Raport: Drepturile Omului În Regiunea Transnistreană A Republicii Moldova

Promovarea democraţiei şi a drepturilor omului
RAPORT
DREPTURILE OMULUI
ÎN REGIUNEA TRANSNISTREANĂ
A REPUBLICII MOLDOVA
Retrospectiva anului 2020
Chișinău, 2021
1
Toate drepturile sunt protejate. Conținutul Raportului poate fi utilizat și reprodus în
scopuri non-profit și fără acordul prealabil al Asociației Promo-LEX cu condiția indicării
sursei de informație.
SE DISTRIBUIE GRATUIT
Punctele de vedere exprimate în Raport reflectă opinia și poziția Asociației Promo-LEX.

Acestea nu pot fi interpretate sub nici o formă ca reflectând opinia și poziția National
Endowment for Democracy (NED).
Raportul este realizat în cadrul proiectului: „Promovarea respectării drepturilor omului

în regiunea transnistreană a Republicii Moldova”, implementat de Asociația Promo-LEX,
cu suportul financiar al National Endowment for Democracy (NED).
2
CUPRINS
ABREVIERI.............................................................................................................................................4
INTRODUCERE......................................................................................................................................5
1. CONTEXT GENERAL.......................................................................................................................6
1.1 AUTORITĂȚILE CONSTITUȚIONALE ALE REPUBLICII MOLDOVA..................................................... 6

Activitatea Parlamentului................................................................................................................................... 6
Activitatea Președinției........................................................................................................................................ 8
Activitatea Guvernului....................................................................................................................................... 10
1.2 ROLUL ȘI IMPLICAREA ORGANIZAȚIILOR INTERNAȚIONALE........................................................ 15
Consiliul Europei................................................................................................................................................ 15
Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE)...................................................... 17
Uniunea Europeană........................................................................................................................................... 17
1.3 AUTORITĂȚILE FEDERAȚIEI RUSE............................................................................................................... 18
1.4 ADMINISTRAȚIA DE FACTO A REGIUNII TRANSNISTRENE.............................................................. 20
2. PROBLEME ACTUALE................................................................................................................. 22
2.1 LIBERTATEA DE CIRCULAȚIE ....................................................................................................................... 22

2.2 DREPTUL LA LIBERTATEA ȘI SIGURANȚA PERSOANEI...................................................................... 24
2.3 DREPTUL DE A NU FI SUPUS TORTURII ȘI RELELOR TRATAMENTE........................................... 26
2.4 RESPECTAREA LIBERTĂȚILOR FUNDAMENTALE ................................................................................ 27
CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI....................................................................................................... 33
3
ABREVIERI
APCE Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei
ASP Agenția Servicii Publice
CEDO Convenția europeană a drepturilor omului
CoE Consiliul Europei
CtEDO Curtea Europeană a Drepturilor Omului
CUC Comisia Unificată de Control
GOTR Grupul Operativ al Trupelor Ruse
MGB pretinsul minister al securității al regiunii transnistrene
ONG organizație neguvernamentală
ONU Organizația Națiunilor Unite
OSCE Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa
RMN Autoproclamata republică moldovenească nistreană
4
INTRODUCERE
Prezentul raport este o ediție periodică, realizată în cadrul Programului Drepturile Omului al Asociației
Promo-LEX. Raportul include constatările cu privire la situația de fapt din regiunea transnistreană a
Republicii Moldova în domeniul drepturilor omului pentru perioada anului 2020. Pentru expunerea
constatărilor, au fost aplicate metode de monitorizare și cercetare, în special: analiza evenimentelor
legate de procesul politic de negocieri, analiza legislației locale din stânga Nistrului, analiza proceselor
și politicilor publice dezvoltate de autoritățile constituționale, prezentarea celor mai relevante cazuri de
încălcare a drepturilor omului, expunerea constatărilor instituțiilor internaționale, evoluția acțiunilor față
de angajamentele asumate în comun de către autoritățile constituționale de la Chișinău și administrația
de facto a regiunii transnistrene, precum și formularea unor concluzii și recomandări relevante. Prin
urmare, acest raport tinde să reprezinte o evaluare și o apreciere consecventă a problemelor enunțate
și în rapoartele precedente.
Necesitatea elaborării unui asemenea produs a fost determinată de faptul că drepturile omului sunt
puțin promovate și nu pot fi apărate eficient în regiunea transnistreană, inclusiv din cauza unui spațiu
restrâns pentru activitatea societății civile independente. Puținele organizații independente din regiune
rămân a fi urmărite de presupusul serviciu de securitate local („MGB”), care reprezintă un organ de
reprimare. Totodată, politicile publice și strategiile menite să promoveze și să apere drepturile și
libertățile fundamentale ale omului, promovate de către autoritățile constituționale, sunt insuficiente ori
fără impact. În aceste condiții, administrația de facto nu poartă nicio responsabilitate pentru abuzurile
și acțiunile ce încalcă grav drepturile omului din acest teritoriu. Aceasta continuă să beneficieze de
impunitate totală pentru faptele săvârșite de agenții săi.
Terminologia folosită în textul raportului nu poate implica nicio poziție politică a autorilor și nu poate
fi interpretată sub aceste aspecte. Utilizarea unor termeni precum „legislație locală”, „președinte al rmn”,
„ministru” etc. nu presupune legitimarea acestora ori recunoașterea de jure a acestor acte normative
sau instituții de facto. Termenii sunt utilizați exclusiv pentru comoditatea cititorului și pentru a oferi o
identificare cât mai exactă a documentelor și instituțiilor de facto.
Prezenta ediție apare în cadrul proiectului „Promovarea respectării drepturilor omului în regiunea
transnistreană a Republicii Moldova”, implementat de Asociația Promo-LEX, cu suportul National
Endowment for Democracy (NED). Opiniile exprimate în acest raport aparțin exclusiv autorilor și nu
reflectă neapărat punctul de vedere al partenerilor sau finanțatorilor.
5
I. CONTEXT GENERAL
Situația drepturilor omului în regiunea transnistreană a Republicii Moldova s-a înrăutățit considerabil
în anul 2020. Această situație a fost confirmată între timp de mai multe organizații naționale și
internaționale (Raportul FreedomHouse1, Raportul Avocatului Poporului2, dar și declarațiile unor
misiuni diplomatice3).
În anul 2020, teritoriul din stânga Nistrului a devenit și mai izolat decât în anii precedenți. Dacă rapoartele
precedente relevau lipsa accesului pentru instituțiile sau misiunile de monitorizare ale drepturilor
omului4, în anul 2020 a fost impuse restricții pentru grupuri mai extinse. Pandemia de COVID-19 a fost
utilizată drept paravan pentru o serie de acțiuni de limitare a drepturilor și libertăților fundamentale.
Pentru o mai bună înțelegere a evenimentelor din anul 2020, a impactului acțiunilor autorităților și
persoanelor responsabile de violarea drepturilor omului în regiune va fi prezentată succint analiza
factorilor care au determinat aceste situații.
O evoluție importantă și calitativă în apărarea drepturilor omului constituie o premieră pentru

