4. Barele stitnjifice ale exploatarit intensive a animalelor mict ate permis functionarea in circuit inchis, folosindu-se efective cu origine cunas eutd: init pure, bunici, paring st Mibrizt, fapt ce a micsorat considerabal sansele de introducere a unor bolt, in schimb ave cresent posibilatdfale de trans- mitere pe verticald @ bolilor existente. 5, Sistemul de funcfionare a fermelor dupa principiul: totul plin,” totul gol" si omogenitatea efectivelor oferd postbilitalé largi de a intrerupe civcuitul unor entitdfi morbide. G. Newoia de exploatare cit mai intensd a spajtilor existente, sporireg densitd}it pe unitate de suprafald, introducerea in exploatare a bateritlor i custilor pe fosd profunda”, schimbdri in sistemele de climatizare, recon= siderarea resurselor si postbililafilor energetice, au alras dupa sine si sche bari in ecologia microorganismelor. Astfel, o serie de germeni banali pe eresterca obisnuild devin agresori sub aspect cantitativ (prin poluare masivd)” sau calitatio (prin pasaje repetate in niemdy mare si in timp scurt), facind posibild aparijia de sue noi sau mutante destul de agresive. 4 7. Nu poate fi deloc neglijat, in aceastit privinfa, efectul intervenfiet directs a omului, prin metode noi de vaccinare, tratamente medicamentoa biostimulatori, antiseptice si dezxinfectante, care aplicate dupd diverse scheme, pot strecura erori de dozare in furaje, apd saw diverse agregate, pot inflie enfa aparifia niodificérilor mai sus ionate (artibiorezistenfd, asp atipice de boald, carenje, tulburdri de repraduejie ete.). 8. In cadrul micilor gospodarii presenta factorilor de stres legafi de agomote, prezenfa ciinilor, rozdtoarelar, insectelor, pot influenfa negativ retultatele economice. ‘ En scopul doctementarit specialistilor care Increazd in accastd ramurd de achivitate, precum si a crésedjorilor, se prezintd In acest volum prince: patele boli ale iepurilor si mijloacelor de prevenire si combatere a acestorae _ acest echilibru 1. PARTICULARIT ATI FIZIOLOGICE CARE CONDITIONEAZA PATOLOGIA IEPURILOR Faptul ci iepurele a patruns relativ recent in cresterea industrial nu inseamnii ci el nu a fost suficient studiat. Din contra, iepurele a fost utilizat de foarte mult timp ca animal de experienti, fib nelipett din majoritatea laboratoarelor din lime. Este suficient si amintim descoperirea epocali, din anul 1856, a ui Cl Bernard care a demonstrat pe iepure ci absorbtia lipidelor nu se poate face firi secretie biliara si pancreatic’. 35 de ani mai tirziu, in 1891, Pasteur reuseste, pe iepure, si obtin’ din virusul rabic sil- batic (de stradi) virusul rabic fix si si scape astfel omenirea de spec- trul sumbru al turbirii, care facea anual nenumarate victime. Sigur 4 sirul exemplelor ar fi foarte mare si ar continua pin’ in zilele noastre cu vaccinurile lapinizate folosite astizi in imunoprofilaxia specifici a unor boli. Daci am rezuma ce au demonstrat studiile ficute in ultimii ani in farile cu cuniculturi avansati referitor la particularitifile fiziopato- logice ale iepurilor, am putea spune ci: ~ este un animal extrem de sensibil la factorii de stres; —este foarte fricos si individualist ; — este deosebit de fragil fati de toate medificirile de mediu care ‘constituie pentru el sires-uri destul de importante, menfinindu-1 tot timpul in stare de alarm’. Toate aceste manifestiiri sint generate de acti- unile glandelor suprarenale care reactioneazi Ja orice soc. Incontestabil echilibrul neuro-endocrin este capabil si mentin§ sta- wea de sinitate a organismului prin desfasurarea normali a fenomenelor metabolice. Schimbarea brutal a diferitilor factori de mediu poate rupe bru si declanseazi stiri de boali. La iepure, mai mult decit la alte specii, acest echilibru este poate cel mai frogil si aceasta este 0 explicatie pentru faptul ci iepurele a pitruns printre ultimele specii in cresterea industrial’. A trebuit si treacl destul timp ¢i si se dei soare ample cereetiri ee s-a stabilit si sa demonstrat practic ci evi- tarea oriciror factori de stres (psihici, emotionali, fizici, chimici, biolo- Sici etc,), este condifia ,,sine qua non” pentru mentinerea stiri de sind- tate la aceasti specie. 5Vom explica pe scurt mecanismele care stau la baza echilibrului neuro-endocrin. Autorii francezi arati ci trebuie luate in consideratie, in patologia iepurilor, citeva particularitati care il deosebesc total de celelalte specii si anume: a) ,psthismul gi reaefiile hormonale ; b) coprofagia. a) _,,Psihismal", ca prima particularitate dominanti capabila si joace un rol foarte important in declangarea fenomenelor patologice, a fost demonstrat de faptul ci iepurele este un animal fricos, asa cum s-a ari- tat, este permanent in stare de alarma, aceasta faicindu-l tot timpul anxios. Fragilitatea echilibrului siu neuro-endocrin face ca toate modifictrile de mediu si constituie pentru cl un stres destul de important. Factorii stresanti care produc frica (psihici), ca de altfel si ceilalfi factori de stres (fizici, chimici, biologici) sint inregistrati de receptorii iepurelui (auz, miros ete. ) si fac ca sistemul nervos central si influ- enfeze activitatea suprarenalei in sensul ci medulara acesteia si seerete © cantitate sporita adrenalin (fig. 1). Efectul adrenalinei se manifesta prin: 1. Cresterea presiunii arteriale, 2. Accelerarea batiilor cordului (tahicardia), starea conges ralizata, predispozanta pentru sindronwl digestiv si respirator. 