Proiect Beton Armat Civile

PROIECT
BETON ARMAT
‐ ÎNDRUMĂTOR –
Partea 1.
Elaborat de
Șl dr ing NAGY GYÖRGY Tamás
Șl.dr.ing. NAGY‐GYÖRGY Tamás
tamas.nagygyorgy@ct.upt.ro
As.dr.ing. FLORUȚ Codruț
codrut florut@ct upt ro
codrut.florut@ct.upt.ro
‐ 2013 ‐
‐V1‐
BIBLIOGRAFIE
SR EN 1992-1-1:
1992 1 1 2004,
2004 Proiectarea
P i t structurilor
t t il d beton,
de b t P t
Partea 1 1 Reguli
1-1: R li generale
l pentru
t cll diri
di i
(+AC:2008)
SR EN 1992-1-1/NB: 2008, Proiectarea structurilor de beton, Partea 1-1: Reguli generale pentru cl diri.
Anexa Na ional
EN 1992-1-1: 2004, Design of concrete structures - Part 1-1: General rules and rules for buildings
SR EN 1991-1-1:2004, Ac iuni asupra structurilor. Partea 1-1: Ac iuni generale (+ NA:2006)
P 100-1/2006, Cod de proiectare seismic - Partea I - Prevederi de proiectare pentru cl diri
Cadar I., Clipii T., Tudor A., Beton Armat (ed. II), Ed. Orizonturi Universitare, 2004, ISBN 973-638-176-5
Kiss Z., One T., Proiectarea structurilor de beton armat dup SR EN 1992-1, Ed. Abel, 2008, ISBN
973114070-0
Mosley W.H., Burgey J.H., Hulse R., Reinforced Concrete Design to Eurocode 2, Sixth Edition, 2007, ISBN:
9780230500716
Nilson A., Darwin D., Dolan Ch., Design of Concrete Structures (13th Ed.), McGraw-Hill Co, 2004, ISBN 0-07-
248305-9
Newman J., Choo B. S., Advanced Concrete Technology SET, Ed. Elsevier Science, 2003, ISBN-13:
9780750656863
I. PROIECTAREA UNEI PLĂCI MONOLITE DE BETON ARMAT
1. ALC Ş
C TUIREA PLANŞEULUI
- ELEMENTE STRUCTURALE,
STRUCTURALE CU ROL DE REZISTEN
- PLACA ŞI GRINZILE (DISPUSE PE UNA SAU DOU DIREC II, PE CARE REAZEM PLACA)
- ELEMENTE NESTRUCTURALE, DE PROTEC IE

- FINISAJE, PARDOSELI, IZOLA II (TERMICE, ACUSTICE, HIDRO-).
GRINZI PRINCIPALE CONSTITUIE ÎN ACELAŞI TIMP GRINZI DE CADRU
GRINZI SECUNDARE SE DISPUN PERPENDICULAR PE GRINZILE PRINCIPALE, ASTFEL

ÎNCÂT S FIE ECHIDISTANTE (PE CÂT POSIBIL) ŞI DISTAN A
DINTRE AXELE LOR S FIE

ÎN CAZUL PL CII ARMATE PE O DIREC IE, RAPORTUL
DIMENSIUNILOR UNUI OCHI DE PLAC RESPECT CONDI IA:
1 ALC TUIREA PLANŞEULUI

1.
- Planşeul realizat monolit este o structur spa ial , deoarece, prin intermediul
betonului şi al arm turilor din o el,
el se creeaz o leg tur între elementele
componente.
- Calculul
C l l l uneii structuri
t t i spa iale
i l este
t destul
d t l de
d dificil
difi il , de
d aceea în
î proiectare
i t se
permite calculul separat al fiec rui element de rezisten , inând seama de
modul în care se transmit înc rc rile verticale spre reazeme.
Astfel se poate admite c placa (pl) se descarc pe grinzile secundare (gs),
Astfel, (gs)
grinzile secundare se descarc pe grinzile principale (GP) şi pe stâlpi (ST), iar
grinzile principale împreun cu stâlpii formeaz cadre, care transmit înc rc rile la
funda ii ((F)) şşi teren.
Pl → gs → cadre = GP + ST → F → teren
Traseul înc rc rilor indic ordinea în care trebuie calculate elementele de rezisten , adic se începe cu
calculul pl cii, apoi se calculeaz grinzile secundare ş.a.m.d.
1. ALC Ş
L
L
nxB
PLAN COFRAJ PLANȘEU
7
8
9
10
11
12
13
1. ALC Ş
ETAPELE PROIECT RII

