apitolul VIII. Protectia transformatoarelor si autotransformatoarelor = Vv .1. Tipuri de protectii prevazute pentru transformatoare si autotransformatoare Defectele pentru care sunt prevazute protectii specifice pot fi clasificate in defecte interne si defecte externe. Principalele defecte interne sunt: ® scurtcircuite polifazate; = scurtcircuite monofazate pe infasurari de inaltd tensiune si puneri la pamant pe cele de medie tensiune; ® scurtcircuite intre spirele aceleiasi faze. Defectele externe transformatorului, pentru care acesta trebuie prevazut cu protectii corespunzaitoare sunt: © scurtcircuite polifazate; = scurtcircuite monofazate pe echipamente de inalt& tensiune conectate Ia transformator sau puneri la pamént, Regimurile anormale posibile sunt: = suprasarcini; ® scdderea nivelului uleiului in cuva. Protectiile impotriva defectelor interne precum si protectiile impotriva defectelor exteme transformatoarelor cu dow’ infiguriri trebuie si actioneze la declansarea tuturor intrerupatoarelor, Protectiile impotriva defectelor externe in cazul transformatoarelor cu trei s& actioneze numai la deconectarea intrerupatorului infagurarii conectate cu in care s-a produs defectul. Protectiile impotriva regimurilor anormale actioneaz la semnalizare; in cazul statiilor fir personal permanent de serviciu, toate protectiile actioneaza la declangare. Protectia transformatoarelor trebuie realizata cu considerarea particularitatilor schemei de conexiuni a stafiei respective. Normativul in vigoare recomanda urmatoarele tipuri de protectii = protectia maximala de curent impotriva scurtcircuitelor exterioare; = protectia maximala de curent impotriva suprasarcinilor; = protectia diferentiala longitudinala impotriva scurtcircuitelor polifazate interne;> 256 Protectia sistomolor electrice . protectia de distant, pentru transformatoare de puteri mari, impotriva scurtcircuitelor interne gi exterioare; = protecfii homopolare impotriva scurtcircuitelor monofazate sau a punerilor la paimant; m= protectia de gaze impotriva defectelor interne. Vill.2. Protectia maximala de curent a transformatoarelor impotriva scurtcircuitelor exterioare si a suprasarcinilor vi - Consideratii generale Protectia transformatoarelor cu doud infasurdri impotriva scurtcircuitelor polifazate exterioare se realizeaz& in modul urmator; @. La transformatoarele coboritoare, se prevede o protectie maximala de curent, temporizatd, instalat pe partea alimentarii, cu sau fri blocaj de tensiune minima. Protectia se va realiza in varianta pe doua sau trei faze, in functie de tratarea neutrului refelei Ia care este conectatA inffisurarea transformatorului si de sensibilitatea protectiei. La transformatoarele coboriitoare se prevede in plus si 0 protectie pe partea tensiunii inferioare in toate cazurile in care protectia dinspre surs& nu asigura un coeficient de sensibilitate de 1,2 la defecte pe bara de tensiune inferioara. b. La transformatoarele cu surse pe ambele infasurari, cu puteri de cel pujin 10 MVA, se prevede © protectie maximala de curent instalati pe partea alimentarii principale Ppunctul a, completat cu o a doua protectie maximala, care trebuie sa fie sensibila la scurtcircuite alimentate din sursa a doua. in cazul in care una din cele doua protectii nu asigura sensibilitatea necesara, aceasta se va completa cu blocaj de tensiune minima sau cu 0 protectie de curent de secvenfa invers4, C. La transformatoarele cu surse pe ambele infiiguriri, cu tensiunea superioara de 220 sau 400 kV, se prevede o protectie de distant realizata astfel: = pentru transformatoarele cu tensiunea superioar& de 220 kV, de reguldi, cu o protectie de distanta pe partea alimentarii principale; ‘= pentru transformatoarele cu tensiunea superioari de 400 kV, cu doua protectii de distant, instalate pe infasurarile conectate la surse. Protectiile impotriva scurtcircuitelor polifazate exterioare vor comanda declansarea tuturor intrerupatoarelor transformatorului. Protectia transformatoarelor cu mai mult de doud infésurdri, impotriva scurtcircuitelor polifazate exterioare se va realiza in modul urmator: a. La transformatoarele cobordtoare cu dou’ infiiguriri secundare, care alimenteazi sectii ce functioneaz’ separat, se prevad protectii att pe partea alimentarii cAt $i pe partea fiecarei sectii. Protectia de pe partea alimentirii va comanda declansarea tuturor intrerupatoarelor, iar protectiile de pe sectii vor actiona numai la declansarea intrerupatorului sectiei respective. b. La transformatoarele coboratoare cu mai mult de doud infasuriri secundare, conectate prin trei sau mai multe intrerupatoare, protectia se prevede pe toate infasurarile transformatorului si va actiona la declansarea intrerupatorului infgurarii respective, cuVIII. Protectia transformatoarelor gi autotransformatoarelor 257 | excepfia protectiei de pe partea alimentarii principale care va comanda declansarea tuturor intrerupatoarelor. La transformatoarele cu mai multe infigurari, cu alimentarea din mai multe surse, protectia impotriva scurtcircuitelor exterioare trebuie s8 fie directionata, in cazul in care acest lucru este necesar din conditii de asigurare a selectivitagii, vi .2. Protectia maximala de curent a transformatoarelor cu doua