
DoriÆi så facem schimb
de locuri?
Când este pauza?
Dupå actul al doilea.
Cine joacå în rolul principal?
Este o actriÆå nouå. Este primul
ei rol.
Trebuie så recunoaçtem: este
extraordinarå.
Cine joacå în rolul lui Hamlet?
E un actor excelent.
Cum vå place decorul?
Foarte original.
Cine regizeazå piesa?
Este romani sau româncå?
Nu puteam så cred cå o româncå
poate tråi atât de mult çi intens
viaÆa romilor.
Regizoarea a mårturisit cå atunci
când era copil çatrele de romi
o fascinau.
214
Den ma dui lilla koa spektakolo o
romano...
Kai thon pe le rahamea?
Alen tumaro numåro.
Kamen khå programo?
Naiv tumengå but.
Tumarå thana sî kata.
Darav kå bešen pe muro than.
Fal ma nasul, athadile-m o rîndo.
Dašti dikhån då oçal?
Kamen te kåras khå paruglimos
thanengo?
Kana anklel pe avri?
Pala o duito rig.
Kon khålel ando rolo prinèipalo?
Sî khå aktriça nevi. Sî lako anglal
rolo.
Tråbul te prinjeanas kå sî but laši.
Kon khålel ando rolo le
Hamletohko?
Sî khå baro aktori.
Sar o èeaileol tume o låsårdimos?
But originalo.
Kon khålavel e piesa?
Sî romni or gaji?
Našti te pateauas kå khå gaji dašti
juvil kaditi då but thai zurales o
traio le romengo.
E khåladitoarea phendeas kå kana
sas šórî le çåre le romaia
drabarånas la.
A iubit aceçti oameni çi toatå
viaÆa i-a cåutat.
S-a apropiat de ei fiind mereu
lângå ei.
Când vrei så realizezi ceva måreÆ
çi durabil peste timp, trebuie
så-Æi dåruieçti inima acelui lucru.
Asta înseamnå operå de artå.
LA CINEMA
Vreau så merg la un film.
Cu cine mergi la film?
Nu çtiu. Nu ai vrea så vii
cu mine?
Ce film vrei så vedem?
La ce orå începe filmul?
Când se terminå?
Am så vin çi eu cu tine.
N-am mai våzut de mult un film
la cinema.
Ce spui, så mergem så vedem un
film?
Cu tine merg oriunde.
Trebuie så våd un film.
Filmul åsta meritå så-l vezi.
Vei râde cu poftå cum n-ai mai
râs demult.
Aça e, am uitat så râd.
* *
M-am gândit så te invit la
un film.
Nu çtiu dacå am så vin.
Kamblea kadale manušen thai sa o
traio rodea le.
Pašili lendar thai sas orkana paša
lende.
Kana kames te kårås vareso baro
thai bikårimahko poa èiro tråbul te
des teo illo kodola buteako.
Kadea fal pe kå sî e opera la artati.
KOA FILMO
Kamau te jau ka khå filmo.
Kasa jeas koa filmo?
Èi jeanau. Nahkå kames te aves
mança?
Sao filmo kames te dikhås?
Ka sode èeaso del pe drom o filmo?
Kana ispråvil pe?
Sî te avau i me tusa.
Èi mai dikhlem dåmult khå filmo.
So phenes te jeas te dikhas åkh
filmo?
Tu sa jau orkai.
Tråbul te dikhau åkh filmo.
Kadoa filmo kårål te dikhås les.
Sî te asas poftasa sar èi mai asaian
dåmult.
Kadea sî, bîstårdem te asau.
Ande mangå godi te akharav tu ka
khå filmo.
Èi jeanau te dašti avaua.
215
Am foarte mult de lucru.
Filmul åsta nu poÆi så-l pierzi.
Nu am chef de film.
Te rog så vii cu mine så-l vedem.
E o poveste de dragoste foarte
frumoaså.
Eu am citit cartea çi çtiu
povestea.
Vreau så fii lângå mine så vedem
filmul împreunå.
Am înÆeles.
Ne întâlnim în faÆa
cinematografului.
Avem bilete la film?
Te rog så nu te gândeçti la nimic.
Dacå tu vei veni så vedem fil-
mul, de restul m-am ocupat eu.
* *
Ce fel de filme îÆi plac?
ÎÆi plac filmele de groazå?
Nu, de ce må întrebi?
Nici mie nu-mi plac çi mai ales nu
vreau så le våd când sunt singur.
Îmi place un film bun din care
poÆi învåÆa ceva.
Dar desenele animate cum Æi
se par?
Desenele animate care îmi plac
mie sunt cele cu Cip çi Dale.
Disney Land farmecå deopotrivå
copii, dar çi oameni în toatå firea.
216
Sî ma but buti kårimasti.
O filmo kadoa našti te hasarås les.
Nai ma èhefo filmosko.
Rudi tu te aves mança te dikhas les.
Sî khå paramièi kamblimasti but
šukhar.
Me drabardem o lill thai janau e
paramièi.
Kamau te aves paša mande te dikhas
o filmo lidui.
Ateardem.
Arakhadiuas angla o èinematografo.
Same lilla koa filmo?
Rudi tu te na anes tukå godi
khanèestar. Kana tu avesa te
dikhas o filmo le kolavråndar
butea kårdem le me.
Savendar filmuri èeaileon tu?
Èeaileon tu le filmuri la darakå?
Èi, sostar pušes ma?
Èi man èi èeaileon ma dikhau le
kana sîm korkoào.
Èeaileol ma khå filmo lašo anda sao
dašti sîteos vareso.
Ta le desene animate sar fan pe
tukå?
Le desene animate kai ceaileon ma
man sî o Èip thai o Dale.
O Disny Land èiorål le šaorån thai i
le barå manušen.
ARTELE FRUMOASE
Când este deschiså galeria (pentru
public)?
În fiecare zi cu excepÆia zilei
de luni.
Cât costå intrarea?
Taxa de intrare este foarte reduså.
Duminicile nu se ia nici o taxå
pentru intrare.
Ai våzut expoziÆia de picturå
a lui...
Ceremonia de deschidere a avut
loc ieri.
A fost ceva de vis.
Påcat cå nu ai fost acolo.
Aça ceva nu se poate descrie în
cuvinte.
* *
Unde este gåzduitå expoziÆia de
artå modernå?
În care salå sunt celebrele picturi
ale lui TiÆian?
Acesta este un portret foarte bine
realizat.
De cine este pictat?
Am så må uit în catalog.
Cum îÆi place aceastå naturå staticå?
În ce må priveçte prefer
realismul.
Arta abstractå este destul de greu
de înÆeles.
Care pictor vå place cel mai mult?
Dumneavoastrå pictaÆi?
LE ŠUKHAR ARTE
Kana pîtårdi e galeria (andal
manuši)?
Ande sako des avri då luine.
Sode kårål o šutimos?
O potindimos sî but hanç.
Andel des le kurkåhkå èi lel pe èi
khå potindimos.
Dikhle e expoziçia le makhlimasti
le....
