MINISTERUL EDUCAŢIEI AL REPUBLICII MOLDOVA

Colegiul de Microelectrotehnică şi Tehnică de Calcul

Catedra Electronică

ELECTROTEHNICĂ
Lucrări de laborator

Specialităţile: Sisteme radioelectronice;

Aparate radioelectronice de uz casnic.
Telecomunicaţii
Calculatoare

Autor : __________________L.Curosu , profesor de specialitate , grad didactic 1.

Examinat: la şedinţa catedrei „Electonica”
Proces verbal nr. ____ din „___” __________ 2011
Şef catedră:_____________________/ I. Grigoraş /

Chişinău, 2011
 Cuprins
NORME DE SECURITATE ÎN LABORATOR...............................................................2
1. Familiarizarea cu standul de laborator ………………………....................................... 4
2. Studierea regimului de funcţionare a circuitului electric ............................................... 6
3. Construirea diagramei potenţialelor ............................................................................... 9
4. Verificarea exterimentală a teoremelor Kirchhoff ........................................................ 11
5. Studierea circuitelor electrice cu conectarea rezistenţelor în serie parallel
şi mixt ....................................................................................................................... ..13
6. Rezolvarea reţetelor prin metoda superpoziţiei............. ............................................... 17
7. Studierea reţelelor cu elemente neliniare ..................................................................... 19
8. Încercările cuadripolului .............................................................................................. .22
9. Circuitul de curent alternativ R-L-C serie .................................................................... 25
10.Rezonanţa tensiunilor ...................................................................................................28
11. Studierea circuitelor RLC derivaţie în curent alternativ...............................................31
12. Rezonanţa curenţilor.....................................................................................................35
13. Circuitul trifazat cu conexiunea consumatorilor în stea...............................................39
14. Circuitul trifazat cu conexiunea consumatorilor în triunghi.........................................43
15. Ridicarea experimentală a buclei de histerezis.............................................................46
16. Procese tranzistorii la încărcarea condensatorului.......................................................50
BIBLIOGRAFIE................................................................................................................54

NORME DE SECURITATE ÎN LABORATOR

Pentru desfasurarea in bune conditii a lucrarilor de laborator, elevii vor respecta

urmatoarele norme de protectie a muncii:
1. La executarea montajelor se va avea in vedere dispunerea aparatelor de masurat astfel,
încât sa poată fi uşor manevrate
2. Legăturile electrice trebuie sa asigure un contact bun
3. Se va realiza legarea la pamant a aparatelor şi a instalaţiilor, care necesită acest lucru
înante de inceperea lucrarii de laborator
4. Punerea în funcţiune a montajului sau a schemei electrice se va face NUMAI dupa
verificarea acesteia de catre profesor
5. ESTE INTERZISĂ MODIFICAREA MONTAJULUI AFLAT SUB TENSIUNE
6. ESTE INTERZISĂ ATINGEREA PĂRŢILOR METALICE AFLATE SUB
TENSIUNE
7. La terminarea lucrării se va întrerupe tensiunea, si NUMAI după aceea se vor desface
legăturile montajului
La orice defecţiune apărută în instalaţia electrică în timpul lucrului se va scoate
IMEDIAT instalaţia de sub tensiune şi se va anunţa profesorul
2
 Lucrarea de laborator 1
Familiarizarea cu standul de laborator.
Obiective: Familiarizarea cu construcţia standului şi măsurile de securitate la exploatarea lui.
Studierea parametrilor tehnici ale blocurilor funcţionale de pe stand.
Echipamentul necesar:
Standul de laborator __________________________________ 1 buc.
Set de componente ____________________________________1 buc.
Placa de montare _____________________________________ 1 buc.
Fire de conexiune _____________________________________2 buc.
Voltmetru B7-38______________________________________1buc.
Generator ГЗ-112_____________________________________ 1 buc.

Succesiunea efectuării lucrării

1. Studierea surselor de alimentare de pe stand.
 Conectaţi voltmetrul la sursele E1, E2, AN şi AB.
 Măsuraţi cu voltmetrul de pe stand de t.e.m. şi limitele de reglare a tensiunii surselor de
tensiune continue E1 şi E2 şi a surselor de tensiune alternativă AN, AB.
 Datele obţinute se înclud în tabelul 1.
Tabelul 1 - Parametrii surselor de alimentare
Denumirea şi Conectarea Date prescrise Date măsurate
simbolizarea voltmetrului Limite de Curentul t.e.m., V
sursei de reglare maxim,
alimentare mA
1 2 3 4 5
Sursă de AN 5…20 V 0…300 mA
tensiune
alternativă
Sursă de AB 10…50 V 0…300 mA
tensiune
alternativa
Sursă de E1 0…20 V 0…200 mA
tensiune
continue
Sursă de E2 0…20 V 0…200 mA
tensiune
continue

2. Măsurarea parametrilor generatorului de semnale sinusoidale.

 Conectaţi voltmetrul B7-38 la eşirea generatorului.
 Instalaţi comutatorul multiplicatorului în poziţiile 1 - 10 -10 2 -103 – 104 -105 Determinaţi
limitele de reglare a frecvenţei pentru fiecare diapazon .
 Cu manetele „Частота” şi „Амплитуда” se realizează reglarea fină a frecvenţei şi
amplitudinii semnalului în limitele fiecărui diapazon.
 Măsuraţi cu voltmetrul B7-38 limitele de reglare a amplitudinii pentru fiecare diapazon de
frecvenţe.
 Datele obţinute se includ în tabelul 2.
3
 Tabelul 2 - Parametrii generatorului de semnale sinusoidale
Denumirea sursei Poziţia Datele măsurării
de semnal multiplicatorului Frecvenţei Amplitudinii
1
Generator de 10
semnal 102
ГЗ-112 103
104
3. Măsurarea parametrilor generatorului de tensiuni trifazate.
 Conectaţi voltmetrul de pe stand la bornele generatorului trifazat şi măsuraţi consecutiv
tensiunile de fază UAN,UBN,UCN şi apoi tensiunile de linie UAB,UBC,UCA.
 Datele obţinute includeţi-le în tabelul 3.

Tabelul 3 - Parametrii generatorului trifazat

Denumirea
Caracterul
sursei Frecvenţa, Hz Tensiunile Date măsurate
semnalului
de semnal
UAN
UBN
Generator de Sistem de 50±2 UCN
tensiuni tensiuni UAB
trifazate trifazate UBC
UCA

4. Caracteristica aparatelor de măsurat instalate pe stand.

Tabelul 4 - Parametrii aparatelor de măsurat.

Denumirea Mărimea măsurată Limitele de Valoarea unei

aparatului măsurare Diviziuni

1 2 3 4
Voltmetru Tensiune continue 0...50 V
Tensiune alternativă 0...50 V
Miliampermetru Curent continuu 0...100 mA
Curent continuu 0...300 mA

Valoarea unei diviziuni se determină după relaţia:

Cdiv =Xn/N (1)
Unde: Xn – limita de măsurare
N – numărul de diviziuni de pe scară
Mărimea măsurată va fi:
X=Cdiv×n (2)

4
Unde:
n – numărul de diviziuni indicate de către acul indicator
După indicele de clasă a aparatului se determină eroarea absolută:
∆X=±C Xn/100 (3)
Aici:
C – indicele de clasă
∆X – eroarea absolută
Concluzii:
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________

5
 Lucrarea de laborator 2
Studierea regimului de funcţionare a circuitului electric.
Obiective: Studierea regimului de lucru a unui circuit electric format din două rezistoare
conectate în serie la variaţia rezistenţei uneia dintre ele.
Echipamentul necesar:
• Stand de laborator.
• Placa de montare……………………………………………………………………1
• Sursa de tensiune continue reglabilă………………………………………………E1
• Miliampermetru……………………………………………………………………..
• Voltmetru……………………………………………………………………………
• Elemente de montare: R1 = 150Ω Potenţiometru R2 = 1kΩ
Succesiunea efectuării lucrării
1.Montaţi pe placa de montare circuitul prezentat în figura 1 şi daţi-l profesorului pentru
verificare.