infasurari Aceasti protectie, in principiu, se realizeazi ca la generatoarele sincrone. In cazul transformatoarelor cu dou’ infiigurari cu o singura sursi de alimentare, transformatoarele de curent ale protectiei se monteazA pe partea sursei pentru ca protectia maximal de curent si poat actiona, ca protectie de rezerva, gi in cazul defectelor interne, in cazul transformatoarelor cu surse de alimentare pe ambele infiisurari, transformatoarele de curent se monteaz pe partea sursei care, la scurtcircuit intern, debiteaza un curent de scurtcircuit in valori raportate mai mare, Aceast solutie asigura o sensibilitate maxima a protectiei de curent la defecte interne, cand actioneazii ca protectie de rezerva. in fig. VIIL1 sunt prezentate scheme de principiu monofilare ale protectiilor de curent utilizate in cazul transformatoarelor cobordtoare, dupa cum urmeaza: decl. @) san © Fig. VILL.1, Protectia maximala de curent temporizata (a), cu blocaj de minima tensiune (b) si cu FTSI (c) a transformatoarelor cu dou’ infigurari[> 258 Tieton name omaeetak a In fig. VIll.1a — protectia maximala de curent temporizatd, al c&rei curent de pornire se stabileste cu relatia K, Typ — aid, ¢vulL) Curentul de sarcin& maxima Iyorc qx, S€ calculeaz’ in dou’ ipoteze, in functie de condifiile reale de functionare a transformatorului. /n prima ipotezd, curentul de sarcin’ maxima este constituit din curentul care circulé prin transformatorul protejat la autopornirea motoarelor electrice alimentate din acest transformator: Teams: Kgl fra AAR (VulL.2) Iyweinas, = 'n+ Keg, Ing, CAAAR (viIL3) unde: /,, este curentul nominal al transformatorului; ia Kap, ~ coeficientii de autopornire, determinati de tipul motoarelor respective; Jn spl, ~ Surentul nominal corespunzator sarcinii suplimentare conectate de AAR. A doua ipotezd de calcul se considera in cazul in care transformatorul functioneaza in paralel cu alte transformatoare identice. La iegirea din functiune a unuia dintre acestea, transformatorul protejat trebuie si preia o parte sau toatA sarcina acestuia. In acest caz, curentul de sarcini maxima se determina (VIIL4) ‘in care » este numarul transformatoarelor care functioneaza in paralel. in cazul in care ambele ipoteze trebuie considerate, pentru Mare max. SC alege valoarea ‘maxima din relatiile (VIIL2) sau (VIIL.3) si (VIIL.4), Dupa determinarea curentului de pornire cu relatia (VIII.1) se verificé sensibilitatea protectiei la scurtcircuite la sfargitul elementului vecin, spre consumator, Dac& nu se asigura Kons 1,5, 8¢ introduce blocajul de minima tensiune (fig. VIII.1b si c) si filtrul de curent de secvenfé inversd (fig. VIII.2). = In fig, VIII.1b — protectia maximala de curent temporizatd, cu blocaj de minima tensiune, al cfrei curent de pornire se determina cu relatia: K, bp ln =(3+14)l, (VIILS) Prezenja blocajului de minim’ tensiune permite reducerea curentului de pornire, de la valoarea din (VIII,1) la valoarea din (VIIL.5). win fig. VIIL1c —protectia maximal de curent temporizata, cu blocaj de minima tensiune cu sensibilitate imbundtdqitd in cazul scurtcircuitelor bifazate externe, asemindtoare protectiei GS din fig. VIL.2. Tensiunea de pornire a protectiei realizate cu releul maximal de tensiune 3, care actioneaza la defecte bifazate, se determina prin: Uppy =0,06Uy 5 (vini6) iar cea a protectiei realizata cu releul 4, ce actioneaza la scurteircuite simetrice este: Up, = Lines (VIIL7) FO Kae KesVIII, Protectia transformatoarelor 91 autotransformatoarelor 259 a In fig. VIIL2. este reprezentaté schema protectiei maximale de curent impotriva scurtcircuitelor exterioare si a suprasarcinilor, in varianta cu FCSI, pentru un transformator cu alimentare bilaterala, cu putere mai mare de 4MVA. Releele I si 2 constituie protectia impotriva suprasarcinilor, 3, 4, 5 si 7 — protectia impotriva scurtcircuitelor simetrice, iar FCSI impreund cu 6 si 7 — protectia impotriva scurtcircuitelor bifazate. ‘Semnalizare Fig. VIIL2. Protectia maximala de curent cu blocaj de minima tensiune si FCSI a transformatoarelor cu doua infligurairi Curentul de pornire al protectiei impotriva suprasarcinilor se calculeazA cu relatia: K ise gil (VIIL8) unde Kip = 1,05, iar pentru protectia impotriva defectelor simetrice, se adopts Ky ls eh (VIL) In care Kyjg= 1,141.2. Pentru blocajul de minima tensiune, marimea de pornire se calculeaza cu (VUIL.7). Curentul de pomire al protectiei impotriva scurtcircuitelor bifazate, previizuth pentru transformatoare ridicdtoare gi autotransformatoare, se determina in urmatoarele condigi: 4. Desensibilizarea tn raport cu curentul de dezechilibru al FCSI in regim de sarcin& ‘maxima al transformatorului, cu o relatie analoga cu (VII.18) K, Lapp =e Nex FCI + (VII1.10) 2. Coordonarea sensibilitffii cu protectiile elementelor vecine, cu o relatie similara cu (VIL19).