3. Diminuarea pina la a peristaltismului si a tranzitului digestiv, 4. Dezechilibrul pH-ului intestinal in directia alcalozei digestive, favorizarea dezvoltirii florei colibacilare, lezarea integritatii intestinale si favorizarea implantarii coccidiilor, hemoragii si necroze, enterita si enterotoxiemie. 5. Cornetii li din_caile respiratorii anterioare sint foarte dez- voltati si bogat irigati si sub influenta adrenalinci starea congestiva accentuati favorizeaz’ infectiile cu germeni epifiti (Pasteurella). In a doua fazi, adrenalina declanseazi o reactic neurovegetativa Tepercutaté asupra metabolismului glucozei si ionilor sanguini, prin eresterea potasiului si scaderea sodiului, care in final se traduce prin ruperea echilibrului acido-bazic cu deplasarea spre acidozi. Starea de acidozi provoaci deshidratarea organismului, perturbarea oxigen’rii pulmonare, care genereazii faza neuro-endocrina a socului. in incercarea de a lupta contra perturbatiilor provocate de adrena- lind si a gisi o iesire din aceasta situatie organismul, prin intermediul hipofizei, solicita corticosuprarenala si secrete: —Cortizon, cu scopul de a lupta contra reactiilor inflamatorii de Ja diferite niveluri. — Aldosteron, cu rol de a restabili echilibrul hidromineral, pH-ul sanguin gi echilibrul Na/K pentru normalizarea filtririi la nivelul tinichilor, 6 Soc fizic: FFrig, c6ldurd curenti ge emotional Vizitatori,schimb ri Agresiuse i poti Hypotatomes pobterear’ Fetyaatpttn nsuliciette Reactii 1 Neurovegetative 2 Neuroendocrine glicocorticoizi 3 Neuraendectino~ minerale Fig. 1 — Schema factorilor de agresiune ta iepure (dupa TTAVI) b) Coprofegia — constituie cea de a doua particularitate, a iepurilor, care joacd un rol extrem de important in mentinerea stirii de sindtate, Acest act reflex este dirijat tot de glanda suprarenala prin dihidro- cortizon, Faptul a fost demonstrat prin ablatia suprarenalelor, care a avut drept efect disparifia acestei manifestri fiziolgice. Prin inocula- rea hormonului respectiv coprofagia a fost reluata.Importanta acestui act reflex consta In faptul ca in primul lor pasaj furajele ingerate sufer’ un tranzit rapid, din care organismul asimi- leazi. mai putin. Cratele moi si cecotroful produs sint reingerate pentru a fi redigerate gi a completa digestia. Cu aceasta ocazie organismul beneficiaza de un aport important de aminoacizi csentiali si vitamine Am mentionat acest lucru, esential pentru iepure, deoarece anima- lele foarte solicitate, ale chror suprarenale reactioneaz’ intens la stre- suri repetate sint candidate permanent la oprirea coprofagici si in con- secinfi la carente in aminoaciai indispensabili si vitamine din grupa B fig. 2). f fn mod cert acum putem concluziona ci toate agresiunile la iepure conduc la tulburiri circulatorii, respiratorii, digestive, la perturbarea metabolismului hidromineral, al glucidelor, lipidclor si ureei si chiar alte- rarea funttiei de reproductie care gi ea este dirijata in ultima instanti. tot de hipofizi. Pe scurt, intregul mecanism fiziologic este perturbat puternic si ire- versibil, determinind reactii fiziopatologice in lant, ce se termina in final cu moartea animalului. Orice incercare de a s¢ interveni prin tratamente individuale ce necesitA contentie nu face decit si agraveze starea de soc si sii gribeasci. exitusul. O vasti experien{i practicé a demonstrat un adevar incontes- tabil ci fm patologia cresterii industriale a iepurilor singura modalitate asuccesului este si prevenim aparifia bolii. Boala o dat& declangata, toate subiectele atinse sint sortite picirii si vor fi de urgenfi eliminate gi valorificate. Liniste Stres Glande suprarenale 3 s = f 7) “~Coprofagie-~ Lipsa coprotagiei Vitamina & Lipsé Corenta Vitamina B Reetla ae aaet paciclo| HF amine acizi Fig. 2 — Influenja stresului asupra coprofagici (dup Dow Chemical}, 2. CLASIFICAREA BOLILOR IEPURILOR In functie de autori, bolile la iepure au fost clasificate in diverse mo- duri, dup& scopul urmarit. Clasificirile mai vechi (Lesbouiryes) grupeaz’ bolile astfel: — tulburari de reproductie; — bolile iepurilor tineri; — bolile iepurilor de orice virsti ; — bolile aparatelor si organelor; — intoxicatii. Din punctul nostru de vedere preferiim noile clasificiri, legate mai strins de considerente practice si de productie, pe sindroame domi- nante, astfel: 1, Bolile dig ive (formulate adesea ca ,,probleme digestive” sau asindrom digestiv") manifestate prin: — enterite nespecifice ; — enterite specifice. - pasteureloza ; — bordeteloza. 3. Boli specifice — Mixomatoza. 4. Bolile altor aparate $i organe: — bolile pielii (riie, micoze, ectoparaziti) ; — bolile aparatului genital (tulburari de reproduefie). 3. Boli carentiale. 6. Alte boli. Daci vom cerceta mai aprofundat patologia cunicoli vom sesiza & exist dow grupe mari de tulburiri (P. Mercier, P. Morisse): 9— unele sint enti bine definite, asa cum este myxomatoza sau bolile parazitare (coccidioza, riia etc. ) si pe de alti parte: — sindroamele dominante digestiv si respirator cu o etiologic destul de precisa si foarte complexa, Aceste dou’ mari sindroame creeazi majoritatea problemelor sani- tare veterinare intilnite in fermele de pan sau la crescitori gi punerea in aplicare a tratamentelor este de cele mai multe ori foarte dificila gi fara rezultate. _ De aceea se va insista cel mai mult asupra sindromului digestiv gi respirator, in special asupta conduitei profilactice, intrucit experienta a dovedit ci succesul tn patologia cunicol’ se rezuma Ja formula ,,mai bine si prevenim decit si tratim". 