Figura 1 - Schema circuitului electric

2. Instalaţi R2 = 0 (regim de scurtcircuit). Conectaţi voltmetrul paralel sursei E 1 şi
instalaţi pe sursă tensiunea U indicată de către profesor. Cu ajutorul miliampermetrului
măsuraţi curentul I. După aceasta conectaţi voltmetrul paralel rezistoarelor R 1 şi R2 şi
măsuraţi tensiunile U1 şi .U2. Datele obţinute se introduc în tabelul 5.
Tabelul 5 - Datele măsurate şi calculate
Nr. Regimul de Date măsurate Date calculate
d/o funcţionare U I U1 U2 R1 R2 P1 P2 P η
V mA V V Ω Ω W W W %
1 Scurtcircuit
R2=0
2 Lucru
3 Lucru
4 Nominal
I=0,5 Imax
5 Lucru
6 Lucru
7 Lucru in gol
R2=∞
6
 3. Repetati măsurările din p.2 pentru diferite valori în creştere ale rezistentei R 2. La
lucrul în gol cînd R2 = ∞, potenţiometrul R2 se deconectează din schemă.
4. Datele calculate se determină prin formulele de calcul;

; ; ; P=UI; 100%

5. În baza datelor măsurate şi calculate să se construiască în 3 sisteme de coordonate

graficile următoarelor dependenţe: a) U; U1; U2 = f (I); b) P1; P2; P=f(I); c) η=f(I);

Construirea graficilor:

7
Concluzii: faceţi concluziile ce se impun la trecerea circuitului dat de la regimul de
scurtcircuit în regimul lucrul în gol.
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________

Întrebări de verificare:
1. Definiţi regimul electric a elementului. Prin care parametri se caracterizează el.
2. Numiţi regimurile electrice caracteristice elementului. Daţi caracteristica fiecărui
dintre ele.
3. Pentru care elemente este inadmisibil regimul de scurtcircuit.

8
 Lucrarea de laborator 3
Construirea diagramei potenţialelor.
Obiective: Căpătarea deprinderilor practice la măsurarea potenţialelor punctelor din circuitul
electric şi a deprinderilor în construirea diagramei potenţialelor.
Echipamentul necesar:
• Stand de laborator.
• Placa de montare……………………………………………………………………1
• Sursa de tensiune continue reglabilă………………………………………………E1
• Miliampermetru……………………………………………………………………..
• Voltmetru……………………………………………………………………………
• Elemente de montare: R1 = 100Ω R2 = 200Ω R3 = 300Ω

Succesiunea efectuării lucrării

1.Montati pe placa de montare circuitul electric prezentat în figura 2 şi dati-l
profesorului pentru verificare.

Figura 2 - Schema circuitului electric

2. Conectaţi voltmetrul paralel sursei E1 şi instalaţi pe sursă tensiunea U, indicată de
către profesor. Apoi conectaţi consecutiv voltmetrul paralel cu rezistoarele R 1, R2, R3 şi
măsuraţi tensiunile U1, U2, U3. Cu miliampermetrul mA masurati curentul I, datele obţinute
se introduc in tabelul 6.
Tabelul 6 - Datele măsurate şi calculate
Date măsurate Date calculate

U I U1 U2 U3 V2 V3 V4 V5 V2 V3 V4 V5

V mA V V V V V V V V V V V

3. Conectaţi firul ,,minus” a voltmetrului la masă, punctul 1 din schema, iar cu

firul ,,plus” a voltmetrului conectaţi-vă consecutiv în punctele 2, 3, 4, 5 din schemă şi măsurati
potenţialele V2, V3, V4, V5. Datele obţinute se introduc în tabelul 6.

9
 4. In baza datelor măsurate calculaţi potentialele V2, V3, V4, V5 dupa relaţiile:
V1 = 0;
V2 = V1+U;
V3 = V2–U1 = V2 – IR;
V4 = V3–U2 = V3 – IR2;
V5 = V4–U3 = V4 – IR3
5. În baza datelor măsurate construiţi diagrama potenţialelor.

Concluzii: faceţi concluzie privind modul de schimbare a potenţialelor punctelor la

deplasarea prin circuit în direcţia curentului
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________

Întrebări de verificare:
1. Definiţi potenţialul electric. În ce unităţi se măsoară.
2. Căderea de tensiune pe un element pasiv din circuit are direcţia de la punctul cu
potenţialul mai mare spre punctul cu potenţialul mai mic. Cum se determină în care punct
potenţialul este mai mare şi în care este mai mic.
3. Cum se calculează potenţialele punctelor din circuitul electric neramurat.
4. Cum se măsoară potenţialele electrice.

10
 Lucrarea de laborator 4
Verificarea exterimentală a teoremelor Kirchhoff.
Obiective: Verificarea exterimentală a teoremelor 1 şi 2 Kirchhoff pentru un circuit electric
ramificat.
Echipamentul necesar:
• Stand de laborator.
• Placa de montare ……………………………………………………………………2
• Sursa de tensiune continuă reglabilă: E2 = 10…15V; E1 = 2…5V.
• Miliampermetrul mA…………………………………………………………………
• Voltmetrul V………………………………………………………………………….
• Elemente de montare: R1 = 100Ω; R2 = 200Ω; R3 = 100Ω; R4 = 200Ω; R5 = 150Ω.

Succesiunea efectuării lucrării

1. Montaţi schema circuitului din figura 3 si prezentaţi-o profesorului pentru verificare.

Figura 3 - Schema circuitului electric

2. Conectaţi pe rînd voltmetrul la bornele surselor E1 şi E2 şi instalaţi pe aceste surse

tensiunile UE1 şi UE2 indicate de către profesor. După aceasta conectaţi voltmetrul paralel
rezistoarelor R2, R3, R4 şi măsuraţi tensiunile U2, U3, U4. Cu miliampermetrul mA masuraţi
pe rînd curenţii I1, I3, si I5. Tot cu mA determinaţi direcţia acestor curenţi. Direcţia curenţilor
se ia de la borna “+” spre borna “–” a miliampermetrului. Direcţia curenţilor măsuraţi se
indică pe schema circuitului. Datele obţinute se introduc în tabelul 7.
Tabelul 7 - Datele măsurate şi calculate
Date măsurate Date calculate

UE1 UE2 U2 U3 U4 I1 I3 I5 U1=I1R1 U5=I5R5

V V V V V mA mA mA V V mA mA mA

11
 3. Pentru nodurile 1, 2, 3, 4 din schemă şi pentru contururile a-b-1-2-a; 1-2-4-3-1; 3-c-
d-4-3; a-b-1-3-c-d-4-2-a se scriu cu litere ecuaţiile în baza teoremelor 1 şi 2 Kirchhoff. Apoi
literele se înlocuiesc cu date măsurate şi calculate şi se verifică prin cifre îndeplinirea
experimentală a teoremelor Kirchhoff. Rezultatele se introduc în tabelul 8.
Tabelul 8 - Verificarea experimentală a teoremelor Kirchhoff

Forma de Teorema 1 Kirchhoff Teorema 2 Kirchhoff

exprimar Nodul Nodul Nodul Nodul Conturul Conturul Conturul Conturul
e 1 2 3 4 ab12a 12431 3cd43 ab13cd42a

Litere I1=I2+I3 I1=I2+I3 I3=I5+I4 I3=I5+I4 UE1=U1+U2 0=U4+U3-U2 UE2=U4-U5 UE1–UE2=

U5+U1+U3

Cifre

Concluzii: faceţi concluzie privind confirmarea experimentală a teoremelor Kirchhoff

____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________

Întrebări de verificare:
1. Definţi nodul de circuit electric.
2. Ce se numeşte latura de circuit electric.
3. Definiţi ochiul de circuit electric.
4. Care ochi de reţea se numeşte independent.
5. Cum se determină numărul de ochiuri independente într-o reţea.
6. Formulaţi teorema 1 Kirchhoff.
7. Formulaţi teorema 2 Kirchhoff.

