2.

5 CALCULUL AJUSTAJELOR

În construcţia de maşini sunt utilizate preponderent ajustajele cu joc sau cu

strângere. Ajustajele intermediare sunt folosite în mecanica de mare precizie, întrucât este
foarte greu de realizat şi menţinut raportul dimensiunilor de contact. Totodată, funcţionarea
ajustajelor este influenţată de condiţiile de temperatură. Calculul unui ajustaj se face în
general la temperatura de referinţă de 20C, însă în funcţionare ajustajele ating
temperaturi mult mai înalte. În consecinţă este necesar să se realizeze studiul comportării
ajustajelor din punct de vedere termic.

a) Calculul ajustajelor cu joc

1. la t 0  20C

Dmax  N  ES (2.13)

Dmin  N  EI (2.14)
d max  N  es (2.15)

d min  N  ei (2.16)

J max  Dmax  d min  (N  ES )  (N  ei )  ES  ei (2.17)

J min  Dmin  d max  (N  EI )  (N  es )  EI  es (2.18)

Fig. 2.5. Calculul ajustajelor cu joc

16
 Jmax poartă numele de joc maxim admisibil, iar Jmin se numeşte joc minim admisibil.
Se defineşte toleranţa jocului ca diferenţă între jocul maxim admisibil şi jocul minim
admisibil. Se notează cu ITj:

IT j  J max  J min  (ES  ei )  (EI  es )  (ES  EI )  (es  ei )  ITD  ITd (2.19)

Se constată că toleranţa ajustajului este suma toleranţelor dimensiunilor ce compun

ajustajul. În practică, se lucrează cu o valoare denumită toleranţă practică a jocului, dată
de relaţia:

IT pj  ITD2  ITd2 (2.20)

Exemple numerice:

0.035
1. Se consideră ajustajul constituit din arborele 100 00..012
034 şi alezajul 100 .

Aplicarea relaţiilor 2.13 – 2.20 va conduce la următoarele valori numerice:

Dmax  N  ES  100mm  0.035mm  100.035mm

Dmin  N  EI  100mm  0mm  100mm

d max  N  es  100mm  ( 0.012mm )  99.988mm

d min  N  ei  100mm  ( 0.034mm )  99.966mm

ITD  ES  EI  0.035mm  0  0.035mm
ITd  es  ei  0.012mm  ( 0.034mm )  0.022mm

J max  ES  ei  0.035mm  ( 0.034mm )  0.069mm

J min  EI  es  0  ( 0.012mm )  0.012mm

IT j  J max  J min  0.069mm  0.012mm  0.057mm

IT pj  ITD2  ITd2  0.035mm 2  0.022mm 2  0.041mm

0.22
2. Se consideră ajustajul constituit din arborele 100 00..120
304 şi alezajul 100 .

Aplicarea relaţiilor 2.13 – 2.20 va conduce la următoarele valori numerice:

17
 Dmax  N  ES  100mm  0.22mm  100.22mm

Dmin  N  EI  100mm  0mm  100mm

d max  N  es  100mm  ( 0.12mm )  99.88mm

d min  N  ei  100mm  ( 0.304mm )  99.696mm

ITD  ES  EI  0.22mm  0  0.22mm
ITd  es  ei  0.12mm  ( 0.304mm )  0.184mm

J max  ES  ei  0.22mm  ( 0.304mm )  0.524mm

J min  EI  es  0  ( 0.12mm )  0.12mm

IT j  J max  J min  0.524 mm  0.12mm  0.404 mm

IT pj  ITD2  ITd2  0.22mm 2  0.184mm 2  0.287mm

2. la t1 înregistrată în funcţionare ( t 1  t 0 ) – ajustaje termice cu joc

J  Dd (2.21)
D  D0 (1   1t )  D0  D0 1 (t 1  t 0 ) (2.22)

1: coeficientul de dilatare termică al materialului din care este confecţionat alezajul;
se exprimă în grade-1 (1/grad).

d  d 0 (1   2 t )  d 0  d 0 2 (t 1  t 0 ) (2.23)

2: coeficientul de dilatare termică al materialului din care este confecţionat

arborele.

