Arhitectura fericirii Alain de Botton ‘Traducere din limba englezi de Ema Stere VEEANT AR BoRAWATESCuprins I. Semnificagia arhitecturii 9 Il. ince stil sX construim? 27 IIL, Cldiri care vorbesc 77 IV. Case ideale 105 V. Virtupile clidirilor 169 VI. Promisiunea unuicimp 25128 1 Cum se defineste o clidire frumoas%? A fi modern inseamni si consi- deri c& 0 asemenea intrebare este ciudatd si probabil fri rispuns, din moment ce fns&si nogiunea de frumusee pare, ast%zi, un concept sortit si declangeze dezbateri sterile si puerile. Cum poate pretinde cineva c& stie ce este atriigitor? Cum poate cineva si fie judectitorul a diferite stiluri, ce pretind lucruri asem&ndtoare, ori si apere o anumita alegere, opus gustului celorlalfi? Considerati, cindva, principala sarcin a arhitectului, crearea frumusefii este un subiect ce s-a evaporat, discret, din discutiile profesionale serioase, pentra a deveni un imperativ personal confuz. 2. Pe vremuti, a sti st construiesti framos nu p&rea un lucru att de greu. Pentru o perioad’ discontinud de peste o mie de ani din istoria Occiden- tului, 0 clidire frumoas’ insemna o cldire clasic¥, o structur’ cu fronton de templu, cu coloane decorate, proportii repetitive si fagadi simetrict. Grecii au conceput stilul clasic, romani l-au copiat gi l-au dezvoltat si, dupi o absenpii de o mie de ani, el a fost redescoperit de clasele educate ale Renasterii italiene. Din peninsult, clasicismul s-a rispndit spre nord si spre vest, a cSpitat accente locale si a fost articulat in noi materiale. Au apirut clidiri clasice la mari departari — in Helsinki si Budapesta, Savannah i St. Petersburg. O anumit sensibilitate a fost aplicat interi- oarelor, scaunelor si plafoanelor clasice, paturilor si cizilor de baie. Degi istoricii tind si fie interesati mai ales de diferengele dintre varie- t&pile de clasicism, cele mai izbitoare sunt, in fond, similaritapile. Timp de sute de ani au existat pireri aproape unanime despre cum trebuie cons- truitd o fereastri sau o us’, cum trebuie fasonate coloanele si frontoanele, cum si se fack legtura dintre camere si holuri si cum s& se lucreze fierul forjat gi stucaturile — pareri care au fost codificate de invagayii arhitecti ai Renasterii, pentru a fi popularizate in c&rti dedicate constructorilor obisnuigi.Chaprdece Chapitecu Loniigue ~ Chapa Regul pentru coleanleelaricer ‘Plangilarhitecturalt din Denis Diderot (coordonator), Encyclopédie, 78032 ‘Stloga: Arcul lui Constantin, Roma, co 315 LH, Dreapta: Robert Adam, releveu spate, Kedleston Hall, 1765 ‘Acest consens era atat de puternic, incdt orage intregi au atins deplina unitate stilisticl pe 0 succesiune de scuaruri si bulevarde. Un limbaj estetic ce dateaz inci de pe vremea Templului lui Apollo din Delfi a sfargit prin a impodobi cAminele unor contabili din Edinburgh si ale unor avocafi din Philadelphia Pusini dintre arhitecyii clasici si pugini dintre cliensii lor simyeau vreo doring’ de originalitate. Ceea ce conta era fidelitatea far de canon; repetitia constituia norma. Cand Robert Adam a proiectat Kedleston Hall (1765), a fost pentru el un prilej de méndrie st includ o repro- ducere exact’ a Arcului lui Constantin (cea 315) in centrul releveului spate. Clidirea High School din Edinburgh (1825), creat de ‘Thomas Hamilton, construitd din gresic sumbru-cenusie de Craigleith, stitea sub cerul funerar al Scofiei si avea