Lucrarea de laborator 5
12
 Studierea circuitelor electrice cu conectarea rezistenţelor în serie, paralel şi
mixt
Obiective: Confirmarea experimentală a proprietăţilor conectării în serie, paralel şi mixt a
rezistenţelor.
Echipamentul necesar:
• Stand de laborator .
• Placa de montare ……………………………………………………………………..1
• Sursa de tensiune continuă reglabilă E1, U = 10…15V.
• Miliampermetrul mA…………………………………………………………………..
• Voltmetrul V…………………………………………………………………………...
• Elemente de montare: R1 = 100 Ω; R2 = 200 Ω; R3 = 300 Ω; R4 = 100 Ω; R5 = 470 Ω;
R6 = 680 Ω; R7 = 1 kΩ.

Succesiunea efectuării lucrării

1. Montaţi schema din figura 5 şi prezentaţi-o profesorului pentru verificare. Cu
ajutorul voltmetrului instalaţi pe sursa E1 tensiunea U indicată de către profesor. Apoi cu
miliampermetrului mA şi voltmetrul V măsuraţi parametrii indicaţi în tabelul 9
2. Efectuaţi calculele indicate în tabelul 9 şi verificaţi îndeplinirea următoarelor
proprietăţi a conectării în serie:

R=R1+R2+R3 P=P1+P2+P3 U=U1+U2+U3

Figura 5 - Conectarea în serie a rezistenţelor

Tabelul 9 - Conectarea în serie a rezistoarelor

Date măsurate Date calculate

U I1 U1 U2 U3 R1 R2 R3 R P1 P2 P3 P

V mA V V V Ω Ω Ω Ω W W W W

13
 Relaţii de calcul:

3. Montaţi schema din figura 6. Cu miliampermetrul mA şi voltmetrul V măsuraţi

mărimele indicate în tabelul 10.

Figura 6 - Conectarea în paralel a rezistenţelor

4. Efectuaţi calculele indicate în tabelul 10 şi verificaţi indeplinirea proprietăţilor

conectării în parallel a rezistoarelor:
I4=I5+I6+I7 P=P5+P6+P7 G=G5+G6+G7
Tabelul 10 - Conectarea în paralel a rezistenţelor
Date măsurate Date calculate

U I4 I5 I6 I7 G5 G6 G7 G P5 P6 P7 P

V mA mA mA mA S S S S W W W W

Relaţii de calcul:

P5=UI5 P6=UI6 P7=UI7 P=UI4

5. Montaţi schema din figura 7. Măsuraţi mărimile indicate în tabelul 11şi efectuaţi
calculele indicate în tabel. Verificaţi îndeplinirea următoarele proprietăţi la conectarea mixtă a
rezistenţelor:
14
 U=U1+U2+U3 U=U4+Uab P=P1+P2+P3+P4+P5+P6+P7

Figura 7 - Conectarea mixtă a rezistoarelor

Tabelul 11 - Conectarea mixtă a rezistoarelor

Date măsurate Date calculate

U U1 U2 U3 U4 Uab I1 I4 I5 I7 I6 P1 P2 P3 P4 P5 P6 P7 P

V V V V V V mA mA mA mA mA W W W W W W W W

Relaţii de calcul:

P1=U1 I1 P2=U2 I1 P3=U3 I1 P4=U4 I4

P5=UabI5 P6=UabI6 P7=UabI7 P=U(I1+I4)

Concluzii: faceţi concluziile ce se impun privind proprietăţile conectării în serie, paralel şi

mixt a rezistenţelor.
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________

15
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________

Întrebări de verificare:
1. Care este corelaţia dintre curenţii electrici din rezistoarele grupate în serie.
2. Care este relaţia dintre tensiunile electrice la legarea rezistoarelor în serie.
3. Care sunt corelaţiile dintre tensiunile electrice de pe rezistoarele legate în parallel.
4. Cum se calculează rezistenţa echivalentă a n rezistente conectate în serie.
5. Cum se calculează conductivitatea echivalentă a n conductivităţi conectate parallel.

16
 Lucrarea de laborator 6
Rezolvarea reţetelor prin metoda superpoziţiei
Obiective: Confirmarea experimentală a metodei superpoziţiei.
Echipamentul necesar:
• Stand de laborator .
• Placa de montare ………………………………………………………………………2
• Sursa de tensiune continuă reglabilă E1 cu tesiunea UE1= 10…15V; E2 cu tesiunea
UE2 = 2…5V
• Miliampermetrul mA…………………………………………………………………...
• Voltmetrul V……………………………………………………………………………
• Elemente de montare: R1=100Ω; R2=200Ω; R3=100Ω; R4=200Ω; R5=150Ω.

Succesiunea efectuării lucrării

1. Montaţi schema circuitului din figura 8 şi prezentaţi-o profesorului pentru verificare.
2. Cu ajutorul voltmetrului V instalaţi pe sursele E 1 şi E2 tensiunile UE1 şi UE2 indicate
de către profesor.
3. Exclude-ţi din circuit sursa E2, locul de conectare a ei scurtcircuitaţi-l. Cu
miliampermetrul măsuraţi şi determinaţi orientarea curenţilor primi I΄1, I΄3, I΄5. Direcţia
curenţilor se ia de la borna plus a miliampermetrului spre borna minus. Cu voltmetrul
măsuraţi tensiunile U΄2, U΄3, U΄4 căderile de tensiune pe rezistoarele R2, R3, R4. În baza legii lui
Ohm se calculează curenţii primi I΄2 şi I΄4.
Datele măsurate şi calculate se includ în tabelul 12.

Figura 8 - Schema iniţială a circuitului electric

Tabelul 12 - Datele măsurării şi calculelor curenţilor primi

Date măsurate Date calculate

UE1 U΄2 U΄3 U΄4 I΄1 I΄3 I΄5 I΄2 I΄4

V V V V mA mA mA mA mA

I2 ' = U2/R2; I4' = U4/R4

17
 4. Exclude-ţi din circuit sursa E1, locul de conectare a еi scurtcircuitaţi-l. Cu
miliampermetrul măsuraţi şi determinaţi orientarea curenţilor secundari I΄΄1, I΄΄3, I΄΄5 . Cu
voltmetrul măsuraţi tensiunile U΄΄2, U΄΄3, U΄΄4 căderile de tensiune pe rezistoarele R2, R3, R4.
Aplicînd legea lui Ohm calculaţi curenţii secundari I΄΄2, I΄΄4. Datele măsurate şi calculate se
includ în tabelul 13.
Tabelul 13 - Datele măsurării şi calculelor curenţilor secundari
Date măsurate Date calculate

UE2 U΄΄2 U΄΄3 U΄΄4 I΄΄1 I΄΄3 I΄΄5 I΄΄2 I΄΄4

V V V V mA mA mA mA mA

I2'' = U2''/R2; I4'' = U4''/R4

5. Montaţi schema iniţială a circuitului din figura 8. Măsuraţi şi determinaţi direcţia
curenţilor reali I1, I3, I5 cu miliampermetrul mA. Cu voltmetrul V măsuraţi tensiunile U 2, U3,
U4, căderile de tensiune pe rezistoarele R2, R3, R4. Calculaţi curenţii reali din circuit ca suma
algebrică a curenţilor particulari. Datele măsurate şi calculate se includ in tabelul 14.