J  D  d  D0  D0  1 ( t 1  t 0 )  d 0  d 0  2 ( t 1  t 0 ) 
(2.24)
 J 0  D0 1  d 0 2   (t 1  t 0 )

Observaţie: În funcţie de relaţia dintre diametrele D0 şi d0, respectiv între coeficienţii

de dilatare termică 1 şi 2, jocul efectiv în funcţionare poate rezulta fie mai mare, fie mai
mic decât jocul la temperatura de 20C.

18
 Exemple numerice:

1. Se consideră ajustajul caracterizat prin valorile efective la temperatura de 20C

D0  100.02mm , d 0  99.97mm . Cum variază caracterul acestui ajustaj la temperatura de

60C înregistrată în funcţionare ? Se dau:  D  15  10 6 C 1 ,  d  10  10 6 C 1 .

Aplicarea relaţiilor 2.21 – 2.24 va conduce la următoarele valori numerice:

J 0  D0  d 0  100.02mm  99.97mm  0.05mm

t  60C  20C  40C

D  D0 (1   D t )  100.02mm  (1  15  10 6 C 1  40C )  100.08mm

d  d 0 (1   d t )  99.97mm  (1  10  10 6 C 1  40C )  100 .01mm

J  D  d  100 .08mm  100 .01mm  0.07mm

Se constată că în funcţionare jocul creşte de la valoarea 0.05mm la valoarea

0.07mm.

2. Se consideră ajustajul caracterizat prin valorile efective la temperatura de 20C

D0  100.16mm , d 0  99.85mm . Cum variază caracterul acestui ajustaj la temperatura de

60C înregistrată în funcţionare ? Se dau:  D  10  10 6 C 1 ,  d  15  10 6 C 1 .

Aplicarea relaţiilor 2.21 – 2.24 va conduce la următoarele valori numerice:

J 0  D0  d 0  100.16mm  99.85mm  0.31mm

t  60C  20C  40C

D  D0 (1   D t )  100 .16mm  (1  10  10 6 C 1  40C )  100 .164 mm

d  d 0 (1   d t )  99.85mm  (1  15  10 6 C 1  40C )  99.91mm

J  D  d  100 .164 mm  99.91mm  0.254 mm

Se constată că în funcţionare jocul scade de la valoarea 0.31mm la valoarea

0.254mm.

19
 b) Calculul ajustajelor cu strângere

1. la t 0  20C

Smax  d max  Dmin  (N  es )  (N  EI )  es  EI (2.25)

Smin  d min  Dmax  (N  ei )  (N  ES )  ei  ES (2.26)

Smax poartă numele de strângere maximă admisibilă, iar Smin se numeşte strângere
minimă admisibilă.
Se defineşte toleranţa strângerii ca diferenţă între strângerea maximă admisibilă şi
strângerea minimă admisibilă. Se notează cu ITs:

ITs  Smax  Smin  (es  EI )  (ei  ES )  (es  ei )  (ES  EI )  ITd  ITD (2.27)

Şi în acest caz toleranţa ajustajului este suma toleranţelor dimensiunilor ce compun

ajustajul. La proiectare se utilizează în general toleranţa practică a strângerii, dată de
relaţia:

IT ps  ITD2  ITd2 (2.28)

Fig. 2.6. Calculul ajustajelor cu strângere

20
 Exemple numerice:

1. Se consideră ajustajul constituit din arborele 100 00..2178 şi alezajul 100 0.035 .

Aplicarea relaţiilor 2.13 – 2.16 şi 2.25-2.28 va conduce la următoarele valori numerice:

Dmax  N  ES  100mm  0.035mm  100.035mm

Dmin  N  EI  100mm  0mm  100mm

d max  N  es  100mm  0.2mm  100.2mm

d min  N  ei  100mm  0.178mm  100.178mm

ITD  ES  EI  0.035mm  0  0.035mm
ITd  es  ei  0.2mm  0.178mm  0.022mm

Smin  ei  ES  0.178mm  0.035mm  0.143mm

Smax  es  EI  0.2mm  0mm  0.2mm

ITs  Smax  Smin  0.2mm  0.143mm  0.057mm

IT ps  ITD2  ITd2  0.035mm 2  0.022mm 2  0.041mm

0.022
2. Se consideră ajustajul constituit din arborele 100 00..073
051 şi alezajul 100 .