3. BOLI DIGESTIVE — SINDROMUL DIGESTIV Dupi Loliger (citatde Morisse), numeroasele forme de mani- gestare ale sindromului digestiv identificate dup’ simptome si dupa aspec- tul particular (ex. forma mucoida) au fost imparfite in: a, meteorism ; b. enterita catarali; c. constipatic ; d. dizenterie acuta. Cercet&torii franceai (Morisse) adopta alt punct de vedere pe care Lam acceptat gi noi considerind asociatia de mai multe simptome definita exact cu termenul de ,sindrom“ ca preferabili cici ne di posi- bilitatea recunoasterii in cadrul acestui ,,sindrom digestiv” a dout forme esenfiale, prezentate in continuare. — 0 form’ de incetinire a tranzitului, care se intilneste asociata 4, Dupa 15 vile primul lot a facut bronhopneumonii din care s-a izolat. Pasteurella nudtocida, Al doilea grup a fost sinates si din insiminfirile din pulmon mediile au ramas sterile. 47Activitatea noastri practici si experimental ne face si st conduita propusi de J. P. Morisse fai de bolile respiratorii con siderind-o cao lege de bazi a cuniculturii industriale, prin faptul cA: — In cresc&toriile intensive de iepuri bolile respiratorii sint deter- minate de obicei de factori stresanti care slibesc rezistenta oiganis~ mului iepurilor, care ajuté anumiti germeni si-si exalteze patogenitatea gi si conduc’ la starea de boali. Vaccinirile sau tratamentele medi- camentoase, profilactice sau curative dau rezultate fluctuante nesi- gure, uneori chiar daunitoare si de obicei neeficiente economic. ingura conduits tehnolegic: , atit. in stZpinirea bolilor respiratorii cit si sub aspect economic, rimine evitarea conditiilor favo- rizante, prin controlul lor permanent. Aceast& indicatie isi demonstreazd valabilitatea si profilactic si curativ. In prevenirea pastenrelozei si, in general, a sindromului respirator, noi am utilizat in conditionarea ambiantei, pulverizarea de Misoseptol solutie 25%,—0,5 Ila 1 000 m®. Misoseptolul este un dezinfectant atmosferie ‘ce contine 88.66%, uleiuri esentiale supraactive si 11,34%, emulgator neionic. Uleiurile continute sint: Terpinol, ulei de pin, Isocineol, euca- liptol, camfor, ortohidroxybenzoat de metil si bromura de lauril-dimetil- benzil-amonium, Predusul posedi o puternicd actiune bactericidi, virulicid’ si fun- gicidi, in med special foarte activa in acrul din inckperi. Este em sionabil in api, cu miros agreabil, mcderat volatil, destul de compati- bil cu preduse chimice si materiale organice. Spectrul de activitate: Germent Bacteriostatic Bactericid — Pasteurella avicida 1/5000 1/200 5” — Stafilococcus aureus 1/10 000 1/5003” — Stafilococeus albus 1/10 000 1/00 5 — Escherichia coli 1/20 000 1700 3" — Strepiceaceus progenes 1/20 000 1/200 15° — Bacilul Koch 1/3 000 1/300 3° — Brucella abortus 1/10 000 1/1000 5° — Salmonella galinariin 1/2000 1/200 2° ‘ungicid 1/200 pgistatic 1/3 000 In emulsie 2%, distruge dupa un minut virusul mixomatozei, virusul aftos si al pseudopestei aviare. Noi_am folosit gi folosim cu su urelozei, prin aspersare sub forma de aerosoli, in hali i zenta animalelor (siptaminal sau lunar). Concentrajia ut — Candida albicans es acest produs, in prevenirea paste=) hist in pre- izata este dew 48 Fig. 17 — Electrocompresorul cu Fig, 16— Aparatul TURD, pistol pentru generat aerasoli ee eaornt eae SAOSE penne 1 la 3 (25%). © parte Misoseptol si i api i dilufi %)s } si 3 parti apa. aceasta dilufie se asperseazi 0,5 | pentru 1000 m4 sub forms de acrosoli, folostnid fe ratul TURBAIR SACCI-UK (fig, 16) sau electrocompresorul cu pistol (fig. 17) si chiar pompe Vermorel sau Kalimax. Dup& aproape 5 ani de utilizare in cresterea industri ita fi 1} 3 ani li sterea industriali in 4 unitati mart nu am avut nici o izbucnire de pasteurelozii, efectivele fiind i e de orice boli infectocontagioase. . ee Subliniem, de asemenea, ci in acest interval > it nici em, de asen 1 a nu s-a folosit nici fel de medicatie sau imunoprofilaxie specifica pe bazi de vaccinurt aa sau inactivate. Putem concluziona ci aceste efectiv i pee re een Patogeni specifici si c: epoluats dintre toate speciile, Misoseptolul este inlocuit astizi cu pro- eal tominesc AEROSEPT-SPRAY — butelii de 120 ml. O apn 35K unde emite un nor de acrosoli care aseptizeazi 40 m® de incipere. as ee ote cu titlu informativ, ci existi vaccinuri stoc cum .»Pneumobacterul” produs de Institutul Merieaux ce conti , al he hea Pp utul Merieaux ce contine citeva — Pasteurella multocida A3 7 miliarde, — Pasteurella multocida D4 7 miliarde — Pasteurella hemalitica 7 miliarde — Bordetetla bronhoseptica 8 miliarde Pe ml ~ din care se foloseste doza de 0,5 ml i i P n s 3 s.c, Sau un alt v: - Valent: — NEOLAPROVAX ce contine: aie 49— Pasteurella multocida — Pastenretla multocida — E. coli 0:78 — Salmonella enteritidis Gaertner 5. mil — Salmonella Dublin 0,5 miliarde — S. Typhimurium 0,5 miliarde — Welchia perfrigens A, B,C, D. — cite 2 miliarde din fiecare sero- tip si anatoxinele corespondente. : — Anatoxina stafilococici (alfa) = 0,10 ml gi (beta) = 0, 10 ml. — Gel de aluminiu + ser fiziolcgic formulat 4% — 45-p. Doza: e : = 0,5 ml de la 25 zile la 3 luni; 3 — peste 3 Iuni 1 ml cu rapeluri la 10 zile, 3 luni, 6 luni. , Cu toate acestea stoc-vaccinurile mu au dat satisfactie. In cazurile cind totusi este nevoie si se