- PREDIMENSIONAREA: alegerea dimensiunilor sec iunii elementelor de
rezisten pe baza recomand rilor, astfel încât s corespund şi altor criterii
decât cele de rezisten ;
- CALCULUL ÎNC RC RILOR: determinarea înc rc rilor de calcul,

cunoscând dimensiunile elementelor de rezisten şi alc tuirea p r ilor
nestructurale, destina ia şi amplasarea construc iei;
- STABILIREA SCHEMEI STATICE DE CALCUL pe baza

b d
deschiderilor
hid il de d
calcul ale elementelor;
- CALCULUL STATIC: determinarea efectelor celor mai defavorabile ale

înc rc rilor de calcul ce ac ioneaz pe schema static admis . Se poate face
cu programe de calcul automat sau manual, cu metode aproximative;
1. ALC Ş
ETAPELE PROIECT RII

-PROIECTAREA PROPRIU-ZIS , prin urm toarele etape:
- definitivarea
d fi iti sec iunii
i ii de d beton
b t a elementului,
l t l i pe baza b
rezultatelor calculului static şi a caracteristicilor materialelor folosite;
- calculul ariilor de arm tur şi stabilirea dispunerii acestor

arm turi;
- desenul de execu ie, care cuprinde planul cofraj (conturul interior

al cofrajului) şi dispunerea arm turilor, detaliile de armare, consumul
de materiale (volum de beton şi extras de arm tur ).
2 PREDIMENSIONAREA ELEMENTELOR PLANŞEULUI

2.
PALCA
DAC DA  PLAC ARMAT PE O SINGUR DIREC IE
/
(Conf. P100-1/2006)
hpl
hpll = M x 10 mm
l = interax

2.
GRINZI
DIMENSIUNI RECOMANDARE
L/(12 15) ‐ grinzi principale
L/(12…15) ‐
Minim, hmin
L/20 ‐ grinzi secundare
ÎNĂLȚIME
L/(8…12) ‐ grinzi principale
Optim, hopt
Optim,
L/(12…15) ‐ grinzi secundare
LĂȚIME h/b = 1.5 … 3 ‐ secțiune dreptunghiulară
bmin
i = 200 mm
h, b = M x 50 mm
L = interax

2.
STÂLPI (se alege)
bST = (bGP +5cm) ≥ 350 mm
hST ≈ 1,2 bST
h, b = M x 50 mm
3 CALCULUL ÎNC RC RILOR

3.
ACȚIUNE CARACTERISTICI EXEMPLE

Variația în timp este Greutate proprie: elemente structurale,
PERMANENTE
neglijabilă finisaje, etc.
Încărcări rezultate din utilizarea clădirii (utile)
Variația
V i i în timp este
î i
VARIABILE Vânt
importantă
Zăpadă
Intensitate mare, timp
Intensitate mare timp Seism
Seism
ACCIDENTAL redus de acțiune Explozii
Valoarea Valoarea
de calcul Coeficient caracteristică
parțial de a acțiunii
siguranță

3.
ÎN GENERAL, ACESTE ÎNC RC RI POT FI CONSIDERATE UNIFORM

DISTRIBUITE PE SUPRAFA A PL CII ŞI SUNT EXPRIMATE ÎN kN/m2.
SE DETERMIN VALORILE CARACTERISTICE (k) ALE ÎNC RC RILOR,

APOI CELE DE CALCUL (d).