Aplicarea relaţiilor 2.13 – 2.16 şi 2.25-2.28 va conduce la următoarele valori numerice:

Dmax  N  ES  100mm  0.022mm  100.022mm

Dmin  N  EI  100mm  0mm  100mm

d max  N  es  100mm  0.073mm  100.073mm

d min  N  ei  100mm  0.051mm  100.051mm

ITD  ES  EI  0.022mm  0  0.022mm
ITd  es  ei  0.073mm  0.051mm  0.022mm

Smin  ei  ES  0.051mm  0.022mm  0.029mm

Smax  es  EI  0.073mm  0mm  0.073mm

ITs  Smax  Smin  0.073mm  0.029mm  0.044mm

IT ps  ITD2  ITd2  0.022mm 2  0.022mm 2  0.044mm

21
 2. la t1 înregistrată în funcţionare ( t1  t 0 ) – ajustaje termice cu

strângere

S  d  D  d 0  d 0  2 ( t 1  t 0 )  D0  D0  1 ( t 1  t 0 ) 
(2.29)
 S 0  d 0 2  D0 1   (t 1  t 0 )

În funcţie de relaţiile stabilite între diametrele d0, D0 şi coeficienţii de dilatare termică

1 şi 2, şi în această situaţie strângerea practică obţinută diferă de strângerea teoretică
stabilită în etapa de proiectare. Este posibil inclusiv să se modifice caracterul ajustajului
(să devină ajustaj intermediar sau chiar cu joc).

Exemple numerice:

1. Se consideră ajustajul caracterizat prin valorile efective la temperatura de 20C

D0  100.01mm , d 0  100.06mm . Cum variază caracterul acestui ajustaj la temperatura

de 60C înregistrată în funcţionare ? Se dau:  D  20  10 6 C 1 ,  d  8  10 6 C 1 .

Se determină următoarele valori numerice:

S 0  d 0  D0  100.06mm  100.01mm  0.05mm

t  60C  20C  40C

D  D0 (1   D t )  100.01mm  (1  20  10 6 C 1  40C )  100.09mm

d  d 0 (1   d t )  100.06mm  (1  8  10 6 C 1  40C )  100.092mm

S  d  D  100 .092mm  100 .09mm  0.002mm

Se constată că în funcţionare strângerea scade de la valoarea 0.05mm la valoarea

0.002mm.

2 Se consideră ajustajul caracterizat prin valorile efective la temperatura de 20C

D0  100.01mm , d 0  100.19mm . Cum variază caracterul acestui ajustaj la temperatura

de 60C înregistrată în funcţionare ? Se dau:  D  8  10 6 C 1 ,  d  20  10 6 C 1 .

Se determină următoarele valori numerice:

22
 S 0  d 0  D0  100.19mm  100.01mm  0.18mm
t  60C  20C  40C
D  D0 (1   D t )  100.01mm  (1  8  10 6 C 1  40C )  100.042mm

d  d 0 (1   d t )  100.19mm  (1  20  10 6 C 1  40C )  100.270mm

S  d  D  100 .270 mm  100 .042mm  0.228 mm

Se constată că în funcţionare strângerea creşte de la valoarea 0.18mm la valoarea

0.228mm.

c) Calculul ajustajelor intermediare

1. la t 0  20C

Ajustajele intermediare se calculează similar ajustajelor cu joc, cu diferenţa că nu

se mai vorbeşte despre joc maxim şi joc minim, ci despre joc maxim şi strângere maximă.

Smax  d max  Dmin  (N  es )  (N  EI )  es  EI (2.30)

J max  Dmax  d min  (N  ES )  (N  ei )  ES  ei (2.31)

Exemple numerice:

0.035
1. Se consideră ajustajul constituit din arborele 100 0.0013
.009 şi alezajul 100 .

