Sub redactia Prof. Dr. Alex. T. ISPAS ANATOMIA OMULUL SISTEMUL NERVOS CENTRAL Luerari practice G. LUPU Conferentiar universitar GHP untvensraa ,canor DaviLA™ ‘BUCURESTI ~2007Coautoris B. Cristea ~ Asistent universitar F. Terteliu ~Preparator universitar Laura Stroi D. State - Preparator ui ~ Asistent universitar rersitar dara Universitari ,Carol Davila” Bueures a UME. ,Carol Davila” Bucuresti este acrditati de Consiiul Nagional al Ceeetirii $tingitice din Tnvitimantal superior (CNCSIS), eu avizul nr. 11/23.06.2004 EDITURA UNIVERSITARA ,CAROL DAVILA" BUCURESTI aUME. ,CAROL DAVILA” BUCURESTI LUCRAREA PRACTICA 2: Nackllsubstanet conus! molar Studi mduvel spingel in sestoni transversal Mebingele pial. Vasclartzatia maduvel pin [Nuclei echivalentt ai trunchiutut cerebral, Nuclelt proprii ai trunchiulut ‘carehral—elasificare. Nucleit proprii ai bulbulul rahidian. Complexul olivar. Nowell arcuafi. Aria postrema. Studiul bulbulai rahidian’ in. seetiuni ‘transverse, oyu. Nuclei: interpedunicular,. interstitial si miezencefalulul fn seetiuni transverale, in RAREATPRACTICAS 17). ee e154 ae re ae Ponting Nuclel proprit al’ mezencefallu Cerebcinl--ayezare sl raporturi. Configuratie externa. Lobii sf tobulli cereielula, Structara cerebeulul-nuclli, scoarta cerebeloasi sisustanta. ab (Conesiunilecerebelull. Vaseularizatia cerebelul. LUCRAREA PRACTICA 8: Epitsamusul. Subtalamusul. Metatalamusul, xterai, Structura_hipotalamusului-nucleii hipotalamusulul, ‘Tractul Suprzoptice-hipofzar. Tractul tubero-infundibulat. Sistemul port hipotalamo- ‘ipoficr. Ventrculul HI cerebral. += lamusul-configuratieCorp seat, Nutel adat. Nucl eniorm. Conexunile corp strit (ocosttat paleo Clara Stl errata secin! amare, Trontatest atte Venti lateral Substanta alba a emisferelor cerebrale. Formatiuni comtsurale. Fasclule de asociatie Fascieule de proietie. Studio ereierulul pe sectiuni. CUCRAREA PRAGTEX BIg) Meningele cerebrale:Pahimeningele. Le Citra Venele ERB Sina eto a ai EA LUCRAREA PRACTICA 14 Segmentul periferic al analizatorutul vizul. Globul ocular-structurd. Medile ‘ransparente si refringente ale globului ocular. Anexele globulu ocular. Musehii extrinseci ai globului ocular. Aponevreza orbitari Tenon, Pleoapele. ‘Conjunetiva. Aparatl lerim: LUCRAREA PRACTICA Seamentlperteric a ahaiz ‘rection indie. U Radioanatomia sistemului nerves central PREFAT) Anatomia sistemului nervos e anatomiei, dar si cel mai fascinant, “Legit dine stuctr,funcie si patologie, este aici ces mi evident, Pont orice debutant, dar gi penir spesiatistul some, Studi stem nerves repreznts 0 permanent provecare;cunotinfle despre el acumulindu-se exponential. Totusi este necesars o hace sbocedar de desire, de intoducere in ansiomiasstemul necvcn Coeat Accats ura, reprezinl prima fncerere, de sstematioare, dupe Programa aalicd, a ims practice @ cunoyinfelor despre istecl ae ee Ul att stdenilor ets nerlor mediei gi rezideni cu preotonee Tee nee domenis, Jn lucraren de ff, pe lingh efteva nofini teoretce tn completarea usu, sunt prezentat pe larg tate setinle de sistem nervos tai ae Scheme cotespunzttore i imagini RMN. De asemenca coe, ak eas vaseularzaia sistem nervos cena, Nofiunile au fost sistematizate pe cele 16 yeinge de ler practice Find, prima incercare, in catedr, de elaborare a unt manele cr Practice, pentu studi sistemului nervos central, suntemn reounecedeeg ee care vor veni cu sugestii de imbunitatire, tral reprezinta cel mai complex capitol al Prof. Dr. Alex. T. IspasLUCRAREA PRACTICA 1; Nerval spinal Miduva spinirii: asezare, configurafie externd. Topografie radiculo- Yertebrali, Structura miduvei spiniii. Substanta albf. Substanfa cenisie. Laminatia substangei cenusii medulare. 1.L.Nervul spinal [Nerval spinal preznt dou ridin: dorsali - prin care influul nervosajunge Ia centri medulatt -ventrald- prin cate réspunsul efector ajunge la ‘organ de executie « tidicina venta (motore) + are origine reali Tn cosmele ventral atral ale substanfei cenit + at vigineaparent in ganul lateral anterior al macuve + confine crea 100.000-115.000 fibre motorii somatice i simpatice (cu exceptia ridicinilor sacrale S Se contin gi fbzeparasimpatice) ina dorsal (Senzitv) + ae originea reali (OR) in ganglionol spinal de pe taiectal nervalui spinal + ae origineaaparenté (OA) tn gantul lateral dorsal medilar + eoofneetea 500,000-550.000 fibre senzitive: 70% fore exteroceptive 128% fibre proprioceptive + 296 fibre interoceptive ‘Neuronal pseudounipolaraflat in ganglionul spinal reprezints protoneuronul tuturoe flor ascendente.Prelungirile axonice ale cesta vor lua clea radicini dorsae, forming Ta intrarea fn madava dous contingent 5) contingent ventrolateral Este consiuit din fibre scurte si subi, care conduc sensibiliaile: = tactilaprotopatica presionala +~informatit extero- si intéroceptive cu valoare de semana de alarm ‘Aceste fibre pitrund tn zona marginalé Lissauer unde se bifure’ Int-o rainurd asoenden si na descendenti ce participa la formarea fasciculului dorsolateral. Ramurile pitrund apo: in subsianja cenuie medulari fn segmental corespunzitor nervuhi spinal, sau ‘dap ce ure (ram ascendent sau coboard (ram descendent) I-2 segment, 2) contingent dorso- meal Este conti dia fibre groase, cae pot fi mijloei sau lungi le conduc sensible: ~tactléepiritics proprioceptive ‘Aces fibre se bifre8 nro rama ascendent Jung si ramurd: descenden+ romura descendent - participa Is formarea zonei comuradicusre (situaté pe aja rediala a corului postrie) spot intra in substanfa cemusie * ramurd.ascendent se comport difert in Funefie Ue tipul de bre: = fibele lung - intr fn cordonul posterior medular pe care il stabst pe toata lungimea toi i se termini tn nucleit grecil gi cuneat din bulb (pariiph Ia formares fasciculelor grails cumeat) + dau ramuri colaterale in substanfa cemusie gi se termina unele Jn nucle! tracie sf zoma central a lamelor V, VI VI, iar altele fe images en motoneuron din corn! anterior (reprezings fasciculul reflex Killiker al reffexulai monosinaptic) fibrele miflocii - au un triect ascendent de 6-7 segmente in cordonul Posterior dups care prund in substanja cenusie pentra a se termina ia acelagi mod ca gi ¢olateralele fibcelor Toni Lateral, cele dout ride’ spinale vor uiona pentru a forma un rane comun seurt cote se esparte in pat rami * rau ven + ram dorsal + rami comunicante + ramuri meningealé Nervi spinet Conant Facet PHO Racin Cpe “ect dete, hee pressagionss ‘Toes iota nts1.2.Maduva spinirii 1.2.1 ASEZARE. ‘Madva spin est agezat in canal vertebra “Limit: sopesr-cisestbil dupe autor pum conta ox vee ein pau ‘esptald mare splanoizntal ce wes pin marpinea supercar ‘ aeali posterior ltlsul -planoriznial ce wes prin local de emergena rill ner pial Coloana medial pimeste aferenfe de la tractul corticospinal anterior gue inervafia musculaturi lung axile a truncihs, magchilor §gheaburilor verebrale sisi pereilor trunchiuui impart in dous subcoloane: * ventro-medialé-prezents pe toa Inngimea miduvel cu exceptia CysiLeSy = timite prelungir fa ramurile darsale