reeurgi la vaccinare, se recomandi si se utilizeze autevaccinuri preparate cu tulpini izolate din focar. “7 Culturile de pasteurella in bulion sint imactivate dupa diverse tehnici, fie termic 30 minute la 65°C, fie culturi pe me olide (zgar) inacti- vate in acelasi mod sau (chimic) formolate. Dozcle uzuale smt 2 ml s.c. cu rapel de 10 zile. : ‘Aceste operatii se recomandii se faci anual {n zonele enzootice, toamna fnainte de inceputul sezonului rece. 5. BOLI SPECIFICE VIRALE Principalele infectii virale, la iepure, au o exprimare clinic’ neopla- i pind in prezent au fost descrise urmitearele: — Mixomul infectios a lui Sanarelli (1898) — Mixomatoza ; — Fibromul infectios a Ini Shope (1932) — Fibrematoza; — Papilomul infectios a Iui Shope (1933) — Fibromatoza ; — Papilomul bucal a Ini Parsons si Kidd (1936) — Papilomatoza ; Angiomul infectios a Iui Letard si Col (1930) — Angiomatoza. Aceste entititi morbide se deosebesc net, clinic si anatomopatologic si pot fi reproduse cu filtrate din materialul patolegie (filtre ce retin bac- teriile si permit traversarea virusurilor). Cea mai grava si thai pigubi- toare dintre ele este mixomatoza. zich 5.1. MIXOMATOZA. ali, produsi de un nfectocontagioasi: de origine psendotumori infla- pecific leporidelor, exprimata clinic pr ™: exsudative, generalizate, atinignd mai mult leporidele apar- tinind genului Oryetolagus si mai tar pe cele din gonul Lepus. Boala poate evalua sub dow’ forme: —o form’ acuti mortal, cu o evolutie de cea 10—15 zile; —o form’ subacuti, benign’, cu leziuni uscate, crustoase, vinde- cabila. ‘Mixomatoza afecteazi genul Oryctologus si mai rat genul Lepws, cw urmiri destul de serioase in ceea ce priveste mortalitatea. Fibromatoza este o afectiune benign’, care atinge genul Sylvilagus, dar provocata de un virus inrudit cu cel al mixomatozei (Familia Pox- virus sau virusurile vatiolice). Reamintim pe scurt ci ordinul Lago- morphelor cuprinde 5 genuri_esentiale: — genul Oryefolagus, care include tofi iepurii din Europa — genul Lepus, care include iepurii silbatici din Europa; — genul Svivilages, care cuprinde iepurii americani de pe ambele- continente (de nord si de sud). StIepurii din partea de est a continentului american de nord sint defi- nifi ca iepuri ,,Cottontail” de Florida, cu urechile scurte gi largi si coada foarte putin dezvoltati, importanti prin faptul ci sint rezervor natural de fibromatozi. lepurii din pidurile tropicale ale continentului sud-american au fost definiti ca iepuri_,, Tapeti", reprezentati de specia Sylvilagus brazilienzis, asemintori cu Cottontail, sint importanti prin faptul ci sint rezervor natural de mixomatoza. Agentul etiologic (scurt istoric). Virusul mixomatos a fost izolat, prima data, de prof. Sanare11i, de la exemplare aparent sinitoase de Sylvilagus, care prezentau pseudotumori cutanate benigne. In 1898, prof. Sanarelli comunici, la Madrid, date despre _contaminarea iepurilor domestici din specia Oryetolagus de la iepurii Sylvilagus batici) care fuseser’ cazati in aceleasi spatii ale laboratorului ai tiriu, in anul 1932, cc orul american Shope timplitor virusul fibromatozei la un iepure silbatic impuscat pe con tinentul nord-american la Princeton (statul New-Jersey). In cercetarile sale Shope constata ci din tumirile fibromatoase se izoleazA un virus filtrabil capabil si reproduci tumorile si are putere imunitari pra virusului mixomatos, fiind inrudit antigenic cu acesta, descoperind astfel posibilitatea protefirii paraspecifice prin accinare. Aria geograficd a mixomatozei. Din sursele primitive ale mixomatozei de pe continentul american boala s-a propagat pina astizi pe continentul european si australin, euprinzind o arie foarte larga. Modalititile de ris- pindire au fost in principiu voite ‘Astfel, pentru a lupta contra invaziei de iepuri silbatic, introdusi tot d> curopeni pe continentul australin, s-a recurs la introducerea de virus mixomatos fn diferite zone ale. Australiei. Boala s-a rispindit rapid si pe teritorii destul de mari, efectivul cuni- col find exterminat in intregime in aceste zone, sursa de virus persistind in continuare — boala nemaiputind fi eradicat’. Fara si se ia in consideratic importanta mediului in evolutia bolii, se comite aceeasi gresala la 14 iunie 1952, cind prof, Armand Delicle introduce in Franfa o sugi de virus brazilian, intretinut in laborator, pentru i proteja proprietatea de la Maillebois en Eure-et-Loire din Garennes contra densitafii exagerate a iepurilor. Suga de virus introdusi in 1952 in Franta a fost diferiti de cea introdus& in Australia (suga Ma i Din acest punct de vedere astazi se recunoaste existenta acestor trei zone epizootice majore, cu tipuri de virus caracteristice fiecirei zone — americane, australiene $i curopene. Cavacteristicile virusului. Virusul mixomatos prezint’ caracteristicile fandamentale ale ultravirusurilor. Este invizibil la microscopul optic obisnuit fiind vizibil numai la microscopul electronic, undz apare sub 52 unor formatiuni ovoide cu diametrul de 175 milimicroni, Traver- form ee Champ land F sf B si Herkefeld M, Se inactiveaas Ia cil dura (umedi) de 35° C. Rezist& cca 30 de zile sub forma uscati la tempe- yatura camerei. Este ugor inactivat de concentratiile uzuale de formol (Jacotat i Vallée —citat de Lesbou yries) Se conserva Fine in solutie de glicerina 50% timp de pina la 2 ani, Se izoleazi in Jaborator pe culturl celulare sau prin