acoperigul sustinut de piloni de ofel — ins era preamirit mai ales pentru ci imita fidel forma Templului Doric din Partenonul atenian (coa 438 iH). Proiectind Campusul Universitatii din Virginia, Charlottesville (1826), Thomas Jefferson a citat fir rusine ‘Templul roman al Fortunei Virilis (cca 100 1.H.) si Baile lui Diocletian (302 GEL), in timp ce noua primarie din Birmingham (1832) de Joseph Ahicectura feriisi‘Stings: Maison Carrée, Nimes, «ae 130 LH, Dreape: Joseph Hanson, Prot, Birmingham, 1832 Hansom, instalati in mijlocul unui oras industrial, reproduce in detaliu un edificiu roman: Maison Carrée din Nimes (cca 130 dH. Asadar, daci printr-o minune contemporanii impiratului roman Marc Aureliu s-ar fi trezit din mori in perioada moderna timpurie, parerile lor despre arhitectura nu ar fi fost zdruncinate in faga noii lumi ficute de mana omului, cel pugin in ceea ce priveste aspectul exterior. 3. $i in privinga caselor mai simple si mai ieftine exista un consens privind modul cel mai potrivit de a construi, desi aici canonul nu era rezultatul vreunei viziuni culturale comune, ci al unei sume de limit&ri. Prima dintre acestea era clima si, in absenta unei tehnologii disponi- bile care si-i fact fas, exista, de obicei, o gami ingustd de opsiuni privind felul cel mai convenabil de a ridica un perete, de a imbina un acoperig sau de a realiza o fagad3. Costul transportirii materialelor pe o distant semnificativ’ limita, la randul lui, paleta stilisticl, foryand majoritatea proprietarilor s& se mulfumeasc cu piatra, lemnul sau argila aflate la indemina. Se cilatorea cu dificultate, fapt ce impiedica rispindirea In ce stil s& constraim?Ea cunostintelor privind metodele alternative de a construi. Costul ridicat al tiparului ficea ca pugini oameni si vadi, micar in poze, cum aritau cascle in alte parti ale lumii (ccea ce explica de ce, in atitea exemple de arti religioasi timpurie din sarile nordice, Isus este infafigat ca find nascut intr-un castel). Limitirile impuneau puternice identitisi arhitecturale locale. Pe o anumit& raz4, toate casele erau construite dintr-un anumit material aflat in zona, material care-si ceda ubicuitatea in favoarea altuia, de cealaltd parte a unui rau sau a unui lang muntos. in consecing’, o casi obisnuitt din Kent putea fi deosebit dintr-o ochire de una din Cornwall, aga cum o fermi din Jura nu semana cu una din Engadin. {n cele mai multe cazuri, casele continuau si fie construite aga cum fuseseri construite intotdea- una, folosindu-se ce se gisca in regiunea respectiv§, cu o deplin’ lipsi de congtiingd estetic’, proprietarii mulyumindu-se cu satisfactia modest de a-i fi permis un acoperis deasupra capului. 4. Apoi, in primiivara lui 1747, un tandr efeminat, care iubea luxul, gulerele de dantela si barfa, a cumparat fosta cisuxi a unui vizitiu, impreund cu un teren de 40 de acri aflat la Twickenham, pe raul Tamisa, si s-a apucat si construiascé el insusi o vila care a complicat grav concepfia majoritaii privind modul in care trebuie s& arate o casi frumoas’. Existau o multime de arhitecti care i-ar fi putut asigura lui Horace Walpole, fiul cel mai mic al lui Sir Robert, prim-ministrul britanic, 0 cla- dire conventionala pentru noua lui mosie—un conac in stilul lui Palladio, care si semene poate cu cel al tatilui stu, Houghton Hall, aflat in nordul coastei, la Norfolk. Dar in arhitecturi, ca gi in