3.
ÎNC RC RILE PERMANENTE CARACTERISTICE : gk
P ‐ GREUTĂȚILE PROPRII ,
- PLACA B.A. ,
- TENCUIALA ,
- PARDOSEALA
- Asfalt ,
- Mozaic ,
- Dale ,
- Pl ci bet. ,

3.
Greutate specifică
Gre tate specifică
MATERIALE
ρ [kN/m3]
BETOANE
Beton armat 25.0
FINISAJE
M t de ciment
Mortar d i t 21 0
21.0
Mortar ciment‐var 19.0
Mortar de var 17.0

3.
ÎNC RC RILE VARIABILE CARACTERISTICE : qk
‐ UTILE
Q ,
‐ CATEGORIA DE UTILIZARE
,
‐ PEREȚI DESPĂRȚITORI
Ă
,
(din SR EN 1991‐1‐1:2004)

3.
ÎNC RC RILE PERMANENTE DE CALCUL
ÎNC RC RILE VARIABILE DE CALCUL
COEFICIENȚII PARȚIALI DE SIGURANȚĂ AI ACȚIUNILOR
TIPUL ÎNCĂRCĂRII
TIPUL ÎNCĂRCĂRII
γF
ÎNCĂRCĂRI
γg = 1.35
PERMANENTE
ÎNCĂRCĂRI VARIABILE γq = 1.50

3.
GRUPAREA ÎNC RC RILOR
-În proiectare, ac iunile de calcul se grupeaz astfel înc t s produc efectele

cele mai defavorabile asupra structurii.
-Grup rile sunt specifice st rilor limit la care se face verificarea.
- Pentru dimensionarea sec iunilor de beton şi de arm tur , verificarea se face

la st rile limit ultime (SLU)
Forma general cf. CR 0, cap. 4.3 (!): , , ,

4 CALCULUL STATIC AL PLĂCII

4.
STABILIREA SCHEMEI STATICE
- Placa armat pe o direc ie poate fi înlocuit pentru determinarea eforturilor (în

cazul de fa momente încovoietoare şi for e t ietoare) cu o fâşie de plac de
1,0 m l ime, decupat pe direc ia scurt a pl cii, adic direc ia pe care se
descarc placa. Din punct de vedere static, aceast fâşie se asimileaz
cu o grind continu .
- Reazemele pl cii sunt grinzile secundare, deschiderile pl cii :

- deschiderea
d hid i t
interax:
- deschiderea de calcul, utilizat la calculul static :
Unde (lumina) este distan a m surat între fe ele interioare ale

reazemelor ce delimiteaz o deschidere.

4.
-Placa real se înlocuieşte cu o grind continu cu deschiderile , înc rcat

cu o înc rcare liniar [kN/m]
Curbe înfășurătoare:
gd,gs/qd,gs = 0,5
gd,gs/qd,gs = 5

4.
‐ Placa real se înlocuieşte cu o grind continu cu deschiderile , înc rcat

cu o înc rcare liniar [kN/m]
14
← curbe înfășurătoare
5 DIMENSIONAREA PLĂCII
5.
REZISTEN E CARACTERISTICE Ş
ŞI DE CALCUL
BETONUL
Calitatea betonului este definit de clasa de rezisten a betonului,
betonului care este
rezisten a caracteristic la compresiune pe cilindri
Clasa betonului
C
Rezisten a de calcul la compresiune a betonului
ARM TURA
Rezisten a de calcul al o elului
Ă
5. DIMENSIONAREA PLĂCII
REZISTEN E CARACTERISTICE ŞI DE CALCUL

Ă
DEFINITIVAREA GROSIMII PL CII
Sec iunea de calcul a pl cii
popt (%) pentru armături cu

Modul de armare al plăcii
fyk = 400 … 500 N/mm2 fyk = 300 … 400 N/mm2
‐ Pe o direcție
P di ți 0 25 0 50
0,25 … 0,50 0 30 0 60
0,30 … 0,60
‐ Pe două direcții 0,20 … 0,50 0,25 … 0,50
Ă
DEFINITIVAREA GROSIMII PLĂCII
Verificarea înălțimii alese (necesare)
MEd ‐ momentul încovoietor maxim rezultat din calculul static

b = 1000 mm
. sau μ = f(ω)  din tabel, unde
, în funcție de popt
Ă
Calculul grosimii pl cii necesare
, unde
∆
5.
Calculul grosimii pl cii necesare
din aderență
max , ; , ;
din durabilitate
din durabilitate
,
.
, !!!!!!!!! in function of the Exposure Class
and Structural class (Ch. 4.4 )
∆ (cf. SR EN 1992-1-1/NB)
 hp = M x 10 mm
Ă
Dac
, ,  OK
Dac
, ,  RECALCULARE ÎNC RC RI  MOMENTE
 DEFINITIVARE GROSIME PLAC