inocularea mate lui virulent pe membrana chorioalont ni a embrionilor de giind, la care primele focare apar dupa 48 de ore. ‘A fost clasificat in grupul, v ner (1952) pe baza asemanirii perfecte a incluzii endocitoplasmatice au fost observate de Splendore, in 1908. ‘Surse de infecfee. Secretiile si exsudatele nazale $1 junctivele sint foarte bogate in virus. V rusul este prezent in sing, limfa si toate orga- jnele interne, dar si in leziunile cutanate. Jepurii bolnavi sau vindecati sint, d= asemenea, surse de infectie. ptomatologia. Boala debuteazi cu o perioad’ de incubajie ce vatiagi intre 2—10 zile, cu febrA si hiperexcitabilitate. Tepuii devin. atenti la cel mai mic zgomot, Apoi apare 0 coriza si blefaroconjunctiv exsudativa si edematoasi (Fig. 18a). Exsudatul purulent produce lipi- rea pleoapelor. Tumefactia edemato: se intinde repede de la buze (Fig. 18 b), pleoape, baza urechilor cuprinzind intreg capul. Tumefactit aseminitoare se observi gi in reginnea ano-genitali si scrotal. Pe qisurd ce boala evolueaza incep si se contureze tumorete subcutanate, mai intii la cap gi regiunea anali gi genitalé, apoi pe laturile coloanci vertebrale si extremitatile membyrelor. Dimensiunile acestora vatiazi de la cele ale unui bob de griu pind la cele ale unei nuci. La inceput sint dure, apoi edematoase, nedureroase $i te. Anorexia si febra deter- ming slibirea animalului, a cirui respiratie devine din ce in ce mai gre- oaie, manifesta convulsii si moare in cca 4—10 zile. Mortalitatea pro- dusi de mixomatozi este de 90—99%,,. ‘Alte forme de evolutie, diferite ca gravitate, depind de virulenfa tulpinii implicate. Modificari anatcmopatologice si histepatelogice. Formatiunile nedu- lare apar la examenul necropsic destul de vascularizate, cu aspect gela- tinos, rosietic, de consistent’ elastic’ uncori aderente la stratutile mus- culare subiacente. Pe sectiune se observa cA ele intereseaza al cit si epidermal. Ganglionii limfatici sint marifi fn volum si prezi secfiune aspect hemorzgic, gelatinos. Histolcgic, aceste leziuni par a fi mai mult de tip inflamator decit neoplazic. Aspectul mixomatos al acestor tnmorete este reprezentat histelegic celule stelate, anasto- mozate intim si celule poligonale, irglobate intr-o mast amorfi stribi- tuti de numeroase capilare sarguine 5SZ ! % 2 = tor — reproducere experi Diagnosticul se pune pe baza datelor clinice, asociate nodozititilor multiple perioculare gi ano-genitale, stare febrili, anorexic, Fespiratic dispneica. Datele clinice sint coroborate cu leziunile anatomo- patolegic histopatolegice, completete de incercarile de izolare a viru- Eli pe embrioni de gain’, culturi celulare sau animale (susceptibile) de laborator (iepuri ,,liberi de germeni patcgeni specifici*) pe care se reproduce boala cu material patologic din focar). Alte date care reies din ancheta epizootologica rel sezonul in care apare boala, legat de pre- zenfa insectelor hematofage in adapost sau introducerea de alte animale din ac pecie avind origine necunoscuti si care pot fi incriminati ca purtitori. 5 Prognosticul este rezervat deoarece boala poate lua diferite aspecte de evolutie, In functie de tulpinile implicate, astfel: —tulpinile velogene pot produce pierderi de pind la 100%; —tulpinile mezegene pot produce pierderi de cca 90%, — tulpinile lentogene pot preduce pierderi de cca 65%, In prezent aceste suse sint grupate in: suse americane suse europene si suse australiene. : . ‘ Epizootologia. Este neesar si se precizeze conditiile care favori- zeaza aparitia unei epizootii pentru a putea stabili misurile de profi- laxie. Pentru aceste conditii se incrimineaza locul unde se afl crescAtoria, factorii legati de individ, conditiile de mediu in care se exploateazi, prezenta vectorilor, achizitiile de animale ¢i altele. tri aria geograficd in care 0 repre: granifa de vest. Din 1952, cind I cumstantele precizate anterior, boala a cuprins tirile din tral gi, prin schimburile de animale sau alte surse, boala a patruns din Ungatia si Iugoslavia in localititile situate pe zona limitrofi cu aceste . Pind in prezent boala este cantonati in acest teritoriu, restul farii fiind indemn. inurile curente contra acestei boli se prac in momen- tul de fafi numai in zona contamina in ceea ce priveste factorii legati de acestia nu joacd nici un rol fn re frsta. Pe cale experi sensibili la tulpinile viru rapid tineretul, uncori fa cu prezenta nti mixomatoza, fectat in cir- ropa cen- individ sau r enta la boali. iepurasii sub 3 saptimini sint cei mai cu patogenitate ridicati omoari instaleze leziuni_cutanate. Susele mai slab virulente d ziuni cutanate la tineret jnainte de a doua siptiming de viati, dar pierderile ramin gi in acest caz destul de impor- tante. Din aceste motive rolul anticorpilor maternali nu este inci in intregime precizat. Prezenta lor a fost dovediti, dar rispunsul lor incon- stant pare si depind’ de mai mulfi factori dintre care cei mai importanfi sint virulenta tulpinii si conditiile de exploatare. Persistenta anticorpilor maternali dureazi 4—6 siptimini de Ja nagtere. Totusi, in crescitoriile s-a constatat ca 5a6. BOLILE PIELIE 1, RYWLE Ja iepure este produs’ de acarieni din familia Sarcoptide (genurile Sarcoples, Notoedres $i Psoroptes). Li. RITA SARCOPTICA sse Sarcoptes Scabieii, var. Cuntculi. Femela Are corpul misurind Agentul etiologic ovigeri misoari 350—400 » lurgime si 250—300 » litime globulos, de culoare gri-palii. Masculul este de culoare rozi 2502 lurgime pe 175u litime. Simptcme. Riia se localizeaz. pe predil pe si labe. Leziunile apar initial pe virful nasului, git, pe buze, barbie si labe. Iepurele isi freaci nasul, de podea sau de perefi custii, incercind pe de pruritul enervant. Nereusind fncearci si faci aceasta cu labele. Rezultatul este aparifia unor escoriatii cutanate, intens singerinde, care mai_tirzi acopera cu cruste cenugii sau cenusii-negricioase. Daca leziunile jurul ochilor, apar aga-numitele blefarite crustoase. La membre riia se Jocalizeazi in regiunea burletului unghiilor unde produce modificirile cutanate mai sus amintite cupr: ind reptat toata suprafafa plantar. si extinzindu-se apoi si in regiunile invecinate (jarete, regiunea irghinala, spete, torace, abdomen). 