> 260 Protectia sistemolor electrice 3. Desensibilizarea in raport cu valoarea componentei de secventa inversi a curentului care apare la intreruperea unei faze pe liniile alimentate. Dupa verificarea celor trei condifii, se alege cea mai mare valoare pentru Igop,- in practic se obtin valori de ordinul Trappe =(0,5+0,6)1, (VILA) Temporizarile releelor de timp se stabilesc in acelasi mod ca gi in cazul generatoarelor: pentru protectia impotriva scurtcircuitelor exterioare, fay =ta + At, (vitl.12) unde /, este cea mai mare dintre temporizirile protectiilor elementelor racordate pe barele dinspre consumator ale transformatorului. Pentru protectia impotriva suprasarcinilor se impune: fap =tay +At, (VIIL13) sise adopta s,, = 10s VIII.2.3. Protectia maximala de curent a transformatoarelor cu trei infagurari Protectia maximala de curent impotriva scurtcircuitelor exterioare a acestor transformatoare trebuie astfel realizat incdt, la un defect exterior uneia dintre infisurari, Protectia si comande numai declansarea intrerupatorului acelei infasurari, transformatorul raménand in functiune pe celelalte doua nivele de tensiune. Fig. VIIL3. Protectia maximal de curent a transformatoarelor cu trei infigurari cu o singura surs& de alimentareVIII. Protectia transformatoarelor 91 autotransformatoarelor 261 fq, Care comanda prin releul intermediar 9 deconectarea tuturor intreruptoarelor. Protectia impotriva suprasarcinilor a transformatoarelor cu trei inftigurari, cu doud sau trei surse de alimentare, se realizeazA cu cite un releu de curent pe fiecare infasurare a transformatorului protejat, care comanda semnalizarea printr-un singur releu de timp. vi Protectia de impedanta a transformatoarelor Pentru transformatoarele cu doud surse de alimentare, cu tensiunea superioar’ de 220 kV, se recomanda o protectie de distanta montata pe partea alimentarii principale, iar cazul tensiunii superioare de 400 kV ~ doua protectii de distanja. O solutic de realizare a protectiei transformatoarelor impotriva defectelor interne si externe cu protectii de distant’ este prezentatd in fig. VIIL.S [24]. Fig. VIII.S. Protectia de distant4 a transformatoarelor Sistemul de bare A este de inalta tensiune, iar protectia de distanti montaté pe infasurarea de inalté tensiune a transformatorului are o caracteristicd /,=/(Z) in trepte, bidirectional, simetrica, Celalalt sistem de bare, B, este de medie tensiune, iar pe infisurarea a transformatorului se monteazi o protectie de distanjA cu o caracteristict 1, = AZ) bidirectionala nesimetricd. Defectele interne in transformator sunt lichidate in treapta rapida sau a Il-a, iar cele externe cu 0 temporizare corespunzatoare distantei electrice faja de locul de montare a protectiei.Vill, Protectia transformatoarelor gi autotransformatoarelor 263 264 a a = Curenfii primari nu sunt egali nici in valori raportate; diferenfa fazoriala a celor doi curenti este egala cu curentul de magnetizare al transformatorului. In plus, la punerea sub tensiune a Inffsurarii primare, apare curentul de soc de magnetizare, care poate avea valori mult mai mare decat curentul nominal al transformatorului. = Pentru transformatoarele prevazute cu dispozitive de reglare sub sarcin& a tensiunii, relatia dintre curentii primari nu mai este determinata de un raport constant de transformatoare ci de un raport variabil. Fiecare dintre aceste particularitayi ale transformatoarelor impun adoptarea unor solufii pentru climinarea sau diminuarea consecinfelor asupra performantelor PDL, dupa cum urmeaza: @. Compensarea inegalitatii curentilor, in conditile in care curentii primari J, /p, transformatorului protejat, fig. VIII 6a, nu sunt egali, transformatoarele de curent TC,, TC} ale PDL trebuie alese astfel incat curengii secundari sa fie egali, nm T. 1 Fig. VIIL6. PDL a transformatorului (a), egalizarea curentilor secundari cu autotransformator (b) si cu TSR (¢)Tntrucat In tpn Inet, dy =P, "Tr, "TN pentru ca In hy este necesar: Jn tee MIC, Rezultt conditia finala 265 << (VHIL14) (VULIS) (VUII.16) (VUL.17) unde N este raportul de transformare al transformatorului protejat. Pentru asigurarea egalitiii secundari i TC din PDL a transformatoarelor, conditie necesara pentru objinerea {i ridicate a protectiei, este necesar ca raportul rapoartelor de transformare ale celor dou’ TC sa fie egale cu raportul de transformare al transformatorului protejat, Aceasti conditie nu poate fi intotdeauna indeplinita datorita faptului ci rapoartele de transformare ale TC sunt normalizate. Dupa alegerea TC, se verifica diferenta curentilor secundari: = Daca este indeplinitt conditia: Ty, ~ Hay $0,05hy, (ViuIL.18) ‘nu se adopt nici o solutie de egalizare a curentilor secundari. Componenta curentului de dezechilibru determinatA de inegalitatea curentilor secundari se va considera in relatia de calcul a curentului de dezechilibru al PDL, = Daci Ig, — Lay > 9,051 (VIIL19) se folosese metode de egalizare, iar in calculul curentului de dezechilibru nu se considera componenta datorata inegalitatii curentilor secundari. Metodele de egalizare utilizate sunt: = Introducerea unui autotransformator (AT), fig. VIUL6b, cu raport de transformare ny reglabil, care permite indeplinirea conditiei (VIII.17) pus sub forma: Preghar, 5 rey (VIUIL20) = Folosirea transformatoarelor cu saturajie rapida (TSR), fig. VIUL.6c, cu bobind de egalizare cu numar de spire reglabil, astfel incat daca este asigurata conditia Woplay =Will Lig) su Weg + WL =Wily (vil.21) (vill.22)[> 266 Froteofiaattamaterebetree fluxurile determinate de curentii secundari de valori diferite care circula prin infSgurari cu numere de spire diferite