vestimentagie, conversagie si alegerea profesiei, Walpole se mindrea cu originalitatea lui. fn ciuda unei educagii clasice, era interesat mai ales de perioada medievala, care-1 incanta cu iconografia sa de mandstiri in ruine, nopyi cu lund, cimitire giPapin’ cameni a wdeas, mdcar fn peas cum ardsau carl a alte pai ale hemi ‘Smallhythe Place, ‘Tenterden, Kent, inceputul secohutui al XVI-leaHorace Walpole, Strawberry Hill, Twickenham, 1750-1792 (mai ales) cavaleri in armuri, Walpole a decis asadar si-si construiasc prima cas& goticd din lume. Dat fiind c& nimeni inaintea lui nu incercase s& aplice idiomul eclezi- astic al Evului Mediu intr-un context domestic, Walpole a trebuit si dea dovadi de imaginayie, $i-a modelat semineul dup’ monumental fanerar al Arhiepiscopului Bouchier, aflat in Catedrala Canterbury, rafturileae Galeria longs, Strawberry Hill bibliotecii sale imitau cavoul lui Aymer de Valencia din Catedrala Westminster, iar pentru tavanul sili principale s-a inspirat din compar- timentele in forma de trifoi i rozetele ce impodobesc capela abasiei lui Henric al VII-lea. Cand totul a fost gata, dat find ci temperamentul nu-i ingiduia si-si find sub ticere realiziirile, Walpole gi-a invitat tofi cunoscugii — printre Ince stil sf conseruim? 7| t { 3 2 i 8 5 a & £ a o. z & icare multe persoane de vaza si mulsi membri ai aristocragiei locale — s& faci un tur. Mai mult, a emis bilete de intrare pentru publicul larg. fn urma acestei vizite, mulfi dintre musafirii uimifi au inceput si se intrebe dac& nu ar fi trebuit s& indrizneascd, la randul lor, si aban- doneze stilul clasic in favoarea celui gotic. Moda a inceput cu destul& timiditate, prin construirea cate unei vile pe malul mari sau in vreo zon suburbani, pentru ca, in cAteva decenii, sd se produci 0 revolugic a gus- turilor care avea si zdruncine din temelii premisele pe care se clidise consensul cu privire la stilul clasic. Cladiri gotice au inceput si apard inti in Marea Britanie, apoi pe tot cuprinsul Europei si in America de Nord. Depasindu-si condigia de toand a unui diletant, stilul a c4patat atata seri- ozitate si prestigiu arhitectonic, inc&t cam la 50 de ani dupi ce Walpole il aplicase pentru prima oar la Strawberry Hill, ap&ratorii goticului puteau s& pretind’ — ca si cei ai clasicului, inaintea lor — c& aceasta era cea mai nobil& gi mai adecvatd arhitectur cu puting, o alegere naturala pentru clidirile particulare, parlamentele si universitiile marilor nagiuni. 5 Aceiasi factori care au incurajat renasterea goticului — o mai pronungat4 constiing’ a istoriei, imbunatapirea transporturilor, o clienteld now’ gi dornicd de varietate — aveau s4 starneasc’, in scurt4 vreme, curiozitatea privind stilurile arhitectonice ale altor epoci gi ale altor zone geografice. Pe la inceputul secolului al XIX-lea, in majoritatea farilor occidentale, oricine se apuca si-si construiasc’ o casi avea la dispozitie o paletd fark precedent de optiuni privind infifisarea acesteia. Arhitecgii se I4udau cd sunt in stare s{ creeze case in stil indian, chinez, egiptean, islamic, tirolez. sau al lui Iacob I, ori in orice combinayii ale stilu- rilor mengionate. Printre cei mai dibaci dintre noii experi era un englez pe nume Humphry Repton, care si-a cAstigatreputagia prezentandu-le clien- silor nehotirdgi desene ale numeroaselor opgiuni stilistice pe care le oferea. tn ce sil sf constraim?