6.1.2, RIA NOTOEDRICA Agentul ctiolegic este Notoedris cati — var. Cunicili. Femela ovi- soar 215—235 p lurgime pe 170 p litime. Masculul misoai lurgime pe 120 p litime. Ambele sexe au forma rotunjita. Au culoa- masculul avind o nuan{i mai inchisi. le clinice sint asemanitoare cu cele de Ja riia este diferiti, Rtia notoedrici apare la in apoi pe frunte si sfirsind la virful regiun Notoedres triiesc Im grosimea pielii, sipind provocind crapdturi cutanate. sarcoptici dar localizare pe virful nasului, extinzindu-s frontale si urechi. Acaries galerii destul de scurte 60 6.13. RITA PSOROPTICA (OTACARIOZA) Agentul etiologic — Psoroptes equi var. Cuniculi, Dimensiunile para- zitului sint foarte mari. Femela mAsoari 800 p lungime pe 480 » atime, dar masculul 600 p Iungime pe 400 w Litime. Simptome. Animalui fine capul inclinat citre urechea bolna Aceasta forma de riie este Iocalizaté in urechi (conductul auditiv) si ste cea mai des intilnita in efectivele de iepuri. Pruritul determina animalul si scuture din urechi si s 2 i freevent pe frunte cu Jabele. Aceste animale trebuie examinate foarte atent de pot fi in profunzimea conductului auditiv, Palparea baz pro- voaci animalului durere si reactic de aparare. In functie de gravitatea bolii si extinderea leziunilor in urechi, se pot observa cruste mi cenugie sau chiar depozite care obstrueazi complet ureches Pruritul permanent 31 scirpinituril ct ne regi- unea care se acopera repede de cruste cenu Daca infla- matia auricular’ se eg-aveaz4, ulterior cuprinaind urechea maori ern si chiar creierul, se constata tulburari nervoase (vertigii, convulsii, sin- drom vestibular). In a datori i nanente, ani- malele nu se mai sectic Fig. 20 — Riie auriculara. (dup Sanders) 61Diagnosticul. Diagnosticul clinic se pune pe baza aspectului leziunilor, a localizirilcr si a simptomelor de prurit. Precizarea diagnosticului se face prin examen de laborator, prin punerea In evident a parazifilor (din _cruste), la examenul microscopic direct intre lami si lameli. Tratamentyl. Se executa mai intii o inmuiere a crustelor cu lei sau api saponata calduti. Dupi indepirtarea acestora se introduce in ureche © lingurifa de solutic cilduti dintr-yn insecticid organofosforic diluat Seo. Noi am folosit pe scari larga tratamentul preventiv cu Lindavet sau Vetacar, cu bune regultate, introducind preventiv, cu o sering’ fark ac, in fiecare ureche cite 1 ml solutie, lunar (3 ml la litru de apa). De asemenea, acest tratament s-a aplicat tuturor femelor fnainte de ~ monti pentru ca in timpul montei masculul si nu fie contaminat, dat fiind faptul ci un mascul deserveste in genere 9 femele. 6.2, MICOZE O parte din iepurii tineri sint sensibili la fungi si aceasti sensibili- tate este pusi pe seama maturizArii glandei tiroide, care regleazd meta bolismul iodului. Acest fapt explici de ce nu tot tineretul de acceagi virsta este sensibil la micoze. In plus, adultii fac foarte rar micoze cuta- nate. In condifii normale de crestere aparitia unor zone de depilatie, circumscrise, pe cap, git, labe, suscita diagnosticul de micozi. Badij narea acestor zone cu tinctur’ de iod 3% timp de citeva zile este sufi- cienta pentru vindecarca animalelor. Acolo unde conditiile de zooigiena, jasi de dorit sint citate (destul de rar) dowi forme de micozi deter- minate de hifomicete ce aparjin genurilor Tricophyton si Achorion. 6.2.1. TRICOFITIA Agentul etiologic este Tricophytontonsurans, avind cca 1—4p, unmicet previzut cu hife alungite sau rotunjite, nesegmentate. Fungul vegeteazi in stratul cornos al epidermului, invadind in profunzime foliculi piliferi producind ciderea pirului, insotiti de inflamatia zonei afectate. Ri unile de predilectie sint capul, gitul si labele, unde se observa zone rotunde sau ovale, de cca 1—2 cm diametru, de culoare albi-conugie, care in faze mai avansate se acoperd cu cruste, Diagnosticul se bazeazi pe aspectul wtuns” al leziunilor, si pe exa- menul microscopic al preparatelor facute din scuame sau cruste mici, recoltate din zona periferici a portiunilor depilate. i Tratamentul. Se recomand4 tinctura de ied, aplicata sub form’ de pensulatii locale. La animalele valoroase se poate utiliza griseofulvina pe cale orali. In fermele industriale se poate introduce in furaj Nystatin 50 g/t preventiv si curativ 100 g/t timp de 10 zile. 62 6.3.2. FAVUSUL Agentul etiologic este Achorion Schénleini. Se prezinti sub forma de filamente miceliene de tip flexuos, putine ca numir, situate in zona corti- cali a pirului unde formeazi un fel de pensuli constituita din 34 fila= mente previzute cu_spori Simptome. Tepurti bolnavi prezinti