Ă
CALCULUL ARIILOR DE ARM TUR
În l imea util efectiv :
 
5.
REGULI CONSTRUCTIVE – arm turi p

principale
p cu bare legate
g
(SR EN 1992-1-1/ Cap. 9)
, . .
, .
. . .

.
 bare drepte
 plase sudate
Ă
REGULI CONSTRUCTIVE – arm turi principale cu bare legate

(SR EN 1992-1-1/ Cap. 9)
- La marginea pl cii
, % ,
- Perpendicular pe grinda principal

, / . .
gs gs
lo /4
lo
gs gs
GP
Ă
REGULI CONSTRUCTIVE – arm turi secundare (reparti ie)

(SR EN 1992-1-1/ Cap. 9)
= min 20% As
. . .
Ă
REGULI CONSTRUCTIVE – plase sudate

(SR EN 1992-1-1/ Cap. 9)
- La marginea pl cii
, % ,
- Perpendicular pe grinda principal
gs gs
lo /4
, , /
lo
gs gs
GP
Ă
ALCĂTUIREA PLĂCII – cu bare legate ridicate
4.52cm2 3.50cm2
5.58cm2 3.50cm2
Ă
ALCĂTUIREA PLĂCII – cu bare legate ridicate
4.52cm2 3.50cm2
5.58cm2 3.50cm2
Ă
ALCĂTUIREA PLĂCII – cu bare legate drepte
4.52cm2 3.50cm2
5.58cm2 3.50cm2
Ă
ALCĂTUIREA PLĂCII – cu plase sudate
Ă
VERIFICAREA PLĂCII LA FORȚĂ TĂIETOARE

VERIFICAREA PLĂCII LA FORȚĂ TĂIETOARE
În general, în cazul pl cilor sub iri obişnuite, armarea rezult din calculul la
încovoiere nefiind nevoie de arm turi la for t ietoare.
încovoiere, ietoare
Pentru verificarea acesteia,
,
/ / /
, , . · · ·
, . /
. .
II. PROIECTAREA GRINZII SECUNDARE
Î Ă Ă
1. CALCULUL ÎNCĂRCĂRILOR
gs
gs
bGP lo gs bGP
gs
GP
GP
B
bgs
Î Ă Ă
1. CALCULUL ÎNCĂRCĂRILOR
gs
gs
bgs
bGP lo gs bGP
GP
GP
gs
B ESTE ÎNCĂRCARE
TOTALĂ !!!
P , ,
Q , ,
, , ,
2. CALCULUL STATIC AL GRINZII SECUNDARE
‐ Grinda secundar se va calcula ca o g

grind continu , cu deschiderile de
calcul , , reazeme fiind grinzile principale.
11
3. DIMENSIONAREA GRINZII SECUNDARE
As1 ‐ Pas 2 As1 ‐ Pas 2
As2 = minimum dintre

armăturile obținute în
câmpurile adiacente din
Pas 1 (aici din M1 și M2)
As1 ‐ Pas 1 As1 ‐ Pas 1

DEFINITIVAREA ÎNĂLȚIMII GRINZII SECUNDARE
Verificarea înălțimii alese (necesare)
MEd ‐ momentul încovoietor maxim rezultat din calculul static

bgs ‐ din predimensionare
. sau μ = f(ω)  din tabel, unde
, în funcție de popt ≈ 1.2 … 1.8

DEFINITIVAREA ÎN L IMII GRINZII SECUNDARE
Calculul în l imii necesare
long
,
etr
/ ds
cnom
∆
DEFINITIVAREA ÎNĂLȚIMII GRINZII SECUNDARE
Calculul înălțimii necesare

din aderență
din aderență
max , ; , ;
, din durabilitate
, !!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!
∆
 hgs = M x 50 mm după care verificare hgs /bgs =1,5 … 3,0 ???
DEFINITIVAREA ÎN L IMII GRINZII SECUNDARE
Dac
, ,  OK
Dac
, ,  RECALCULARE ÎNC RC RI  MOMENTE
 DEFINITIVARE ÎN L IME GRIND