si fie egale gi opuse. In acest caz nu se realizeazA 0 egalizare a curentilor ci a fluxurilor, iar numarul de spire de egalizare necesar, rezulta din relagia (VIII.21): Wey ="; fa, (VUL23) 2 TSR se realizeaz cu doud infigurdiri de egalizare necesare in cazul PDL a transformatoarelor cu trei infigurari, b. Compensarea defazajului curentilor. Daca transformatorul protejat are conexiunea YY, schema protectiei diferentiale este similar’ cu cea a generatoarelor. in cazul in care transformatorul protejat are conexiunea YA, atunci intre curentii de intrare si iegire din transformator exist’ un defazaj de 30° sau multiplu de 30°. Acest defazaj, care se pastreaza si intre curenfii secundari, trebuie compensat prin modul de conectare al infasurarilor secundare ale TC, ca im fig. VIII.7, astfel: secundarele TC de pe infigurarea in triunghi a transformatorului se conecteaza in stea, iar cele de pe infigurarea in stea a transformatorului se conecteaza in triunghi, cu aceeasi grup& de conexiuni ca gi a triunghiului transformatorului protejat, Fig. VIII.7. Compensarea defazajelor curentilor primari prin conectarea adecvata a ‘infasurarilor secundare ale TCVill. Protectia transformatoarelor gi autotransformatoarelor 267 1s (VUIL33) unde J, min, €St€ curentul de scurtcircuit bifazat, in regim minim, pe barele opuse aliment&rii principale a transformatorului. Daca nu este indeplinité conditia de sensibilitate, se adopt o variant a protectiei in care sunt prevazute mijloace de crestere a sensibilitagii. b. Protectia diferentialé cu TSR se realizeazA prin intercalarea in schema din fig. VIII.7, intre circuitele diferentiale si releele de curent a TSR, intr-un mod similar protectiei GS din fig. VIIL8, TSR sunt eficiente in cazul in care curentul de dezechilibru contine component& aperiodica; curentul de pomire se alege din urmatoarele condi ‘= desensibilizarea in raport cu curentul de soc de magnetizare, din care de reguld rezult& I pp =\5In (VII1.34) intrucdt pe durata existenfei componentei aperiodice a curentului de goc de magnetizare functionarea PDL nu este posibila; = Desensibilizarea in raport cu curentul de dezechilibru maxim calculat, cu relatia (VIII.30) fn caFe Kaper = 1. Pentru curentul de pornire se alege valoarea maxima rezultatA din (VIII.31) gi (VII1.34). Protectia diferenfialA cu relee cu franare. In cazul transformatoarelor cu reglare sub sarcin’ a tensiunii, precum si la transformatoarele cu trei infisurari, rezultd curenti de dezechilibru mari, Singura modalitate de obtinere a sensibilitatii necesare 0 constituie utilizarea releelor difereniale cu frinare, al c&ror principiu a fost prezentat in § IV.6.2.3.b, In fig. VIII.9a este reprezentata protectia diferentiala longitudinala a unui transformator cu doua infisurari realizata cu relee realizate de ABB de tip SPAD 3A1 J6 sau SPAD 3A J6 iar in fig. VIIL.9b — caracteristica teoreticd de frdnare realizati de acestea. Se observa cd problema defazajelor curenjilor secundari este rezolvat4 cu ajutorul unui transformator trifazat auxiliar TA cu o grupa de conexiuni YA, iar marimile de lucru gi de franare sunt objinute dupa © solutie clasic&, cu ajutorul transformatoarelor T, si Tp. Protectia functioneazA cu o marime de lucru determinata, la defecte exterioare, de diferenta curentilor secundari si cu dou marimi de frénare: una determinata de suma curentilor secundari si cealalta in functie de nivelul armonicii a doua existent in prima marime de frinare. Caracteristica de franare realizat& este constituita din trei zone, una de pant& zero si amplitudine p% reglabilA, iar celelalte dou’ de pante s% reglabile. d. Protectia diferentiali numerici a transformatoarelor: un exemplu in acest sens fl constituie protectia 7 UT 51, (SIEMENS), echipati cu un microprocesor pe 16 biti puternic si fiabil. Acesta permite prelucrarea numeric completa a datelor, de la achizitia valorilor masurate pan’ la elaborarea semnalelor de declansare a intrerupatoarelor. in fig, VIII.10 este prezentata structura hardware a protectiei.SPAD 3AL J6, SPAD 35 J6 Fig. VIIL9. Protectia diferentiala a transformatorului cu doua infagurari (a) si caracteristica teoretica de franare (b) a releelor SPAD 3A 1 J6, SPAD 3A5 J6Blocul de intrare (ME) transforma curenjii secundari ai TC Ja nivelul corespunzator prelucririi interne gi asigura separarea galvanica fafa de circuitele secundare. In acest bloc sunt previzute si filtre pentru atenuarea semnalelor de frecvente diferite fata de frecventa nominal, filtre care sunt optimizate in raport cu banda de trecere i viteza de prelucrare a marimilor misurate. Modulul analogic de intrare (AE) contine amplificatoare de intrare, elemente de esantionare si memorare pentru fiecare intrare, multiplexoare, convertoare A/N si memorii pentru transmisia datelor citre microprocesor (iP). Pe Kinga controlul si supervizarea valorilor lintre care mentionaim: lor misurate corespunzitor grupei de conexiuni si raportului de transformare al transformatorului protejat gi a transformatoarelor de curent utilizate; obtinerea marimilor de lucru gi de frinare; supravegherea valorilor limita; elaborarea comenzilor de declansare; stocarea §i distributia mesajelor gi a datelor pentru analiza defectelor. mAsurate, iP