Expunere de motive Dreptul la viaf&, integritate fizic& si sigurant$ sunt drepturi fundamentale ale cet&teanului. Statul este dator s{ adopte toate masurile necesare pentru a preveni lezarea acestor drepturi. Unul dintre principalele instrumente avute la dispozitie este reprezentat de politica penal&. fn acest context, prin Legea nr. 286/2009 privind Codul penal au fost incriminate o serie de fapte care aduc atingere grav acestor drepturi. Se constat ci modul actual de reglementare nu asigur& protectia depling a nevoli actuale de sigurant& a cet&teanulul, in ceea ce priveste drepturile sale fundamentale, in special cnd ne regiisim fn situatiile expuse in continuare. 1. {in cursul anului 2002, prin Legea nr, 169/2002 a fost modificata institutia juridic’ legitima apdrare pentru a se crea o sigurant{ mai mare cettenilor care se afl& in fata unor agresiuni si a se ocroti mai eficient viata si integritatea corporalé a acestora. in concret, se instituia o prezumtie legal& a incidentei legitimei ap&rari atunci c4nd fapta este ‘s&varsité pentru a respinge patrunderea fara drept a unei persoane prin violenta, viclenie, efractie sau prin alte asemenea mijloace, intr-o locuinta, incSpere, dependinta sau loc imprejmuit tinand de acestea. Norma a fost modificat& ulterior prin Legea nr. 247/2005 precum si de Noul Cod penal, fiind aduse clarificdri suplimentare. Instituirea_prezumtiei prezint& relevanté in materie de administrare a probelor pe parcursul procesului penal, in special din perspectiva persoanel care invoc& legitima apfrare. Se poate observa c& la baza prezumtiel actuale din cuprinsul articolului 19 alineatul (3) st conceptul de comitere a faptel in spatiul privat (locuint, inc&pere, dependinté sau loc imprejmuit tinand de aceasta), spatiu in care persoana are un sentiment sporit de siguranta. Pentru a da si mai mult expresie dreptului persoanei la viata sau la integritate fizic’, este necesar ca instituirea prezumtie s& fie extins& din spatiul privat si c&tre spatiul public, bineinteles, cu circumstantierile de rigoare. Astfel, prin prezentul project de lege se extinde prezumtia legitimei ap&rari si in ceea ce priveste respingerea unui atac, fir drept, sdvarsit in public de c&tre 0 persoana avand asupra sa o arm de foc sau cu obiecte, dispozitive, substante sau animale ce pot pune in pericol viata, s&natatea ori integritatea corporali a persoanelor. Trebule ar&tat c& spatiul public trebuie s& reprezinte un spatiu de sigurant& al tuturor, prezenta unor persoane tnarmate in acest spatiu fiind de natura a induce o stare de temere si de neliniste. in anumite situatii, legiuitorul a intervenit si a sanctionat prin instrumente de drept penal portu/ sau folosirea fara 1/7drept de obiecte periculoase (articolului 372) sau nerespectarea regimului armelor si al munifiilor (articolul 342). Ar&t%m faptul c& prezumtia nu are o valoare absolut’, aceasta putand fi rasturnat& prin mijloace de prob pe parcursul procesulul penal, Cu toate acestea, ea asigura o protectie celor care se conformeaz’ conduitei general acceptat’ de societate si actioneaz in spatiul public fara a purta asupra lor arme sau obiecte periculoase, 2. Faptele violente au un pericol social sporit si consemneaz& consecinte mai grave pentru indivizii afectati si pentru comunitate atunci cand victima agresata se afld intr-o stare vadit’ de vulnerabilitate (datorat varstel: minori ori batrani, starii de s&n&tate, infirmitatii sau altor cauze). Aceast& circumstantiere necesita o reactie mai ferm& din partea statului, bazat& pe pericolul social abstract al infractiunii, atunci cand ne aflam in situatia s&varsirii unor fapte de: - omor, starea victimei justificand calificarea faptei ca fiind omor calificat (art. 189); - télhrie, starea victimel justificdnd calificarea faptei ca fiind talharie calificaté (art. 234). © situatia aparte de vulnerabilitate este reprezentati de starea de minoritate a victimel. Se observ nevoia de protectie sporit8 a acestei categorii de persoane, fapt subliniat si de recentele modificdri aduse Codului Penal, in special in ceea ce priveste sanctionarea mai dur’ a faptelor de