ale -ervilor spinal prin care inerveazs mui axial + dorso-mediala- prezanta doar in segmentele Cy si Ti-La = = trimiteprelungiri fa ramul vetal a nervilor pinali si prin intermediul nevilor intercostal {nerveazt muscultura perfor tunchiului > Colonna central este fragmenta gi nuclei si par in drepulintumescenflor va forma urmitorii nuclei ‘ nucleul accesor (CC) + nucleut free (Cs-C3) + contra lombosaeral (S-S,) > Coloana laterals ~ se pseste doar la nivelulintumescenfelor medulare “primes aferenge de la tract corticospinal lateral ~asigu inervatiacenturilr gia membrelor superiors inferior “format dn mai mulfi noel: + ncleul ventral- pentru muschi ce acioneaztasupracenturilor seapulard i pelving + nueleul ventolateral- pentru muscle acioneaz asupra articular seapulo-humerale si ‘coxo-fernurale + nucleuldorsolateral- entra muschii ce afionea asupra . articulator main gi pciorwi -fiecare din acest nuclei prezint o parte anteriaré (ventral) eare controleazi muschii extensori go pare postriora (dorsal) fare eontoleaza muschi flexor.Sectiune transversala prin maduva la nivelul L4 qh 3) Sectiune transversala prin maduva la nivelul L4 Contingent , . dorsomedial ‘median dorsal 1 prleors ‘Substantageletinosa Rolando Nuc! prope al comuluipestrior ‘Lama V Rexed Tama VI Rexed Lama Vit Rexed! | ag0°D1a oxi ‘Tractlrubrospnal Fasciclele de Fibre provenite din radacina ventala Fasciculul longitudinal medial ropriide asociatie Fisura medians anterioara "Tract conicospinal anteriorFIG.04b- 98 rojo e20p np meg ‘oepore op tedaud ‘yoinaoeeg 1 INjeA eB] eanpew uUd ejesiansuey auNIaS, pL [aatu B] BAnpeu ULd BpesroasuBsy aUNIIOeSso’ 1d Sectiune transversala prin maduva la nivelul C7 asoola ‘Sectiune transversala prin maduva la nivelul C7 Sent median dorsal Fase ul comico eral FFascieulele prop de asociatie Lama V Rexed! Fascicululreticulospinal lateral Fasciculul eoriccspis Fisura mediana anterioaraTO Inl@nlu e| eAnpew uid ejesiensues sunioas TO 2] eANpew usd ejesjaasuey auniyIaS FIG.06b FIG.06a. Meningele spinale Meningele imbract ineg sistemul nervos cerebrospinal. El est aletut pe toaté Jungimes sa din wei membrane dispute eancentrc: “dura mater = pabimeningcle “ualnoida yi pia mater= leptomeningele Dura mater spinal * corespunde stretului intern al durei mater cerebrale, deoarece vertebrele (spre deosebire de oasele cutie eraniene) au periost prop ae culoae al strsluitoat, find aleatita din fesutconjunetiv dens + intre ea si peretele osos se delimitesza spatiul epidural care este umplut cu fesut sdipos sin care se gases plex venos verebral intern + este inervalhsenzitv de ramurile meningeale desprinse din aeri pina + di prlungii tubulare ce invelese ridacinilenervilorspinali dnd tee prin glurile intervertebral saude conjugate. ‘Dura mate spinal e continu: superior ~ cu dura mater cerebral, evind insert pe marginlegiuri oczpitale ‘mati, fata dorsal a compuritor verebrale CC gi prin eiteva fibre pe ligament longitudinal posterior “infvor ~ se termina fo fund de sac, invelind elementele coaii de cal si se continu sub forma une ec in jurul filum terminate, ferménd impreund eu acestaFgament occigian ( fzioneazd cu ligamentul longitudinal posterior. gi se insert pe perontl coceigian) Arahnoida * format din esut conjunciv fin, avascular, find separate dura mater prin spatial subdural + se continu pe o mic distant pe nervil spinal + inte ea si pia mater se giseste spatiul subarshnoidian care conte lichid ceftlorahidian(cersrospnal) Pham + rosa psn vst det pia mater cerebral “Tele ra decreas ini pita oe Sa omni pentru nervii spinali. In portiunea inferioara se prelungeste ca filum terminal. “ete lest dn dud stata trait = pia intima eet aes nervos Tevsaulct - sateen ea + ine ee dou sau, n depo sulk medline, se else 0 tals de est conjneiv= hea splendens cone ata spinal stron i pare lara oe ssl + de pe feel tere plac expnsin plan onal nei nestor spinal forménd ligamenta dna, slesit din 21 accade (ukime Inte Ts gL) peas es oe spinalin tic ets pl itrverebrale in regimen torch exis ponerior Tare pia-mater gi aninids sep subscaoldan “abot ia mater formeazi lepromeningcle 2.3, Vascularizatia miiduyei spinarii Vascularizaia arterial Vascolrizai arterial miduvei est asigurata de arterele vertebrae, artere cevicale ascendente, arteree intercostal posterioare gi arterele lombate, Din acest rami se desprind remuri spinale ( direct din artercle vertebrale si cervicale ascendente si indirect din ramurile lor dorsale, din arterele intecostale posterioare. si lombare}. Aceste ram spinslepitrund fa canal vertebral prin giurle intervertgrale $i 2 Spar inaruri dicular * raul radculae anterioare (ce tnsofese ridicinile anteriare ale nervilor spinal) *samud ndiculoreposterioare (ce tnsofeseradcinile postrionte ale nervior spinal) 1) amore rdiculareanterioare ‘uot in mami de 4p Ls 10 ‘ele mai constante se gisese in regiunea cervical (0 ater, in regiunea toracied ‘nferioard (dou artere), a regiunea lombara superiara (o artera). Doar cele inal volumnonce ‘jung pe fa anteroar a mfduve gi se tmpart in dou ramuri:rarmiraastendent (sie) #1 ‘amura descendent (gras. Prin anastomozareaacestor rami cu cele de pares ops oe ua mayer artera spinal anteriard tn linea spleadens ‘cea maj voluminoasa ramurd radicular anterior este artere radiculaed mare (a lui ‘Adamkievicz}:-orginevarabldintre Ty; de obicei se angajeazl in canal "abidin insofind nervul spinal toracal Ty stu lombar Ly, -in% din eazut este prezents doar pe partea sting -se divide in doutremuri: una pentru aspinala anterioaré gi una Pentru a.redicularéposterioaca )ramurileradculare posterioare dou cumini ascendente gi descendente ce se unese eu cele supra sau subiacente Participind la formaresarterlorspinaleposterionre Arterele vertebrale Arteravetbrali i nastere dia atera subelavie. Are traicetascendent si medial gi ptrunde in ‘aura tansversar a celei dea gasea vertebre cervical, De la acest nivel pitrunde in canal interransversar. in acest taiget, ea se giseste anterior de nervit spiali cervicall i este Insofits de nervul vertebral. Entre goura transversara a axisului si sea a allaolai iene vertebral desrico curburt in plan sagital eu eoncavitatea etre posterior. Dupt ce stabere aura tanversaaalasuhi arters oolese masa lateral acestuie gi descre» noul euros de dota aceasta in plan orzontal, cu concavitatea cre anterior. Suabate apoi memboons atlanto-osptaléposteriari si pltunde in eran prin gaura occipital mare, sefbste spol ra mater i arnoida pitrunzind tn spatulsuberahnoidian, Tree apoi pe laurlebulbula, anterior de orignea apart a nérvuluihipoglos si ajunge pe fafa anterioar a bulbulei, onc, se-vaunjencea de parteaopusa formindtrunchiul bailar Dia portiunea ltero-bulbar8, arterele vertebrale trimit descendent spre miduva spin cite dous aterespnaleanterioare gi doug arterespivale posterionre, B9) aerele spinale anterioare se deprind din partea superioari a arterei vertebrae inainte de a forma trunchiul bacilar ‘au un scurt traiect descendent gi se unese pe fn anterioard bulbuluiformind © singurlarertspinalianterioar. Ea di cSteva rammusi bulbula ise va ageza pe fa enterioar 1 miduvei, ecupiind fsura medina in regiunea cevicali inferioard se va continua pein anastomozarea cu ramurile ascendente siecle descendents din arterele radicular antericare “inregiunea cervical are un calibra mai mare si conine singe in special provenit din arteree vertebral ‘Avera spinald anteriara se anastomozeaz8 tn arcada cu artera spinal posteroar’ la ‘nivelul ium terminate. Ea d3 ramuri ce pitrand i fisura medians la nivelulfiesinui segment ‘medular(aceste ramuri sunt mai mari in regiunea intumesceatelor miduve) si sunt de tip ‘terminal. Teritorul de vascularizafe al arterei spinaleanterioaeeorespunde comuluianteriot, ‘bazeicomului posterior si substantei albe din jur (deci % anteroare din suprafsa de seciune amiduve). arte sinale posterioare: ‘up un scurt traigct descendent pe faa postrioar a bulbului coboe posterioara miduvei spinal, medial de ridacinile posteriare ale nervilor spinal ‘se ansstomozeazi cu arterele radicular posterioare 4 se prelungese caudal sub forma 2 dow camale arteriale plexiforme longitudinale pe toata fafa postericers a miduvei in unele repiumi acest eansle se unese median fre ele “ctrl de vascularizaie al sistemului posterior spinal carezpunde capului comulut posterior sisubstanjei slbeinvecinat. pe faa Pe tot traiectul lor, arterele dau ramuri ce se anastomozeaas si formeazd o rejea perimedula din care se desprind ramuri radiare ce patrund i substana als Irgata substanfeicenugii este mult mai bogath (in special fn jurul neuronilor din ‘coamele antericare si fn substania gelatiooast din eoraul posterior) decd irigotia substanei abe. insubstana cenusie se pisesc de doud ori mai multe eapilae dedt in substan alb, iar fascicull piramidal contine de dous ori mai multe espilare dest faciulele Goll si Burdach Probable densitatea caplari este direct proportionala cu num de sinapse, cu densitatea ‘itocondsilor neuronale gi cu confinutl crescut de citocromoridaz ‘Vascularizatia venoasit Venele miduvei spinti se glsesc in pia mater forménd la acest nivel un plex din care {in final se individualizeazigase canale venoase: ‘un canal venos in dreptulfisurii medione anterioare + un canal venos in dreptl sanfului median posterior + potty eanale venoase agezate In perechi de fecare parte a miuvei anterior de intrarea rein posteioae a nervali spinal “posterior de ieirearldiciniéanteicare anervulu spinal ‘Aczste canale comunic liber Inte ele gi prin veneradienlare sunt drenate To plexul vvenos peridura, care Ia rindul lui dreneaz singele in venele extarahidiene intercostal, 24 lombare si sacrate, La beza eraniuli ‘endocraniene. ‘Singele venos poate citcula in amb le sensuri deoaree aceste vene au au valvule (a1 seexplicé de ce metastazee prostatice tein plex ahdiene tn colosna vertebral) S® varsd in venele cerebrale gi fn sinusurile venoase ‘Vascularizatia limfaticn Limfa circu in tecileperivascure cate se deschid in spatilesubsrahnoidicne 2sSchema vascularizatiei maduvei spinarii Arterele ceebeloase Arterele spinale posterioare postero-inferioare Reteaua arterial perimedulara ‘Trunehiul bazitar Anterele spinale anterioare ‘Arterele verebrale Romurile terminale din artera spinala anterioara, etajul bulbar ‘sanfurle dscrse la fafa veneald a miduvei se continu ‘median vor gis fisura median® anterioara care: ~ ese ntreruptt inferior de deeussiapiramidals + superior, Ja intersecia ex ganful ulbo-pontn prezintt 0 depresiue triunghiulrd = foramen caecum doo parte i de alta a fisurii mediane se gisese dout prosmineaje veticale = pltamidelebulbare-denuiteastfl deoarece ele conn tactile premidal ~ piramidele prezintd o extremitatesoperoard mai voluminoasi deasupra Srea in sanul bulbo-pontin, are origineasparents ner abdacens (V1) ‘piramidele bulbare sunt delimitate lateral de etre sanfurile aterale venrale_santul preoliv) unde are originea aparenta nerval hipogles (XID, sinuati pe aceeasi linie cu idaciile ventrale ale primilornervi cevicali ‘lateral de sanjurile Interale ventrale se gsese douS proeminenje = olivele bulbere - proemivenje ovalare alungite in sens vertical, care conjn fa profunzimea lor complexul ‘nuclear alivar * olivele sunt delimiate posterior de sanfurilelaterale dorsal (Sanur retroolvare), ‘unde a oigineaaperent nervi glosofaringian (IX), vag,(X) $i accesor (1) “superior de oliva bulbar, n sanfl bulbo-poni, se giseste fosetasupraoliver8 (in cate au orginile aparentenervul facial VII sinervul vestbulocobler VII), Ia acest nivel, Pe Finis > caja pont slmitat inferior de sanpul bulbo-pontin si superior de sanful ponto-peduncular “along in sens transversal; are aspect strist dato posite’ superficiale ale fibrelor pponto-erebeloase 28 “pe linia median se gsete satu bailar (ocupat de trnchial baile) _Tnteral de acest san se gisesepiramidele pontine care conin fn profinzime tactile covtcospinale si velit pontini; la unirea a douf rei inferioere eu oteime superioart esjl mezencefal “prezin’h pe sceasti fifi peduneu care sunt divergent! superior si ctr ste dou pli pune extavensclraeiur- cu configura stmnttoare ceive! pnt je rventalar gol ular a ose ronboide _itesextaveniculrt et cupish Tne jantuilelteledotalebulbare (oninescelor dela nveal sldive). te atest fap median dra so eee Stu rac cues separate ne le prnt-on gan ine fill Cll i Burch pecan parle or supesioar roeminenfe determinate dean gis cue eae pon rele de tual sl ase cagesn “trata gis emia Ino poeoenl hing els (easonnes coud a ‘tubereulului gracil) = intial unet orgie bulbar neva ccesor Xs Seq tubers ‘imi, mami gi berclum cinereum (corspunde extemsis ernie ¢ rece ‘act spinal al tgemenut eal pontia| *formeazi trigonal pontin al fase somboide > eal mezencefalic _Pedintt pe aceasta fat Jama cvadtizemina «format din cele dous perechi de colicli ‘evadigemeni (doi superiori si doi inferiri) despair prin saniul cruciform. Sanful longitadinal at snjuli cruciform se lrgeste superior i vacuprinde glanda pineals (epifi ar extemitatea inferioard se continua cu feéul valu medlar sunsrior lateral de acesta se ‘wis orgineaaparenta a nervulu rohlear LV. __‘ficcarecolicul se continu supero-ateral spre comp geniculafi cu bratelecoliculilor ‘supetion (ntre coliculul superior si corpul geniculat lateral) si inferiod (inte coleutst Inferior i corp geniculat medial) Broele sunt despise inte ele print-un sant inerorahiol 3.2. Ventriculul IV cerebral Reprezintd o cavitate ayezat fare aga posteriosrd a trunchivlui cerebral i cerebel, ‘pir prin lirgireacanalului ependimar. El print “2 perei-podeaua (perctele antero-inferir) = fosa romboidt “tavanul 4 tour 29“4 uaghiuri- cle lterale = recese latcrale + unghiul inferior corespunde deschider analuli central ~ unghiul superior se continua cu apedsetul cerebral Sylvus Fosa rombold ‘are forma romboidalé cu axel mare vertical ‘este formati din doud triunghiuri, unul inferior, bulbar si umul superior, pontin. Acestea sunt despasite prin strile medulae ale ventriculuiui IV (ben fine de substan afb Siruate