Tabelul 14 - Datele calculate şi măsurate a curenţilor reali

Date măsurate Date calculate
UE1 UE2 U2 U3 U4 I1 I2=U2/R2 I3 I4=U4/R4 I5 I1 I2 I3 I4 I5

V V V V V mA mA mA mA mA mA mA mA mA mA

Concluzii: comparînd datele măsurate şi calculate din tabelul 14 faceţi o concluzie în privinţa
confirmării experimentale a principiului de superpoziţie. Definiţi domeniul de utilizare a
metodei în rezolvarea reţelelor electrice.
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________

18
 Lucrarea de laborator 7
Studierea reţelelor cu elemente neliniare
Obiective: Construirea caracteristicilor volt-amperice a elementelor neliniare şi calculul
reţelelor neliniare prin metoda grafică.
Echipamentul necesar:
• Stand de laborator .
• Placa de montare ……………………………………………………………………..3
• Sursa de tensiune continuă reglabilă E1, U = 0…20V.
• Miliampermetrul mA…………………………………………………………………...
• Voltmetrul V……………………………………………………………………………
• Elemente de montare: RU1 RU2 RU3 RU4
Succesiunea efectuării lucrării
1. Montati schema cu elemente neliniare înseriate din figura 9 si prezentaţi-o profesorului
pentru verificare.

Figura 9 - Conectarea în serie a elementelor neliniare

2. Instalaţi cu ajutorul voltmetrului V tensiuni pe sursa E1 între 0…20V cu pasul de
variere 2V. Pentru fiecare tensiune instalată cu miliampermetrul mA măsuraţi curentul I 1, iar
cu voltmetrul V măsuraţi tensiunile U 1, U2, U3. Pe baza datelor măsurate calculaţi rezistentele
elementelor RU1 şi RU2. Datele măsurate şi calculate se includ în tabelul 15.
Relaţii de calcul: RU1=U1/I1; RU2=U2/I1
Tabelul 15 - Studierea elementelor neliniare conectate în serie
Date măsurate Date calculate
Nr. d/o U3 U1 U2 I1 RU1 RU2
V V V mA kΩ kΩ
1 0
2 2
3 4
4 6
5 8
6 10
7 12
8 14
9 16
10 18
11 20
19
 3. Pe baza datelor din tabelul 15 să se construiască pe un sistem comun de coordonate
caracteristicile volt-amper (CVA): U1=f(I1), U2=f(I1), U3=f(I1). Prin metoda grafo-analitică să
se construiască în acelaşi sistem comun de coordonate CVA rezultanta a elementelor neliniare
conectate în serie.
4. Montaţi circuitul cu elementele neliniare, conectate în parallel, din figura 10 şi
prezentaţi-l profesorului pentru verificare.
5. Cu ajutorul voltmetrului V instalaţi pe sursa E 1 tensiuni între 0…10V cu pasul de
variaţie 1V. Pentru fiecare tensiune instalată măsuraţi cu miliampermetrul mA curenţii I 2, I3, I4,
iar cu voltmetrul V măsuraţi tensiunea U 3. În baza datelor măsurate calculaţi rezistenţele
rezistoarelor RU3, RU4. Datele măsurate şi calculate le introduceţi în tabelul 16.

Figura 10 -
Conectarea în
paralel a elementelor
neliniare

Tabelul 16 -
Studierea
elementelor
neliniare conectate în
paralel
Date măsurate Date calculate
U3 I2 I3 I4 RU3 RU4
V mA mA mA kΩ kΩ
0
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10

Relaţii de calcul: RU3=U3/I3; RU4=U3/I4

6. Într-un al doilea sistem comun de coordonate să se construiască caracteristicile volt-
amper (CVA): U3=f(I3), U3=f(I4), U3=f(I2). Prin metoda grafo-analitica să se construiască
CVA rezultantă a elementelor neliniare RU1 şi RU3, conectate în paralel.

20
 Concluzii: faceţi concluzii privind amplasarea CVA rezultante faţă de CVA elementelor
neliniare la conectarea lor în serie şi în paralel.
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
21
 Lucrare de laborator 8
Încercările cuadripolului
Obiective: Determinarea experimentală a constantelor cuadripolului prin încercările lui în gol
şi la scurtcircuit.
Echipamentul necesar:
• Stand de laborator .
• Placa de montare ……………………………………………………………………..2.
• Sursa de tensiune continuă reglabilă E1, U = 10....15 V.
• Miliampermetrul mA…………………………………………………………………...
• Voltmetrul V……………………………………………………………………………
• Scurtcircuitări X1, X2
• Elemente de montare: R2=200 Ω; R3=100 Ω; R4=200 Ω; R5=100 Ω.

Succesiunea efectuării lucrării

1. Montaţi circuitul din figura 11 şi prezentaţi-l profesorului pentru verificare.

Figura 11 Conexiunea cuadripolului în “π” sub sarcină

2. Încercarea cuadripolului sub sarcină. Cu ajutorul voltmetrului V instalaţi pe sursa

E1 tensiunea de intrare a cuadripolului U1 în limitele 10…20V, tensiune dată de către profesor.
Conectaţi voltmetrul V la ieşirea cuadripolului (bornele 3 şi 4 în schemă) şi măsuraţi
tensiunea U2. Cu miliampermetrul mA măsuraţi curenţii de intrare şi ieşire I 1, I2. Calculaţi
parametrii de intrare a cuadripolului, utilizînd ecuaţiile:
U1=AU2+BI2; I1=CU2+DI2
Constantele cuadripolului A, B, C, D se determină la încercările cuadripolului în gol şi
la scurtcircuit. Datele măsurărilor şi calculelor se introduc în tabelele 17, 18 şi 19.

Tabelul 17 - Funcţionarea cuadripolului sub sarcină

Date măsurate Date calculate
U1 I1 U2 I2 U1 I1
V mA V mA V mA

22
 2. Încercarea cuadripolului în gol. Deconectaţi sarcina R5 de la ieşirea cuadripolului şi
conectaţi la ieşire voltmetrul V, cum este arătat în figura 12.

Figura 12 - Încercarea cuadripolului în gol

Variaţi tensiunea sursei E1, pînă cînd pe voltmetrul V se va instala tensiunea U2 din
tabelul 17. Cu voltmetrul V şi miliampermetrului mA măsuraţi parametrii de intrare U 1g şi I1g.
Pe baza acestor date calculaţi constantele A şi C a cuadripolului din relaţiile:
A=U1g/U2; C=I1g/U2.
Datele măsurate şi calculate se introduc în tabelul 18.

Tabelul 18 - Încercarea cuadripolului în gol

Date măsurate Date calculate
U2 U1g I1g A C
V V mA - S

3. Încercarea cuadripolului la scurtcircuit. Ieşirea cuadripolului se

scurtcircuitează prin scurtcircuitarea X2, la ieşire se conectează miliampermetrul mA, aşa cum
este arătat în figura 13.

Figura 13 - Încercarea cuadripolului la scurtcircuit

Variaţi tensiunea sursei E1, pînă cînd la ieşirea cuadripolului se va instala curentul I 2 din
tabelul 17. Cu voltmetrul V şi miliampermetrului mA măsuraţi parametrii de intrare U 1sc, I1sc.
Pe baza acestor date se calculează constantele B şi D din relaţiile:
B=U1sc/I2; D=I1sc/I2;
Datele măsurate şi datele calculate se introduc în tabelul 19.