E èeremonia le pîtårdimasti sas la
than arati.
Sas vareso sunehko.
Bezeh kå èi sanas oèe.
Kadea vareso našti phenes andel
vorbe.
Kai sî lašardi e expoziçia la artati e
moderno?
Ande savo holo sî thodine le
Tiçianoskå makhlimata?
Kadoa sî khå tipo but lašo kårdo.
Kastar sas makhlo?
Sî te dikhau ando lill.
Sar fal tu katea natura statiko?
Ande so dikhålma man alosarau o
realisimo.
E arta e abstrakto sî but phari
atearimasti.
Sao makhlitori èeaileol tume mai but?
Tume makhån?
217
Cei care scriu versuri au çi darul
acesta de a picta.
Çi ce pictaÆi dumneavoastrå?
Îmi place så pictez flori, câmpuri
cu flori, peisaje în general.
AÆi expus undeva?
Nu, niciodatå. Pictez doar aça,
pentru mine.
Ceea ce fac eu nu este o artå.
MergeÆi des så vizitaÆi galerii
de artå?
De câte ori am ocazia.
Pentru mine a privi un tablou
înseamnå a påtrunde într-o
lume a celui ce i-a dat viaÆå.
* *
Aç vrea så cumpår tabloul acesta.
Cât costå?
Nu este de vânzare.
Pe când lucram la el, cineva l-a
våzut çi mi l-a çi cumpårat.
Aça neterminat?
Da, a spus cå va fi foarte valoros.
AÆi putea så-mi faceÆi niçte
reproduceri dupå Van Gogh?
Cu multå plåcere. Dacå îmi daÆi un
avans, må apuc imediat de lucru.
UitaÆi cartea mea de vizitå.
Vå açtept mâine dupå ora 16.
Am så vin.
218
Kola kai ramon stihuri sî le i o haro
kakoa te makhån.
Thai so makhan tume?
Èeaileol ma te makhau luludea,
kîmpuri luludeança, varesar.
Thodean varekai?
Èi, èiåkhdata. Me makhau kadea
anda mande numa.
Kodea so kårau me nai khå arta.
Jean butivar te dikhån le galerii la
artakå?
Sodivar sî ma o drom.
Anda mande te dikhås khå
nakhlimos ameal te šostu ande
lumea kolesti kai deales èivava.
Sahkå kamau te tinau kakoa
makhlimos.
Sode kårål?
Nai bitindimahko.
Kana kårauas buti leste varekon
dikhlea les thai i tindea mangå les.
Kadea biispråvime?
E, phendeas kå sî te avel but kuèi.
Dašti kårån mangå varesar
zumaimata pala o Van Gogh?
Bute dragosa. Kana den ma anglal
khå sumadi thoa ma sigo kai buti.
Alen muào lill le anavehko.
Ajukårav tume tehara pala le 16.
Sî te avau.
LECTURÃ
Ce îÆi place så citeçti?
Ce îÆi place mai mult?
Îmi plac...
romanele.
povestirile istorice.
cårÆile de cålåtorie.
povestirile poliÆiste.
poeziile.
Citeçti cårÆi stråine în original?
În englezå doar.
Mai mult în traducere.
Ce carte aÆi citit ultima oarå?
Se poate så mi-o împrumuÆi
çi mie?
Mi-ar plåcea mult så o citesc.
E a dumneavoastrå sau aÆi
împrumutat-o de la cineva?
AÆi cumpårat-o de mult?
Aç mai putea så-mi cumpår çi eu?
Am så v-o dau pe aceasta.
Eu pot så mai fac rost direct
de la autor.
Da, îl cunoaçteÆi pe autor?
Da, suntem prieteni de familie.
AÆi putea så mi-l prezentaÆi çi mie?
Chiar sâmbåtå searå trece pe la noi.
VeniÆi çi dumneavoastrå.
Vå mulÆumesc foarte mult.
Este scriitorul meu preferat.
I-am citit toate cårÆile.
Ai terminat de citit cartea?
DRABARIMOS
So èeaileol tu te drabarås?
So èeaileol tu mai but?
Èeaileon ma...
le lillabarå.
le paramièea le istorièea.
le lilla le phirimatahkå.
paramièea harkumarença.
le poezii.
Drabarås lilla èemune ande aver šib?
Numa englezîsko.
Mai but tålmåèime.
Sao lill drabardean mai palal?
Daštil pe te des mangå les unjile i
mangå?
Sahkå avel mangå but drago te
drabarau la.
Sî tumaro or lean les unjile
varekastar?
Tindean les då but èiro?
Mai dašti sarau te tina mangå i me?
Sî te davtu kakoa.
Me dašti mai kåra mangå orta kata o
autori.
O, prinjeanes le ramatores?
E sam prinjeande familiakå
Dašti te sîkavean les imangå?
Orta, savatone reate nakhål
amendar. Aven i tume.
Naiv tumengå, but.
Sî muro ramaitorii o mai kuèi.
Drabardem sa lehkå lilla.
Ispråvisardean drabarimahko o lill?
219
Nu, am ajuns doar la pagina 281.
Cum Æi se pare?
De unde îÆi iei cårÆi de citit?
Acum mi le cumpår.
Tot ce-mi place cumpår.
Cred cå ai o bibliotecå foarte
mare.
Da, cei mai mulÆi bani ai mei
îi dau pe cårÆi.
Aç putea împrumuta niçte cårÆi
de medicinå de la tine?
Dacå mi le påstrezi intacte, da.
Çtiu ce înseamnå o carte.
Atunci vino så-Æi alegi.
PASIUNI
Cum îÆi petreci timpul liber?
De obicei citesc.
Am o grådinå unde am tot felul
de flori çi plante.
PuÆinul timp liber vreau så-l
petrec în mijlocul florilor.
Am niçte flori foarte frumoase.
Le-am cumpårat, uneori am
çi furat, aça se face cå acum
am multe.
În timpul liber îmi place så gåtesc.
Mie îmi place så merg la pescuit.
Acolo uit de tot çi de toate.
220
èi, aråslem kai foaia 281.
Sar fal pe tukå?
Katar les tukå le lilla le drabarimahkå?
Akana tinau mangå le.
Sa so èeaileol ma, tinau.
Pateau kå sî tu khå khårlingo but
baro.
E, mîrå mai but love dau le pe le
lilla.
Dašti des ma unjile vareso lilla
medièinakå tutar?
Te nikrås amangå le te jeanes, dav
tu.
Jeanau so sî khå lill.
Apo av te alos tukå.
FALIMATA
Sar nakhål tukå o èiro nango?
Butivar drabarau.
Sî ma khå bar kai sîma sal mode
luludeangå thai bozångå.
O hanç èiro nango kamau te bešau
les ando maškar le luludeango.
Sîma varesar luludea but šukhar.
Tindem le, butivar i èiordem thai
kadea kårdeol pe kå akana sî ma
but.
Ando èiro o nango èeaileol ma te
tiravau.
Man èeaileol ma te jeau te astarau
mašo.
