MINISTERUL SĂNĂTĂŢII DIN REPUBLICA MOLDOVA

UNIVERSITATEA DE STAT DE MEDICINA ŞI FARMACIE

"NICOLAE TESTEMIŢANU"

Catedra de filosofie şi boetică

Planurile
seminarelor la disciplina

ANTROPOLOGIA ȘI FILOSOFIA MEDICINEI

pentru studenţii facultăţilor de Medicină nr.I, Sănătate Publică,

Farmacie, şi Stomatologie

1
 Chișinău-2019

A PROBAT
la şedința Catedrei de filosofie şi bioetică
din 30 august 2019, Proces-verbal nr.1,
șef catedră, dr. hab. în filos., conf. univ.

Vitalie Ojovanu

Autori: Vitalie OJOVANU, dr. hab. filos., conf. univ.

Anatol EŞANU, dr. filos., conf. univ.
Didina NISTREANU, dr. filos., conf. univ.
Adriana PALADI, dr. filos., conf. univ.
Ludmila RUBANOVICI, dr. filos., lect. univ.
Ion BANARI, dr. filos., lect. univ.
Daniela RUSNAC, mr. filosofie, lect. univ.
Victoria FEDERIUC, mr. bioetică, lect. univ.

Chişinău-2019

2
 Tema 1: Introducere în filosofie.
(6 ore)
Seminarul 1. Abordarea filosofică a medicinei
1. Filosofia ca domeniu de studiu și ca mod de a fi a omului. Concepţia despre lume şi tipurile ei
istorice. Obiectul de studiu al filosofiei şi specificul cunoştinţelor filosofice în raport cu știința,
religia, morala, estetica, dreptul și politica.
2. Problematica și domeniile filosofiei. Problema fundamentală a filosofiei. Valoarea filosofiei.
3. Metoda în filosofie. Dialectica şi metafizica. Metode analitice. Metode hermeneutice. Ipoteza,
intuiţia, argumentarea şi dezminţirea în ştiinţa şi practica medicală. Funcţiile filosofiei.
4. Filosofia și medicina. Specificul cunoştinţelor biomedicale. Medicina ca ramură a ştiinţei.
Filosofia contemporană - filosofie a supravieţuirii.

Seminarul 2. Etape esențiale în evoluarea filosofiei și medicinei (I)

1. Apariţia filosofiei. Istoria filosofiei şi problema periodizării gândirii filosofice.
2. Filosofia și Medicina în epoca antică: periodizarea, caracteristica, direcţiile şi şcolile filosofice.
3. Filosofia evului mediu. Patristica şi scolastica. Doctrina lui Aureliu Augustin şi Thomas
d’Aquino.

Seminarul 3. Etape esențiale în evoluarea filosofiei și medicinei (II)

1. Filosofia epocii Renaşterii. Umanismul şi filosofia naturii în această perioadă.
Antropocentrismul şi heliocentrismul în concepţiile ştiinţifico-filosofice ale renascentismului.
2. Filosofia modernă: caracteristica generală. Filosofia clasică germană.
3. Principalele orientări ale filosofiei contemporane.
4. Etape de dezvoltare ale medicinei: caracteristică generală.

Tema 2: Ontologia: implicații biomedicale.

(4 ore)
Seminarul 1 Ontologia drept domeniu filosofic
1. Ontologie, formele de existenţă şi specificul existenţei omului. Noțiunile (categoriile)
ontologice: existența, realitatea, substanța, materia, conștiința etc..
2. Problema substanţei. Dualismul şi monismul. Noțiunea de substanță și materie. Atributele
materiei și implicarea lor în medicină.
3.Dialectica şi metafizica. Dialectica drept teorie, metodă și concepţie a conexiunilor universale şi
a dezvoltării dialecticii.
3. Principiile, legile şi categoriile dialecticii – manifestarea lor în medicină.