23
 Tabelul 19 - Încercarea cuadripolului la scurtcircuit
Date măsurate Date calculate
I2 U1sc I1sc B D
mA V mA Ω -

5. Calculul rezistenţelor cuadripolului: În baza datelor îcercărilor cuadripolului în

„π” la scurtcircuit, în gol şi sub sarcină se calculează rezistentele cuadripolului R 2, R3, R4;
puterile consumate de caudripol în gol Pg, la scurtcircuit Psc şi sub sarcina P din relaţiile:
R3=B; R2 = R3/(A–1); R4=R3/(D–1);
Pg=U1gI1g; Psc = U1scI1sc; P=U1I1
Datele calculate şi măsurate se introduc în tabelul 20.

Tabelul 20 - Datele calculului rerzistenţelor cuadriopolului în „π”.

R2 R3 R4 Pg Psc P
Ω Ω Ω W W W

Concluzii: Numiţi, care parametrii ai cuadripolului, se determină la încercările lui sub

sarcină, în gol şi la scurtcircuit.
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________

24
 Lucrarea de laborator 9
Circuitul de curent alternativ RLC serie
Obiective: Studierea regimurilor electrice a circuitelor cu conectarea elementelor R şi L; R şi
C; R, L şi C în serie la o sursă de curent alternativ. Construirea diagramelor vectoriale pentru
fiecare circuit.
Echipamentul necesar:
• Stand de laborator .
• Placa de montare ………………………………………………………………….4
• Generator ……………………………………………………...……………...........
• Miliampermetru de curent alternativ…………………………………………...…...
• Voltmetru electronic…………………………………………………………...……
• Bobina de inductanţă cu inductivitatea L =………..mH şi rezistenţa Rb =………..Ω
• Condensator.……………………..………………………………………….C = 1μF
• Wattmetru …………..................................................................................................

Succesiunea efectuării lucrării

1. Notaţi în tabelul 21datele tehnice ale aparatelor de măsurat utilizate.
Tabelul 21 - Datele tehnice ale aparatelor de măsurat utilizate
Valoarea
Denumirea Mecanismul de Indicele de Limitele de
Tipul unei
aparatelor măsurat clasă măsurare
diviziuni
Miliampermetru
Voltmetru
Wattmetru

2. Montaţi circuitul electric din figura 14 şi prezentaţi-l profesorului pentru verificare.

3. Stabiliţi pe generator frecvenţa dată de către professor. Cu ajutorul voltmetrului
stabiliţi valoarea tensiunii U pe generator, dată de către profesor.
4. Formaţi circuitul cu rezistenţa R şi capacitatea C. Inductanţa L este deconectată, iar
locul de conectare a ei este scurtcircuitat.
5. Faceţi măsurările necesare, indicate în rîndul 1 din tabelul 22.
6. Formaţi circuitul cu rezistenţa R şi bobina de inductanţă L. Capacitatea C este
deconectată, iar locul de conectare a ei este scurtcircuitat.
7. Pentru aceeaşi tensiune şi frecvenţa (vezi p. 3) a generatorului , faceţi măsurările date
în rîndul 2 din tabelul 22.
8. Formaţi circuitul cu rezistenţa R, bobina L şi capacitatea C.
9. Pentru aceeaşi tensiune şi frecvenţa a generatorului (vezi p. 3), faceţi măsurările date
în rîndul 3 din tabelul 22.
10. Realizaţi calculele necesare si complectaţi tabelul 22 la compartimentul ,,Date
calculate”.
11. Utilizînd datele măsurate din tabelul 22, la o scară aleasă preventiv, construiţi
diagramele vectoriale pentru fiecare circuit de studiu.
Relaţii de calcul:
R=UR/I XL=UL/I XC=Uc/I Z=U/I
X=U24/I L=XL/2πf C=1/2πfXc cosφ=UR/U
25
 Figura 14 Schema circuitului electric
Tabelul 22 - Date măsurate şi calculate
Circuitu Date măsurate Date calculate

l U f P I UR UL UC U24 Z R XL XC X L C cosφ

de V kH W m V V V V Ω Ω Ω Ω Ω mH µ -

studiu z A F

RC - - - - -

RL - - - - -

RLC

Concluzii: faceţi concluziile necesare, privind caracterul defazajului dintre tensiunea aplicată
şi curent pentru fiecare circuit.
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
26
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________

Întrebări de verificare:
1. Numiţi circuitele ideale de curent alternative.
2. Care este defazajul dintre tensiune şi intensitatea curentului în circuitul cu:
a) rezistor ideal; b) bobină ideală; c) condensator ideal.
3. Ce se numeşte reactanţă inductivă şi cum se calculează ea.
4. Ce se numeşte reactanţă capacitativă şi cum se calculează ea.
5. Formulaţi legea lui Ohm în curent alternative.
8. Definiţi impendanţă a circuitului şi şi cum se calculează ea.
Diagrame vectoriale:

27
 Lucrarea de laborator 10
Rezonanţa tensiunilor
Obiective: Obţinerea experimentală a regimului de rezonanţă în circuitul de curent alternativ
RLC serie. Ridicarea caracteristicilor de rezonanţă şi a caracteristicilor de frecvenţă la
rezonanţa tensiunilor.
Echipamentul necesar:
• Stand de laborator .
• Placa de montare ……………………………………………………………………4
• Generator de tensiune alternativă .................................................................................
• Miliampermetrul de curent alternativ…………………………………………………
• Voltmetrul electronic…………………………………………………………………
• Rezistor ………………………………………………………………………R = 51Ω
• Bobina de inductanţă cu inductivitatea L =…………mH şi rezistenţa Rb =………...Ω
• Condensator…………………………………………………………….. …….C = 1μF
• Wattmetru .....................................................................................................................

Succesiunea efectuării lucrării

1. Notati in tabelul 23 datele tehnice ale aparatelor de masurat utilizate în lucrare.

Tabelul 23 - Datele tehnice ale aparatelor de măsurat utilizate

Valoarea
Denumirea Mecanismul de Indicele de Limitele de
Tipul unei
aparatelor măsurat clasă măsurare
diviziuni
Miliampermetru
Voltmetru
Wattmetru

2.Montaţii schema circuitului electric din figura 15 şi prezentaţi-o profesorului pentru

verificare.
3. Cu ajutorul voltmetrului V instalaţi tensiunea semnalului generatorului G, indicată de
profesor (in limitele (1…5V).
4. Variind cu maneta „Частота” frecvenţa generatorului G obţineţi regimul de
rezonanţă. La rezonanţa tensiunilor miliampermetrul mA indică un curent maxim. Cu
voltmetrul măsuraţi tensiunile U, UR, UL, UC, cu miliampermetrul mA măsuraţi curentul I, cu
wattmetrul măsuraţi puterea P. Datele obţinute se trec în rîndul patru din tabelul 24. După
aceasta se măsoară frecvenţa de rezonanţă f de pe scara generatorului.
5. Pentru aceeaşi tensiune a generatorului măsurările se repetă pentru alte trei frecvenţe
mai mici şi alte trei frecvenţe mai mari decît frecvenţa de rezonanţă. Datele măsurărilor se trec
în rîndurile 1…3 şi respectiv 5…7 din tabelul 24.
6. Pe baza datelor măsurate efectuaţi calculele, indicate în tabelul 24.
7. Într-un sistem comun de coordinate, construiţi caracteristicele de rezonanţă, care
prezintă dependenţele: (UR, UL, Uc, I) = F(f). În alt sistem de coordinate, construiţi
caracteristicele de frecvenţă, care prezintă dependenţele: (R, XL, Xc, Z) = F(f).
Relaţii de calcul:
R=UR/I; XL=UL/I; XC=UC/I; Z=U/I; P=URI; QL=ULI; QC=UCI; S=URI.
28
 Figura 15 - Schema circuitului electric

Tabelul 24 - Datele măsurate şi calculate

Nr. Date măsurate Date calculate
d/o U UR UL UC I P f R XL Xc Z P QL QC S

V V V V mA W kHz Ω Ω Ω Ω W VAr VAr VA

Concluzii: Faceţi concluziile necesare, privind proprietăţile rezonanţei tensiunilor.