instanțele de judecată, care au reușit să finalizeze un proces în privința unui fost milițian din regiunea
transnistreană, învinuit de acte de tortură. Astfel, la 5 august 2020, prin sentința Judecătoriei Soroca
(sediul Central), Andrei Samonii, fost reprezentant al miliției transnistrene, a fost condamnat la 15 ani
de privațiune de libertate pentru infracțiunile de violare de domiciliu, răpire și acte de tortură în privința
a doi locuitori ai raionului Florești. Instanța de judecată a admis integral acțiunea civilă și a dispus
încasarea în beneficiul celor două victime a sumei de 20 000 de euro cu titlu de prejudiciu moral5. Între
timp, la 8 aprilie 2021, Curtea de Apel Bălți a menținut sentința Judecătoriei Soroca, care a devenit
definitivă și executorie, dar cu drept de recurs la Curtea Supremă de Justiție6.
1.1 AUTORITĂȚILE CONSTITUȚIONALE ALE REPUBLICII MOLDOVA
Activitatea Parlamentului
Pentru o mai bună percepere a activității Parlamentului în anul 2020 în raport cu situația din regiunea
transnistreană, aceasta va fi separată în două categorii distincte:
a) activitatea legislativă propriu-zisă;
b) reacțiile deputaților la fenomenele de violare a drepturilor omului.
a) Activitatea legislativă
Una dintre cele mai importante inițiative legislative în această perioadă se referă la introducerea
mecanismului de sancționare a persoanelor responsabile de încălcarea drepturilor omului. La
1 FreedomHouse, Transnistria, 2021, https://freedomhouse.org/country/transnistria/freedom-world/2021
2 Raportul Avocatului Poporului cu privire la respectarea drepturilor omului în 2020, p. 99-108, http://ombudsman.md/wp-content
uploads/2021/04/Raport-2020-FINAL-RED.pdf
3 Worsening Human Rights Situation in the Transnistrian Region of the Republic of Moldova, https://osce.usmission.gov/worsening-
human-rights-situation-in-the-transnistrian-region-of-the-republic-of-moldova/
4 RAPORT: Drepturile omului în regiunea transnistreană a Republicii Moldova. Retrospectiva anului 2019, p. 6, https://promolex.md/
wp-content/uploads/2020/06/DREPTURILE-OMULUI-%C3%AEn-regiunea-transnistrean%C4%83.pdf
5 Sentința Judecătoriei Soroca nr. 1-77/2020 din 05 august 2020, https://jsr.instante.justice.md/ro/pigd_integration/pdf/93a4ef27-
4c70-4197-9db3-fc1167f19251
6 Decizia Curții de Apel Bălți nr. 1a-528/2020 din 08 aprilie 2021, https://cab.instante.justice.md/ro/pigd_integration/pdf/bbbc8199-
8121-4dc5-bf0e-4df72179ac82
6
16.01.2020, deputații Igor Munteanu și Alexandru Slusari au înregistrat în Parlament proiectul de lege
privind modificarea și completarea unor acte legislative (Legea Magnitsky)7.
Proiectul de lege prevede modificarea Legii nr. 200/2010 privind regimul străinilor și Legea nr.
308/2017 cu privire la prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului. Potrivit Notei
informative a proiectului, obiectivul inițiativei vizează restricționarea intrării în Republica Moldova a
persoanelor care au comis acte grave de corupție și violare a drepturilor omului, retragerea sau refuzul
de acordare a cetățeniei Republicii Moldova persoanelor respective. Totodată, se prevede interdicția
de utilizare a sistemului bancar autohton și aplicarea măsurilor restrictive asupra bunurilor deținute
de persoanele menționate pe teritoriul Republicii Moldova. În plus, proiectul legii se propune a fi
completat cu o Anexă, care va cuprinde o listă de persoane care au comis sau au participat la comiterea
unor cazuri de violare gravă a drepturilor omului, inclusiv în regiunea transnistreană. La acest capitol
este important de menționat că Asociația Promo-LEX, începând cu anul 2018, elaborează anual Lista
persoanelor responsabile de încălcarea drepturilor omului în regiunea transnistreană, ca urmare a
hotărârilor CtEDO în cauzele transnistrene8. Astfel, există un reper factologic consistent care poate
oferi legislativului nume concrete ale persoanelor care au participat la violarea drepturilor omului în
regiunea transnistreană.
Un alt act, care vizează drepturile veteranilor de război, a fost adoptat în anul 2020. Astfel, la 20.11.2020,
în lectură finală a fost adoptată legea care prevede dreptul la asigurare medicală gratuită pentru veteranii
de război neangajați în câmpul muncii9. Această modificare legislativă este bine-venită pentru veteranii
războiului de pe Nistru din 1992, care anterior, cu diferite ocazii, au solicitat autorităților constituționale
măsuri de susținere.
La 26.11.2020, Parlamentul a adoptat Legea nr. 205 privind modificarea unor acte normative în scopul
perfecționării mecanismului de regres, mecanism care poate fi inițiat împotriva persoanelor care se fac
vinovate de condamnarea Republicii Moldova la Curtea Europeană a Drepturilor Omului10. Reamintim
că regresul împotriva persoanelor responsabile de condamnarea Republicii Moldova la CtEDO este
constituțional, cu condiția constatării vinovăției prin sentință judecătorească11.
b) Reacțiile la fenomenele de violare a drepturilor omului
La 10.01.2020, deputații Doina Gherman, Oazu Nantoi și Mihai Popșoi au înaintat un demers către
Viceprim-ministrul pentru Reintegrare, și către Procurorul General, în legătură cu dispariția lui
Alexandru Rjavitin12. Anterior, la 30.12.2020, Asociația Promo-LEX semnala despre răpirea și înrolarea
forțată în structurile paramilitare a lui Alexandru Rjavitin13.
7 Proiectul de lege privind modificarea și completarea unor acte legislative (Legea Magnitsky) (Legea nr. 200/2010 privind regimul
străinilor în Republica Moldova – art. 8, 9, 10, Anexa; Legea nr. 308/2017 cu privire la prevenirea și combaterea spălării banilor,
http://www.parlament.md/ProcesulLegislativ/Proiectedeactelegislative/tabid/61/LegislativId/4860/language/ro-RO/Default.
aspx
8 Asociația Promo-LEX: „Lista persoanelor responsabile de violarea drepturilor omului în regiunea transnistreană din perspectiva
constatărilor Curții Europene a Drepturilor Omului incluse în hotărârile adoptate în anul 2019”, https://promolex.md/wp-content/
uploads/2020/03/lista-2019-final-pentru-web_publicat-2020.pdf
9 Veteranii neangajați în câmpul muncii vor beneficia de asigurare medicală gratuită, https://cancelaria.gov.md/ro/content/veteranii
neangajati-campul-muncii-vor-beneficia-de-asigurare-medicala-gratuita
10 Legea nr. 205 din 26.11.2020 pentru modificarea unor acte normative, publicată la 25.12.2020 în Monitorul Oficial nr. 360-371, art.
295, https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=124610&lang=ro
11 Regresul împotriva persoanelor responsabile de condamnarea Republicii Moldova la CtEDO este constituțional, cu condiția
constatării vinovăției prin sentință judecătorească, https://www.constcourt.md/libview.php?l=ro&id=860&idc=7&t=/Media/
Noutati/Regresul-impotriva-persoanelor-responsabile-de-condamnarea-Republicii-Moldova-la-CEDO-constitutional-cu-conditia-
constatarii-vinovatiei-prin-sentinta-judecatoreasca/
12 Deputații PAS vor înainta un demers către viceprim-ministrul pentru reintegrare, Alexandru Flenchea, și către procurorul general
Alexandr Stoianoglo în legătură cu dispariția cetățeanului Republicii Moldova Alexandru Rjavitin, https://newsmaker.md/ro/
deputatii-pas-vor-inainta-un-demers-catre-procurorul-general-si-catre-viceprim-ministrul-pentru-reintegrare-ce-solicita-acestia/
13 APEL privind dispariția lui Alexandru Rjavitin, https://promolex.md/16569-a-p-e-l-cu-privire-disparitia-cet-alexandru-rjavitin/?fb
clid=IwAR3k2YdPFlVEl5EZmN6oFzfYxLI6H2ZHqYl77Yns5IbKTDG2CeRrbxUinLE&lang=ro
7
La 30.04.2020, Președinta Comisiei pentru drepturile omului și relații interetnice, Doina Gherman, a
expediat un demers Biroului de reintegrare și Misiunii OSCE în Moldova cu privire la situația din locurile