Oèe bîstårau sa thai savendar.
Açtept så våd când miçcå peçtele
în undiÆå.
ÎÆi place så çi pregåteçti peçtele,
sau numai så-l prinzi?
Îmi place tare mult så-l çi
pregåtesc.
Am câteva reÆete învåÆate de la
bunicul meu.
Eu cânt la pian.
AÆi putea cânta pentru mine o
simfonie de Beethoven?
Tu ce pasiuni ai?
Mie îmi place sportul.
În timpul liber eu nu fac nimic
altceva decât så dorm.
DANS
ÇtiÆi så dansaÆi?
Îmi place mult så dansez.
Nu cunosc dansurile moderne.
Care este dansul dumneavoastrå
preferat?
Cel mai mult îmi place valsul.
Dansåm?
Pot så vå invit la dans?
Pot så vå invit la acest dans?
Da.
Îmi pare råu, dansul acesta l-am
promis altcuiva.
MulÆumesc, dar nu vå supåraÆi,
eu nu dansez.
Ajukårau te dikhau kana izdral o
mašo ande àai.
Èeaileol tu i te tiraves o mašo or
numa te astarås les?
Èeaileol ma but i te tiravau les.
Sî ma vareso tiraimata sîkade kata
muro papo.
Me dilabau koa piano.
Dašti dilaban anda mande khå
simfonia le Beethovenosti?
Tu savendar èeailimata sî tu?
Man èeaileol ma o sporto.
Ando èiro o nango me èi kårau
avervoreso numa te sovau.
KHÃLIMOS
Jeanen te khålen?
Èeaileol ma but te khålau.
Èi prinjeanau le khålimata då
akanara.
Sao sî tumaro khålimos?
O mai but èeaileol ma o valso.
Khålas?
Dašti akharav tume te khålas?
Dašti akharav tu ka kakoa khålimos?
E.
Fal ma nasul, kadoa khålimos dem
les avervarekahkå.
Nais tukå, ta na holeaon me èi janau
te khålau.
221
Sunt puÆin obositå.
Aç vrea så må odihnesc.
Un pic mai târziu.
* *
ScuzaÆi-må cå v-am cålcat
pe picior.
Nu-i nimic, eu sunt de vinå.
Eu nu çtiu så dansez.
Atunci, haideÆi så ne retragem
la un pahar de vin.
Cred cå e o idee bunå.
* *
VreÆi så vå învåÆ så dansaÆi?
Nu mai încercaÆi, cå nu îmi place
så dansez.
Eu doar må uit la ceilalÆi.
Acum trebuie så plec acaså.
Pot så vå conduc?
Aç fi încântatå.
JOCURI
AÆi dori så vå jucaÆi cu noi?
Nu çtiu jocul.
Nu e greu deloc. Dacå vreÆi, vå
învåÆ acum.
Nu v-aÆi jucat niciodatå cårÆi?
Ba da, când eram copil må jucam
toatå ziua.
Cine amestecå cårÆile?
Aç vrea så le amestec eu.
Vrei så tai?
Tu le împarÆi.
222
Sîm hanç ašadi.
Kamau te hodinima.
Åkh çîra mai dur.
Iertisar ma kå ušteadem tume po
punào.
Nai khanèi, me sîm doš.
Me èi janau te khålau.
Apo aven te çîrdasa me kakh kavko
molleasa.
Pateau kå sî laši ideea.
Kames te sîkavau tu te khåles?
Na mai zumaven kå èi èeaileol ma te
khålau.
Me numa dikhau kal kolaver.
Akana tråbul te jau kkhårå.
Dašti te nigrav tu?
Sahkå fal ma mišto.
KHÃLIMATA
Sahkå kames te khåles tukå amença?
Èi janau o khålimos.
Nai paharo. Te kamesa sîkavau tu
akana.
Èi khåldean tukå èiåkhdata lilla?
Sar te na kana sîmas šaoào khålaus
mangå soào des.
Kon hamil le lilla?
Sahkå kamau te hamile me.
Kames te šines?
Tu hulaves le.
Este rândul tåu.
Ce carte este aceasta?
Pe ce ne jucåm?
Hai så jucåm pe bani.
MUZICÃ
ÎÆi place muzica?
Muzica este viaÆa mea, atât de
mult îmi place.
Ce fel de muzicå preferi?
Muzica clasicå.
CânÆi la pian?
Am visat lucrul acesta, dar nu
am putut niciodatå så-l fac.
Eu cânt doar la vioarå.
Care este compozitorul
dumneavoastrå preferat?
Rahmaninov este compozitorul
meu preferat.
Ce vå place la Rahmaninov?
N-aç putea så vå descriu
în cuvinte cât de mult må
bucur så-l ascult.
Duminicå, dacå nu aveÆi altceva
de fåcut, vå invit la un concert
simfonic.
AÆi putea så-mi spuneÆi ce este
inclus în program?
Vreau så vå fac o surprizå.
Cine va dirija?
Orchestra simfonicå va cânta sub
bagheta lui...
Sî tiro than.
Savestar lill sî kakoa?
Pe soste khålas amengå?
Haidan te khålas amengå pe
lovende.
DILABAIMOS
Èeaileol tu o dilabaimos?
O dilabaimos sî muro traio kaditi
èeaileol ma.
Savestar dilabaimos kames?
O dilabaimos o klasiko.
Dilabas koa piano?
Dikhlem ando suno kadea butii ta
našti sardem èiåkhdata.
Me dilabau numa kai šetra.
Sao sî tumaro kompozitoro kai
kamen les?
O Rahmaninov sî muro kompozitori
kai kamau les.
So èeaileol tume koa Rahmaninov?
Našti sarau te phenau tumengå andel
divanuri sode då but èeaileol ma te
ašunau les.
Kurkå te na avela tu avervareso
kårimahko akharav tu te ašunas
khå konèerto simfoniko.
Dašti sarås te phenes mangå so sî
nakhado ando programo?
Kamau te kårau tukå khå fala.
Kon sî anglal?
E orèhestra e simfoniko sî te dilabal
tala e àaii le...
223
Partea solisticå va fi interpretatå E rig le dilabaimasti sî te avela
de... dilabaii la...
De cine va fi susÆinut recitalul de Kastar avela nikårdo o reèitalo koa
pian? piano?
Vå mulÆumesc pentru aceastå Nais tukå anda kadoa akharimos.
invitaÆie.
* *
abonament la concert lill orkana koa konèerto
a acompania pe cineva la pian te lašarål varekhas koa piano
a acorda te lašaråles
acordeon armonika
acusticå than phandado
ansamblu ansamblo
arie aria
baghetå àai dilabaimasti
bariton baritono
bas baso
a cânta (voce) dilabal (glasosa)
coral koro (but jene)
solo korkoào
cvartet kuarteto
cvintet kvinteto
dezacordat nai lašardo
a dirija te dilabal talai àai
dirijor dilabaitorii àaiako
festival festivalo
flaut flauto
chitarå låuta
harfå harfa
instrument instrumento
muzical dilabaimahko
cu coarde aravleança
de percuÆie perkuçiako

224
de suflat phurdimahko
jaz jazzo
major majoro
minor minoro
muzicå dilabaimos
instrumentalå instrumentalo
de camerå sobako
uçoarå bipharo
înregistratå çîrdini
folcloricå phurikani
de dans khålimasti
vocalå glasosti

RADIO
Emisiunea aceasta de radio o
ascultaÆi zilnic?