Seminarul 2. Ontologia umanului – existența omului: minte/corp, conștient/inconștient

1. Statutul existențial corporal și cel spiritual al omului.
2. Noţiunea de conștiință, reflectare, informaţie şi formele lor. Aspectele conștiinței.
3. Structura conștiinței: intelectul şi gândirea, memoria, emoţiile, sentimentele şi voinţa.
Inconştientul, aprecierea poziţiei lui Freud şi a neofreudismului, vizavi de această problemă.
4. Geneza conştiinţei. Conștiința de sine și conştiinţa socială, esenţa şi formele ei. Limba şi
gândirea, rolul cuvântului în terapie. Conştiinţa şi creierul.
5. Pacientul – persoană sau corp. Conceptul ontologic al bolii și relația dintre sănătate și boală.

Tema 3: Cunoașterea și specificul ei în medicină.

(4 ore)
Seminarul 1

3
1. Cunoaşterea ca obiect al analizei filosofice. Subiectul şi obiectul cunoaşterii.
2. Cunoaşterea senzorială şi raţională. Unitatea cunoaşterii senzoriale şi raţionale. Diagnoza drept
procedeu specific al cunoaşterii.
3. Problema adevărului în filosofie şi medicină. Gândirea medicală între obiectivitate și
subiectivitate. Stabilirea diagnozei.
4. Clasificarea metodelor de cunoaştere.

Seminarul 2
1. Rolul logicii în procesul cunoașterii medicale.
2. Structura logicii formale.
3. Legile fundamentale ale logicii formale în gândirea medicală.

Tema 4: Etică și medicină.

(4 ore)
1. Conceptele de morală, etică și bioetică.
2. Specificul şi actualitatea manifestării eticii și bioeticii în medicină.
3. Teoriile normative ale moralităţii: teorii ale virtuţii, teorii deontologice şi teorii
consecinţionaliste.
4. Metode de luare a deciziilor morale în practica medicală.
5. Principismul în practica medicală contemporană: principiile autonomiei, binefacerii, non-
dăunării, echităţii, vulnerabilităţii şi integrităţii.

Tema 5: Problema omului în filosofie. Introducere în antropologie.

Domenii antropologice.
(4 ore)
1. Omul – obiect de studiu în filosofie și medicină. Omul – integralitate biologică, psihică şi
socială.
2. Sănătatea omului - valoare socială supremă. Conţinutul noţiunilor viață, sănătate, boală.
3. Relațiile omului cu natura, societatea, cultura, divinitatea.
4. Constituirea antropologiei. Dimensiunile antropologiei filosofice.
5. Evoluarea studiilor antropologice privind sănătatea și maladia.

Tema 6: Conceptele de bază ale antropologiei medicale.

(4 ore)
1. Dimensiunea socială și umanitară a medicinei. Specificul antropologiei medicinei.
2. Antropologia medicinei: istoria disciplinei.
3. Design-ul conținutului antropologiei medicinei. Diversitatea reprezentărilor despre boală.
4. Experți în domeniul bolii: vraci și medici.
5. Tipurile sistemelor medicale: exclusive, tolerante, integrative.

Tema 7: Abordarea etnologico-etnografică în antropologia medicală.

(4 ore)

1. Sănătatea și maladia în optica antropologiei medicale.

2. Semnificația abordării ecologice a problemelor de sănătate, boală, vindecare și prevenție în
antropologia medicală.

4
3. Antropologia cognitiv-medicală.
4. Antropologia medicală critică și conceptele ei despre: sănătate, boală, experiența suferinței,
sistemul medical, pluralismul medical, biomedicină, medicalizare și hegemonie medicală, sindemie
(totalitatea de epidemii).
5. Sistemele medicale ale societăților preindustriale: etnomedicina, etnopsihiatria,
etnofarmacologia.

Tema 8: Antropologia corpului. Sănătate, boală, normalitate, anormalitate.