Aplicarea relaţiilor 2.13 – 2.16 şi 2.30 – 2.31 va conduce la următoarele valori numerice:

Dmax  N  ES  100mm  0.035mm  100.035mm

Dmin  N  EI  100mm  0mm  100mm

d max  N  es  100mm  0.013mm  100.013mm

d min  N  ei  100mm  ( 0.009mm )  99.991mm

TD  ES  EI  0.035mm  0  0.035mm
Td  es  ei  0.013mm  ( 0.009mm )  0.022mm

J max  ES  ei  0.035mm  ( 0.009mm )  0.044mm

23
 Smax  es  EI  0.013mm  0mm  0.013mm

0.022
2. Se consideră ajustajul constituit din arborele 100 00..035
013 şi alezajul 100 .

Aplicarea relaţiilor 2.13 – 2.16 şi 2.30 – 2.31 va conduce la următoarele valori numerice:

Dmax  N  ES  100mm  0.022mm  100.022mm

Dmin  N  EI  100mm  0mm  100mm

d max  N  es  100mm  0.035mm  100.035mm

d min  N  ei  100mm  0.013mm  100.013mm

TD  ES  EI  0.022mm  0  0.022mm
Td  es  ei  0.035mm  0.013mm  0.022mm

J max  ES  ei  0.022mm  0.013mm  0.009m

Smax  es  EI  0.035mm  0mm  0.035mm

2. la t1 înregistrată în funcţionare ( t1  t 0 ) – ajustaje termice

intermediare

Calculul ajustajelor intermediare la temperatura înregistrată în funcţionare se

realizează similar ajustajelor cu joc.

Exemple numerice:

1. Se consideră ajustajul caracterizat prin valorile efective la temperatura de 20C

D0  100.025mm , d 0  100.008mm . Cum variază caracterul acestui ajustaj la

temperatura de 60C înregistrată în funcţionare ? Se dau:  D  12  10 6 C 1 ,

 d  18  10 6 C 1 .

Se constată că, la temperatura de referinţă t 0  20C ajustajul funcţionează ca un

ajustaj cu joc. Se calculează următoarele valori numerice:

J 0  D0  d 0  100.025mm  100.008mm  0.017m

24
 t  60C  20C  40C
D  D0 (1   D t )  100 .16mm  (1  12  10 6 C 1  40C )  100 .073 mm

d  d 0 (1   d t )  100.008mm  (1  18  10 6 C 1  40C )  100.08mm

S  d  D  100 .08mm  100 .073 mm  0.007 mm

Se constată că în funcţionare caracterul ajustajului se modifică, jocul iniţial de

0.017mm transformându-se într-o strângere cu valoarea de 0.007mm.

2. Se consideră ajustajul caracterizat prin valorile efective la temperatura de 20C

D0  100.015mm , d 0  100.024mm . Cum variază caracterul acestui ajustaj la

temperatura de 60C înregistrată în funcţionare ? Se dau:  D  20  10 6 C 1 ,

 d  10  10 6 C 1 .

Se constată că, la temperatura de referinţă t 0  20C ajustajul funcţionează ca un

ajustaj cu joc. Se calculează următoarele valori numerice:

S 0  d 0  D0  100.024mm  100.015mm  0.009m

t  60C  20C  40C
D  D0 (1   D t )  100.015mm  (1  20  10 6 C 1  40C )  100.095mm

d  d 0 (1   d t )  100 .024 mm  (1  10  10 6 C 1  40C )  100 .064 mm

J  D  d  100 .095 mm  100 .064 mm  0.031mm

Se constată că în funcţionare caracterul ajustajului se modifică, strângerea iniţială

de 0.009mm transformându-se într-un joc cu valoarea de 0.031mm.

2.6 SISTEME DE AJUSTAJE

Un ajustaj este constituit dintr-un alezaj şi un arbore, fiecare dintre acestea având
câte un diametru maxim şi un diametru minim admisibile. În consecinţă, caracterul
ajustajului (joc, strângere sau intermediar) este stabilit prin cele patru valori ale abaterilor
limită admisibile, respectiv: es, ei, ES, EI.
Sistemele de ajustaje sunt reglementate prin standardul european SR EN ISO 286.