realizeazA si functiile de protecti obtinereaVIII, Protectia transformatoarelor gi autotransformatoarelor 273 <— Intrarile si iesirile binare in/din xP sunt realizate prin intermediul unor elemente de intrare/iesire. Intrarile aduc informatii la P cu privire la echipamentul de comutatie sau despre alte echipamente, iar iesirile transmit comenzile de declangare, semnalizare la distanta sau ocala prin indicatoare vizuale (LED) sau pe un display alfanumeric de pe panoul frontal. Datele de functionare, valorile de pornire si datele despre instalatii sunt introduse printr-o tastaturd integrati conectats cu LCD si care permite comunicarea cu unitatea. Cu ajutorul panoului pot fi objinute si analizate datele relevante privind defectul si comportarea protectiei. Dialogul cu protectia poate fi realizat si prin interfaja serial de pe panoul frontal, cu ajutorul unui panou al operatorului sau cu un PC, Prin cea de-a doua interfafa serial datele despre defect pot fi transmise unei unititi centrale de evaluare; marimile mAsurate pot fi transmise $i in timpul functionarii normale (de exemplu, curentii de sarcina). ‘Transmisia datelor este posibila si prin fibra optic’, cu condifia ca interfafa si fie data corespunzator. in cazul utilizirii protectiei 7 UT 51 pentru protejarea transformatoarelor cu dou’ sau trei infiguriri (aceasta poate fi utilizath si pentru generatoare sincrone si motoare, vezi § VIL4.2) se pot face urmatoarele precizari: = Adaptarea la diferite rapoarte de transformare ale transformatorului de putere si ale transformatoarclor de curent utilizate, cat si la defazajul introdus de grupa de conexiuni al transformatorului de putere se realizeaz& printr-un algoritm corespunzator. De regula nu sunt necesare transformatoare de adaptare. Aceasta se realizeazA prin introducerea mirimilor nominale ale transformatorului de putere cum sunt puterea nominala si tensiunea nominala, precum gi curentii nominali ai transformatoarelor de curent. Conversia curentilor se realizeazA prin intermediul unor matrice de curenti programabile, care pot fi adaptate oricarei grupe de conexiuni a transformatorului protejat. = Compararea marimii de lucru i) =| / + iy| cu mrimea de frdnare jy=| i, |+| ip| (i, ig sunt valorile instantanee ale curentilor primar si secundar ai transformatorului cu doua ‘infigurari) conduce la o caracteristicA de actionare de forma prezentata in fig. VIII.11 Decizia de actionare este Iuati in primele milisecunde dup’ aparitia defectului (inaintea ‘satur&rii TC), cdind curentii sunt msurati cu o bund precizic. Ny ¥ atin? ip i erlial Fig. VIIL11. Caracteristica de actionare a protectiei 7 UT 51 pentru transformatoarems 274 Protectia sistemelor electrice = Protectia include o matrice de declangare integrati care stabileste corelaia Intre semnalele de actionare elaborate de aceasta si echipamentele de comutatie. Semnalele externe cum sunt cele de la releul de gaze, supravegherea presiunii sau temperaturii sunt cuplate la 7 UT'51 prin intrari binare si pot conduce la declansarea tot prin intermediul acestei matrice. Fiecare releu final de declangare este destinat unui anumit echipament de comutatie. Modalitatea de programare a matricei de declangare cit si conditiile necesare ‘sunt prezentate in detaliu in documentatia tehnic& a protectiei [72]. VIIL.4.4. Protectia diferentiala a transformatoarelor cu trei infasurari Peste transformatoarele cu trei infasurari legate la sistem prin trei intrerupatoare, protectia diferentiald se realizeaza, fig. VIII.12, cu trei grupe de transformatoare de curent ale clror secundare sunt conectate intr-un montaj diferential. In regim normal de functionare sau in regim de scurtcircuit exterior, in marimi raportate suma curentilor primari de intrare in zona protejatd este egal cu suma curentilor primari de iesire din aceast zona: Ep, -ELp, =O (VIIL35) Fig. VIIL12. Protectia diferentiala longitudinala a transformatoarelor cu trei infagurari Prin releul de curent, conectat in paralel cu circuitul diferential, va circula un curent: 1, =EL,,-2l,, =0. (VII136) La un scurtcireuit in zona protejata, toate sursele isi aduc aportul la valoarea curentului de scurtcircuit total, adica: 22, = locin« (vil37) jar curentul prin releu are o valoare mare, corespunzatoare curentului de scurtcircuit total raportat la secundar, deci protectia va actiona.1, Protectia transformatoarelor §1 autotransformatoarelor 275 <4 Compensarea defazajelor curentilor primari se realizeazi prin conectarea adecvatt a secundarelor TC ale protectiei, iar curentul de pornire se calculeazA din doua conditii: = desensibilizarea protectiei in raport cu curentul de soc de magnetizare: ‘pp = 345) (PDL fara TSR) (VI1,38) ‘pp = (L2+1,5)q (PDL cu TSR) = — desensibilizarea in raport cu curentul de dezechilibru maxim calculat, Typ = K sig des maxcate. (VIIL39) Fig. VIIL13. PDL a unui transformator cu trei infagurari realizata cu releul diferenjial RADSB Curentul de dezechilibru se determin’ cu o relatie analog’ cu (VIIL30) dar particularizata cazului transformatoarelor cu trei infaisurdri: AUp% WW a% Ue hem (teetal te ee es + Mag 5, aa a unde: K per, Kp f au aceeasi semnificatie ca in (VIN1.30), AU,, AUg sunt valorile procentuale ale gamelor de reglare sub