____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
29
Întrebări de verificare:
1. Formulaţi condiţia de apariţie a rezonanţei în circuitul RLC serie.
2. Care este defazajul dintre tensiunea aplicată şi curent în regim de rezonanţă.
3. Scrieţi expresia pentru frecvenţa de rezonanţă, de care parametri depinde ea.
4. Care valori capătă intensitatea curentului la rezonanţă.
5. Ce relaţie se stabileşte între tensiunile de pe elementele reactive ale circuitului la
rezonanţă

30
 Lucrarea de laborator 11
Studierea circuitelor RLC derivaţie în curent alternativ.
Obiective: Studierea circuitelor RL, RC şi RLC derivaţie, conectate la o sursă de curent
alternativ. Construirea triunghiurilor curenţilor, pentru fiecare circuit.
Echipamentul necesar:
• Stand de laborator
• Placă de montare................................................................................................ 5
• Sursa de tensiune alternativă G............................................................................
• Miliampermetru de c.a. ........................................................................................
• Voltmetru de c.a. ..................................................................................................
• Rezistor .................................................................................................R = 51Ω
• Bobină cu inductivitatea L =........................... şi rezistenţa Rb =.........................
• Condensator cu capacitatea.................................................................... C = 1μF
• Wattmetru .............................................................................................................
Succesiunea efectuării lucrării:
1. Notaţi în tabelul 25 datele tehnice ale aparatelor de măsurat utilizate.
Tabelul 25 - Datele tehnice ale aparatelor de măsurat
Valoarea
Denumirea Mecanismul de Indicele de Limitele de
Tipul unei
aparatelor măsurat clasă măsurare
diviziuni
Miliampermetru
Voltmetru
Wattmetru

2. Montaţi circuitul electric RLC paralel din figura 16 şi prezentaţi-l profesorului pentru
verificare.
3. Rotind maneta „частота” a generatorului G, instalaţi pe generator frecvenţa, indicată
de către profesor.
4. Rotind maneta ,,Amplituda” a generatorului G instalaţi cu ajutorul voltmetrului,
conectat paralel generatorului, tensiunea de alimentare U, indicată de către profesor. Faceţi
măsurările indicate în rindul 1 din tabelul 26 la capitolul ,,Date masurate”.

31
 Figura 16 – Schema circuituilui electric
5. Formaţi circuitul RL paralel, conectat la o tensiune alternativă. Pentru aceasta
capacitatea C se deconecteaza din schemă. Pentru aceeaşi tensiune şi frecvenţă a generatorului
G faceţi măsurarile, indicate în rindul 2 din tabelul 26 la capitolul ,,Date măsurate”.
6. Formati circuitul RC paralel, conectat la o tensiune alternativă. Pentru aceasta
inductanţa L se deconecteaza din schemă. Pentru aceeaşi tensiune şi frecvenţă a generatorului
G faceţi măsurările indicate în rindul 3 din tabelul 26 la capitolul ,,Date masurate”.
7. Pe baza datelor măsurate efectuaţi calculele, indicate la compartimentul „Date
calculate”. Pe baza datelor măsurate şi calculate construiţi triunghiurile curenţilor, pentru
fiecare circuit.
Tabelul 26 - Datele măsurărilor şi calculelor
Date măsurate Date calculate
Circuitul
de U f P I IR IL IC Y G BL BC P QL QC S cosφ
studiu V kHz W mA mA mA mA S S S S W VAr VAr VA -
RLC

RL

RC

Relaţii de calcul:
Y=I/U ; G= IR/U; BL=IL/U; BC=IC/U; cosφ = P/S
S=UI ; P=UIR ; QL=UIL; QC=UIC.
Calcule:

32
Concluzii:
Explicaţi, care este caracterul sarcinii pentru fiecare circuit.
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
33
Diagrame vectoriale:

34
 Lucrarea de laborator 12
Rezonanţa curenţilor.
Obiective: Obţinerea experimentală a regimului de rezonanţă a curenţilor în circuitul RLC
paralel de curent alternativ. Ridicarea caracteristicilor de rezonanţă la rezonanţa curenţilor.
Echipamentul necesar:
• Stand de laborator
• Placă de montare................................................................................................ 5
• Sursa de tensiune alternativă G............................................................................
• Miliampermetru de c.a. ........................................................................................
• Voltmetru de c.a. ..................................................................................................
• Rezistor .................................................................................................R = 51Ω
• Bobină cu inductivitatea L =........................... şi rezistenţa Rb =.........................
• Condensator cu capacitatea.................................................................... C = 1μF
• Wattmetru .............................................................................................................
Succesiunea efectuării lucrării:
1. Notaţi în tabelul 27 datele tehnice ale aparatelor de măsurat utilizate.
Tabelul 27 - Datele tehnice ale aparatelor de măsurat
Valoarea
Denumirea Mecanismul de Indicele de Limitele de
Tipul unei
aparatelor măsurat clasă măsurare
diviziuni
Miliampermetru
Voltmetru
Wattmetru

2. Montaţi circuitul electric din figura 17 şi prezentaţi-l profesorului pentru verificare.

3. Cu ajutorul voltmetrului instalaţi tensiunea indicată de către profesor, a semnalului la
ieşirea generatorului G.
4. Cu maneta “Частота” variaţi frecvenţa generatorului G pînă cînd veţi obţine regimul
de rezonanţă. La rezonanţa curenţilor curentul I, măsurat cu miliampermetrul, trebuie să fie
minim. Apoi măsuraţi mărimile de la capitolul “Date măsurate” din tabelul 27 şi datele
obţinute se trec în rîndul 4 a tabelului.

35
 5. Pentru aceeaşi tensiune a generatorului G repetaţi măsurările pentru alte trei frecvenţe
mai mici şi alte trei frecvenţe mai mari decît frecvenţa de rezonanţă. Datele măsurărilor se trec
în rîndurile 1...3 şi respectiv 5...7 din tabelul 28.

Figura 17 – Schema circuituilui electric

6. Pe baza datelor măsurate efectuaţi calculele, indicate la compartimentul „Date
calculate”.
Tabelul 28 - Datele măsurate şi calculate.

Nr. Date măsurate Date calculate

d/0 U f P I IR IL IC Y G BL BC P QL QC S cosφ
V kHz W mA mA mA mA S S S S W VAr VAr VA -
1

7. Într-un sistem comun de coordonate construiţi caracteristicile de rezonanţă (I, IR, IL,
IC) = F(f). În alt sistem comun de coordonate construiţi caracteristicile de frecvenţă (Y. G, B L,
BC) = F(f).

36
Relaţii de calcul:
Y=I/U G=IR/U BL=IL/U BC=IC/U P=U×IR
S=U×I QL=U×IL QC=U×IC cosφ=P/S

Figura 18 - Caracteristicile de rezonanţă

Y,G,BL,BC

Figura 19 - Caracteristicile de frecvenţă

37
Calcule:

Concluzii: Daţi proprietăţile rezonanţei curenţilor.