25
 Necesitatea standardizării a impus pe plan naţional şi internaţional folosirea a două
sisteme de ajustaje:
- sistemul de ajustaj cu alezaj unitar;
- sistemul de ajustaj cu arbore unitar.
La sistemul de ajustaj cu alezaj unitar, abaterea inferioară admisibilă a alezajului
este nulă ( EI  0 ), iar intervalul de toleranţă al arborelui este amplasat convenabil, în
funcţie de necesităţile aplicaţiei – fig. 2.7.
La sistemul de ajustaj cu arbore unitar, abaterea superioară admisibilă a arborelui
este nulă ( es  0 ), iar intervalul de toleranţă al alezajului este amplasat convenabil, în
funcţie de necesităţile aplicaţiei – fig. 2.8.
Cu toate că, din punct de vedere funcţional, cele două sisteme de ajustaje sunt
echivalente, alegerea unuia sau altuia se va face atât prin prisma aspectelor constructive,
cât şi ale celor tehnologice.

Fig. 2.7. Schema de principiu a sistemului de ajustaj cu alezaj unitar

26
 Fig. 2.8. Schema de principiu a sistemului de ajustaj cu arbore unitar

Întrucât una dintre piese este obligatoriu unitară, caracterul ajustajului se stabileşte
în funcţie de poziţia intervalului de toleranţă al piesei neunitare.
Poziţia intervalului de toleranţă (clasei de toleranţă) se defineşte cu ajutorul uneia
dintre cele două abateri admisibile, numită abatere fundamentală, şi se notează cu literele
alfabetului latin, cu litere mari pentru alezaj şi cu litere mici pentru arbore, aşa cum se
observă în tabelul 2.3. În totalitate, există 28 de astfel de poziţii (familii):

Tab. 2.3: Simbolizarea poziţiilor intervalelor de toleranţă:

alezaj A B C CD D E EF F FG G H JS J K M N P R S T U V X Y Z ZA ZB ZC
arbore a b c cd d e ef f fg g h js j k m n p r s t u v x y z za zb zc
ajustaj cu joc intermediare cu strângere
* * *
* cu strângere dacă 3≤IT≤8, intermediare dacă IT≥9.

Alezajele unitare se simbolizează cu litera H, iar arborii unitari cu litera h.

Abaterea fundamentală reprezintă elementul de bază pentru calcul. Ea depinde de
familia şi de diametrul mediu al arborelui, respectiv alezajului.
Cealaltă abatere a piesei neunitare este egală în modul cu suma dintre abaterea
fundamentală şi mărimea intervalului de toleranţă al piesei neunitare.
în concluzie, orice alezaj sau arbore este caracterizat de dimensiunea sa nominală
şi de clasa de toleranţă, simbolizare ce codifică toate informaţiile referitoare la mărimile ce
caracterizează intervalul de toleranţă (ex. G7, f8).

27
 Cu ajutorul literei, din tabele se pot obţine informaţii referitoare la abaterea
fundamentală, deci la poziţia intervalului de toleranţă faţă de linia zero. Cifra reprezintă
treapta de toleranţă standardizată, în consecinţă furnizează indirect mărimea intervalului
de toleranţă.

Întrucât un ajustaj se simbolizează: N arbore

alezaj
, alezajul unitar se va simboliza N ,
H

iar arborele unitar N h . Grupa şi felul ajustajului vor fi indicate prin simbolul familiei piesei
neunitare: N aH , N jsH , N Hp , N hA , N JSh , N hP .
Literatura de specialitate recomandă folosirea anumitor combinaţii de calităţi:
-în sistemul alezaj unitar:
 familia H6 cu arborii: e7, f6, g5;
 familia H7 cu arborii: a9, b8, b9, c8, c9, d8, d9, e8, f7, g6;
 familia H8 cu arborii: d10, e9, f8;
 familia H11 cu arborii: a11, b11, c11, d11;
-în sistemul arbore unitar:
 familia h5 cu alezajele: E8, F8, G8;
 familiile h6, h7 cu alezajele: A9, B9, B8, C9, C8, D9, D8, E8, F7, G7;
 familia h11 cu alezajele: A11, B11, C11, D11.

28