transversal). + prezntSpefinia mediand un sant median care o imparte fa doua jumatiisimetrice ‘de-o parte si de ala a sangului median se gaseste edte 0 proeminena elungité = ‘minenla medial, detimitat lateral de gantullmitant. Sanullimitant este expins five dou ‘bse, una supeicar si una inferioars, > srigonul bulbar al foseiromboide este alettuit din rei ari wiunghinare: ‘2. rigonulnervului XIL(arpa albd intems) -regiune trunghiulers eu ‘asf inferior eare este imparid de un funicul vertical in dou regan: ‘medial-care are In profunzime nucleal nervuluihipoglos XIL “lateral reprezentatd de aria plumiformis (confine fn profunzime ‘leu ntercalat a i Staderini) '. trigonul nervui_X (aripa cenusie)- regiune triunghilar cu viel Superior, impart de o ereastéoblies (funiculum separa) in do rein “supero medial ~ confine In profunzime nucle! dorsal al vagului X “inferioar - reprezentat de aria posta aceasta corespundepolul superior al nueleului cuneat aia vestibular (a emma) ~ situa in unghiol lateral al rigonului Dlbar, are in profimzime nucleit vestibular. Aceasia aie prezin superior, in regiunea pontini, tubereuul aeustic =o proeminensddeterminats ce nucleulcoblear dorsal > trigomul pontin— prezntt dinspre medial spre lateral: acolicalul fcialulu -porgiune mai voluminoasi a eminenjci mediale ce ‘orespunde nuleuluinervalui abducens gi gemunehiulu inte al ‘fcialuui VIL ‘fovea superior -reprezintextremitateasuperioar a gan imitant = corespunde nucleului mator al neal trigemen V ‘Josus coeruleus -zond mai pigments = Iateral de fovea superior ~corespunde nucleului coeruleus av I yentriculatat IV ‘este alctuit dn te prt care de sus in jos sunt «) valul medular superior inde ite cei doi peduneuli exebselogi superior: -se continu cu substangaalbs a cerebelulut -fuja sa posterioari este acoperi de lingula vermiana -varfl valuluiajunge pind la coliculii cvadtigemeni superior: sub forma FeGului valutut medal superior fa inferioar a earbelutsi aparine vermisului cerebelos ‘vermis prezinti o depresiune = recesul median dorsal al ventriculul v ©) vill meu inferior _format de epiteliul ependimar si pinza choroidiand a ventriculului IV. ‘panca chorodiand a ventrcululu ~este format dint-o fois dub a piei mater -$einsinveaz8 inte spasiul intr cerebl i tavanulvesiticuluui 1V “are for ’ se insert lateral pe marginile medial ale pedunculorcrebelos inferior! Jn nivelal nor crest albe = tenile ventrculului lV, iar inferior se ‘contin cu o lam de substan cenugie = alex ce acoperd unghiol inferior al ventricululut 5 gisese plenurile vasculare coroidiene ce ia “predhl e orfi decomaniae ne caviate venta V ‘peal sao sia stand 9 venrcluT (rift ai agent) mnt veal (rt Eee und paral pchngilepleraror cies ce jung sat cal ‘subarahnoidian. me 3an terns ental eter posteriara 3 tunchiu cereba (ce prin indpartaren cesta) ss meee iantetes fe romboide FIG.09 . FIG.19se (omaspens ‘ition #6 Weoyss wieuno3) weyouBoreadNs; pRouodns amo 2p Hapa ‘uojuauifosioay yidond wefan ‘peauous8o9 eajatyoo fopangy que Joptasau HRY ‘teojant ed op yreoyeo ran wt mz 29 axémusoehamsqnS aavoyyse[9 ~ eaqau99 ynjmIyoUNy Hyon = TeAqe299 mMjnyyoUN v axaND9 EjuEISqng’ pg Goqoqejoouscou yang) eemussupeno vue (sland ynjanre mf) souedas sejnpaur agen (nirqqeq pyaats ep zouayusejnpou apen p yetacorda ase 6 sejoqiun IRuoysS op Fey [sion sane 25 —"UY « ‘supuodoanse9| '8 oteprutetd soj20exidsoxe mo ‘gay ehansqes 9p ajummaeny jonas oxlousoy wean — unuod soyojanmidooe ‘eaten on ye en an suuoo ~ (EST URSTRS: mpuod yoyon osose8 as apun ynd yang w amjoxzop ap urna awe ‘jund 1 jeysouazou us stmodoaii09 roi 2] - ‘8 eotaBuny eyes ad tepid sy aasqy - ‘Hue>- (opr) - ji aud 2 eugsoo tnt ajeprenesd soe © moored wn doe wed 2p iy arounean yyntasssrarzodsp ye ojajonu foyeiodo; je sapon ap ond Ne oy moony # emonas edap Yjonu up euomnat so[aInI99 sopdio9 varuane - ePHqaINoe | ‘AL 6injnot1se enespod ane> urdu ns wémean fuersqns Normuouiey upd yynzas wooo you fase Ay mya wiguaey ede pjna Hossein F oyinean elunsqns ezsowuouiTey aimo ouoylom if astsuey sojomy eer 2ouatsod mnjnusoo wzeq atzoodsar 1 deo Enonoo 2 aeurpmSUoy ‘nooo srop uf rmouaiod eounjoo reds. sjesiauoyeyails pase eae twénaeo faluysqnsjearas ap ousize mynuoo nde wersteap ee Tpadeg ane Yoruoiop sro ofeznec “yoguidsiaanpgur Je [2 3p les iap pape Staap aed roadie eounos 16 yzeafueaas a ema:9 mngautw ns eae ee Teaqeza9 ynjnyysunsy eampanayg “¢°¢ te . IVold soupysod ueypou wes a serpouiora ye nousiad fae Hog pes protec. 90 pe nappa yoana ates, eau uci, somrparen | pos asi mous Hos ‘7 ereinansan eu gioang sou AL nmnoqnon a Sbiaqatss suinpot ona pe seapouuony vz TS: P24 Fouodns sotsqni99 oinpod ey eg ipa SC aeouta SX douedns ane eo) / fees eploquios vsog,LUCRAREA PRACTICA 4 ‘Nucteit echivatentt af trunehulul cerebral. Nuelelt proprii_al trunchiulul cerebrat— clasificare. Nucteli proprit ai bulbulut rahidian, Complexul olivar. Nucl Aria postrema, Studil bulbului rahfdian Tn sectiun transversale. 4.L.Nucleii echivalenti ai trunchiului cerebral Clasificare [Nuclei echivalen sunt dispusi ta colosne, care dup fete sunt coloanele senzitive: formate din nuclei senztivi ce conjin dentoneuronul clllorsenztive pentru cap si git ‘a coloana somatoaferenta general -corespunde eapulu cornulu posterior formats din : » nicl tractslui spinal al nervulyi V- ta bulb *nueleul senzitiv superior al mervului Vin pute + nucleu!trctului mezeneefafic al nervuli trigemen -in smezencefal b.coloana somatoaferents specials corespunde cormlui posterior format din: » nuclei vestibular - in bub poate ‘nuclei cobleari ventral i dorsal - In punte coloana visceroaferenth general corespunde zonei vegetative receptoare format din; + puceii dorsal senztivi at nevlorslosofriian g vag Siva in bull 4. coloana visceroaferentd specials corespunde bazei comului posterior format din: * nucle! tractulu solitarparteasuperioaréa nucleului este ‘mai dezvolati si se numeste nucleul gustativ Nageatte), a. dase de nervi facial (VID, slosoferingian (IX) gi vag (0). coloanele motorii a. coloana visceromotorie general ~corespunde zonei vegetative efecto medulare ‘mat din: »nucen! dorsal al ner vag-in bl + nucleul salivator nferiocal nervulu losofaringian In bulb + nucle salivator superior l ervulu fail «in punte + nucleu acimo-muco-mizal in punte * leu acceso a nervulu cculomotar~in mezencefal bacoloana visceromotorie special “corespunde capil comulu antroe “inerveazA musculatura cu orgie Tn arcuilebrebiale din» cleul ambizuu-represit origineafibrelor motor le nerilor glosofsringan,vegsiaccesor bulbar format + nlenl nervlui facial in pute + mycleul masticator al tigemenuli in pupte 6 .coloana somatomotorie ~corespunde bazeicornuli anterior -inerveezi musculatura provenit din somitelecoftice format in: nucle neni Bios in bale ‘leu! ners abducens * nucle ens in punte + nucleulnesvulutroblearin mezeacefat * nucleul nervuuj oculomotor -in mezencefal re coloanele senzitive ‘a.coloana somatoaferentl generals > nucleul tractulu spinal al rigemenutai stunt medi de atl spinal al rgemenai in