(4 ore)
1. Fenomenologia – abordare metodologică și teoretică actuală în antropologia medicală a corpului.
2. Reprezentări ale corpului. Experiențe/trăiri corporale.
3. Experiențe corporale în boală și sănătate.
4. Trăiri corporale a normalității și a anormalității. Corporalitate și diferențe gender.
5. Trăire corporală traumatizantă: suferință și moarte.

BIBLIOGRAFIA RECOMANDATĂ:

A. Obligatorie:
1. Filosofia medicinei (cu elemente de bioetică medicală): Suport de curs. Chișinău: CEP
„Medicina”, 2017.
2. Dicţionar de Filosofie şi Bioetică. Autori: T.Ţîrdea, P.Berlinschi, A.Eşanu, D.Nistreanu,
V.Ojovanu. Chişinău: Medicina, 2004.
3. Capcelea Valeriu. Filozofie. Chișinău, Editura ARC., 2013.
4. Baciu Adina. Îndrumar de antropologie medicală. București: Ed. univ. „Carol Davila”, 2010.
5. Bălăceanu-Stolnici Constantin, Glavce Cristina. Antropologia între știință și cultură. București:
Ed. Pro Universitaria, 2011.
6. Breton David Le. Antropologia corpului și modernitatea. Timișoara: Ed. Amarcord, 2002.
7. Iftimovici Radu. Istoria medicinei. Bucureşti: Ed. ALL, 1994.
8. Iliescu Vasile, Dinulescu Ion. Bazele filosofice ale medicinii. O epistemologie de la şamanism la
genetică. Cluj-Napoca: Editura Dacia, 2003.
9. Ojovanu Vitalie. Axiologia și medicina: dimensiuni teoretico-metodologice. Chişinău: UASM,
2012.
10. Tratat de antropologie medicală, morfo-funcțională, motrică, culturală și metapsihologică.
Sub red. acad. Mircea Ifrim. București: Ed. Vremea, 2015.
11. Țîrdea T.N. Bioetică: teorie și practică. Chișinău: CEP Medicina, 2016.
12. Философия медицины. Под ред. Ю. Л. Шевченко. Москва: Ед. ИГ ГЭОТАР-Медиа,
2004.

B. Suplimentară
1. Baer, Hans, Singer, Merrill, & Susser, Ida. Medical Anthropology and the World System.
Westport: CT, Praeger, 2003
2. Beauchamp, T., Childress, J. Principles of Biomedical Ethics. Oxford: Oxford University Press,
2001.
3. Marcum James A. An introductory Philosophy of Medicine: Humanizing Modern Medicine.
New York: Springer, 2008.
4. Marga A. Introducere în filosofia contemporană. Iaşi: Polirom, 2002.

5
5. Massé R. Éthique et santé publique: Enjeux, valeurs et normativité. Laval: Les Presses de
l’Université Laval, 2003.
6. McElroy Ann, Townsend Patricia K. Medical antropology in ecological perspective.
Philadelphia: Westview Press, 2009.
7. Pool, R and Geissler, W. Medical Anthropology. Buckingham: Open University Press, 2005.
8. Stroe Constantin. Filosofie. Cunoastere. Cultura. Comunicare. Bucuresti: Lumina Lex, 2000.
9. Ларионова И.С. Философия здоровья. Учебное пособие. Москва: Гардарики, 2007.
10. Медицинская антропология: проблемы, методы, исследовательское поле. Москва: ООО
„Публисити”, 2015.
11. Михель Д.В. Социальная антропология медицинских систем: медицинская антропология:
учебное пособие. Саратов: Научная книга, 2010.
12. Петухов А.Б., Никитюк Д.Б., Сергеев В.Н. Медицинская антропология: анализ и
перспективы развития в клинической практике. Москва: Изд-во „Медпрактика-М”, 2015.
13. Хрисанфова Е.Н., Перевозчиков И.В. Антропология. 4-е изд. Москва: Изд-во Моск. ун-
та: Наука, 2005.
14. Цырдя Ф. Н., Берлинский П.В. Философия (C курсом биоэтики). Кишинэу: „Мedicina”,
2002.