____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
38
 Lucrarea de laborator 13
Circuitul trifazat cu conexiunea consumatorilor în stea.
Obiective: Verificarea relaţiei dintre tensiunea de fază şi tensiunea de linie pentru diferite
valori a sarcinii trifazate. De a determina rolul firului neutru. De a construi diagrama
vectorială a circuitului.
Echipamentul necesar:
• Stand de laborator
• Placă de montare........................................................................................... 6
• Sursă de tensiune trifazată ..............................................................................
• Miliampermetru...............................................................................................
• Voltmetru.........................................................................................................
• Wattmetru .......................................................................................................
• Elemente de montare: R1 = R2 = R3 = 200Ω; R1 = 100Ω, R2 = 200Ω, R3 = 300Ω
Succesiunea efectuării lucrării:
1. Examinaţi aparatele de măsurat, necesare pentru efectuarea lucrării, stabiliţi la zero acele
indicatoare şi notaţi datele lor tehnice în tabelul 29.
Tabelul 29 - Datele tehnice ale aparatelor de măsurat
Valoarea
Denumirea Mecanismul de Indicele de Limitele de
Tipul unei
aparatelor măsurat clasă măsurare
diviziuni
Miliampermetru

Voltmetru

Wattmetru

2. Montaţi circuitul trifazat în stea cu sarcină simetrică (R 1=R2=R3=200Ω) conform schemei

din figura 20 şi prezentaţi-l profesorului pentru verificare. Conectaţi placa de montare la bornele
A,B,C,N de pe stand. Măsuraţi cu voltmetrul tensiunile de fază U AN; UBN; UCN. Măsuraţi
tensiunile de linie UAB; UBC; UCA.
3. Cu miliampermetrul măsutaţi curenţii de linie IA, IB, IC şi curentul de nul IN.

39
 Figura 20 - Schema circuitului electric
4. Cu wattmetrul măsuraţi puterile fazelor PA; PB; PC; Calculaţi puterea totală consumată
de circuit după relaţia: P = PA+PB+PC. Datele măsurărilor la etapele 3, 4 şi 5 se includ în
tabelul 30.
5. Repetaţi măsurările la etapele 3, 4 şi 5 pentru sarcina nesimetrică (R 1 = 100Ω, R2 =
200Ω, R3 = 300Ω) pentru cazul cînd firul neutru este şi cazul cînd acest fir lipseşte.
6. Construiţi diagramele vectoriale pentru două cazuri. Diagrama circuitului trifazat cu
sarcina simetrică R1 = R2 = R3 = 200Ω. Diagrama circuitului trifazat cu sarcina nesimetrică R1
= 100Ω, R2 = 200Ω, R3 = 300Ω cu firul neutru. Din diagramele vectoriale determinaţi prin
metode grafice curentul prin firul neutru.
Concluzie: Faceţi concluzie privind rolul firului neutru.
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
40
 Tabelul 30 - Date măsurate şi calculate

Date
Date măsurate
Firul neutru
Caracterul

calculate
sarcinii

IA IB IC IN UAN UBN UCN UAB UBC UCA PA PB PC IN P

mA mA mA mA V V V V V V W W W V W

Simetrica
Este

R1=R2=R3=
=200Ω
Simetrica
R1=R2=R3=
Nui

=200Ω
Nesimetrică
R1= 100 Ω
Este

R2=200 Ω
R3=300 Ω
Nesimetrică
R1= 100 Ω
Nui

R2=200 Ω
R3=300 Ω

Diagrama vectorială pentru circuitul cu sarcină simetrică:

41
Diagrama vectorială pentru circuitul cu sarcină nesimetrică:

42
 Lucrarea de laborator 14
Circuitul trifazat cu conexiunea consumatorilor în triunghi.
Obiective: Determinarea relaţiilor dintre curentul de faza si curentul de linie. Determinarea
practică, a acţiunii ruperii unei faze asupra regimului de lucru a consumatorilor.
Echipamentul necesar:
• Stand de laborator
• Placă de montare...................................................................................................... 7
• Sursă de tensiune trifazată..........................................................................................
• Miliampermetru..........................................................................................................
• Voltmetru....................................................................................................................
• Wattmetru ..................................................................................................................
• Elemente de montare: R1 = R2 = R3 = 200Ω; R1 = 200Ω, R2 = R3 = 510Ω
Succesiunea efectuării lucrării
1. Examinaţi aparatele de măsurat, necesare pentru efectuarea lucrării, stabiliţi la zero
indicatoarele şi notaţi datele lor tehnice în tabelul 31.
Tabelul 31 - Datele tehnice ale aparatelor de măsurat
Valoarea
Denumirea Mecanismul de Indicele de Limitele de
Tipul unei
aparatelor măsurat clasă măsurare
diviziuni
Miliampermetru

Voltmetru

Wattmetru

2. Montaţi circuitul trifazat în triunghi cu sarcină simetrică (R 1 = R2 = R3 = 200Ω)

conform schemei din figura 21 şi prezentaţi-l pentru verificare profesorului.
3. Conectaţi placa de montare la bornele A,B,C de pe stand şi instalaţi sarcina simetrică
R1 = R2 = R3 = 200Ω. Măsuraţi cu voltmetrul tensiunile de linie UAB; UBC; UCA.
4. Cu miliampermetrul măsuraţi curenţii de linie IA, IB, IC.
5. Cu wattmetrul masuraţi puterile fazelor P AB; PBC. Calculaţi puterea consumată de
circuit după relaţia: P=PAB+PBC.

43
 Figura 21 – Schema circuituilui electric
6. Cu miliampermetrul măsuraţi curenţii de fază I AB, IBC, ICA. Datele măsurărilor la
etapele 3, 4 şi 5 se includ în tabelul 8 la capitolul „Date măsurate”.
7. Repetaţi măsurările la etapele 3, 4, 5 şi 6 pentru sarcina nesimetrică R1=200Ω,
R2=R3=510Ω, apoi pentru sarcina nesimetrică R1=200Ω, R2=510Ω, R3=∞.
Tabelul 32 - Date măsurate şi calculate
Date
Date măsurate
Caracterul calculate
UAB UBC UCA IA IB IC IAB IBC ICA PAB PBC P
sarcinii
V V V mA mA mA mA mA mA W W W

Simetrică
R1=R2=R3=200 Ω

Nesimetrică
R1= 200 Ω
R2=510 Ω
R3=510 Ω

Nesimetrică
R1= 200 Ω
R2=510 Ω
R3 = ∞

44
 8. Construiţi diagramele vectoriale pentru gruparea în triunghi cu sarcina simetrică
(R1=R2=R3=200Ω) şi sarcina nesimetrică (R1=200 Ω, R2=R3=510 Ω).
Diagrame vectoriale:

Concluzii: Faceţi concluziile, ce se impun, privind modul de schimbare a tensiunilor şi

curenţilor de linie la intreruperea unei faze la gruparea consumatorilor în triunghi.
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
45
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
Lucrarea de laborator 15
Ridicarea experimentală a buclei de histerezis.
Obiective: Studierea metodicii de ridicare a buclei de histerezis pentru materialele
feromagnetice cu ajutorul osciloscopului catodic.
Echipamentul necesar:
• Sursă de tensiune alternativă................................................................ 220V, 50Hz
• Placă de montare.......................................................................................................
• Osciloscop catodic ...................................................................................................
• Voltmetru digital ......................................................................................................
• Voltmetru electromagnetic .......................................................................................
• Ampermetru electromagnetic ...................................................................................
• Autotransformator ...................................................................................ЛAТР-2M
• Miez de fier cu doua infasurari.................................................................................
• Potentiometru.............................................................................................R1 = 220Ω
• Potentiometru...........................................................................................R2 = 220kΩ
• Condensator cu capacitatea........................................................................... C = 1μF
• Riglă de măsurat........................................................................................................
• Intrerupator................................................................................................................
Succesiunea efectuării lucrării
1. Cu ajutorul riglei măsuraţi lungimea liniei medii lm şi aria secţiunii transversale S a
miezului de fier.
2. Montaţi circuitul din figura 22 şi prezentaţi-l profesorului pentru verificare.
3. Conectaţi osciloscopul şi instalaţi spotul în centrul reţelei gradate de pe ecran. În
osciloscopul C1-122A blocul de baleaj este scos; iar în locul lui este inclus un bloc de
amplificare 4ЯC90.
4. Conectaţi intrerupatorul S1 şi apoi cu voltmetrul instalaţi pe autotransformator tensiunea
U1 = 220V.