gata posterolateral cao bulbce “seminde nue ldo sepment cervical origen spree nes eee Poulet seni soperos (principal pon) lwigernens “este situat in partea postero-lateralA a calotei pontine 2 > tueleultractlui mezencefalic al trigemennlut ‘coloana nuclear asezat lateral de substanta cemusieperiapeductal Tofi acesti nuclei prezintd o somatotopie topogeatick caracteristic, in sensul c& nervut ‘ftalmie singe in pate lor ventral, nervul maxilla mijoc iar nervul mandibular in pores Jor dorsal, De assmenea ci prezins io somatotopie functionals anuine ~ in auclenl tatu spine! din bulb sjunge sesibiiatea fact protopatiea gi termoalgezicd ~ Inmucln! senztiv superior din punte ajunge sensbilitateatacil eperitica ; inmucleal actulai mezencefalic ajunge seasbiiatea propriocepiva constiens t ‘coloana somatoaferenta special nuclei coblear *ucleulcohlear ventral -alcatuit intro periune anterioar’ si una posterionrS rimeste majriateaaferenfeloracustice *aucleal coblear dorsal - formeaz3tuberculul aeustical fei romboide -aleatit din te statu neuronale: molecular, fuiform gi polimoré -primegte putne aferenfeeobleare, majoritatea avind origina tn iucleul coher ventral _P noc vestibular , “stun a jentna bulbo-pntn, sub avn vestibular a ai romboide “sunt spin dost colome naga eal, car contin cei superior, fata infor te primate race mea avons s—5 os. E e1 nyrasou ye so} fojanU @ ‘ned mes ofa up syed o wuts yea (60 800 mjnou pnp a 2 eu wy wanes euto} "ave (1x etd) ossoe inj e gaeqng ERED ao ave aa wba (Gun sas top 3) instjoso evs emerasna 8 eepsroonw ‘any soegosnu sa: eae no0 hr (cerBuurjoso io woeo ad) urBuunjoqneageeanou es ona [exe ‘Beas fn ae. sao teas} smouodns may souadns j20 sy ojos tasnaap epundsama suf tnt at, (jess0}s04 Jets) snimvoussen ye us imagen yee} (HIPSAHOHAINE IMS) AIO Iealdes Samay sshonsp eomRUM’ | ‘mynqing w ateeaas eluengRs eomuyord cary se, tiga ajar -¢ omoads auojomoi29814 eueoqo9%q, so,et9jn20jmynasou 8 reouadns waveeuat op gig 01:}50U yeu eysouozaxn up - Fegehsa,q-zdutpy sorouo;no0 sara Te 059090 fata g etoyj imjazen je sorous yap ap ee fxpour stems ‘yond wp -jze-oonu-ousso} aja soLadns spent [8a gue ojnajonu ¢ gaeouodns wapetuams eSug gze2214230) 356 9109 up = sous Joenes ofan TIX snyoasau yopond - pxpourosove 2805 [nau = [e2,-a0d no nodes ae. AL tnmjnouneon atueyd gne ens, Injen eestop rojane s1e19108 as0jomes93516 vao}oo"e Wio}ow sJouL0}09 X18 XT ‘IA wap asnpe anne oreaods ayusapeaisasta wiewuoyen aSotuice (touadins) aura (agus je soiou [mo] anu 8 (Gou2ru) vepramaid eiesnaap und aise ajeuoruaxuoo Lnvetd snop an apa se- 80S OE Po|IN | Elepods eyiayeons9519 vueoj09:p ates 9p tn ation sn ‘up sandocomyer ewuoyar Hunfe e1e9 ey “y njmassu Je anzeues pesiop proj an nose ys 8p op 29500 51 2 oandocommy wlomoyuy Sunfe o109 oy anjnasae Je ancoas ysiop jatar, ‘HEs2U93 yyuasDpeas39910 eUvO}0>"940 Structura trunchiulul cerebral ‘Apeduetul cerebral Nucleu! rosy sa £ 2S 23 32, EE, _ be .eSy ack 3 gi eeen Etsee feat eetae Sa ghga bSsaq gi cbiagesiis ge ssegtesesz ig Epi 282327 3 2 ge. 2a3 Bae3 2 2z @ Zz FIG.12 Nucleii coblear ventral si dorsal Plexul coroidian crimal salivator superior: Nucl Epineee. tere 33 3 Ze 2 al a, aceesor 5 8 g_ 22358 gate ees Zz © 42, Nueleli proprii i trunchjului cerebral (Intersegmentari) — clasifieare ‘Sunt nuclei care ow au echivalengi ta nivel medular. Unii dint acesti nuclei sunt ‘oneetafi eu nuclei nervilor eranieni $i coordoneazi si moduleaz# activites reflext a ‘auch cerebral. Alt sunt situai pe traiectul eilorascendente i descendent Avesta. Bulb -compleculolivar nucle arcwagl aria postrema + nuclei gracilis, cuneat si cuncataccesor ante - nuctet pont Mezencefal = substanta neages nuclenl osu + nucleu!inferpeduncular nucle interstifial nucle comisural 4.3. Nucleii proprii ai trunchiului cerebral 43.1.Complexul olivar CCompexulolivar este format din mai mali nck “mucleaLolvar principal -este mai nou flogenetic det ceiali dot -se gisepte in partea antero-aterll a calotei bulbar, bulbar, in jumstatea superior a bulb sinconjurat de. substanja slb& — care fermeazi amiculum (terminalii ale ‘rac central al tegmentului) este 0 lama de subst ‘x hill olvarstut postero-medial >I “wswojaqsioa olvo9s (rind yeu) eseoryatnuoxqy v9 nes (ae asoyPiee 21) £9 cutis) 98 8 fpqaioo uy uouyan Sopoqaiso uqmoupod Uud punsteg“ajeumwBisyasod nes ti "3 1y od ate> op vig “imuomdin e [ouds x yeurdsouqns “syaeesouids aumsen yzeos0A0., '$ jesiop toot me ‘oyed ss52000 2p a1qy EasieD eBnepE oF 22e9 v| sZHE “asealfoI>IUt ‘a1gy) sea Inajau eqens 2jaun :opun esndo waqied ap 3am ¥ qtmpous eat ad ezvosnop- ‘suyurayenass2jaugy upp ated 0 aotraop aes [aia sopaqaa-oaio jusenne syeuds-osso 21415. sinmiaaa Fpqes20aqed uy aurino mo wou2yUttojaqaia sornounpad ape ad- aseaHT-o}242499 Osu (né01jnajone w 9p) azeao-oaqn (npyied sno 9 2p) aseato-oons- Drmao-ota ‘aus waisooy e1pow 1059008 ray] pojpeu 1S out 810 majona weresiop ews al wexusoy 2529 axgyyauriu09 ayn yuo ye yeaa Yo} >e-fant ef eanpeu ud elesonsuen sunqaes FIG.13b FIG.3aor Urol ronFIG.1Sa FIG.ISb 0vOrold arora2 ucla ova printpal eversala pla bulbulrahidan la nlvelul tell supertoare a FIG.17a FIG.A7b ©ss Ispautosion ee yes suse enon um yen sda genta pt -acnnmey aug unmsoy ap zis near rosso pone ~estooms ‘aso 30075) 9p Hongo Fae ee ‘ned ut aortinutoedop selene ee ered pes po Bune 8 sputed suo ouidrd wang) sane "sound lng otuefons woot gansig ot ‘oui sigs Hw ovaries seen evalu uf syuod eu o.oo aug. steeds uae teagan ainniaa ts YmasTUWa| MIP apEIaPEaD6 ‘orjnopas ered uy padeurs ae ‘uueeias ofc upsopuosau oe ne 2taSiuoueyeyans 2a. syteopatsied up 20 no 1899 ‘etoedwon sued mp ituomou ‘pate asdems oy sped sngos jn wea ne equ auqge syesiuanisod oe uy 918 poqendupo wy woui2ti0 ne ~ Hom nop aei3i409 ‘ain aops3juoanaao azqye (eqpau ezvorooraad 06 ws mena ‘eure so ese; ezeorasoud 9s jaan = msiop roued) 21804 falumsqns a8 o002 a} ‘w wzsoroorord os waurend wy eocigiso na aug jeri -o1mae su02 uy ezpaoor0xd #8 wpneomynojont indioo wip wand a9 aramiy- ‘iow falumsqns v geouadns watson wy ezvoioroud ‘2 9pm immajonu nde mp yaord 99 ayauay. ‘oyesodoa peeazuezo 9s 01 uoxe - ‘iejnanas sed wy gsdeurs ae surognga aamijoe no Very) odsuei — ‘rejnoraa esup tp punadsap 2s (autem epneonajont) sod u eu no —2.uouye apesage alnawtay ‘fou hueysqns opungrsu03 ido folueysqns eiuare suasspuodard eouny)aod gurzodar ‘uneyayua ig slueisans “very sora toyeypaus Kossenu autos syerexiou ummonns at 1 9p eroedaoo sed of 9p uynoad susie. sols ur sindsip ‘oruvjous mow ey “rou nysuawup ap tuomnen ne ts Raqaroo ynjrounpad no souque uode weep. Sm uae readal- ws treo ‘ud sofouumedop nfsoud ap xsms mjedoutid 21s (ae 6-91 of Braidatog ay 8 fun of adoony ratequous3ta)ayueou ated oy He Boq ‘soon ay ap “orBzauyazedop ruounau ailuo>. eysmauiioy ne2oeipe ‘reovoysod wajad- eyaedmod s2ed- ‘spans tad yoop quutzaid exo elueteqnsTeuouny 1 aPo}ste (C1) se,ewoqno0 rau ope siay ap eressaneny iro eipou es wate s0uotsod w>)eyaouoo no gieunwas poy a0, mjngepouszou mote # (o}u) sta ant eae} eats impynounpad ae ai gop