de detenție din regiunea transnistreană14. Acest demers a venit ca reacție la apelul publicat în aceeași zi
de către Asociația Promo-LEX cu privire la necesitatea monitorizării locurilor de detenție din regiunea
transnistreană și a implementării unor măsuri pentru prevenirea răspândirii virusului COVID-1915.
La 25.06.2020, deputații Stela Macari și Chiril Moțpan au susținut un briefing de presă, la care au
abordat mai multe probleme specifice regiunii transnistrene: existența posturilor de control în Zona de
Securitate, militarizarea regiunii transnistrene, dar și condamnarea unor declarații ale reprezentanților
administrației publice locale din raionul Dubăsari16. Această reacție a avut loc inclusiv în urma Apelului
public al Asociației Promo-LEX din 19.06.2020 cu privire la respectarea obligațiilor pozitive de către
autoritățile constituționale ale Republicii Moldova în raport cu locuitorii regiunii transnistrene17.
În cadrul briefingului din 21.12.2020, deputatul Chiril Moțpan a abordat tema răpirilor săvârșite de
către reprezentanții structurilor de securitate din stânga Nistrului, dar și faptul că aceste cazuri nu sunt
abordate de către membrii CUC. În același timp, Chiril Moțpan a publicat date statistice referitoare la
numărul persoanelor care dețin pretinsa cetățenie a RMN și activează în cadrul autorităților publice ale
Republicii Moldova18.
Activitatea Președinției
Anul 2020 a fost un an electoral prezidențial. Astfel, pe parcursul anului 2020, Președinția a fost condusă
de către Igor Dodon până la data de 23.12.2020, iar începând cu 24.12.2020, Președinte al Republicii
Moldova a devenit Maia Sandu.
În această perioadă, Igor Dodon a avut zeci de vizite în localitățile Republicii Moldova, inclusiv în localitățile
din raionul Dubăsari (stânga Nistrului) – Pârâta19, Coșnița20, Cocieri21, Doroțcaia. Suplimentar, Igor Dodon
a avut minimum trei întrevederi cu președintele raionului Dubăsari, cea mai relevantă întâlnire fiind cea
din 01.06.2020, când a fost abordată problema libertății de circulație, supraaglomerarea feribotului ca
urmare a restricțiilor aplicate de către administrația de facto a regiunii pe timp de pandemie22.
Pe parcursul anului, Președintele Igor Dodon a avut cel puțin trei discuții telefonice anunțate public
cu Vadim Krasnoselski, dar și o întrevedere organizată la Reședința de Stat de la Condrița, unde s-au
abordat mai multe probleme, inclusiv anularea posturilor temporare de „carantină”23.
14 Comisia pentru drepturile omului și relații interetnice, https://drive.google.com/file/d/1r3v5MNJQIRt4AmpLzUpwNh1cl1cL9C0l/
view
15 Promo-LEX/Apel privind necesitatea monitorizării locurilor de detenție din regiunea transnistreană și a implementării de
măsuri pentru prevenirea răspândirii virusului COVID-19 (coronavirus), https://promolex.md/17470-apel-privind-necesitatea-
monitorizarii-locurilor-de-detentie-din-regiunea-transnistreana-si-implementarii-de-masuri-pentru-prevenirea-raspandirii-
virusului-covid-19-coronavirus/?lang=ro
16 Briefing susținut de Andrei Năstase, președintele Platformei DA, și deputații formațiunii Stela Macari și Chiril Moțpan, 25 iunie 2020,
https://bit.ly/3ayBtMI
17 Promo-LEX: Apel public cu privire la respectarea obligațiilor pozitive de către autoritățile constituționale ale Republicii
Moldova în raport cu locuitorii regiunii transnistrene, 19 iunie 2020, https://promolex.md/18049-apel-public-cu-privire-la-
respectarea-obligatiilor-pozitive-de-catre-autoritatile-constitutionale-ale-republicii-moldova-in-raport-cu-locuitorii-regiunii-
transnistrene/?lang=ro
18 Briefing de presă al deputatului Chiril Moțpan, 21 decembrie 2020, https://www.youtube.com/watch?v=3yZuVrVQovQ
19 Președintele Republicii Moldova întreprinde o vizită de lucru în raionul Dubăsari, https://www.presedinte.md/rom/comunicate-de-
presa/presedintele-republicii-moldova-intreprinde-o-vizita-de-lucru-in-raionul-dubasari
20 Preşedintele ţării a avut o întrevedere cu locuitorii din Dubăsari, https://www.presedinte.md/rom/comunicate-de-presa/
presedintele-tarii-a-avut-o-intrevedere-cu-locuitorii-din-dubasari
21 Președintele țării a vizitat satul Cocieri din raionul Dubăsari, https://www.presedinte.md/rom/comunicate-de-presa/presedintele-
tarii-a-vizitat-satul-cocieri-din-raionul-dubasari
22 Președintele Republicii Moldova a avut o întrevedere cu președintele raionului Dubăsari, https://www.presedinte.md/rom/
comunicate-de-presa/presedintele-republicii-moldova-a-avut-o-intrevedere-cu-presedintele-raionului-dubasari
23 Preşedintele Republicii Moldova a avut o întrevedere cu liderul Transnistriei, https://www.presedinte.md/rom/comunicate-de-
presa/presedintele-republicii-moldova-a-avut-o-intrevedere-cu-liderul-transnistriei
8
Pe plan extern, președintele a avut câteva intervenții cu referire la situația regiunii transnistrene. Astfel,
la 29.01.2020, Președintele Igor Dodon a rostit un discurs la sesiunea ordinară a Adunării Parlamentare
a Consiliului Europei. Acesta a menționat că „salută inițiativa Federației Ruse, exprimată în august 2019,
despre intenția de a relua procesul de eliminare a munițiilor de pe teritoriul Republicii Moldova”24.
În februarie 2020, Igor Dodon a efectuat o vizită de lucru la München, Germania, unde a participat la
Conferința Internațională de Securitate. Președintele i-a asigurat pe partenerii externi că acordurile
semnate anterior și politica externă echilibrată vor fi o prioritate pentru actuala guvernare a Republicii
Moldova. În cadrul discuțiilor cu Thomas Greminger, secretarul general al OSCE, președintele a pledat
pentru continuarea „politicii pașilor mici” și implementarea Protocolului „Berlin+”, în reglementarea
conflictului transnistrean25.
La 13.03.2020, Președintele Igor Dodon a avut o întrevedere cu Comisarul pentru Drepturile Omului al
Consiliului Europei. Un subiect aparte în cadrul discuției l-a constituit subiectul cetățenilor Republicii
Moldova care sunt în detenție ilegală în regiunea transnistreană, precum și situația școlilor cu predare
în grafie latină din regiune26.
Cu referire la noul Președinte al Republicii Moldova, Maia Sandu, în cadrul primului interviu în calitate
de Președinte, aceasta a declarat că militează împotriva federalizării Moldovei și insistă asupra retragerii
complete a militarilor ruși din regiunea transnistreană27.
Întâlnire Igor Dodon cu un reprezentant al Misiunii de Pacificare din Federația Rusă
Sursa: www.președinte.md
24 Discursul lui Igor Dodon, Președintele Republicii Moldova, la sesiunea ordinară a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei,
https://presedinte.md/rom/discursuri/d-i-s-c-u-r-s-u-l-domnului-igor-dodon-presedintele-republicii-moldova-la-sesiunea-ordinara-a-adunarii-
parlamentare-a-consiliului-europei?fbclid=IwAR1o9tSOVB_LKit0Qm9WJML4Do55j871U5l-6dOkA30cwS2xbO3PLWNslKo?fbclid=IwAR1o9tSO
VB_LKit0Qm9WJML4Do55j871U5l-6dOkA30cwS2xbO3PLWNslKo
25 Igor Dodon la München: Politica externă echilibrată va fi o prioritate pentru Guvern, https://www.ipn.md/ro/igor-dodon-la-
munchen-politica-externa-echilibrata-va-fi-7965_1071539.html
26 Președintele Republicii Moldova a avut o întrevedere cu Comisarul pentru Drepturile Omului al Consiliului Europei, https://www.
presedinte.md/rom/comunicate-de-presa/presedintele-republicii-moldova-a-avut-o-intrevedere-cu-comisarul-pentru-drepturile-
omului-al-consiliului-europei-48414
27 Maia Sandu: „Armata rusă trebuie să părăsească regiunea transnistreană”, https://www.eurointegration.com.ua/rus/
interview/2020/11/20/7116719/
9
Activitatea Guvernului
Instabilitatea politică a provocat și în anul 2020 schimbări în funcția de Viceprim-ministru pentru