sarcin& a bobinajelor a si A previzute cu reglaj; K, Kg~ coeficieni de repartitie a curentului de scurtcircuit [max ext, Prin bobinajele asi Pi, Mog, 2% Mogi? ~ coeficienti ce caracterizeazA egalizarea imperfectd a curentilor secundari; (VuL40)se 276 Protectia sistemelor electrice K,, Ky — coeficienti de repartitie a curentului /. marexr Prin bobinajele a si b pe care se giisese bobinele de egalizare. Pentru curentul de pornire se alege valoarea superioara rezultata din (VIIL.38) si (VIIL.39). Datorit& valorii mari a curenilor de dezechilibru, pentru asigurarea sensibilitatii, de regulA, este necesara folosirea unor relee diferentiale cu franare. In fig. VIII.13 este prezentata PDL a unui transformator cu trei infasurari realizata cu protectia RADSB, produs de ABB [28]. Mirimea de frdnare, objinutd cu ajutorul transformatorului Ty este constituit’ din suma curentilor secundari dinspre consumatori, iar marimea de lucru, objinuta cu T,, din diferenta curentului secundar dinspre sursé si suma curengilor secundari dinspre consumatori. Problema curentului de goc de magnetizare este rezolvati prin obfinerea din marimea de lucru a unor miarimi proportionale cu nivelul armonicilor a 2-a i a S~a, care constituie o marime de frinare suplimentara. VIIL5. Sectionarea de curent a transformatoarelor Pentru protectia impotriva scurtcircuitelor interne, normativele prevad instalarea unci protectii de curent netemporizate (sectionare de curent), montati pe partea alimentirii transformatoarelor cu puteri mai mici de 10 MVA, daca protectia maximala temporizata are o temporizare peste | s si dacd nu sunt indeplinite conditiile wtilizarii PDL. Fig. VIIL.14, Sectionarea de curent a transformatoarelor In fig. VIIL.14 este prezentata sectionarea de curent a transformatoarelor, in varianta pe dou faze, precum si dependenta curentului de scurtcireuit in functie de locul defectului. Curentul de pornire se determina din doua conditii = desensibilizarea in raport cu curentul de scurtcircuit maxim la sflrgitul zonei protejate, App SB stg lisinanks (vist)Vill. Protectia transformatoarelor gi autotransformatoarelor 277 278 ani itetoetar ottektes ©. La transformatoarele conectate la refele cu curenti mari de punere Ia pimdnt, impotriva scurtcircuitelor monofazate interne se prevede o protectie de cuva, montata pe circuitul de legare al cuvei la pamant, vil 2. Protectia transformatoarelor impotriva scurtcircuitelor monofazate externe In cazul transformatoarelor conectate la refele cu curenti mari de punere la pamint, asa cum s-a aritat in § VIII6.1, impotriva scurtcircuitelor monofazate exterioare, se prevede 0 protectie maximala de curent homopolar daca transformatorul functioneaz cu neutrul legat la pamént si o protectie maximala de tensiune homopolara daca neutrul transformatorului nu este conectat la pamént, La transformatoarele ridicatoare de tensiune, protectia maximala de curent homopolar impotriva scurtcircuitelor monofazate exterioare are acelasi rol pe care protectia maximala de curent il are impotriva scurtcircuitelor polifazate exterioare. Protectia se realizeazi cu un FCSH montat pe inftisurarea transformatorului dinspre refeaua cu curenti mari de punere la pimént, fig. VIII.15a. Curentul de pornire se determina in functie de curentul de dezechilibru al FCSH; in practic se adopta Typ = (04+ 08)Iy « (VIIL43) decl. Nila sina (b) Fig. VIILI5, Protectie maximald de curent homopolar (a) $i protectie maximal de tensiune homopolara (b) ‘Temporizarea se coreleazA cu temporizirile protectiilor homopolare ale elementelor vecine, find aleast mai mare decat cea mai mare dintre temporizarile protectiilor elementelor conectate pe sistemul de bare de fnalt§ tensiune. Coeficientul de sensibilitate, calculat cu curentul de scurtcircuit monofazat in regim minim, la capatul opus al celei mai lungi linii racordate la barele de fnalta tensiune, trebuie sa Indeplineasca condifia Kyoq, 2 1,5.VILL. Protectia transformatoarelor gi autotransformatoarelor 279 282 Protectia sistemelor electrice VIII.9. Scheme de ansamblu ale protectiilor transformatoarelor $i autotransformatoarelor In tab. VIII.1 sunt prezentate, in sintezA, protectiile recomandate de citre normative, pentru transformatoarele cu doui infliguriri, in functie de puterea nominala a transformatoarelor gi de tensiunile acestora, iar in fig. VIII.17 — schema principiala a protectiei unui transformator cu S,, = 250 MVA gi tensiuni 400/110 kV. Tab. VIULI. P ectia transformatoarelor cu dou infasurari a oe er es pee [rs | Sc [Bara | Reserva | Bard | Reservs | Get [Gr 2] er PR] See) ef Maximali de curent cu blocaj de tensiune minim’ TE ae utilizare general; © — utilizare in conditii generale, in locul protectiilor de utilizare general; utilizare in conditii speciale, suplimentar fafA de celelalte protectii; 1 ~ pe partea tensiunii superioare (U2 pe parteatensiunilinfrioare(U,,.) Protectiile prevazute pentru acest transformator sunt: protectia diferentialé a transformatorului, realizati cu PDT, gi transformatoarele de curent TC, TC. protectia diferentiala (de rezerva) a transformatorului, realizata cu PDT; si TC>, TCs; protectii de distant PD), PD3, care constituie protectii de rezervii tmpotriva defectelor interne si protectii