CALCULUL ARIILOR DE ARMĂTURĂ ÎN CÂMP

 secțiune T simplu armată
Lățimea
Lă i i ă a plăcilor
activă lă il comprimate
i (beff ) depinde
d i d ded dimensiunile
di i i ii șii ale
i il inimii l plăcii,
lă ii
de tipul de încărcare considerat, de deschidere, de condițiile de reazem și de armarea
transversală.
acti ă a plăcilor comprimate (beff ) se stabilește în funcție
Lățimea activă f ncție de distanța
l0 dintre punctele de moment nul.
(B) (B) (B)

CALCULUL ARIILOR DE ARM TUR ÎN CÂMP

 sec iune T simplu armat
beff
,
, , , ,
,
CALCULUL ARIILOR DE ARMĂTURĂ ÎN CÂMP

 secțiune T simplu armată

Metoda b l ă
d tabelară
/
/
 ω 
Dacă μ > μlim  redimensionarea secțiunii

REGULI CONSTRUCTIVE
(SR EN 1992-1-1/ Cap. 9 i P100-1/2006, Cap.5)
, . . - ptt zon neseismic

i i
, . . - pt zon seismic (b = bw)
, .
- cf. P100-1/2006

REGULI CONSTRUCTIVE
(SR EN 1992-1-1/ Cap. 9 i P100-1/2006, Cap.5)
- La marginea grinzii
, % ,
- Ancorarea arm turilor pe reazemele marginale
- Ancorarea arm turilor pe reazemele intermediare

REGULI CONSTRUCTIVE
>0.3lo >0.3lo >0.3lo
~10cm ~10cm ~10cm
l≥10d
A B
min 2ø min 2ø
lbd 2ø8 montaj
min 2ø
lbd min 2ø
REGULI CONSTRUCTIVE
, , (cap. 8.4.4)
, / /
, . , ; ; pentru ancoraje în întindere
, . , ; ; pentru ancoraje în compresiune

CALCULUL ARIILOR DE ARM TUR PE REAZEM

 sec iune dreptunghiular dublu armat
As1 necunoscut
As2
(din armarea câmpului)
CALCULUL ARIILOR DE ARMĂTURĂ PE REAZEM

 secțiune dreptunghiulară dublu armată
ESTE ARIA
EFECTIVĂ
l l ă
Se calculează MINIMĂ!!!
‐ Dacă μa > μlim  ț

redimensionarea secțiunii
‐ Dacă μa < 0 
‐ Dacă 0 < μa < μlim , din μa  ωa  
 As1 = Aa + As2
CALCULUL LA FOR T IETOARE

Calculul capacit ii betonului la for t ietoare
/ / /
, , . · · ·
, . / .
.
CALCULUL LA FOR T IETOARE
Dac ,  armare constructiv cu
, .
· ·
, .
Pentru  armare cu etrieri dubli

CALCULUL LA FORȚĂ TĂIETOARE
Dacă ,  se impune θ = 45o (fisura)

α = 90o (etrieri)
unde z ≈ 0,9d

·
 se impune øsw  Asw = n x Aøsw  s
apoi se verifică dacă

CALCULUL LA FORȚĂ TĂIETOARE

REGULI CONSTRUCTIVE
P t a avea cedare
Pentru d d til
ductil  , ,
Unde .
III. CALCULUL SĂGEȚII PLĂCII
Ă
1. CALCULUL SĂGEȚII Ă (Axis
PLĂCII ( VM))
‐ Reazeme blocate pe Z
‐ Încărcarea permanentă aplicat simultan
‐ Încărcarea variabilă aplicat în șah și/sau fâșii
Combinația de calcul în SLS cf CR 0, cap. 4.4:
, , , ,

Proiect Beton Armat Civile

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Proiect Beton Armat Civile

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

PROIECT

SR EN 1991-1-1:2004, Ac iuni asupra structurilor. Partea 1-1: Ac iuni generale (+ NA:2006)