Reintegrare. Până la mijlocul lunii martie 2020, funcția de vicepremier pentru reintegrare a fost deținută
de Alexandru Flenchea. Ulterior, începând cu 16.03.2020 până la 09.11.2020, funcția a revenit din nou
Cristinei Lesnic. Iar în ultimele două luni ale anului 2020, în funcție a fost numită Olga Cebotari. Aceeași
situație s-a produs și în anul 201928. În perioada 2019–2020, funcția de vicepremier pentru reintegrare a
fost deținută de cinci persoane, cu viziuni și abordări distincte. Această situație de incertitudine politică
în raport cu regiunea transnistreană trădează lipsa unei viziuni clare și a unor acțiuni eficiente de lungă
durată în susținerea locuitorilor din stânga Nistrului.
Ca și în anul precedent, vom aborda acțiunile realizate de către Guvern în două categorii: acțiuni
provizorii și acțiuni de lungă durată.
Acțiunile provizorii se referă în principal la reacțiile Guvernului de la Chișinău la acțiunile abuzive

ale administrației de facto de la Tiraspol sau constituie alte acțiuni care au avut scopul de a susține
locuitorii regiunii pe termen scurt.
• Prin intermediul Programului PNUD-UE ,,Măsurile de Promovare a Încrederii (CBM)”, în perioada