natura sexualé sau de exploatare a minorului Observm ci si h&rtuirea unui minor, persoan’ aflat& in imposibilitatea de a se proteja in cele mai multe cazuri, atrage consecinte mai grave, avand in vedere c& acesta se afla intr-un proces esential de dezvoltare fizic& si psihica. fn acelasi timp, starea de minoritatea a victimei oferi un avantaj agresorulul, de care acesta profitd, si care alege s& procedeze la hartuirea unui minor, constient fiind de capacitatea limitat& de reactie si ap&rare a acestuia. invederam c& fapta de h&rtuire creeaz si premisele incurajarii autorului de a svrsi ulterior fapte si mai grave, in special de natur& sexual’. Astfel, este necesar’ incriminarea unei forme agravante a infractiunil de hrtuire (art. 208), cdnd subiectul pasiv este un minor. 3. Totodat&, cand violenta este indreptata impotriva celor chemati s& protejeze victimele, si impuna respectarea legii, mentinerea unui climat adecvat de convietuire ori infaptuirea justitiei, se observ’ c& implicatiile 2/7dep&sesc cu mult planul individual si se rasfrang asupra capacitatii statale si autoritatil publice. Aceste fapte cap&t& ecouri in societate, cauzAnd o timorare a cet&teanului de bun&-credint8, precum si o diminuare a increderii acestuia in institutiile statului, cea ce se transpune, in final, in limitari ale exercit&rii diferitelor drepturi si interese cetatenesti. Avand jn vedere pericolul social abstract ridicat al faptei, calitatea subiectului pasiv al infractiunii - cei chemati s3 protejeze comunitatea, precum si consecintele unor astfel de fapte, care afecteaz& capacitatea statulul de interventie si conceptul de autoritate public&, posibilitatea aplic&rii amenzii nu mai este proportionald, aceast& pedeapsd nefiind de natura a sanctiona corespunzator astfel de abateri si/sau s& previna comiterea lor. Invederam faptul ca, in raport cu modul concret de s&varsire a infractiunii, circumstantele existente ori in considerarea comportamentului faptuitorului inainte si in cadrul procesului penal, magistratii dispun de instrumentele necesare care s atragi o individualizare a pedepsei far& privarea efectiva de libertate, cum ar fi am&narea aplicérii pedepsei sau suspendarea executrli pedepsei sub supraveghere. Prin urmare, se impune eliminarea amenzii ca sanctiune in cazul infractiunilor de ultraj (art, 257) si ultraj judiciar (art. 279). De asemenea, in contextul noului mediu de securitate, o alt& categorie de aparatori ai cet&tii necesita o protectie juridic’ aparte, si anume categoria militarilor. Apreciem necesar& extinderea reglementérii actuale prin includerea tuturor categoriilor de militari existente (nu doar a jandarmilor), avand in vedere atributiile de serviciu ale acestora. Astfel, arét&m faptul c& aceasta calitate de militari este detinuté de personal din cadrul Ministerului Afacerilor Interne (drept exemplu, din cadrul Inspectoratului General pentru Situaftii de Urgent’, Departamentului pentru Situatil de Urgent%, etc), Ministerul Ap&rrii Nationale, precum si din cadrul celorlalte institutii din sistemul national de ap&rare, ordine public’ si securitate national, component’ esential’ in asigurarea unei convietuiri pasnice in societate. Reglementarea statutului de militar este prevazutS de Legea nr. 80/1995, cu modificdrile si completarile ulterioare. 4. Impactul faptelor violente este cu atat mai ridicat cu ct acestea sunt comise in spatiul public, un spatiu care trebuie s& se caracterizeze 3/7printr-un climat de convietuire pasnic& si demn3, intemelat pe respect si consideratie reciproc& intre membrii colectivitatii. De altfel, prin Decizia nr, 705/2019, inclusiv Curtea Constitutionala a retinut c&: ,pentru asigurarea climatului de ordine si liniste public# necesar desf&surérii normale a vietii cotidiene, cu toate activitatite economice si social-culturale pe care le implic3 aceasta, precum si pentru promovarea unor relatii civilizate in cadrul societ3tii, cetStenii sunt obligati s& alibi un comportament civic, moral si responsabil, in spiritul legilor fri si al normelor de convietuire social3. Pasnica coexistenté dintre membrii unei societéti este un