Sunt foarte ocupat, dar ori de
câte ori am ocazia nu pierd
aceastå emisiune.
Programul acesta este foarte bun
pentru educaÆia creçtinå.
Çi mie îmi plac foarte mult
cântecele acestea.
Emisiunile pentru tineret sunt
foarte educative.
Vrei så dai radioul mai tare/mai
încet?
Aç vrea så închizi radioul.
Vrei så dai drumul radioului?
De ce se aude aça de prost?
Pentru cå sunt multe perturbaÆii
atmosferice.
DIFUZORO
E emisiunea koa difuzori ašunenla
ande sako des?
Sîm but akhardino, ta or sodivar
dašti èi hasarau kadea emisiunea.
Kadoa programo sî but lašo anda o
sîkaimos o kreštino.
I man èeaileol ma but kadale dilea.
Le emisiuni anda le tårnåharea sî but
sîkaimahkå.
Kames te des o difuzori mai
zulares/mai lokås?
Sahkå kamau te phandaves o
difuzori.
Kames te des drom e difuzori.
Sostar ašundeol pe kadea èioàås?
Anda kå sî but mištimata ando aero.

225
AÆi putea çti pe ce lungime de
undå se transmite cursul de
limba romani?
Acum este cursul de limba
romani.
Emisiunea aceasta este foarte bine
gânditå çi realizatå.
Nu cumva emisiunea „D-zeu te
cheamå“ s-a terminat?
Nu, aceastå emisiune este în
fiecare sâmbåtå la ora 18.
TELEVIZIUNE
Vrei så te uiÆi la televizor?
Sigur cå da. Am douå seriale de
urmårit.
Ce film artistic este aståzi?
Nu çtiu, nu mai urmåresc de
mult filmele la televizor.
Când se transmit çtirile?
Tu ai våzut ieri la televizor ce s-a
relatat despre romi?
Nu m-am uitat.
Påcat. A fost o emisiune cu
adevårat interesantå.
Nu çtiu ce are televizorul acesta,
nu se mai vede bine imaginea.
Vrei så încerci så-l reglezi?
Am încercat, dar nu se poate.
Trebuie så-l duc la reparat.
Acum imaginea se vede foarte clar.
226
Dašti te jeanen pe savo lungimos sî
o sîkaimos la šibako la romaiako?
Akana sî o sîkaimos la šibako la
romaiako.
E emisiunea kadea sî but laši
arakhadi thai kårdi.
Na varesar e emisiunea „O Dell
akharål tu“ nakhalea?
Èi, kadea emisiunea sî ande sako
savato koa èeaso 18.
E TELEVIZIUNEA
Kames te dikhås koa tilizori?
Sar te na. Sîma dui seriale te dikhau.
So filmo artistiko sî ades?
Èi jeanau, èi mai dikhau då but le
filmurea koa tilizori.
Kana den pe le nevimata?
Tu dikhlean koa tilizori arati so
phendea pal rom?
Èi dikhlem.
Bezeh. Sas khå emisiunea èeaèes te
dikhås la.
Èi jeanau so sî mîrå tilizoros ta èi
mai sîkavel mišto.
Kames te lašarås les?
Zumadem, ta naštil pe.
Tråbul te nigrau les koa kårimos.
Akana dièiol pe but ujo.
PICK-UP
Am foarte multe discuri cu
muzicå romaii.
De unde le-ai cumpårat?
Pe unde trec nu pot så nu cum-
pår muzicå romani.
Ai o adevåratå colecÆie.
Ai putea så-mi pui un disc cu
muzicå romaii din Rusia?
Îmi place çi mie tare mult.
Eu prefer muzica romaii din
Ungaria.
ÎÆi iau foc cålcâiele.
Ce ar fi lumea fårå muzica
romilor?
Cred cå ar fi o lume de plâns çi
întristare.
Muzica romani îÆi då avânt spre
viaÆå.
MAGNETOFON
Aç vrea så înregistrez cântece
populare romane vechi.
Unde este microfonul?
Apaså pe butonul acesta.
Deruleazå
Çterge
Apaså pe butonul de derulare
înainte.
Deruleazå înapoi.
Opreçte aparatul.
S-a prins banda.
PIKAPO
Sî ma but plåèi dilabaimahkå
romanea.
Katar tindean le?
Katar nakhau našti te na tinau
dilabaimos romano.
Sî tu khå èeaèeo tidimos.
Dašti te thos mangå khå plaka
romaii le romença andai Rusia?
Èeaileon ma i man but.
Me kamau o dilabaimos le romengo
andai Ungaria.
Len iag te pînàå.
So saskå avel e lumea bi le
dilabaimahko le romengo?
Pateau kå avelas khå lumea roimasti
thai dukhati.
O dilabaimos o romano del tu phaka
karing o traio.
MAGNETOFONO
Kamau te çîrdau le dilea le romaia le
phurikane.
Kai sî o mikrofono?
Mukh tu pe kakoa butono.
Deparpale.
Khos.
Mek tu po butono te desangle.
De parpale but.
Atårdear o aparato.
Astardili e èipta.
227
Nu-Æi mai funcÆioneazå
magnetofonul.
Mai vrei så înregistrezi?
Vino mâine cu un alt aparat.
Mai existå båtrâni care çtiu
så cânte pentru a fi înregistraÆi.
Chiar dacå nu sunt båtrâni, tinerii
au învåÆat de la ei.
Cântecul romilor nu-l poate opri
nici moartea.
PROVERBE
Nu låsa pe mâine ce poÆi face azi.
Mai bine mai târziu decât niciodatå.
Cine vrea prea mult, nu are nimic.
Nu haina face pe om.
Orice råu înspre bine.
Totul e bine când se sfârçeçte
cu bine.
Mai rea ca moartea e lenea cea
ruçinoaså.
Nu iese fum fårå foc.
Cine vorbeçte mult, adesea
greçeçte.
Se repetå mereu aceeaçi poveste.
Apele liniçtite sapå adânc.
Nevoia te învaÆå çi ce nu Æi-e voia.
Cine s-a fript cu ciorbå, suflå çi-n
iaurt.
Ce-i prea mult nu e bun.
228
Èi mai jeal teo magnetofono.
Mai kames te çîrdes?
Av tehara avrå aparatosa.
Mai sî phurå kai jeanen te dilaban
kaste çîrdaule.
I te na avena kadea phurå, le tårne
sîtile lendar.
O dilabaimos le romengo našti
atardearåles èi o mulimos.
DIVANURI GODEALE
Na mekh po tehara so dašti kårås
ades.
