Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
SPECTRE DE VIBRAŢIE
() ( )
2
dU 1dU 2
U ( r )=U ( r 0 ) + (r −r 0 )+ 2 (r −r 0 ) +....
dr r=r 0 2 dr r=r
0
Capitolul III
U ( r - r0 ) = U ( r ) - U (r0 )
( )
d2 U
2
dr r = r 0
=k
1
U ( r−r 0 ) = k ( r − r 0 )2
2
Aproximarea curbei reale a potenţialului unei molecule
biatomice este deci legitimă.
dU(r −r0 )
F=− =−k ( r−r0 )
dr
Capitolul III
r = A sin ( wt + j )
T=
2π
ω
= 2π
√μ
k
¿
ν =
√
1 k
2π μ
Se observă că frecvenţa vibraţiilor moleculei, modelată cu
ajutorul unui oscilator armonic, este dependentă de constanta
elastică k, deci de forţele cvasielastice ce apar în moleculă în
urma modificării distanţei interatomice.
De asemenea, frecvenţa depinde de natura moleculei
biatomice (prin intermediul masei reduse a acesteia).
Energia oscilatorului armonic rămâne constantă în cursul
vibraţiilor:
1 1 1
E = Ec +U = μ ṙ 2 + kr 2 = kA 2
2 2 2
d2 Ψ
( x ) Ψ =0 θ= √ βx
2 2
2
+ α −β
dx
Ecuaţia devine:
( )
2
dΨ α 2
+ −θ Ψ =0
dθ 2 β
Capitolul III
±θ 2 /2
Ψ ( θ )=e
O funcţie de undă este finită şi se anulează pentru q® +¥.
Din cele două soluţii este acceptabilă doar cea cu exponent
negativ.
−θ 2 /2
Ψ ( θ )=e
Pentru cazul general cand q ia orice valoare să încercăm o
soluţie generală de forma
−θ2 /2
Ψ ( θ )=u ( θ ) e
Avem:
dΨ du −θ 2 /2 −θ2/ 2
= e −θu ( θ ) e
dθ dθ
dθ 2 [
d2 Ψ d2 u
dθ
du 2
= 2 −2 θ −u (θ )+θ u ( θ ) e
dθ ]
−θ2 /2
Capitolul III
Ecuaţia devine:
[ d2 u
dθ2
du
dθ
( 2
) α 2
−2 θ −u ( θ ) 1−θ + −θ u ( θ ) e
β (
−θ2 / 2
=0 ) ]
Ecuaţia este satisfăcută pentru orice valoare q, deci
exponenţiala este nenulă, ca atare putem simplifica la forma:
( )
2
d u du α
2
−2θ + −1 u ( θ ) =0
dθ dθ β
Soluţia acestei ecuaţii este o funcţie de undă, deci trebuie să
fie continuă şi finită pentru orice valoare q, condiţie care este
îndeplinită dacă şi numai dacă coeficientul lui u (q) este un
număr natural par:
α v = 0, 1, 2, .....
−1=2v
β
In aceste condiţii:
2
d u du
−2θ +2 vu ( θ ) =0
dθ2 dθ
8 π 2 μE
h 2
h2
2
4 π μk √
=2 v+1
( 1 h k
) 1 ¿
Ev = v+ = v+ hν
2 2π μ 2 √ ( )
( ) 1 h k
2 2π μ
1 ¿
√
Ev = v + = v + hν
2 ( )
unde n* este frecvenţa proprie de vibraţie (mecanică) a
moleculei, iar v este numărul cuantic de vibraţie
( )
¿
1 hν
Ev = v + hν¿ =(2v+1) = ( 2v +1) E0
2 2
Capitolul III
CONCLUZIE
[ ]
−a ( r −r 0) 2
U ( r ) =D 1−e
unde D este constanta de discociere a moleculei, iar a este o
constantă moleculară.
2
U ( r ) ≈D [ 1 −1+a (r −r0) ] =Da2 ( r−r0 )2
Comparând relaţiile
1
U (r−r0)= k ( r−r0 )2
2
2
U ( r ) ≈D [1 −1+a (r −r0) ] =Da2 ( r−r0 )2
( ) ( )
2 ¿ 2 2
1 ¿ hν 1
EV = v + hν − v+
2 4D 2
E V +n−E V
νV +n,V = =
h
( ) ( ) ( ) ( ) ( )
2 ¿ 2 2 ¿ 2 2 ¿ 2
1 ¿ 1 hν 1 hν 1 ¿ 1 hν
= v +n+ ν − v +n+ − − v +n+ − v + ν + v +
2 2 4D 2 4D 2 2 4D
( )
¿ 2
¿ n+1 hν
νV +n,V =nν −n v +
2 2D
Capitolul III
( )
¿ 2
¿ n+1 hν
ν n,0 =nν −n
2 2D
Frecvenţa fundamentală corespunde tranziţiei de pe E0 pe
E1 şi are valoarea:
¿ 2
¿ hν
ν 1,0 =ν −
2D
Prima armonică a acestei linii corespunde tranziţiei de pe
E0 pe E2 şi are valoarea:
¿ hν¿ 2
ν 2,0 =2ν −3
2D
Expresia frecvenţei celei de a -n- a armonică a frecvenţei
fundamentale fiind
( )
¿ 2
n+1 hν
ν n,0 =nν¿ −n
2 2D
¿
ν n,0 =nν −n ( )
n+1 hν ¿ 2
2 2D
Termenii ce se scad din multiplii întregi sunt cu atât mai
importanţi cu cât numărul armonicei este mai mare, comportare
care se remarcă şi în spectrele reale.
¿ hν¿ 2
Δν2 =νV +3,V −νV +2,V =ν − ( v+3)
2D
( )
2
1 ¿ h
EV ,l= v + hν + 2 2 l ( l +1)
2 8π μr
Tranziţia între nivelul energetic EV ', l ' şi EV ", l " este permisă
numai dacă se respectă regulile de selecţie:
D v = ± 1, Dl=±1
EV +1,l+1−EV ,l h
ν l= =ν¿ +2 ( l+1 )
h 2 2
8π μr
ν l=ν¿ −2B ν l
¿
ν l=ν +2B ν ( l+1)
Cele două ramuri sunt despărţite printr-un interval de
lărgime 4Bn , în centrul spectrului.
¿ unde l = 1, 2, ....
ν l=ν −2B ν l
¿
ν l=ν +2Bν ( l+1) unde l = 0, 1, 2, ....