15 aprilie 2020 – 15 ianuarie 2021 au fost acoperite costurile de chirie și diurnă pentru 44 de
cadre medicale domiciliate în regiunea transnistreană, dar a căror circulație a fost restricționată
de către administrația de facto.
• Ca urmare a unor noi înțelegeri între Chișinău și Tiraspol, prin intermediul elaborării unor liste
prealabile, a fost relansată libertatea de circulație pentru fermieri, cadre didactice, reprezentanți
ai organelor de poliție, ai penitenciarelor și angajați ai serviciilor de electricitate/gaz din Zona
de Securitate.
• Prin majorarea numărului de curse ale feribotului care face legătura peste râul Nistru între
localitățile Molovata (malul drept) – Molovata Nouă (malul stâng), s-a mărit capacitatea de
transportare a persoanelor și a autovehiculelor.
• S-a simplificat deplasarea locuitorilor din unele sate din raionul Dubăsari (Cocieri, Molovata
Nouă) și s. Varnița din raionul Anenii Noi.
• Vicepremierul și reprezentanții Biroului politici de reintegrare (BPR) au efectuat 27 de vizite în

teritoriu, inclusiv în localitățile din Zona de Securitate și în raionul Dubăsari. Au fost documentate
problemele întâmpinate de către reprezentanții administrației publice locale, agenții economici,
locuitori.
• În vederea soluționării operative a problemelor apărute în Zona de Securitate și în raioanele

din stânga Nistrului, pe perioada stării de urgență și pandemice, a fost instituit un mecanism de
comunicare zilnică dintre echipa BPR și reprezentanții autorităților publice locale.
• La inițiativa BPR, la 19.08.2020 a fost convocată o nouă reuniune a Comisiei guvernamentale

pentru reintegrarea țării, fiind trecute în revistă situația în procesul de negocieri privind
reglementarea transnistreană, starea de lucruri în perioada pandemică în regiune, precum și
alte acțiuni29.
28 Raport: Drepturile omului în regiunea transnistreană a Republicii Moldova. Retrospectiva anului 2019, p. 8, https://promolex.md/
29 Raportul de activitate al Biroului politici de reintegrare pentru anul 2020 (conform acțiunilor stabilite în Planul de acțiuni al Biroului
politici de reintegrare pentru anul 2020), https://gov.md/sites/default/files/raport_pe_realizarea_pa_bpr_2020.pe_site.pdf
10
La solicitarea BPR, delegația Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) a întreprins o vizită tehnică în
data de 6 mai 2020 la Tiraspol, după alte vizite similare la Bălți și Cahul. La 09.06.2020, în cadrul unei
conferințe de presă, Viceprim-ministrul pentru Reintegrare, Cristina Lesnic, a enunțat recomandările
formulate de OMS pentru administrația de facto30:
• instituționalizarea definiției standard de caz pentru persoane care se califică pentru testare la
COVID-19;
• consolidarea capacităților specialiștilor locali în domeniul supravegherii în conformitate cu

standardele internaționale privind supravegherea bazate de evenimente;
• elaborarea procedurilor operaționale standard privind schimbul de informații în comun cu