Mai mišto mai dur sar èiåkhdata.
Kon kamel but, nai les khanèi.
Nai rahami kårål le manušes.
Sako nasul karing o mišto.
Sa sî mišto kana ispråvil pe le
mištimasa.
Mai jungalo sar o mulimos sî o
khandinimos lajano.
Èi anklel thuw bi iagako.
Kon del duma but, butivar athadeol.
Amboldel pe butivar sakodea
paramièi.
Le paia kovle halearån andrå.
O tråbuimos sîkavel tu i so èi kames.
Kon phabulo ande zumi phurdel i
ando thud o šuklo.
So sî but, nai lašo.
Cuvântul e de argint çi tåcerea e
de aur.
Dintr-o scânteie poate lua foc çi
o caså.
Banul la ban trage.
Nu tot ce stråluceçte e din aur.
Ulciorul nu merge de multe ori
la apå.
Cu o sutå de gânduri nu-Æi plåteçti
datoria.
Cu o floare nu se face primåvarå.
Cine fuge dupå doi iepuri o datå,
nu prinde nici unul.
A cåuta acul în carul cu fâm.
Cine sapå groapa altuia, cade
singur în ea.
Cine seamånå vânt, culege
furtunå.
Banu-i ochiul dracului.
Cine se bagå între lupi, ajunge så
urle.
Cine se face oaie, îl månâncå lupul.
A merge cu nasul în vânt.
Bate fierul pânå-i cald.
Când am mâncat oare din aceeaçi
strachinå?
Faci bine, bine gåseçti.
Faci råu, råu gåseçti.
Graba stricå treaba.
A împåca çi capra çi varza.
A-Æi intra pe o ureche çi a-Æi ieçi
pe cealaltå.
Frica då curaj.
O divano sî rupuno thai o biduma sî
sumnakuno.
Anda khå astarimos iagako dašti lel
iag i åkh khår.
O lov loveste çîrdel.
Na sa so stråfeal sî sumnakuno.
O khoro èi jeal butivar koa pai.
Kha šelasa gândurença èi potines teo
unjilimos.
Kha luludeasa èi kårdeol pe milai.
Kon prastel pala dui šošoia
andakhdata, èi astarål èi iekh.
Te rodes e suv ando urdon le
khasåsa.
Kon hunavel e hîv avråsti perål o
ande la.
Kon šudel braval tidel e dei la
bravaleati.
O lov sî e iakh le bengåsti.
Kon šol pe maškar le ruw aråsål te
hunhuil.
Kon kårdeol bakri, hales o ruuw.
Te jeal le nakhåsa ande braval.
Mar o sastri ji kai lo tato.
Kana haleam anda sa kodoa èearo.
Kårås mišto, mišto arakhås.
Kårås nasul, nasul arakhås.
O iuçîmos èiorarål e buti.
Te împåtil i la buznea thai i le šahås.
Te šolpe tukå pakh kan thai te anklel
poa kolaver.
E dar del tu zor.
229
Cine greçeçte, plåteçte.
Mårul putred îl stricå çi pe
cel bun.
E cale lungå de la a spune la
a face.
Tåcut ca un peçte.
Rufele murdare se spalå
în familie.
A-çi lua pâinea de la gurå.
La omul sårac nici boii nu trag.
Atâta lume cât pår am în cap.
A sta ca pe ace.
În Æara orbilor chiorul e împårat.
La maså nu se îmbåtrâneçte
niciodatå.
Nu låsa sita cea veche pentru cea
nouå.
Foamea e cel mai bun bucåtar.
Se uita cu un ochi la fåinå çi cu
altul la slåninå.
Câinele care latrå nu muçcå.
Noaptea e bun etnic.
Când pisica nu e acaså çoarecii
joacå pe maså.
Nu haina face pe om.
Cine cautå gåseçte.
Un råspuns bun potoleçte mânia.
Limba dulce este un pom de viaÆå,
dar limba stricatå zdrobeçte
sufletul.
Multe cåi pot pårea bune omului,
dar la urmå duc la moarte.
230
Kon athadeol, potinel.
E phabai e èioàî èioàarål i la lašea.
Sî drom baro kata o phendimos koa
kårimos.
Bimohko sar khå mašo.
Le gada le melale thon pe ande
familia.
Te del pehko manào katoa mui.
Koa manuši o èioào èi le guruv èi
çîrden.
Kaditi manuši sode ball sî ma ando
šero.
Te bešel sar pel suvea.
Ando èem le koàångo o koào sî
tagar.
Kai skafidi èi phureol pe èiåkhdata.
Na mekh o èiuro o e purano anda
kukoa o neo.
E bokh sî o mai lašo tiraitorii.
Dikhålas kha iakhasa koa aào thai
avrea iakhasa koa mas o thulo.
O jukål kai bašel èi hal.
E reat sî lašo krisînitori.
Kana e mîrtana nai khårå le hîrçî
khåleln pe skafidi.
Na e rahami kårål le manušes.
Kon rodel arakhål.
Khå divano lašo atårdearål e holi.
E šib e gugli sî khå kašt traiohko, e
šib e èioàî linèearål o sufleto.
But droma amean laše le manušehkå
ta palal nigrån koa mullimos.
Femeia înÆeleaptå îçi zideçte casa,
iar femeia nebunå o dårâmå cu
mâinile ei.
Cine este iute la mânie, face prostii.
Cine cruÆå nuiaua, uråçte pe
fiul såu.
Cine-l iubeçte, îl pedepseçte îndatå.
Calea nebunului este fårå prihanå
în faÆa lui.
ÎnÆelepciunea preÆuieçte mai mult
decât mårgåritarele.
Comorile câçtigate pe nedrept nu
folosesc.
Cine lucreazå cu o mânå leneçå,
såråceçte, dar mâna celor harnici
îmbogåÆeçte.
O femeie cinstitå este cununa
bårbatului ei, dar cea care-i
face ruçine este ca putregaiul
în oasele lui.
Cine îçi påzeçte gura, îçi påzeçte
sufletul.
De multe ori chiar în mijlocul
râsului inima poate fi mâhnitå çi
bucuria poate sfârçi prin necaz.
Depårteazå-te de nebun, cåci nu
pe buzele lui vei gåsi çtiinÆa.
Unul face pe bårbatul çi nu are
nimic, altul face pe såracul çi are
totuçi mari avuÆii.
Buza care spune adevårul este
întåritå pe vecie, dar limba
mincinoaså nu stå decât o clipå.
E juvli e harai vazdel pehko khår, ta
e juvli e dili peraveles pehkå
vastença.
Kon sî iuto kai holi kårål dilimata.
Kon èi lel e àai lehko šav sî lehkå
jungalo.
Kon nikrål leste maråles.
O drom le dilehko sî angla leste bi
došako.
O haraimos sî mai kuèi sar le
mårgåritarea.
Le mandina line bièeaèe nai laše.
Kon kårål buti le vastea èioào
èioàaol, ta o vast le lašengå
bravarån.