de baz impotriva defectelor exterioare;|, Protectia transformatoarelor 5! autotransformatoarelor jpotriva suprasarcinii, PS. 110 kV protectia de gaze, PG; Fig. VIIL.19. Schema principial& a protectiei unui transformator de 400/110 kV> 284 Protectia sistemelor electrice in fig. VII1.19 au mai fost reprezentate dispozitivele de declansare de rezerva impotriva refuzului intrerupatoarelor, DRRI, si DRRIp, precum si protectiile diferentiale de bare PDB, (pentru sistemul de bare de 400 kV) si PDB, (pentru sistemul de bare de 110 kV) si care elaboreazi semnalele de declangare Db si Db, a intrerupatoarclor celor dou sisteme de bare. Comanda de declansare a intrerupatorului 1, este transmis prin semnalele D,,, Dy» de la PDT, PDT>, PD,, PG, PS si DRRI,, iar declansarea intrerupatorului 1, este transmisa prin semnalele D3), D2 de la PDT), PDT, PDs, PG, PS gi DRRIy. VIII.10.Protectia blocurilor generato transformator (autotransformator) Pentru blocurile generator — transformator se prevad aceleagi tipuri de protectii ca si pentru generatoarele si transformatoarele racordate la bare colectoare, In plus, apar gi unele particularitati determinate de cuplajul magnetic dintre generator gi refeaua electric, precum gi datorita faptului ca unele protectii sunt comune pentru intreg blocul GT. Solutiile adoptate pentru diversele protectii depind de schema de conexiuni a blocului; cele mai intalnite scheme de conexiuni G-T si G-AT sunt prezentate in fig, VIII.20. 220kV LOkV Fig. VII1.20, Scheme de conexiuni ale blocurilor G-T Blocurile se prevad cu urmatoarele tipuri de protect protecfii maximale de curent impotriva suprasarcinilor; maximale de curent sau protectii de distanta impotriva scurtcircuitelor exterioare; diferentiale longitudinale impotriva scurtcircuitelor polifazate interne; ‘impotriva punerilor la p&imant la tensiunea generatorului; impotriva scurtcircuitelor monofazate exterioare; specifice generatoarelor, Protectii specifice trans formatoarelor si autotransformatoarelor.transformatoarelor gi autotransformatoarelor = a 285 << Vill.10.1. Particularitatile protectiei maximale de curent impotriva scurtcircuitelor exterioare gi suprasarcinilor Protectia blocurilor generator — transformator impotriva supracurentilor provocati de scurtcircuite exterioare se realizeazA ca si la generatoare (subcap. VII.2), cu urmatoarele preciziri = blocajul de tensiune minima al protectiei maximale care controleazé tensiunea de la bomnele generatorului poate fi completat, atunci cénd este necesar (pentru cresterea sensibilitatii), cu un blocaj de tensiune minima conectat pe partea de inaltd tensiun = jin cazurile in care existi o derivatie la tensiunea generatorului pentru alimentarea serviciilor proprii si generatorul poate functiona cu sarcina redus& format& de acestea, in scopul mentinerii in functiune a serviciilor proprii la defecte exterioare blocului, protectia va comanda cu o treapti de timp inferioara declangarea numai a intrerupAtorului principal al blocului. La blocul G-T cu schema din fig. VIII.20a se instaleazA 0 singuri protectie maximala de curent comuna pentru intreg blocul, conectata la transformatoare de curent montate spre neutrul generatorului, realizat& ca si la generatoare. Blocajul de minima tensiune ce controleazi tensiunea de la bornele GS poate fi dublat, cdnd este necesar, cu un al doilea blocaj conectat la tensiunea inalta. Daca existi derivatie spre serviciile interne, fig. VIII.20b, atunci releul de timp are in plus un contact pasager, realizind doud temporizari; contactul pasager (cu temporizare mai 1) comanda declansarea intrerupitorului 1), serviciile inteme raménand in continuare alimentate, iar cu a doua temporizare se comand (daca defectul exterior nu a fost lichidat prin deconectarea lui I,) declangarea generala a blocului, prin 1, si ADR. in cazul blocurilor din fig. VIII.20c, avand surse de alimentare pe toate tensiunile, se prevad, ca si la transformatoarele cu trei infigurari alimentate din mai multe directii, céte 0 protectie maximala de curent pe fiecare tensiune, cea de la tensiunea generatorului fiind montati spre neutrul GS. Pentru asigurarea functionArii selective una dintre protectiile de curent de pe partea de inalta tensiune (cea cu temporizare mai mica) se directioneaz’. Blocurile din fig. VIII.20d se prevad de asemenea cu trei protectii maximale, una dintre acestea fiind directionata La blocurile formate din doua hidrogenatoare si transformator cu bobinaj de medie tensiune divizat, fig. VIII.20e se instaleaz protectii maximale spre neutrul fiecarui generator, v 10.2. Particularitatile protectiei diferentiale longitudinale Normativele in vigoare [76] aduc urmatoarele preciziri in ceea ce priveste PDL a blocurilor G-T: a. in cazul in care intre generator si transformator nu exist intrerupiitor, se prevede 0 singura protectie diferentiala longitudinals comund intregului bloc. Aceastd protectie va comanda declansarea tuturor intrerupatoarelor blocului si ale transformatorului de servi proprii, actionarea ADR, anclangarea separatorului cu inchidere rapid’ de pe legitura la pAmdnt a neutrului transformatorului (in cazurile in care este prevaizut un astfel de separator) si oprirea turbine.