Agenția Națională de Sănătate Publică ș.a.;
• revizuirea protocoalelor de tratament pentru a fi în conformitate cu Protocoalele de tratament

pentru COVID-19 ale Republicii Moldova;
• înființarea împreună cu spitalele din Chișinău a unor proceduri operaționale standard privind
schimbul de pacienți și de informații etc.
Informațiile publicate ulterior de către BPR, dar și cele provenite din stânga Nistrului, nu arată că
recomandările OMS ar fi fost realizate.
Nu în ultimul rând, sunt relevante acțiunile și discursurile reprezentanților Guvernului de la Chișinău de

la tribuna platformelor internaționale, care au reiterat poziția anterioară a Republicii Moldova față de
situația din regiunea transnistreană:
• În perioada 23-25 iunie, Secretarul de Stat al Afacerilor Externe și Integrării Europene, Gheorghe
Leucă, a participat la lucrările Conferinței anuale a OSCE de evaluare în domeniul securității,
desfășurată în regim de videoconferință. În intervențiile sale, secretarul de stat al MAEIE a
reiterat demersul autorităților moldovenești privind retragerea completă și necondiționată a
Grupului Operativ de Trupe Ruse (GOTR) de pe teritoriul Republicii Moldova, în conformitate cu
principiile și normele dreptului internațional, deciziile Summitului OSCE de la Istanbul din 1999
și în virtutea statutului de neutralitate permanentă consfințit în Constituția Republicii Moldova31.
• În cadrul şedinţei din 15.10.2020 a Consiliului Permanent al OSCE, Delegaţia Republicii Moldova
a adus în atenţia statelor membre ale organizaţiei degradarea situaţiei vizând drepturile omului
în regiunea transnistreană, punând în evidenţă abuzurile comise de regimul de la Tiraspol pe
parcursul ultimelor luni. Delegaţia Republicii Moldova a chemat comunitatea OSCE, în special
mediatorii şi observatorii în formatul „5+2”, să-şi consolideze eforturile în scopul asigurării
protecţiei drepturilor omului în regiunea transnistreană, aflată sub controlul structurilor de la
Tiraspol32.
• În cadrul reuniunii Consiliului Permanent al OSCE din 06.11.2020, la iniţiativa Delegaţiei

Permanente a Republicii Moldova, a fost discutată continuarea acţiunilor abuzive şi provocatoare
ale regimului de la Tiraspol îndreptate împotriva cetățenilor Republicii Moldova domiciliați în
stânga Nistrului33.
30 Recomandările OMS în urma misiunii tehnice în regiunea transnistreană au fost transmise Tiraspolului, https://gov.md/ro/content/
recomandarile-oms-urma-misiunii-tehnice-regiunea-transnistreana-au-fost-transmise
31 Participarea secretarului de stat al afacerilor externe și integrării europene la Conferința anuală a OSCE de evaluare în domeniul
securității 2020, https://mfa.gov.md/ro/content/participarea-secretarului-de-stat-al-afacerilor-externe-si-integrarii-europene-la-
conferinta
32 Republica Moldova a informat statele membre OSCE despre degradarea situaţiei vizând drepturile omului în regiunea
transnistreană, https://mfa.gov.md/ro/content/republica-moldova-informat-statele-membre-osce-despre-degradarea-situatiei-
vizand-drepturile
33 Încălcarea drepturilor omului în regiunea transnistreană a Republicii Moldova și deplasarea netransparentă a tehnicii militare în
Zona de Securitate, discutată la reuniunea Consiliului Permanent al OSCE, https://mfa.gov.md/ro/content/incalcarea-drepturilor-
omului-regiunea-transnistreana-republicii-moldova-si-deplasarea
11
• În cadrul celui de-al 27-lea Consiliu Ministerial al Organizației pentru Securitate și Cooperare
în Europa (OSCE) din 04.12.2020, organizat în format de videoconferință, șeful diplomației
moldovene și-a exprimat îngrijorarea privind abuzurile regimului de la Tiraspol. Acesta a
abordat restricțiile privind libera circulație şi deteriorarea gravă a situației drepturilor omului în
regiunea transnistreană a Republicii Moldova, chemând partenerii implicaţi să contribuie pozitiv
la remedierea situaţiei. Aureliu Ciocoi a reiterat poziţia consecventă a Republicii Moldova privind
necesitatea retragerii trupelor şi stocurilor de muniţii străine de pe teritoriul țării noastre în
conformitate cu statutul de neutralitate prevăzut de Constituție și angajamentele internaționale
asumate de către Federația Rusă în cadrul OSCE34.
Acțiuni de lungă durată

La finele anului 2019, a fost publicat în Monitorul Oficial Planul de acțiuni al Guvernului pentru anii
2020–2023. Doi dintre cei patru indicatori de progres menționați la capitolul XII – Reintegrarea Țării se
referă nemijlocit la promovarea drepturilor omului în regiunea transnistreană35:
1. 4 declaraţii ale Consiliului Ministerial al OSCE cu privire la negocierile în procesul de reglementare
transnistreană aprobate;
2. programe ale activităţilor de reintegrare a ţării aprobate şi implementate;