in regiunea capului si Jabelor zone depilate, crustoase. In partea centrali a acestor formatiuni se constata ciderea perilor. Crustele se desprind ugor de pe epiderm. Lezi- unile care conjin resturile din vegetatia fungilor emana un miros carac- teristic, de mucegai sau $Oatece. iagnosticul. La examenul microscopic s¢ observa ci masele crus- toase sint inconjurate de o bariera leucocitar’ dens’ care se opune pro- pagarii filamentelor miceliene (a ciror precenta este suficienth pentru confirmarea diagnosticului clinic).riali ai animalului pot fi influentati negativ (cum sint factorii oan si pot astfel compromite buna derulare a ovulatici. Mentionim totusi (1 ca stimularea electricd sau mecanici ,,experimentali a aparatului geni- tal, poate, de asemenea, declansa ovulatia. Pornind de la neocortex (6), pe cXile nervoase complexe, ordinul de ovulatie sau inhibifie ajunge la nivelul hipotalamusului (7). Mesajul electric nervos este astfel convertit in mesaj hormonal denumit releasing factor” (I..H.R.F.) sau releasing hormon Gna.R.H. sau L.H.R.H. Acest hormon (L.H-R.H., este captat de sistemul sarguin prin care ajunge Ja hipotalamus, hipefizd (anterioara) sau anterohipofizi. Antero- hipofiza este o glandi endocri asemenca, in functia de reprodu Acestia sint: 1. Un hormon endocrin sexocinetic sau L.H. 2.. Un hormon gametocinetic F_S.H, 3. Un hormon de stimulare a corpului galben sau L.T.H. (pro- lactina). 3 hormoni actioneaz’ asupra ovarulul, (9) unul dupa altul sau imp cu efecte complementare (sinergice). L.H. este responsabil mai mult de ovulatie i ca F.S.H.-ul stimuleazt maturarea foliculilor ce contin ovule. Progesteronul stimuleazi productia de GnRH; aceeasi substanti poate actiona asupra (8) sintezei de L.H. sau indirect prin intermediul A.M.P. ciclic. Eliberarea ovulelor este fiziologic controlata prin hormonii post-hipofizari — ocitocina — care este sintetizaté de nodulii hipotala~ mici supraoptici gi care ,coboara” in hipofiza posterioarii prin ,,neuro- secretic’. Prostaglandinele (10) naturale (fiziologice) sau administrate experi- mental, actioneazd, de asemenea, asupta ovulatiei la nivelul ovarului. Reamintim c4 foliculii De Graaf ovarieni secreti, de asemenea, hormoni (oestrogeni) (progestageni). Estregenii, cum este estradiolul (11) la iepuroaicé, acfioneazi asupra aparatului genital (12) in dezvoltare $i este cel care raspunde receptiv la actul coitului. El este, de asemenea, responsabil de pregitirea ,psihologica” a femelei pentru acceptarea libidoului de coit (13) (se apeleazt adesea la estrogeni ca hormoni ,,amorosi" in opozitic cu progesteronul considerat ca hormon de maternitate). Terminam prezentarea acestei scheme prin a reaminti ci estradiolu- controleazi functional hipotalamusul in executarea efectelor Ini frenal toare (feed-back negativ). Pentru simplificare, spunem ci 66 re secretii hormoni ce intervin, de~ Semnalim in fine ci: numeroase alte specii de animale sint ca sliepu- roaica eu ,ovulatie provocati" fie prin coit (nevastuica), fie chiar prin simpla vedere a partenerului de sex mascul {porumbifa). Aceasti ovulatie nu se produce tatdeauna cu aceeasi usurinfi in cursul anului, Se sugereazi ci exist totugi cicluri oculte la nivelul ovarului — si aceasta este inca o problemi insuficient cunoscuta. 7.2. INFECUNDITATEA Prin infecunditate sau infertilitate se tntelege capacitatea redusi de procreare, lar prin sterilitate, lipsa de procreare. Aceast stare poate fi temporara sau definitivi, Termenul de fecunditate este utilizat pentru a indica capacitatea celor doui sexe de a produce gameti functionali sau fecunzi (spermatozoizi si ovule), pe fn termenul de fertilitate arati mai precis capacitatea de a produce urma: si viabili, I la mascul se exprima sub forma de sterilitate in wm loarele cazuri: inaptitudinea la coit si la insimintare (absenta libidoului, impo- tena, anomalii si leziuni ale aparatului de copulafic) : — inaptitudine la fecundafie (tulburiri ale spermiogenezei). Infecunditatea la femela se identifici cu forma de sterilitate ti urmi- toarele cazuri: > inaptitudine la coit gi la insimintare (absenta caldurilor, anomalii sau leziuni ale organelor din zona coitali): — inaptitudine la fecundatie (tulburari ale ovogenezei si ale migrarii gametilor masculi si femeli in ttactusul cuprins Intre vagin si salpinx). Infecunditatea femelei poate fi atribuita infertilitAfii in urmatoarele cazurl . — tulburiiri ale nidatiei, ale gestatiei si ale fatirii: — tulburari de lactatie. ManscTs Refuzul montei cit si montele urmate de infecunditate se pot datora temperaturii prea ridicate din adipost, luminozititii foarte seigzute sau_a altor conditii proaste de exploatare. isurile de profilaxie si tratament vizeazi asigurarea linistii anima- Ielor, ameliorarca conditiilor de ambianti (temperatura), programul de luming, exploatarea rafionali a femelelor si masculilor ete, Programul de lumin& in perioada de pregitire a reproducitorilor trebuie si fie de § ore pe zi, cu o intensitate luminoasi de-1 watt /m*. In perioada de reproductie se vor asigura 14—16 ore-lumind pe zi, cuo intensitate de 3—4 wati/m* i _ Se va avea in vedere ch prima monti este o operatic delicata si foarte Mmportanta pentru masculii tineri, de care depinde productia viltoare a 67crescitoriei sau fermei. Totdeauna femela va fi adusi in cugca mascu- lului si va fi supravegheati pentru a se putea constata actul montei, Pentru a