Khå juvli haraii sî o souono pehkå
murešehko, ta kutea kai kåråles
lajavehko sî sar åkh ternimos ande
leskå kokala.
Kon arakhål pehko mui arakhål
pehko dii.
Butivar orta ando maškar le
asamahko o illo dašti avel
holeariko thai o bathailimos o
dašti atårdeol dukhasa.
De tu dur paša o dilo kå na pe lehkå
ušt arakhås o sîkaimos.
Iekh kårål po bravalo thai nai les
khanèi, aver kårål po èioào thai sî
les barå bravalimata.
O ušt kai phenel o èeaèimos sî
zureardo èinastero, ta e šib e
hohamni èi bešel numa åkh çîra.
231
Oriunde se munceçte este çi câçtig.
O inimå liniçtitå este viaÆa trupului,
dar pizma este putrezirea oaselor.
Domnul se îndepårteazå de cei råi,
dar ascultå rugåciunea celor fårå
prihanå.
Mai bine puÆin, cu dreptate, decât
mari venituri, cu strâmbe.
Moartea çi viaÆa sunt în puterile
limbii.
Pâinea minciunii este bunå
omului, dar mai pe urmå gura
îi este plinå de pietriç.
Dacå cineva blesteamå pe tatål çi
pe mama sa, i se va stinge
lumina în mijlocul întunericului.
Bogatul çi såracul se întâlnesc.
Domnul i-a fåcut çi pe unul çi
pe altul.
ÎnvaÆå pe copil calea pe care va
trebui så o urmeze, când va îm-
båtrâni nu se va abate de la ea.
Omul milostiv va fi binecuvântat
cå då såracului din pâinea lui.
Cine-çi då, lui îçi då.
Un nume bun este mai de dorit
decât o bogåÆie mare.
A fi iubit preÆuieçte mai mult
decât argintul çi aurul.
Când nu mai sunt lemne focul se
stinge.
Omul face multe planuri în inima
lui, dar hotårârea Domnului este
cea care se împlineçte.
232
Orkai kårl pe buti sî i mandin.
Åkh illo kovlo sî o traio le trupohko
ta e holi sî o ternimos le kokalengo.
O Dell dureaol paša le jungale ta
ašunel o rudimos le bibezehalengo.
Mai mišto hançî èeaèimasa sar barå
mandina bandimasa.
O mulimos thai o traio sa sî ande
zoà la šibati.
O manào le hohaimahko sî lašo le
manušehkå ta mai palal lehko mui
sî pherdo tišai.
Te dela arman varekon peskå dades
thai pehka da, atårdeola lehkå e
duda ando maškar le kalimahko.
O bravalo thai o èioào maladeon. O
Dell kårdea i iekhås thai i avrås.
Sîkav le šaórås o drom pe sao te
phirål, kana phureola èi naçela pa
leste.
O manuši kai del sî bravalo kå del le
èioàås anda pehko manào.
Kon del pehkå del.
Khå anau lašo sî mai kamblino, sar
khå baro bravalimos.
Te aves kamblino kårål mai but sar
o rup thoa sumnakai.
Kana manai kašt e iag merål.
O manuši ande pehko illo kårål
pehkå but divanuri, ta so kamel o
Dell kodea kårdeol pe.
Cine se gândeçte så facå råu se
cheamå un om plin de råutate.
Dacå stai la maså la unul dintre
cei mari, ia seama ce ai dinainte:
pune-Æi un cuÆit în gât dacå eçti
prea lacom.
Nu vorbi la urechea celui nebun,
cåci el nesocoteçte cuvintele tale
înÆelepte.
Cum se întoarce câinele la vårsat,
aça se întoarce nebunul la
nebunia lui.
Dacå este flåmând vråjmaçul tåu,
då-i pâine så månânce, dacå-i
este sete, då-i apå så bea. Cåci
fåcând aça aduni cårbuni
aprinçi pe capul såu.
Nu opri o binefacere celui ce are
nevoie de ea, când poÆi s-o faci.
Nu te certa fårå pricinå cu cineva
când nu Æi-a fåcut nici un råu.
Påzeçte-Æi inima mai mult ca orice,
cåci din ea ies izvoarele vieÆii.
Cårarea pe care mergi så fie netedå
çi toate cåile tale vor fi hotårâte:
nu te abate nici la dreapta, nici la
stânga çi fereçte-te de råu.
Calea celor råi este ca întunericul
cel gros: ei nu våd de ce se vor
poticni.
Fiule, nu dispreÆui mustrarea
Domnului çi nu te mâhni pe
Kon rodel te kårål nasul bušol khå
manuši pherdo nasulimos.
Te bešesa kai, skafidi ka iekh andal
barå dikh so sî tu anglal: tho tukå
khå šuri ande koàî te avesa but
bokhalo.
Na de duma koa kan le dilehko,
kå èi atearål te divanuri le
haraimahkå.
Sar amboldel pe o jukål ka pehko
šaglimos kadea amboldel pe o dilo
ka pehko dilimos.
Te avela bokhalo kon halea pe tusa,
deles manào te hal, te avela lehkå
truši deles pai te pel. Te kåråsa
kadea tides angar astarde pe lehko
šero.
Na atårdear khå mištimos kodolehkå
kai avilo tute, kana dašti kårås les.
Na hatu bi kha došasa varekasa kana
èi kårdea tukå èi khå nasul.
Arakh teo illo mai but sar sa kå anda
leste anklen le paia le traiohkå.
O drom kai ušteaves pe leste te avel
orta thai sa te droma avena laše:
na nakh ande èeaèi rig thai èi ande
bièeaèi thai arakh tu nasulimastar.
O drom le jungalengo sî sar ando
kalimos o thulo: on èi dikhån
sostar maladeona.
Šava, te na holeauos po Dell, thai na
av holeariko kana pekål tu. O Dell
233
 pedepsele Lui. Cåci Domnul
mustrå pe cine iubeçte, ca un
pårinte pe copilul pe care îl
iubeçte.
Frica de Domnul lungeçte zilele,
dar anii celui råu sunt scurtaÆi.
Unul care då cu mâna largå
ajunge bogat; çi altul care
economiseçte prea mult nu
face decât så såråceascå.
Cine vorbeçte mult, nu se poate
så nu påcåtuiascå, dar cel ce-çi
Æine buzele este un om chibzuit.
Celui råu de ce se teme aceea i se
întâmplå, dar celor neprihåniÆi li
se întâmplå dorinÆa.
Binecuvântarea Domnului
îmbogåÆeçte çi El nu laså så fie
urmatå de nici un necaz.
Cum este oÆelul pentru dinÆi çi
fumul pentru ochi, aça este
leneçul pentru cel ce-l trimite.
În ziua mâniei bogåÆia nu slujeçte
la nimic.
Ce folos are omul din toatå truda
pe care çi-o då sub soare?
Un neam trece, altul vine çi påmân-
tul råmâne veçnic în picioare.
Soarele råsare, apune çi aleargå spre
locul de unde råsare din nou.
Ce a fost va mai fi çi ce s-a fåcut
se va mai face; nu este nimic
nou sub soare.