> 286 Protectia sistemelor electrice b. In afard de protectia diferentialA comund a blocului, instalati conform punctului a, se prevede o protectie diferentiala longitudinala, separata pentru generator, in urmitoarele cazuri: Ja turbogeneratoarele blocurilor cu puteri egale sau mai mari decat 100 MW; = la turbogeneratoarele blocurilor cu puteri mai mici de 100MVA, dac& protectia diferentiald comund a blocului are un curent de pornire mai mare de 1,3/,,; = Incazul hidrogeneratoarelor la care se impune un curent de pornire mai mic decdt curentul nominal; = in cazul in care generatorul este echipat cu o instalatie proprie de stingere a incendiului, ‘comandati de catre PDL. Ambele protectii diferentiale vor comanda aceleagi intrerupatoare ca si protectia diferenjiala a blocului de la a. PDL. a generatorului va comanda in plus gi instalatia de stingere a incendiilor. c. fn cazul in care intre generator si transformator exist’ intrerupator, se prevede pentru generator si transformator cite protectie diferentiala longitudinalé separati, Cele dout protectii se vor realiza astfel incat zonele lor de actionare sA se intrepatrunds la limita dintre ele. PDL a generatorului va comanda, de regula, declansarea Intrerupatorului generatorului, actionarea ADR, oprirea turbinei gi punerea in functiune a instalatiei de stingere a incendi PDL a transformatorului va transmite aceleasi comenzi ca si protectia diferentiala de bloc de la punctul a, cu exceptia opririi turbinei si a punerii in functiune a instalafiei de stingere a incendiului in generator. in fig. VIII.21 sunt prezentate céteva solutii de realizare a PDL a blocurilor GT, dupa ‘cum urmeaza: Fig. VIIL.21, Protectii diferentiale longitudinale ale blocurilor generator — transformator|. Protectia transformatoarelor gi autotransformatoarelor 287 << fn fig. VIII.21a este prezentata schema monofilaré a PDL in varianta cu o singura protectie ‘comuna pentru generatorul si transformatorul blocului {in fig. VIIL.21b este reprezentata varianta cu 0 protectie diferentialé comuna care include $i derivatia spre serviciile interne si cu o protectic diferentiald separat’ a generatorului, pentru blocurile fara intrerupator intre generator si transformator; in fig. VIII.2 1c este prezentata schema protectiei diferentiala longitudinala pentru un bloc generator — transformator cu trei infligurari cu intrerupator intre generator gi transformator; protectia generatorului comanda declansarea intrerupatorului 1, si pornirea ADR, protectia transformatorului comand& declangarea intrerupatarelor [,+1,, iar protectia diferentiala a transformatorului serviciilor interne comanda deconectarea celor trei intrerupatoare ale acestuia. Pentru blocurile din fig. VII1.20d protectiile diferentiale se realizeazA cu scheme analoge cu cea din fig. VIII.2Ic iar pentru blocurile din fig. VII1.20e, se prevede cite 0 protectie diferentiala pentru fiecare generator care comand’ deconectarea intrerupatorului corespunzator $i pornirea ADR gi o protectie diferentiald a transformatorului care comanda declangarea generala. Realizarea gi reglarea protectiilor diferentiale a generatoarelor din cadrul blocurilor se efectueaza ca in § VIL4.2, iar pentru protectia diferentials comuna a blocului si pentru cea a transformatorului, ca in subeap. VIIL4. Vi11.10.3. Particularitatile protectiei impotriva punerilor la pamant monofazate Datoriti puterilor mari ale GS care functioneaza in scheme bloc cu transformatoare, valoarea curenfilor capacitivi care circula prin punctul de defect la puneri la pimént monofazate in stator sunt mai ridicate, ceea ce agraveaza deterioririle provocate de acest defect si impun condifii mai severe realizarii protectiei. Pentru generatoarele de puteri mari au fost propuse valori admisibile ale curentului de defect de 1+1,5 A, sensibil mai reduse decat valoarea de 5 A, considerat& ca o limita critic pentru trecerea de la actionarea protectiei la semnalizare la actionarea protectiei la declansare in subcap. VIL.6. Valoarea curentului de defect monofazat depinde in principal de: locul punerii la pamént, printr-o dependent similara cu cea menfionata in § VII.6.1; valoarea capacitatii in raport cu pAmantul a inffigurarilor statorice ale generatorului in care s-a produs defectul si a elementelor legate galvanic cu acesta; modul de tratare a neutrului generatorului. Daca generatorul blocului functioneazA cu neutrul izolat sau legat la pimant printr-o rezistent& de valoare mare, datorita cuplajului magnetic cu retelele de la celelalte tensiuni ale blocului, curentul de punere monofazatd la pamént este mic, de regula sub 5 A. In aceste cazuri, pericolul deteriorarii generatorului este redus; dificultatea principali consti in asigurarea unei sensibilitati ridicate a protectiei. Dac& neutrul generatorului este legat la pamant printr-o rezistent de valoare mici sau medie, rezult& curenti mari de defect, sensibilitatea protectiei se poate obfine usor. In schimb, deteriorarile generatorului pot fi serioase, iar protectia trebuie si comande cat mai rapid declansarea, Jegata intre neutrul Valoarea curentului de defect poate fi redusa si prin folosirea unei bobine de stingere, ii si pamdnt, care, prin acordare la rezonanta, asigura o bund compensare a curentilor capacitivi.