favoriza prima monta, se vor evita femelele nervoase sau agre- sive, care ar putea traumatiza mase Se va observa comportarea $i ardoarea sexuali a masculilor si se verifica timpul pentru o incer- care sau mont’ — daci este mai scurt sau mai lung de 2 minute. Virsta masculilor utilizati la montA trebnie si fie de 20—24 sipta- mini, iar a femelelor de [8—20 siptamini. ; a Greutatea corporali la virsta primei monte trebuie si fie intre 3,5—3,8 kg. i ; in ceea ce priveste ritmul de monti acesta trebuie si fie de Sori. pe siptimind, mont dubla, cu o pauzi de 1—2 siptimini, dupa o act tate de 4—5 siptamini. Monta se executi de reguli dimineata. Dupa efectuarea montei, femela_se readuce in cugca ci, notindu-se pe figa cugtii data montei gi masculal. In caz ci monta nu a putut fi observata femela nu se las in cusca masculului mai mult de 3 ore, eventual repetindu-se monta a doua zi. . i Diagnosticul gestatici se efectueazi, dupi 12—14 zile de la monti prin palparea abdomenului cu delicatete, pentru a nu produce avorturi. Femelele negestante (negative la palpare), deci cu monte infecunde, in functie de stadiul ciclului estral, se p ici la o no 7,3, ANOMALIT ALE APETITULUI SEXUAL In primul rind trebuie amintiti antipatia simtita d> unul din cei doi parteneri pusi fafa in fafi Absenfa apetitului sexual poate depinde’ uneori de o stare de deficienti fiziologic’ existent’ la unul din cei doi parteneri. Un reproducitor aed ote exemplu, poate prezenta lipst de apetit sexual pentru anumite femele. osats li ‘alu Ja mascul gi a caldurilor la femeli reflect& acea stare particulara de anomalie sexual cunoscuti sub numele de anafro- lizie Se vorbestc, din contri, de frigiditate, cind libidoul i respectiv cildurile sint de o intensitate mai redusi decit in mod normal. Anafrodizia este o tulburare mai grav ca frigiditatea, fiind tn gene- ral legati de perturbari functionale sau de alteriri ireversibile. Cauzele care pot genera aceasta stare sint multiple. Cele mai impor- tante sint legate Insi de consangvinitate si de carente ali mentare, Consangvinitatea prea strinsi poate sta la originea unor anumite: forme de sterilitate. Cind aceasta este practicata sistematic din primele gencratii provoaci adeseori aparitia unui complex de tulburari func~ tionale ce se manifesta prin sterilitate. Mai precis pot si apara tulburari caracterizate printr-un apetit sexual cu totul insuficient si, ca urmare, 68 aparitia unor dezechilibre ale sistemelor neuroendocrine care regleazi functia sexuala. Pentru a obtine buni repreducdtori masculi este nece- | sar cunoastem cit mai bine posibil ascendenta unei anumite linti re . actionind judicios in alegerea p&rintilor. Anafrodizia si frigiditatea de origine congenital nu pot fi tratate san vindecate. In astfel de cazuri cel mai bun Incru consta in eliminarea de la reproductie a animalelor frigide, deoarece acestea pot transmite pe cale ereditara, la descendenfii respectivi, aceste caractere negative, Anafrodizia si frigiditatea de origine alimentari pot avea. drept. cauze patru genuri de tulburari: tulburari de ordin cantitativ, cantitativ, carenfial situlburari datorate dezechilibrului componentelor ratiei. Ratiile prea mici sau prea mari pot debilita organismul sau supraingrisa influ- entind, in ambele situatii, negativ reactivitatea sexuali, Hipoalimentatia provoaca o debilitare organici urmati totdeauna de atenuarea functiilor vitale gi sporirea receptivitafii la boli. In furaje pot si lips i existe in cantitafi destul de reduse principii nutrit \dispensa- diferitelor funetii organice. La masculi, de exemplu, pentru a favoriza aparitia libidoului este mai bine si se adlauge im ratie oviz decit si se recurgi la interventia terapeuticd directa prin administrarea parenterald de hormon gonadotrop A, care stimuleazi activitatea testicular’ si pro- | ducerea de hormon masculin (testosteron). Tulburirile consecutive carentelor si dezechilibrului dintre clemen- tele nutritive ale rafiei se observa destul de frecvent la femeli, Foarte important este rolul calciului si fosforului (macroclemente) si al iodului si magneziului (microelemente) in ceea ce priveste fenomenele de repro- ductie la femele. Este necesar si amintim ca fosforul este prezent in tofi nucleii celulelor (sub forma de combinatii ale acidului fosforic, pentru a constitui acizii nucleici). Rolul siiu este deci esential pentru multipli- carea celulari, in special pentru epiteliile germinative ale gonadelor. ‘Oligoelementele exerciti in cadrul proceselor metabolice celulare rolul de biocatalizatori, activind enzimele si hormonii. Astfel, carenta de iod se repercuteazi asupra tiroidei, a cirei activitate endocrin’ este corelata cu aparitia cildurilor, La iepuroaice, carenta de magneziu este una din cauzele insuficientei dezvoltari a ovarelor gi uterului si ca urmare ® manifestirilor de frigiditate. Manganul are o functie stimulatoare asu- pra hipofizei anterioare, gland’ endocrin’ care elaboreazi hormonii fonadotropi, Carenta in vitamina A produce la mascul o dezvoltare insuficient& sau o redusi activitate functionala a glandei intestitiale a testicolului care are ca urmare o intirziere a pubertitii si o disfunctie a apetitului Sexual. Se produc, de asemenea, modificiri de o deosebiti gravitate la nivelul epiteliului germinativ. La femele aceasti carenf{ produce intir- aerea aparifici maturitatii sexuale, o insuficienti dezvoltare a ovarului, 69