46
 5. Conectaţi intrerupatorul S2. Pe ecranul osciloscopului veţi primi bucla de histerezis. Cu
potenţiometrele R1 şi R2 aduceţi bucla la dimensiuni maxime, astfel încît ea să se înscrie într-
un pătrat cu latura 3 div, iar vîrfurile buclei să fie amplasate în nodurile reţelei gradate.
6. Cu organele de deplasare a imaginii în direcţiile X-Y aduceţi bucla simetric faţă de
centrul ecranului.

Figura 22 – Schema circuituilui electric

7. Fixaţi dimensiunile nx şi ny, care prezintă coordonatele vîrfului buclei faţă de centrul
ecranului. Cu miliampermetrul măsurati curentul I. Cu voltmetrul digital măsurati tensiunea
U2 de pe înfăşurarea secundară.
8. Treceţi, utilizînd metoda punctelor caracteristice, bucla de histerezis la dimensiunile ei
naturale de pe ecranul osciloscopului în darea de seamă (vezi figura 23).
9. Cu autotransformatorul variaţi în trepte tensiunea U1 cu pasul de deviere 30V. Pe
ecranul osciloscopului veţi primi un şir de bucle particulare. Pentru fiecare buclă fixaţi
coordonatele vîrfurilor ei şi treciţi-le prin puncte pe desenul buclei din darea de seamă. Unind
apoi aceste puncte veţi obţine curba de magnetizare iniţială a miezului feromagnetic.
10. Pentru prima buclă se calculează intensitatea şi inducţia cîmpului magnetic în miezul
de fier după relaţiile:
Hmax = √2 IW1/1m Bmax = U2/4,44fW2S (1)
11. Pe baza acestor parametri se determină valoarea unei diviziuni a reţelei gradate de pe
ecranul osciloscopului exprimate în unităţi de măsură a intensităţii cîmpului magnetic şi
unitaţile de măsură a inducţiei magnetice, determinate din relaţiile:
mB = Bmax/ny mH = Hmax/nx (2)
12. Valorile inducţiilor magnetice şi a intensitaţilor cîmpului magnetic pentru vîrfurile
buclelor de histerezis particulare se vor determina după relaţiile:
47
 Bmax = mB×ny Hmax = mH×nx (3)
13. Permiabilitatea miezului feromagnetic se determină din relaţia:
μa = Bmax/Hmax (4)
14. Datele măsurărilor şi calculelor se introduc în tabelul 33.

Tabelul 33 - Date măsurate şi calculate

Mărimi
Mărimi măsurate Mărimi calculate
Nr. cunoscute
d/0 W1 W2 1m S U1 I U2 nx ny mH mB Hmax Bmax µa
spire spire m m V A V div div A/m∙div T/div A/m T -
1 1200 25 220

2 190

3 160

4 130

5 100

6 70

7 50

8 30

B, T

Н,A/ m

48
 Figura 23 - Bucla de histerezis.

Concluzii: Din desenul buclei de histerezis determinaţi inducţia remanentă B 0 şi forţa

coerceptivă Hc pentru tensiunea U1 = 220 V.
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________

49
 Lucrarea de laborator 16
Procese tranzistorii la încărcarea condensatorului.
Obiective: Studierea proceselor tranzistorii în circuitul RC serie la conectarea lui,
la o tensiune continue. Prezentarea dependenţei în funcţie de timp a tensiunii pe
condensator şi a tensiunii pe rezistor. Determinarea constanţei de timp.
Echipamentul necesar:
1. Stand de laborator
2. Placă de montare ........................................................................................ 4
3. Generator de impulsuri G I...........................................................................
4. Osciloscop catodic.........................................................................................
5. Condensator cu capacitatea..............................................................C = 1μF
6. Rezistor ..........................................................................................................
7. Fire de conexiune...........................................................................................
Succesiunea efectuării lucrării
1. Montaţi circuitul din figura 24 (C = 1μF; R = 1kΩ).

GI – generator de impulsuri dreptunghiulare; O.C – osciloscop catodic; sincro – borne de

sincronizare
Figura 24 - Schema cicuitului electric

50
 2. Conectaţi la reţea osciloscopul catodic, standul de laborator şi generatorul. Instalaţi pe
generator perioada impulsurilor 10ms şi amplituda 4V. Pe ecranul osciloscopului obţinem
oscilograma de încărcare şi descărcare a condensatorului.

3. Cu ajutorul organelor OC ↔ şi ↕ aducem începutul oscilogramei în nodul din stînga-

jos a reţelei de coordonate. Variind factorul de deflexie [ms/div] aducem imaginea la
dimensiuni maxime.
4. Prin metoda de puncte caracteristice trecem imaginea de pe ecran în darea de seamă pe
sistemul de coordonate prezentat în figura 25.
5. Pentru fiecare punct caracteristic de pe ecran se determină coordonatele lui nx şi ny în
diviziuni. Se determină factorii de baleaj şi deflexie a osciloscopului Kb, Kd. Datele obţinute
se includ în tabelul 34.
6. Pe baza datelor măsurate efectuaţi calculele, indicate în tabelul 34 la compartimentul
„Date calculate”.
7. În baza relaţiei UR = U - UC să se calculeze tensiunea pe rezistor UR şi să se construiască
în acelaşi sistem de coordonate variaţia ei în timp.
8. Să se determine constanta de timp τ a circuitului prin metoda analitică şi prin construire
grafică. Să se compare rezultatele.
Tabelul 34 - Date măsurate şi calculate.
Date măsurate Date calculate
Uc
R C Kd Kb U nx ny t=Kbnx UR=U-UC τ =RC
UC=Kdny UC=U(1-e-t/τ)
Ω μF V/div ms/div V div div ms V V V ms
analitic

Construire
grafică

9. Să se determine analitic valoarea tensiunii pe condensator după relaţia: UC = U(1-e-t/τ).

51
Să se construiască caracteristică analitică de încărcare a condensatorului într-un alt sistem de
coordonate la aceeaşi scară (figura 26). Să se compare rezultatele.

UC = Kdny, UR = U - UC

t=Kbnx, ms
Figura 25 -
Caracteristica experimantală de încărcare a condensatorului
UC=U(1-e-t/τ)

t=Kbnx, ms
Figura 26 -
Caracteristica de încărcare a condensatorului obţinută analitic
Concluzii:___________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
52
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
Anexă - Valorile funcţiei e-x
x 0,1 0,2 0,3 0,4 0,5 0,6 0,7 0,8 0,9 1,0
e -x 0,995 0,819 0,714 0,670 0,607 0,549 0,497 0,449 0,407 0,368
x 1,1 1,2 1,3 1,4 1,5 1,6 1,7 1,8 1,9 2,0
e -x 0,333 0,301 0,273 0,247 0,223 0,202 0,183 0,165 0,150 0,135
x 2,1 2,2 2,3 2,4 2,5 2,6 2,7 2,8 2,9 3,0
e -x 0,122 0,111 0,100 0,091 0,082 0,078 0,070 0,060 0,055 0,050
x 3,1 3,2 3,3 3,4 3,5 3,6 3,7 3,8 3,9 4,0
e -x 0,045 0,040 0,037 0,033 0,030 0,027 0,025 0,022 0,020 0,018
x 4,1 4,2 4,3 4,4 4,5 4,6 4,7 4,8 4,9 5,0
e -x 0,016 0,015 0,013 0,012 0,011 0,010 0,009 0,008 0,007 0,006
7

BIBLIOGRAFIE

1. Mircea Popa, Constanţiu Popescu “Electrotehnica”, Editura Cimişlia.

2. Alexandru Fransua, Sandu Cănescu “Electrotehnică şi Electronică”, manual pentru licee de
spcialitate, Cimişlia 1993.
3. Emil Simion, T. Maghiar “Electrotehnică”, Cimişlia, 1993

53