P 100-1/2006, Cod de proiectare seismic - Partea I - Prevederi de proiectare pentru cl diri

- ELEMENTE NESTRUCTURALE, DE PROTEC IE

GRINZI PRINCIPALE CONSTITUIE ÎN ACELAŞI TIMP GRINZI DE CADRU

GRINZI SECUNDARE SE DISPUN PERPENDICULAR PE GRINZILE PRINCIPALE, ASTFEL

1 ALC TUIREA PLANŞEULUI

ETAPELE PROIECT RII

- CALCULUL ÎNC RC RILOR: determinarea înc rc rilor de calcul,

- STABILIREA SCHEMEI STATICE DE CALCUL pe baza

- CALCULUL STATIC: determinarea efectelor celor mai defavorabile ale

ETAPELE PROIECT RII

- calculul ariilor de arm tur şi stabilirea dispunerii acestor

- desenul de execu ie, care cuprinde planul cofraj (conturul interior

2 PREDIMENSIONAREA ELEMENTELOR PLANŞEULUI

DAC DA  PLAC ARMAT PE O SINGUR DIREC IE

2 PREDIMENSIONAREA ELEMENTELOR PLANŞEULUI

2 PREDIMENSIONAREA ELEMENTELOR PLANŞEULUI

STÂLPI (se alege)

bST = (bGP +5cm) ≥ 350 mm

hST ≈ 1,2 bST

3 CALCULUL ÎNC RC RILOR

ACȚIUNE CARACTERISTICI EXEMPLE

3 CALCULUL ÎNC RC RILOR

ÎN GENERAL, ACESTE ÎNC RC RI POT FI CONSIDERATE UNIFORM

SE DETERMIN VALORILE CARACTERISTICE (k) ALE ÎNC RC RILOR,

3 CALCULUL ÎNC RC RILOR

ÎNC RC RILE PERMANENTE CARACTERISTICE : gk

3 CALCULUL ÎNC RC RILOR

3 CALCULUL ÎNC RC RILOR

ÎNC RC RILE VARIABILE CARACTERISTICE : qk

3 CALCULUL ÎNC RC RILOR

ÎNC RC RILE PERMANENTE DE CALCUL

ÎNC RC RILE VARIABILE DE CALCUL

3 CALCULUL ÎNC RC RILOR

GRUPAREA ÎNC RC RILOR

-În proiectare, ac iunile de calcul se grupeaz astfel înc t s produc efectele

-Grup rile sunt specifice st rilor limit la care se face verificarea.

- Pentru dimensionarea sec iunilor de beton şi de arm tur , verificarea se face

Forma general cf. CR 0, cap. 4.3 (!): , , ,

4 CALCULUL STATIC AL PLĂCII

STABILIREA SCHEMEI STATICE

- Placa armat pe o direc ie poate fi înlocuit pentru determinarea eforturilor (în

- Reazemele pl cii sunt grinzile secundare, deschiderile pl cii :

- deschiderea de calcul, utilizat la calculul static :

Unde (lumina) este distan a m surat între fe ele interioare ale

4 CALCULUL STATIC AL PLĂCII

STABILIREA SCHEMEI STATICE

-Placa real se înlocuieşte cu o grind continu cu deschiderile , înc rcat

4 CALCULUL STATIC AL PLĂCII

STABILIREA SCHEMEI STATICE

‐ Placa real se înlocuieşte cu o grind continu cu deschiderile , înc rcat

Rezisten a de calcul la compresiune a betonului

REZISTEN E CARACTERISTICE ŞI DE CALCUL

DEFINITIVAREA GROSIMII PL CII

Sec iunea de calcul a pl cii

popt (%) pentru armături cu

DEFINITIVAREA GROSIMII PLĂCII

Verificarea înălțimii alese (necesare)

MEd ‐ momentul încovoietor maxim rezultat din calculul static

DEFINITIVAREA GROSIMII PL CII

Calculul grosimii pl cii necesare

DEFINITIVAREA GROSIMII PL CII

Calculul grosimii pl cii necesare