a pant 35 Wesoasuen ze} Yenpyed sngo{S imjnojonu vasoidoide ‘H) eoqwejegns eaunda! ur ved ‘Bunge gueouods apeneaneo snugo ‘oejouazatu nofonu SouHunjon fe Fo ice 6 ‘sinepqns © assy wasopuodaid eounttiod wiBeou ejueisqng “1-7°s mynyeyoouazou 1e ysdoad woponN « tminjoqarea0au eivo2s 0d (our x) aveowieBe 16 (aseouuns feu) oseonsens auqyy eo yrvaiosio1d 96 a1 (puryoud 18 s0Ha}U!"soladns) apvoasny ior ‘evouuoy woeoy “lund ope aesionsten jaxqyy yenous0j- aeoroqaina-o¥wod ey, aLnawasa supuod-odi00-0)3]3e¢-os0du 9241): ‘ssnorouni mar ~ auuod-op404) 21g sy aig uns mprxoxe» i210 u Eaur He: ouPUOd-oaN 09 gee upuod- 09934 muod-ouyds asqy. aLNawaav ‘ssvo|aqatso-ojuod ‘jesiaasuen app opeuidsoon09 Jojunioey 9 eurprytuo, sje1qy suyyad siessodsip ouauma fore ie wiund ye nadosd yojony “y-g E wz}46mnase, “pesoasuesy yunyoos wy njnte;rouaza $8 ulund jmpmg teansuoo # exinsianuy ‘aejnauinpadiony yojony nos majonyyeasoon siuersqng Yommejoouszou ye Yadoad yoqony -yujuod oqonyl “Mund ye wlan fore ?S YOLLOVUd VaaVAONT“fibre nlgrocorticale . “fibre citre nucleulinterstiial (Cajal) fibre citre nucleul comisural (Darkschewitseh) ‘fibre nigrorubrice “fibre nigrotegmentale Sebstanja nena inervine th coordonaea igor ode (anal membreor Superane tal mescl stu expesia fee legal de abs). Tn parencompset dora S"oosaoeaebe so sess dopant, Gran peau -Dopm. peri ete ‘cpus in increta skeen aban nege ran! male epee coe, seeped sel neositlrLezaren papa emi acres Cpanel in atau! nee seas san ea cect remo lo Ener oe al et ier ir scot subana nn cae ea fest apie bron ‘pti care foie! Paso caren Heino 5.2.2. Nucleal rosu ace fam ovo gi cup partes central a ealote mezenccflice in jomsate opens ‘euloarea rosie se datoreazi vascularizafiei mai abundente dar $i bogatiei in pigmenti de fee “Lina x subilamosel presi o stage de Cento sneer) “st tavern pares medi de Mele ner cealomotr “Saag sue ar dua porn: “porunea agnosie) rede ea mension bn om “este mi vee Slogeeti(penairan) “Sontne neuro volimiog ale err peng fomeazi ‘ctl sbroepoal ‘ecaheon _gortinenparvossula (opera - ma nou Blogente (neorbram “primes aeteafe delle itl erbeah “Bonne neuron nis tli bogs a pigment palbenroqeat 5 de fasciculul retoflex Conexiunilemucleului rosu: AFERENTE. -fivrecortcorubrice -auoriginea in ara motore principal de acceas parte gi in aria premotoie bilateral ( rile 4,6 din lobal frontal ), preci sin ail 3 5 din lobul parietal “sunt organizate somatotpic si se vor continua cu fibrele ote cee er at pe mia re a ann gino ns a ls glean elaine eA Cacilo ec yi se Incruciseaz in tegmentumal mezencefalic forménd decusatia ssh el ee nh ee 56 “fibre vestibulorubrice- cu origin in nuclei vestibulati EBFERENTE “fibre rubroreticulare ‘fibre rubroolivare ‘fibre rubrospinale- decuseazt imediat dup emergenfa din nuclei ( decusaia ‘ventral a tegmentului~ Fore) -formeaza fasciculul rabrspinal ee facilitea28 motoneuronit ‘exori medulai unele fibre se duc in. nucleul motor al facialului gi fn nucleul reticular lateral “fibre rubrocerebeloase direc i inersignte se proiecteazi pe calea peduneulilor cercbelosi superiori pe scoaacerebeloasi dnd colaterale nucleilar globes, emboliform si dintat. -teactu central al tegmentului- TCT- care confine i fice rubroolivare sfibre rubrotalamice- Ie nucleul venteal lateral i de aici mai departe, spre aiile cotiale 4336 [Naclenlroyu este considerat un centru de relew pentna impulsusile striate si cerebeloase spre ‘mduva gi penru impulsurile cortiale spre cerebel i maicivs; ae rl in distributia normal a ‘oowsului muscular. El intervine, de asemenea, in coordonarea migcirlor automate. si semiautomate stn sinergizarea migcirilorcorpulu LLeziunea nilaterali a mucleului rosu determin sindromal Benedikt, caractevigat prin tulburai motor involuntare de partea opus (wemar, taxi, miseari coreiforme) si tlbuc ‘oculomotor de sceesi pate 5.23, Nuclei interpeduncular, iterstitial si comisural ‘Nucleul interpeduncular -situat pe linia median fn cafota mezenceflica,corespumzSter fos interpedunculare seste stractrdinterpusi pe efile olfatve reflexe, et rol in eomportamentl legat de sceste ei lind mai dezvoliat Is vertebatele inferioare CConestunile nucleulu interpeduncular AFERENTE, -fascienulretroflex- cu orgine fn nucleul habenslar EFERENTE stractul mamilotegmentar - cu fibre in ambele sensuri cuprinde fibre inte corpii ‘manila i tegmental mezencefalic 5 ‘Nucleul interstitial al lui Cajat at lateral de deschiderea apeductulutcerebeal tn ventricull Ill, ventral de substan _cengc periapeductal si dorsal de complexul aculomotar6 7 — 8ST Ol ‘teojt01s0d yanstuoa vaje9 ace ainmiasa dep 6 ysdaseyyojanu of ap powadnsHojoqa09 umnounped aye smapaaose siaxsp ajeigy up afojeiaveoo wut” pagaina ey ope sznoua ore way ad smpmted snqoy) yes jada vy 3p. aUNswasy eansqas yyeaysnu ajUN;XoU0> nts> snug siuirsqns Riouadns eojenwams> e “njnsciewerno0 tnajanu ep [ete esp wenits aise psy MoyDS [LEG PeANsHWHOD |na}INX, Uopios snus onpost sy eaz27 eyo0]n90 joao ae 2219 3 2-UH}x2E09 wie ueateha ans ws efojned 3 njonu mseae Io} itn tayo ae aeonae W tooiecs Stee a snag 2xayar nod jonsooqns ruta un teapsuna a9 els Insoons (soy dap oda eto} ion 2 ‘e=oaes syewojno0 macau jojo uk FUE 36 asta apemnaa, coy ‘Fanpet wip aoveveypopia maius> mqu3d age -Roqgoa nyo fone a ernest ‘cpa 200) mms eajea 2d) feypou swngassK fmoonu mad: aoa arqye suinguasa $oyoqatoo mjounpad wip amopuose aan syaugy ae ofezrejo ua faqaua wf af. ‘eon ejueyeqns ef aps pou reapeuBoo nyqnaiosesirypasuonuy uid prenqusoa aopnM ef 9p ‘toundnspnaq09 ef aps ‘teynonuo|resue popes 2d snpaed sng ea) aUNawaav oxinssoyu mMaPINU apUNYXoHO,FIG.18b FIG.18aaera oroa ke ; ‘vvoudns jo eaeieuint ul ewund uu ejesteneuen aungzes FIG.20aVITO aizola | eit src eat SESSowedns wewsdppexoinjyrafea Isat ejeouezeW uid eessensuesysunHoAsapy soon dn aep00 ato ‘suns 25004 ut YeeBEE- mnaING w asEOUNSe INEM Spee sonmaedqemenas {eas my geeouip- minaing aavonadas pepeunf ae 1 ylund aoe tees nae sexe aaton sumte aig pen afodsa dea sf (219) plergess fon women oy eeauaxppuapauenour aes “ed a a ean 099, jaonge ysvouoA exbeztieynase A owo8tspa%o soqynoy(oow yerpou wxoyssod woted yu- ‘steoj01sod aoje1g2i09 up 18 e1eoyaiod eueipooNs “wvoyds yseojoqaio0 ojazaue wp uyacud- Sun aeyiuaxojumaay apsozat ‘ifoouelueysqns up aed stews yea eo i oyejanuceat smyrunouian@ essa] sounshod yi amouaisod 3gat09 30[a10Ue af aest99 sojassye [fey 011804 jada ‘up 1 sreouadns gseojeqaroo siaue wip ulaasd- a1anas apex}uasaywnodts apss}see ejuremonas eynasea ojnounpod pevauuny- ‘a8ou felunsgns ye yypaus mous 16 ndox yoyo ‘TH yasou joj wate ‘reouisod aeigaizosoyasaue ae aj99 Jolie erpou ~evsrrod indruf up nes sjz0q youn up uinoad- suvypouteayd apne « Injnjeyoouezow eYfeztsen2Sen soundns i sou Hojaqa:2o yynounpad #6 unuod jmuowo yur, ‘wwouodns pssojagaiao |é pious ona ps¥0j2qat99 oyaioL8 wip wjiaad yun ayyiuadeyu: ‘woe nyeasou oe | soudesanreuas naj 1¢aqnzzuss zojgow ad 0 no “ugwod Imymwaadar eresai-oroque eased yur 251269 Inyyauray up waoad- anos apttuazapemaaaj229)40~ te1pot mposteua| ereipowed vaunted i€ afB0jaqa:950}ue 2yaugy ‘ruuod ajay “fpprned juan BRE ‘Map wun ur wo gnop 2p gay es 35 amg ‘pune 20 ednp 18 sz0q jour wip puuidsap as- sueypamened 9229)30. wjund erjeziiejnosen oyayusojagaioasyoqnaumpad aoundas nyvoufos ur pivou3jl-asisod ys¥ojaqRE ‘oe up urroud yaeousdns eotnod ty sousjut sojagais>injmaunpod » rasonoqer sound sf eouno ‘poe ryan psi 1S azeouasod ayeuds ‘jatoe up pounds a5 ereouajut ound w- Fmt apefuasapeiaa> 219)48. ‘weuno rynoiosr 1 eajsoyBody j92t0n ane _suusdoo myoging e wssye| saunyi0d wa ‘eoLDjuy-osisod vsvojaqano sae wip poudsep 2s sqryut ymuaK98 (erepzeqe ae uruses ) esi nynsazo1 ope uosso0e ¢ ed 2jataue wip pads 25 Jonas rasowus wy anos aexhuaaapumauya 2f919)40~ mjnsoj2odiyjojond i$ yerpout nouns ‘axeqing 2]9pruead sputidn 29 ‘soodiy injeasoa jo zeqinqenuy {moore rieBes -oxpout ey ane psu parumin aoe oe 251289 run pe os aqeagauan appro ap urnoudaoyiodns nous Ute yids ajsaue wip uysoud song raustos W- auepoeMeaed 2219126 « injnqing exfeziseinasen ‘ywere-ost0p fan ymdaup Wy wynsaoe ruotsy wy pone “ymnnyounn ye epee, f2lay wootuoouy 20 ednp- Wuny spesuassyeunas> 920)20~ ‘sfesin-asiusq ou jaa vy esaae ew penned 'S myuyouna ope aesoe|aoiay ad Hunfe-syanos aexiuasopmnas}9 239} 2jentax-oxpx eoergase4 wpa wy yuna ey pursed ‘211os- sueypouesed 229}: ‘mre op undid on aig fre exeoouynatod paudsop 25 aems 21990 WC] uvoaisod gjeqass wie nmourdns gseojaqar wore ‘reoqroue-gisouapu pseojagan ELE. meq oun. ‘votisod-oyu yso0joqan aE ‘steuqouas ajsaue up aqourds une. ‘yelgpbaA ame. 1 wouruo no nue asvorxnt 9p EIN roupue esjeziseinase.9 Teaqozo9 injmyyouny wyfezts[nasEA “—'sVasculstzata traci arbre anteroars FIG.23, FIG24 BLUCRAREA PRACTICA 6: Cerebelul- agezare si raporturl. Configuratie extern. Lobil si lobulii cerebetulu. Structura cerebelulubnueleli, sconrta cer@Feloasi si substanta albd. Concaiuaile cerebelului. Vascularizatiacerebelulu, 6.1. Cerebelul - agezare si raporturi (Cerebetal acu lja cerebelonsa delimitats asf: inferior ~fita endocranian a occipitaluui ~ foselecerebeloase anterolateral - ofa posterioar a stinei temporal “superior - coral cercbeluli (tentrium eerebeli) El este stat posterior de trunchiul cerebral (intre oerebel gi trunchiul cerebral aflindu-se eavittea ventriculului TV), impreuna cu care oewpl fosa eraniand postrioar& (oivellsubtentori. 6.2. Configuratie extern CCerebelul are forma general de “future”, eu axul transversal de 8-10 em, naltimea gi celulele Golgi - sunt cele mai mat elle din soarfacerebelonst -dendritele lors extind in toate straturilescoartei cerebeloase ficdind Sinapat cu fbrele paralele (un mic numar de dendrite rin in strtul granular lund pate a formatea glomerullor cerebelog) -corpol or este sedi sinapselor eu fibre agitttoare gi muychioase -axonl for face sinapsi cu dendritelecelulelor granulare > eelulele granulate -sunt cole mai micicelulenervoase (5-8 micros!) axonii lor au taicet este stratul molecular unde se bifircd fy “T" formand fibre parolele, care fac sinapse eu: eelleaelate, eu eosule, celule Purkinje, celle Golgi -dendrtee lor fac sinapi cu axon ai celulelor Goi fibre agatatonre si fre muychioase Afeenjle ceebelului, dup ce dau colaterale nuclelor cerebeloyiajung in scoarya ‘cerebelulucx fibre apitoare si muschioase sfibrele agititoare sunt reprezentte de fibrele reticulo-cerebeloase gi puline fibre olivo-cerebeloase fi ponto-cerebeloase “fibrele muschiosse sunt reprezentate de rest aferenjlorcerebeloase -o fibra mugchioass preznt@ pe traietul ei pans la 40 de ingrosés (sub form de rozett ipia de teacd de mielin8) unde vin gi fae sinapsi dendritele @ aproxinatv 20 de ‘celle granulare,Fiecare ingrosareformeaza central unui glomeni|cerebelos Glomerutulcerebelos ‘reprezinté 0 struct’ polisinapics formats de terminailesinaptice axonice sub form de rozetd ale fibrei muschiase, dendrite mai multor neuron granular, ‘amifiaile xonice i patea proximalt a denditelor neuronilor Gol “ioateaceste elemente sunt cuprinse into caps glials unica. Sante! granulo primeste majortatea afereateor gi de Ia el informatiaajunge in statul ‘molecular asocatv ca apoi sf sjunga la celulele Purkinje (primese tose aferentele) Axonit cetuletor Purkinje pirisese scoarfa cerebeloasé gi se indreapthcitre muclell cerebelosi cu in luca inhibitor Centrul alb (medular) ‘Substanja lbs a emisferelor cerebeloae este constituté din fibre afereate gi eferente ta care se adaugi fibre proprii de asociaie ce unese folie si lobiicerebelos. Substania alba ‘entrals se continu8 cu cei trei pedunculi ce fae lepitura cerebelului eu truachiel cx-ebral ‘Medial si venta, in reptul acoperigului venrcutfui LV, central alb se prclungeste is dou Jame, valul medular superior gi vatul medulr inferior.» 65. Conexiunile cerebelului AFERENTE Aferejelecerebeluhi sunt de doud tipuri: |, “edi aferente direct (ascendente) 5 n“efi aferenteindirecte(descendente) Calle aferentedirecte “fibre vestibulo-cerebeloase-ajung fa arhicerebel pe calea PCL stractrie spinocerebeloase anterior si posterior -ajung pe ealea PCI in paleocerebel -fibre cuncocerebeloase -ajung in paleocerebel pe calea PCL “fibre trigeminiocerebeloase - ale nucleului senzitiv superior si ale nvceulitraralui spinal jung in paleocerebel si in neocerebel pe calea PCL ~fibrele secundare ale nucleul tracului mezencefale tree prin PCS spre nuclei diatt si emboliform “fibre tectocerebeloase-de a colicli cvadrigement ajung in neocerebel pe calea PCS si villi medulr superior Cie aferente indirecte “fibre cortcoreticulocerebeloase- formeaza majoritateafibreloragifitoare “fibre conticopootocerebeloase-formesza fibre agaatore i mehioase “fibrele corticeolivocerebeloase-formecaz4 fibre agititoare si mugchioase EPERENTE. _Eferenjele cerebeluli pommese de I mle cerebeluli de la nucleul dinjat porneseefeten etre: tslamus -nuclli ventral anero-lteal i intermedio-tteral -veealrosu -nuclealolvar principal toate acest eferente sunt fibre Incrucigate bd In nucle globos gi emboliform pleseaeferenfe etre ucleal ros Sunt Fibre inerucigate de la nuclei astigiali pleaca urmatooeleeferenf: sibre ceebelovesibulare - a fibre directe -fibre eerebelovestibulae -ca fibre Incrucigate, prin fasciculul uncinat, care confine fibre cerebelovestibulsre inerucigate si eferenje ale arhicerebelului cite. nuclei reticular lateralis paramediani 6.6. Vascularizatia cerebelului Vascularizatia arterial Fiecarejumatate a cerebelului este irigat de rei artereceebeloas: searteraeerebeloasa infere-pesterioars barterd cerebeloasd infero-anterioari cartera cerebeloasi superlear a.artera cerebeloasdinferioari-posterioa *originea ei este in artera vertebral la 1,5 em de truncal bazilar strscciu ei este descendent spre posterior, inconjoard buibul ete posterior, ec print ‘orignile aparente ale nervilor IX, X i XI, Dupd ee a inconjurt bulba, devine accendentt spre polul superior al tonsilei cerebeloase,Inainte dea da ramurle terminate dio colatealt Pentni plexurile choride ale ventriculului IV. Se termind prin bite fa cele doug ramurt ‘emninale; ram vermian gi ram tonsilo-emisfete. ‘ramul vermian -se aseaz in fundul valeculeis irig parte