3. problemele a 8 şcoli cu predare în grafie latină din regiunea transnistreană soluţionate;
4. cel puţin 1000 de persoane ale căror drepturi au fost încălcate în regiunea transnistreană asistate
şi susţinute pentru restabilirea drepturilor lezate.
Prin Hotărârea Guvernului nr. 428 din 24.06.2020 a fost creat Biroul pentru relații cu veteranii (BRV),
iar în septembrie 2020 acesta a devenit funcțional. BRV are statut de direcție în cadrul Cancelariei de
Stat și este subordonat, în aspectele strategico-politice, Prim-ministrului, iar în aspectele administrative
– Secretarului General al Guvernului. Misiunea BRV este de a coordona realizarea priorităților politicii
Guvernului în domeniul protecției sociale și de drept a veteranilor de război participanți la acțiunile
de luptă în cel de-al Doilea Război Mondial, la acțiunile de luptă desfășurate pe teritoriul altor state
și la acțiunile de luptă pentru apărarea integrității teritoriale și independenței Republicii Moldova,
a participanților la lichidarea consecințelor catastrofei de la Centrala atomoelectrică de la Cernobîl,
precum și a membrilor familiilor acestora36.
Comparativ cu anul precedent, în anul 2020, dialogul și interacțiunea s-au intensificat în cadrul grupurilor
de lucru sectoriale, acestea fiind convocate în 26 de ședințe de lucru (21 în 2019), cele mai frecvente
întruniri au avut loc între experții din domeniile transport auto (4), educație (3), ocrotirea sănătății (3),
telecomunicații (2), drepturile omului (2), economie (2), probleme vamale (2), transport feroviar (2).
Pe parcursul anului 2020 nu s-a reușit convocarea niciunei runde oficiale de negocieri în formatul „5+2”,
deși delegația moldovenească a avut mai multe inițiative în acest sens 37.
În perioada 01.01-10.02.2020 a fost organizat concursul de proiecte în cadrul Programului activităţilor
de reintegrare a ţării pentru anul 2020, în vederea implementării căruia au fost prevăzute alocații din
bugetul de stat în valoare de 15 milioane de lei. Din totalul de 120 de proiecte au fost selectate 42 cele
mai competitive și cu impact social-economic major, a căror listă a fost publicată în Hotărârea Guvernului
34 Participarea ministrului de externe Aureliu Ciocoi la Consiliul Ministerial al OSCE de la Tirana, https://mfa.gov.md/ro/content/
participarea-ministrului-de-externe-aureliu-ciocoi-la-consiliul-ministerial-al-osce-de-la?fbclid=IwAR3GxW42oiCkkrDvkoBRJsWqcw
Jx-3gHUAdCmbJzbruCKyr70cuDyyAXV3s
35 Hotărârea Guvernului nr. 636 din 11.12.2019 cu privire la aprobarea Planului de acțiuni al Guvernului pentru anii 2020–2023,
Monitorul Oficial nr. 378-379/976 din 13.12.2019, https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=124222&lang=ro
36 Biroul pentru relații cu veteranii, https://cancelaria.gov.md/ro/apc/biroul-pentru-relatii-cu-veteranii-0
12
nr. 256 din 29.04.202038. Până la 31 decembrie 2020 au fost implementate cu succes toate cele 42 de
proiecte planificate, ceea ce constituie 100%. Acesta este cel de-al 13-lea program destinat activităților
de reintegrare a țării, iar în total, în perioada 2011–2020, au fost finanțate 435 de proiecte în valoare de
126,74 milioane de lei 39.
Monitorizarea implementării deciziilor protocolare
Ca și în anii precedenți, vom trece în revistă progresele înregistrate în privința implementării deciziilor
protocolare încheiate între Chișinău și Tiraspol40. Monitorizarea executării acestor acte determină
implicit monitorizarea angajamentelor asumate anterior de către autoritățile constituționale și de către
administrația de facto a regiunii transnistrene.
Decizia protocolară cu privire la aplicarea apostilei pe actele de studii din regiunea

transnistreană
Mecanismul apostilării diplomelor de model neutru a funcționat plenar, în conformitate cu cele agreate
în Decizia protocolară din 25.11.2017 și prevederile cadrului normativ în vigoare.
În perioada 28.03.2018 – 04.01.2021, au fost apostilate 400 de acte de studii de acest gen (Italia – 89,
SUA – 53, Bulgaria – 48, Israel – 33, Polonia – 32, Franța – 28, Spania – 16, Marea Britanie – 15, Austria
– 13, Olanda – 13, Slovenia – 10, Turcia – 10 etc.), iar cerințele înaintate pentru supralegalizarea acestor
diplome sunt o consecință a rezervelor declarate de unele state care sunt în drept să le formuleze prin
prisma legislației naționale în vigoare, a neratificării Convenției de la Haga din 05 octombrie 1961 sau
a situației specifice din partea R.F. Germania, care a declarat rezerve față de toate diplomele emise pe
întregul teritoriu al Republicii Moldova41.
Decizia protocolară cu privire la participarea în traficul rutier internațional a autovehiculelor

din regiunea transnistreană care nu desfășoară activități comerciale
La 30.09.2020, între Chișinău și Tiraspol a fost semnat un protocol adițional. Începând cu această dată,
persoanele din stânga Nistrului au posibilitatea de a înmatricula și remorcile automobilelor42.
Potrivit datelor din Registrul de stat al transporturilor, în perioada 01.09.2018 – 22.04.2021, în
subdiviziunile din or. Tiraspol și or. Râbnița au fost înmatriculate cu plăci neutre 4881 de vehicule,
dintre care 3618 vehicule la Tiraspol şi 1263 de vehicule la Râbniţa. Cifrele totale sunt nesemnificative,
ținând cont că mecanismul vizează 115 mii de autovehicule din regiune.
De asemenea, conform datelor din Registrul de stat al conducătorilor auto, pentru perioada 01.10.2018
– 17.04.2021, din numărul total de „permise de conducere”, emise în regiune, au fost preschimbate în
permise de conducere naționale ale Republicii Moldova 11487 de permise43.
38 Hotărârea Guvernului nr. 256 din 29.04.2020 cu privire la aprobarea Programului activităților de reintegrare a țării pentru anul
2020, https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=121310&lang=ro
40 Arhiva actelor semnate în cadrul procesului de reglementare, https://gov.md/ro/content/arhiva-actelor-semnate-cadrul-
procesului-de-reglementare
42 Protocol adițional la Decizia protocolară din 24.04.2018, https://gov.md/sites/default/files/advance_page/cover_img/protocol_
aditional_dp_24.04.2018.pdf
43 Numărul autovehiculelor cu numere de înmatriculare transnistrene care traversează frontiera de stat moldo-ucraineană pe
segmentul central (transnistrean) s-a diminuat, https://gov.md/ro/content/numarul-autovehiculelor-cu-numere-de-inmatriculare-
transnistrene-care-traverseaza-frontiera
13
În perioada 17 martie – 02 iunie și 01 septembrie – 01 octombrie 2020 a fost sistat programul de
lucru al celor două subdiviziuni ale Agenției Servicii Publice (ASP) din orașele Tiraspol și Râbnița, din
considerente sanitar-epidemiologice și de evaluare a eficienței.
Pe 22 februarie 2021, în cadrul întrevederii Prim-ministrului interimar Aureliu Ciocoi cu Ambasadorul