234
pekål kas kamel, sar khå dad pehka
šaórås kai kame les.
E dar le Devellesti barearål le des, ta
le bårš le junglalehkå sî šinde.
Iekh kai del but andoa vast aråsål
bravalo, ta iekh kai tidel but èi
kårål avervareso te èioàaol.
Kon del duma but našti te na
bezehavel, ta kon nikårål pehkå ušt
sî khå manuši godealo.
Kolehkå le jungalehkå sostar sî lehkå
dar kodea avelehkå, ta le manušehkå
bibezehalo del pe lehkå so kamel.
O lašimos le Devllehko bravarål thai
O èi mekål pe leste èi khå dukh.
Sar sî o sastri andal dand thai o thuw
andal iakha kadea sî i o èioào anda
kukoa kai tradeles.
Ando des la holeako o bravalimos
nai lašo khanèehko.
Sao kandimos sî le manušes anda sa
pehko tidimos tala o kham?
Khå neamo nakhål, aver avel thai e
phuw ašel èimastero ande
pînrånde.
O kham anklel, perål thai prastel
karing o than katar anklel pale.
So sas sî te mai avel thai so sas
kårdo sî te mai kårdeol; nai khanèi
neo tala o kham.
Nimeni nu-çi va mai aduce aminte
de ce a fost mai înainte; çi ce va
mai fi, ce se va întâmpla mai pe
urmå nu va låsa nici o urmå de
aducere aminte la cei ce vor tråi
mai târziu.
Am våzut tot ce se face sub soare;
çi iatå cå totul este deçertåciune
çi goanå dupå vânt.
Ce este strâmb nu se poate
îndrepta çi ce lipseçte nu se
poate trece la numår.
Unde este multå înÆelepciune este
çi mult necaz çi cine çtie multe
are çi multå durere.
Dumnezeu va judeca çi pe cel bun
çi pe cel råu; cåci El a sorocit o
vreme pentru orice lucru çi
pentru orice faptå.
Cine çtie dacå suflarea omului se
suie în sus, çi dacå suflarea
dobitocului se coboarå în jos
spre påmânt.
Mai bine o mânå plinå de odihnå
decât amândoi pumnii de trudå
çi goanå dupå vânt.
Cåci, dacå visurile se nasc din
mulÆimea grijilor, prostia
nebunului se cunoaçte din
mulÆimea cuvintelor.
Dar dacå a dat Dumnezeu cuiva
avere çi bogåÆii çi i-a îngåduit så
månânce din ele, så-çi ia partea
Khonikh èi mai anela pehkå godi so
sas mai anglal; thai so mai avela, so
mai kårdeol pe palalal èi anes tukå
godi ka kukola kai juvina mai
angle.
Dikhlem sa so kårdeol pe tala o
kham; thai dikhta kå sa sî
hohaimos thai prastaimos pala-i
braval.
So sî bango našti te ortol pe thai so
nai našti nakhavel pe koa
dindimos.
Kai sî but haraimos sî les i but
pîngania thai kon jeanel but sî les
buti dukh.
O Dell krisînila i le lašes thai i le
jungales; kå O thodea khå èiro
anda orsavi buti thai anda orsavo
kårimos.
Kon jeanel kana o phurdimos le
manušehko anklel oprå, thai kana
o phurdimos le animalengo telearål
tele karing e phuw.
Mai mišto khå vast bilašao sar lidui
dukhuma pherde buti thai
našlimos palai braval.
Kana, le sune kårdean pe anda-l
pharimata, o dilimos le dilehko
prinjeandeol pe andal but divanuri.
Ta kana dea o Dell varekas mandina
thai bravalimata, thai dea les te hal
anda lende, thai te bukuril pe ando
235
 lui din ele çi så se bucure în
mijlocul muncii lui, acesta este
un dar de la Dumnezeu.
Mai bine så te duci într-o caså de
jale decât så te duci într-o caså
de petrecere; cåci acolo îÆi aduci
aminte de sfârçitul oricårui om
çi cine tråieçte, îçi pune la inimå
lucrul acesta.
Inima înÆelepÆilor este în casa cu
jale, iar inima celor fårå minte
este în casa petrecerii.
Nu te gråbi så te mânii în sufletul
tåu, cåci mânia locuieçte în
sânul nebunilor.
ÎnÆelepciunea preÆuieçte cât o
moçtenire çi chiar mai mult
pentru cei ce våd soarele.
Uitå-te cu bågare de seamå la
lucrarea lui Dumnezeu: cine
poate så îndrepte ce a fåcut
El strâmb?
În ziua fericirii, fii fericit çi în ziua
nenorocirii gândeçte-te cå
Dumnezeu a fåcut çi pe una çi
pe cealaltå, pentru ca omul
så nu mai poatå çti nimic din
ce va fi dupå el.
Dar nu fi nici peste måsurå de råu
çi nu fi fårå minte: pentru ce vrei
så mori înainte de vreme?
Inima înÆeleptului este la dreapta,
iar inima nebunului la
stânga lui.
236
maškhar lehka buteako, kadea sî
khå pativ kata o Dell.
Mai mišto te jeas ande khå khår
roimahko sar ande khå khår
khålimahko; oèe anes tukå godi
koa ispråvimos sako manušehko,
thai kon juvil, thol pehkå koa illo
kadea buti.
O illo le haranengo sî ando khår le
roimahko, ta o illo kolengo bi
godeako sî ando khår le
khålimahko.
Na rode te holeauos ande teo dii, kå
e holii bešel ande bårkh le dilendi.
O haraimos kårål sode khå
bravalimos, thai i mai but anda
kola kai dikhån o kham.
Dikh bute šutimasa ande godi kai
buti le Devllesti: kon daštil te ortol
so kårdea O bangås?
Ando des le bahtalimahko, av
bakhtalo, thai ando des le
roimahko an tukå godi koa Dell kå
kårdea i kola thai la kolavrea, kaste
o manuš te na mai jeanel khanèi
anda so avela pala leste.
Ta na av kaiti då jungalo thai na av
bi godeako: anda soste kames te
merås angla o èiro?
O illo le haranehko sî ande lesti
èeaèi rig ta o illo le dilehko sî ande
lesti bièeaèi rig.
Cine sapå groapa altuia cade
singur în ea çi cine surpå un
zid, va fi muçcat de un çarpe.
Cine sfårâmå pietre, este rånit de
ele çi cine despicå lemne este
în primejdie.
Când se toceçte fierul, trebuie så-Æi
îndoieçti puterile; de aceea la
izbândå ajungi prin înÆelepciune.
Când muçcå çarpele, fiindcå n-a
fost vråjit, vråjitorul n-are nici
un câçtig din meçteçugul lui.
Nebunul spune o mulÆime de
vorbe, måcar cå omul nu çtie ce
se va întâmpla çi cine-i va spune
ce va fi dupå el.
Când mâinile sunt leneçe cade
grinda çi când se lenevesc
mâinile, plouå în caså.