inferioard a vermisului 8 . Arhieneefaul este eprezentat de formatiuni spartindnd sistema limbic. El ae rl a ‘conturarea personaliiiinconstent i involuntare © Nevenesfatul care la om ate cea maj mare dezvoltae si eare are rol ia conturarea Personligt content si voluntare El este aledtuit din emisferelecerebrale i comisurile Diencefatul-componente Diencefulul reprezin 0 parle a nevraxulhi care are o structs complexd si in alenuirenearuainré urmatoarele elemente ‘alamustl Dy. hipotatamasul . epitalamusut 9. subiaamusel © matatalamsut 7.3. Talamusul-configuratie externii “Tolamusul est 0 masi de substangl cenvsie situatl de o pate gi dealta a ventrcululut 1 cerebral ‘Taluonsul ae forms ovoidela gi preznta 2 extremii: anteroar i posercars = 4 fete: medi, iferioae, lateral i superioara ‘Axul lung al talamosui este dispus obic, astel inet extremitaea sa anteroat este agezaté Jnur-un plan stat superior si medial f8 de exteniatea posteioaa Extrsmiatea anterioard : se numeste tubetcul talamic si detimiteazi posterior oxifcil fterventricala. Exremitateaposteroar : este mi voluminoast si se numeste pulvinar. 82 Fia.mdall : ete convext i exe sepa infor dé fa upon « Spots pin sata ipsam. a foment 23 supe sie eo he ak Vesti 706 da eo a vel seal eer a ea a 9 ponivat- azine nstalanich (a nivel eee pen fine neat Gre race o burs in heel when ge ae Ip eve ie shin ei ne ee dels ik a infraad: coespnde ty parc e anes petamasul sein eg slosce, Fara et conven ste despa de nucle ener prin intermedi Seal paral cpl ime. La nivel acts sa ae de jar in partes ~ medial se gicste sia medulal si tenia telamicd, aceasta din urma reprezentind linia de reflexic a eeadimulu ventricululu I Stile medulare dreapta gi sténga se unese posteroe formind comisura habenulard Ia niveul cireia ese fixata eptica, Fafa superiar a tlamusului este impli fn dout resin? * zo lnteals care corespunde podelei venticulului Intra g care este acoperiti de “nmin affixa care spartne ependimiul venticulului lateral, zona meal care este acoperté de pinza coroidian§ a ventriululy IML ofa supeioud a tlamusoli ete acgperité de un stat subjie de substan abs nami strat zonal, Filogenetctlsmusul poste fi imperttn 1 athitalamisul 2 palestlamusul (portunea veche) care este conectat cu corpul strat gi primeste de afereae de ln runchiul cerebral 3. neotalamusul ~acesta este legat bidirectional eu scoasta cerebral 74, Talamusul- structurd Substnia cenusic 4 talamasului este impli fa mai multe grape nucteare prt intermedi! eelor dout lame medulaetalamice, Iama medulard inter (care ave fore Te YY sicare este mare) i lama medulra externa, 741.Nucl falamici ~ clasificare 1. grupal cose anterior 2 grupal miclear medial 3. grupal muctear lateral 4+ nucleifinrsleminari situa in grosimea lame! medulare interne ‘mule nisi meine care sunt loatizai ote ependiml venticuulu I si fata medial a talamusului 6 ucla! reiculartalamic situ inire lama medulard extern si braful posterior al capsid interac, Primele tei gropuri rpreziné nuclei tlamici specific, ‘alamici nespecifc, ultimele grupuri sunt nuclei7.4.2. Neckeli talamici specifici 2 giseyte Ia nivell bifureaset Iamei medulare intrene gi confine = antero-venteal = antero-medial = antro-dorsal Gropal nuclear medial este localizat fntre lama medularé inert si substanja eemusie poriventicalar geste reprezentat de nucleul medial daeal (MD). Acest nucle are 0 parte ‘magnocelslar (rostral /superioard) si o parte parvoesilarl (inferioar8). Gropul noctear lateral are structura cea mai complesd gi este impirit in subgrupurile nuclear lateral ventral sfateral dorsal. ‘A. subgrupul nuclear lateral ventral are lind su tet nuclei > Nivelenl ventral antero-ateral (VAL) este stuat lateral de grupul nuclear anterior si are ccarater de nucleu specific si nespecifie > Nucla venta intermediar VIL (ventral late et situa nkrir de mele! VAC. > Nucla ventral posterior (VP) print mai mul submacle ‘= mucleul ventral postero-medial (VPM) : 5 {& inelen ventral posterolateral (VPL) © mice! ventral postero-inferor (VER) B. subgrupul nuclear lateral dorsal se continus superior ex pulvnanul si este oem dn re nelei > Naclen ateral dorsal (LD) > Nucla ateral posterior (LP) > Naclel posterior (pulvinar) (P) Et reprint’ alituri de CGL si CGM extensia posterioar a talamusului, 7.43. Nuclei talamici nespecifici Grupul nuclear intralaminar este format din edule fuiforme, Acesta conjine urmatorit smucei: ~ centro: median (CM) = para-fsciulae (PF) = parseental (PC) = ceatro-lterl (CL) + exntro medial (CM) Grupul nuclear al liniel mediane - este slab dezvolt la om gi este localizat ling& tenia ‘alameda adezinnen intertalamic si partea inferonr a venticlulu Il, Aces grup prezints cine mole ‘ ‘central median (paramedian) ~ romboidal u = paraventtcular + patateaiat [Nucleol reticular talamic ~ activi alamice eine sistemutui extrapiramidal gi are rol de inesrare a 8“8 scold wort seulang Tetpout ye[no1uos ndioy, Terayey qepnorwas Indiog Tetpour ts Teraye] ~oxeysod pexquay, TexyPOIpouD\uL peUaA, JeraqeporyE peyLOA, jowe|e3 1ejONN ueipouronuas, sooysod pexoye] JeSIOp [E1912] Tesrop ye1payy soLojuyLUCRAREA PRACTICA 8: Epitslamessl Subtalamusul. Metatalamusul, Hipotalamusul-configuratle extern: Structura hipotalamusului-nucleli hipotalamasulul. Tractel.supraoptico-hipofizar. ‘Tractal tabero-infundibular. Sistemul part hipotalamo-bipofizar. Ventrieulul IIT cerebral, 8.1. Epitalamusul Epitlamusul este alcstuit dintr-un complex destruct, cu origin si oli diferite, EL este agezatiaprtes postero-inferioat a tavanulaiventrculu l. ‘tris med este 0 formajiune aflat Ia suprafija neleuli talamic, la limita inte fetele Supetioas s medil8, ale acestuia. Posterior ease etaleazs,forménd ttigonul haben’, care are in proGamime nuclei habenlar, lateral si media ‘Gomisur_posteroarl_(habenular8) este sitité ia lama infericard « pediculului cpifize. La nivelul suse Tocrucigeaza fibre aduse prin sia medulrs, dela nivelul hripocampuli si nucleului amigdalian. Tot aici se incrucigeacs fibre din nucle comisurl, interstitial ¢ mucleit pretectall. Inferior de comisuré se aflé orsanul subcomisural ( ‘component al organclorcircuraventriculare) ‘Orgazal sudcomisural este un complex de celle ciindice, cu rol de erestere a secrefici de akosteron, gi in adaptarea la frig. De asemenea la unele viepuicoare inferfoere secre 0 galo-glico-proteind,insolubila In LCR, condensaté into filament (Reissnes), in

S-ar putea să vă placă și

• Anatomie Grupul 2 Sem 2

  

  Document68 pagini

  Anatomie Grupul 2 Sem 2

  laurraioana

  Încă nu există evaluări
• Virusologie Grile Rezolvate Utm

  

  Document24 pagini

  Virusologie Grile Rezolvate Utm

  laurraioana

  Încă nu există evaluări
• Fiziologie 1 Eprubete

  

  Document15 pagini

  Fiziologie 1 Eprubete

  laurraioana

  Încă nu există evaluări
• • Reviste
  • Podcast-uri
  • Partitură
• Grup 2

  

  Document17 pagini

  Grup 2

  laurraioana

  Încă nu există evaluări
• Subiecte Rezolvate Histo

  

  Document32 pagini

  Subiecte Rezolvate Histo

  laurraioana

  Încă nu există evaluări