element esential pentru evolutia acesteia, iar oamenii, formand societatea, au renuntat la o parte din libertatile lor pentru a putea convietui. Aceast3 pasnic& coexistent are nevoie de norme care s& 0 asigure, norme care fSr& sanctiuni ar ff absolut ineficiente.” Frecventa cazurilor de loviri si alte violente in spatiul public, gravitatea consecintelor unor astfel de fapte (infirmitSti, decesul unor persoane), precum si escaladarea faptelor de tulburare a ordinii si linistii publice petrecute in ultima perioad’, au scos in evident& existenta unui specific ce se caracterizeaz prin participarea unui numar important de persoane, existenta unor stari conflictuale mai vechi, exercitarea unor acte de violent’ si atitudine refractar&, inclusiv fat de forjele de ordine, manifestat’ ostentativ si prin violent’. In unele cazuri, faptele comise tn public au fost precedate de fapte de instigare public& prin folosirea unor platforme sociale, atat prin mesaje, dar mai ales prin imagini si clipuri video (in direct), aspecte care au sporit violenta si caracterul intimidant la adresa comunitatii. De aceea, este necesar ca acest gen de evenimente s% primeasc& un raspuns ferm, adecvat si mal aspru din partea autorit&tilor intrucdt astfel de situatii pot degenera, ajungnd la producerea unor fapte antisociale mult mai grave. in acest sens, svarsirea faptei in public trebuie incriminat& distinct, ca o forma agravanté a infractiunii de baza, in situatia comiterii faptelor de: - Lovire sau alte violente (art. 193); - V&t&mare corporala (art. 194); - Loviri sau vatmari cauzatoare de moarte (art. 195). Chiar dac& in anumite situatil se poate retine un concurs de infractiuni (cu tulburarea ordinii si linistii publice), acest aspect nu este de natura’ s& impiedice existenta unei astfel de agravante. Trebuie avut in vedere c& ne aflém in ipoteza existentei infractiunii prevazute de art. 371 atunci cand se produce si se probeaza rezultatul, respectiv se “tulbur& ordinea si linistea public3”, subiectul pasiv al infractiunii find comunitatea. 4/7Forma agravanta propus& pentru cele trei infractiuni vizeaz% victima violentelor si nu comunitatea (cum este cazul faptei prevazut la art. 371). S&varsirea In public a faptel determin un prejudiciu suplimentar pentru victima, prin aceea ca: - fapta se produce intr-un mediu necontrolat de aceasta, spre deosebire de aceeasi fapt& svarsit’ in mediul privat (unde victima are posibilitatea si mijloacele s& refuze contactul cu posibilii agresori; arat’m c& accesul in domiciliul victimei fara consimt&mant sau refuzul de a-l p&rasi constituie infractiune distinct& - violare de domiciliu, art. 224); - prin aducerea faptel la cunostinta publicului, se prejudiciaz& dreptul la demnitate a victimei; - svarsirea faptel in public afecteaza si nivelul de siguranta resimtit de victima si fi modeleaz’ comportamentul, in sensul timordrii acesteia de a-si exercita drepturile in spafiul public. O reactie mai ferma a statului este necesar& pentru a descuraja violentele din public, tot mai des mediatizate, progresul tehnologic facilitand diseminarea si aducerea la cunostinté a acestor actiuni. Spre exemplu, ludém la cunostinta tot mai des de lovirea unei persoane in spatiu! public, din cauza unei neintelegeri in trafic, 5. De asemenea, pericolul social creste exponential si prin raportare la numrul persoanelor care sivarsesc impreund fapta, flind amplificat, de asemenea, atunci cand la s&varsirea faptel autorul are asupra sa obiecte sau mijloace apte si pun& in pericol viata, sdn&tatea ori integritatea corporala a persoanelor. Prin implicarea coordonaté a mai multor persoane la s4varsirea faptei si/sau prin preg&tirea anterioaré a acesteia (inarmarea cu obiecte periculoase) persoanele urméresc, pe lang& exercitarea in mod direct a actelor violente asupra victimei sau obiectelor acesteia, si intimidarea populatiei martore, pentru a infrana orice reactie cet&teneasc& / civicd de interventie in sprijinul victimelor ori pentru aplanarea conflictului. Totodat’, prin modul concret de manifestare, autorii faptelor isi demonstreaza “forta” si fata de gruparile