Aruncå-Æi pâinea pe ape çi dupå
multå vreme o vei gåsi iaråçi!
Împarte-o în çapte çi chiar în opt,
cåci nu çtii ce nenorocire poate
da peste påmânt.
Când se umplu norii de ploaie, o
varså pe påmânt.
Ori încotro ar cådea copacul, fie
spre miazåzi, fie spre
miazå-noapte, în locul unde
cade, acolo råmâne.
Cine se uitå dupå vânt nu va
semåna çi cine se uitå dupå
nori nu va secera.
Kon hunavel e hîv avråsti perål o
ande la, thai kon peravela khå zîdo
avela halo khå sapestar.
Kon linèearåla baà, sî dukhado
lendar, thai kon phaàavel le kašt sî
mulimasko.
Kana haleol o sastri tråbul te
zurearås te zora; anda kodea koa
ispråvimos aråsas koa haraimos.
Kana dandearål o sap, kana nas
drabardo, o drabarno nailes èi khå
lov anda lesti buti.
O dilo phenel but divanuri, musai kå
o manuši èi jeanel so avela, thai
kon phenela lehkå so sî te avel
pala leste.
Kana le vast èi kårån khanèi perål o
berand thai kana èi mai kårån
khanèi, piteal o brîšind ando khår.
Šude teo manào pel paia thai na pala
but èiro arakhåsa les pale!
Hulav la ande efta thai i ande ohto,
nde, kå èi jeanes èe èiorîmos poš te
del pai phuw.
Kana pherdeon le norea brîšindestar,
šorån les pe phuw.
Or kai peråla o kašt avela palaodes
palaereat, ando than kai perål oèe
ašel.
Kon dikhål palai braval, èi šol ande
phuw, thai kon dikhåla palal norea
èi tidela.
237
Cum nu çtii care este calea
vântului, nici cum se fac oasele
în pântecele femeii însårcinate,
tot aça nu cunoçti nici lucrarea
lui Dumnezeu, care le face
pe toate.
Dulce este lumina çi o plåcere
pentru ochi så vadå soarele.
Deci, dacå un om tråieçte mulÆi
ani, så se bucure în toÆi anii
aceçtia çi så se gândeascå ce
multe vor fi zilele de întuneric.
Tot ce va veni este deçertåciune.
Goneçte orice necaz din inima ta çi
depårteazå tot råul din trupul tåu;
cåci tinereÆea çi zorile vieÆii sunt
trecåtoare.
Dar adu-Æi aminte de Fåcåtorul tåu
în zilele tinereÆii tale, pânå nu vin
zilele cele rele çi pânå nu se
apropie anii când vei zice: „Nu
gåsesc nici o plåcere în ei“;
pânå nu se întunecå soarele çi
lumina, luna çi stelele çi pânå
nu se întorc norii îndatå dupå
ploaie;
pânå nu încep så tremure paznicii
casei (mâinile) çi så se
înconvoaie cele tari (picioarele);
pânå nu se opresc cei ce macinå
(dinÆii), cåci s-au împuÆinat;
pânå nu se întunecå cei ce se
uitå pe ferestre (ochii);
238
Sar èi jeanes sao sî o drom la
bravaleako èi sar kårdeon pe le
kokala ando páà la phareako, sa
kadea èi jeanes èi e buti le
Devllesti, kai kåråle saoàån.
Gugli sî e duda thai khå šukarimos
andal iakha te dikhån le khames.
Kana, khå manuši but bårš, trail, te
bukuril pe, ande sa kadala bårš thai
te anel pehkå godi sode då but
avena le des le kalimahkå. Sa so si
te avela sî hohaimos.
Našau sako holi anda teo illo, thai de
rigate sa o nasulimos anda tute; kå
teo tårnimos thai o pharaimos la
èivavako sî nakhlimahkå.
Ta antukå godi Kolestar kai Kårdea
tu andel des te tårnimahkå, ji pune
te aven le des le jungale thai ji
pune èi aven le bårš, kana phenesa:
„Èi arakhau èi khå lašimos ande
lende“
ji pune èi kaleola o kham thai e
duda, o šonuto thal èeraia, thai
ji pune èi amboldeon pe le
norea pala o brîšind;
ji pune èi thon pe te izdran le pân-
darea le khåråhkå (le vast), thai
te mekån pe le zurale (le pînàa);
ji pune èi atårdeon te linèearån
(le dand), kå hançîle;
ji pune èi kaleon kola kai dikhån
pal jeamurea (le iakha);
 pânå nu se închid cele douå uçi ji pune èi phandadeon kola dui
dinspre uliÆå (buzele), când udara karing o drom (le ušt), kana
uruitul morii slåbeçte, te scoli la o ušandimos le savohko saiol, ta
ciripitul unei påsåri, glasul uštes koa dilabaimos le èirikleko,
tuturor cântåreÆelor se aude o mui saorångo dilabaitorengo
înåbuçit, te temi de orice înålÆime ašundeol pe èioàås, daras anda
çi te sperii pe drum, parcå nu sako uèimos, thai daras po drom,
înfloreçte migdalul cu peri albi, çi ji pune èi luludearål o kašt le
de abia se târåçte låcusta, pânå ambrolença parne, thai kana èi
nu-Æi trec poftele, cåci omul mai çîrdeol pe o grast la èeareako,
merge spre casa lui cea vecinå çi ji pune èi nakhån te kambrimata,
bocitorii cutreierå uliÆele; kå o manuši jeal karing pehko
khår o devllikano, thai le roitoare
phirån pel droma;
pânå nu se rupe funia de argint, ji pune èi šindeol o šelo o rupuno,
pânå nu se sfarmå vasul de ji pune èi pharadeola o èearo o
aur, pânå nu se sparge gåleata sumnakuno, ji pune èi rimol pe
la izvor çi pânå nu se stricå e kanta koa pai, thai ji kana èi
roata de la fântânå; èioàaol e àoata la haingati;
pânå nu se întoarce Æårâna în ji pune èi amboldel pe o kotor
påmânt, cum a fost, çi pânå phuweako ande phuw, sar sas,
nu se întoarce duhul la thai ji pune èi amboldel pe o
Dumnezeu, care l-a dat. dii koa Dell, kai dea les.
Cuvintele înÆelepÆilor sunt ca Le divanuri le haranengå sî sar le
niçte bolduri; çi strânse la suvea; thai tidine andekh than sî
un loc sunt ca niçte cuie båtute, sar le karfea marde, dine kata khå
date de un singur ståpân. korkoào manuš baro.
Teme-te de Dumnezeu çi påzeçte Dara le Devllestar thai arakh Lehkå
poruncile Lui. Aceasta este divanuri. Kadea sî o unjilimos sako
datoria oricårui om. manušehko.
Cåci Dumnezeu va aduce orice Kå o Dell anela sako kårimos kai
faptå la judecatå çi judecata kris, thai kadea kris kårdeola pe
aceasta se va face cu privire la tot angla sa so sas garado, avela mišto,
ce este ascuns, fie bine, fie råu. avela nasul.

239
240