concurente, urmarind o pozitionare cat mai sus in jerarhia infractionala. Pe cale de urmare, s&varsirea faptei in circumstantele de mai sus trebule incriminat& distinct, ca o form agravant% a infractiunii de baz, tn situatia comiterii faptelor de: - Lovire sau alte violente (art. 193); - V&t&mare corporala (art. 194); 5/7- Loviri sau vat&méari cauzatoare de moarte (art. 195); - Tulburarea ordinii si linistii publice (art. 371). Agravanta este justificaté si de sentimentul de sigurant si superioritate pe care il are agresorul si care fi conferé curajul de a proceda la comiterea unei astfel de fapte, stiind c&, la nevoie, poate apela si la aceste mijloace suplimentare, care sunt gi de natura s& pund fn pericol viata victimei. Se sanctioneaz& suplimentar starea de pericol pe care agresorul o creeaz&, prin dotarea sa cu astfel de arme si mijloace. Legislatia actual sanctioneaz’ mal dur anumite fapte, cénd sunt comise de o persoand inarmata, indiferent dac& aceste arme sunt sau nu folosite. Exemple in acest sens se reg&sesc in cuprinsul infractiunilor prevdzute de: art, 205 alin. (3) lit. a) - lipsirea de libertate in mod ilegal; art. 224 alin. (2) - violare de domiciliu; art. 225 alin. (2) - violarea sediului profesional sau de art. 229 alin. (2) lit. c) - furt calificat. in ceea ce priveste rezultatul generat de folosirea unor astfel de mijloace, arataém c& acesta se poate circumscrie unor fapte mai grave, precum vatémare corporala, lovituri cauzatoare de moarte, tentativ’ de omor sau chiar omor. Comparativ cu circumstantele agravante generale prevazute de art. 77, ar&t&m c& formele agravante propuse comport’ un pericol social mai mare decat cadrul general, ceea ce justific’ o reglementare aparte. Ar&tim c& acest mecanism de sanctionare mai aspra este deseori utilizat in legislatia penala. Tolerarea de c&tre stat a acestor abordari este de natur’ s& genereze escaladari, in succesiune, ale violentelor stradale pentru recdstigarea sau reafirmarea locului ierarhic, cu implicatii grave asupra sigurantei comunitatii si cet&tenilor, in acelasi spectru de activit&ti infractionale, se ‘nscrie si fapta de incdierare (art. 198), pentru care prin prezenta propunere legislativa, se urméreste instituirea unui regim sanctionatoriu mai aspru, repozitionand-o tn ierarhia faptelor cu violent’, comise de cele mai multe ori in public. Avand in vedere caracteristicile diferitelor forme de manifestare a acestor infractiuni violente, cat si a condifiilor extrem de variate care favorizeaz’ producerea lor, pentru asigurarea unul raspuns eficient in vederea protejarii climatului de ordine public’, consider&im necesara adoptarea cu celeritate a unor mésuri legislative de natur’ s& int&reasci functla de constrangere pentru persoanele care au nesocotit norma penal&, dar si functia de prevenire a s&varsirii altor infractiuni. ArStém c& in contextul limitelor reduse ale sanctiunilor penale, persoanele care comit astfel de fapte se bazeaz’ pe dificultatea statului de a adopta masuri 6/7ferme fat de acestea, context in care manifestarea violent ca mijloc de afirmare $i pozitionare social devine profitabilé prin raportare la consecinte. Astfel, in numeroase situatli, masurile judiciare post - eveniment nu au avut efectul de a linisti participantii si de a stinge conflictele, sens in care persoanele implicate si-au continuat comportamentul agresiv. fn scopul realizdrli acestor oblective, aléturl de instituirea unei noi situatii in care sé opereze prezumtia de legitima aparare, prin raportare la pericolul social abstract al faptelor si pentru realizarea functiei preventive a normei penale, se impune modificarea si completarea continutului constitutiv in cazul infractiunilor de: - Omor calificat (art. 189); - Lovire sau alte violente (art. 193); - Vtdimare corporal (art. 194); ~ Loviri sau vat&miri cauzatoare de moarte (art. 195); inctierare (art. 198); - H&rfuire (art, 208); ‘TalhSrie calificat& (art. 234); - Ultraj (art. 257); - Ultra judiciar (art. 279); - Tulburarea ordinli si linistit publice (art. 371). Initiatori: Nicolae -Ionel CIUCA, Senator PNL Lucian -Nicolae BODE, Deputat PNL ce wT