Ucrainei în Moldova, Marko Șevcenko, au fost reconfirmate „înțelegerile privind admiterea, începând
cu 1 septembrie 2021, în traficul rutier internațional doar a automobilelor din regiunea transnistreană
a Republicii Moldova care dispun de plăcuțe de înmatriculare de model convenit cu abțibildul «MD»,
pe lângă autovehiculele înregistrate conform legislației Republicii Moldova”44. Astfel, din 1 septembrie
2021 urmează să fie pus capăt practicii tacite de admitere pe teritoriul Ucrainei a autoturismelor
înmatriculate de către administrația de facto a regiunii transnistrene45.
Decizia protocolară cu privire la realizarea mecanismului din anul 2006 (accesul la terenurile
agricole din raionul Dubăsari)
În anul 2020, problema accesului la terenuri a fost determinată inițial de condițiile de acces impuse
de administrația secesionistă – certificate de folosință temporară obținute de la administrația de facto
a orașului Dubăsari. În raportul precedent am menționat că „Mecanismul din 2006”, contrar Hotărârii
CtEDO în cauza Sandu și alții, nu înlătură toate restricțiile referitoare la accesul liber și necondiționat la
terenurile agricole din raionul Dubăsari. Însă acest mecanism a fost considerat unica posibilitate de a
obține acces la terenuri46.
Ca și în anul 2019, doar 90% din fermieri au fost documentați conform ,,Mecanismului din 2006”. Din
suprafața totală a terenurilor, 97,58% au fost prelucrate, însămânțate și s-a adunat recolta. Potrivit BPR,
o problemă notificată constant a fost cea referitoare la controalele efectuate și taxele de trecere aplicate
la punctele de control transnistrene în cazul trecerilor multiple și în cantități mai mari ale fructelor,
legumelor și ale culturilor transportate pe malul drept al Nistrului pentru scopuri comerciale47.
Totuși, specifice pentru anul 2020 au fost restricțiile aplicate de către administrația de la Tiraspol sub
pretextul pandemiei de COVID-19. Începând cu 17.03.2020, contrar angajamentelor anterioare, a fost
restricționat acccesul mai multor categorii de persoane, inclusiv al fermierilor. În urma negocierilor
dintre Chișinău și Tiraspol, a fost decis că fermierii din raionul Dubăsari vor avea acces la terenuri după
data de 28.03.2020, și doar după elaborarea unor noi liste, care urmează a fi coordonate cu administrația
de facto. Suplimentar, abia la 26.05.2020, alți 35 de fermieri din localitatea Doroțcaia, raionul Dubăsari,
au avut posibilitatea de a circula spre terenurile de pășunat, procedura fiind identică cu cea anterioară:
elaborarea listelor cu datele persoanelor ce au fost agreate de Chișinău și Tiraspol48.
Decizia protocolară despre funcționarea școlilor moldovenești care folosesc alfabetul latin
Privitor la cele opt instituții de învățământ cu predare în limba română din stânga Nistrului și mun.
Bender, în anul 2020 nu au fost atinse progrese consistente. În perioada 16 martie – 01 septembrie
2020, ca urmare a stării de urgență instituite de către administrația de facto, libera circulație a elevilor
și personalului din aceste instituții a fost afectată. În această perioadă, BPR s-a implicat de fiecare dată
pentru a soluționa problema ridicării salariilor de la ATM-urile amplasate pe malul drept al Nistrului,
44 Premierul interimar Aureliu Ciocoi a discutat agenda bilaterală cu Marko Șevcenko, ambasadorul Ucrainei la Chișinău, https://mfa.
gov.md/ro/content/premierul-interimar-aureliu-ciocoi-discutat-agenda-bilaterala-cu-marko-sevcenko-ambasadorul
45 IPRE, Notă analitică nr. 2/2021, „Din 1 septembrie 2021 se va circula în afară doar cu «plăcuțe neutre»”, autor: Alexandru Flenchea,
Chișinău, 16 aprilie 2021, http://ipre.md/wp-content/uploads/2021/04/Nota-Analitica-IPRE_2_2021_placute-de-inmatriculare_A.
Flenchea_16.04.2021_final_fin.pdf
48 Raport: Situația respectării drepturilor omului în regiunea transnistreană pe timp de pandemie COVID-19, p. 14, https://promolex.
md/wp-content/uploads/2020/06/Raport_Regiunea-transnistreana_COVID-19.pdf
14
asigurării accesului directorilor și al cadrelor strict necesare la sediile instituțiilor, precum și a facilitării
deplasării materialelor de uz educațional49. Abia odată cu reluarea noului an școlar (2020–2021) a fost
reactivat mecanismul de deplasare al acestora în baza carnetelor de elev și a legitimațiilor de serviciu.
Activitatea Comisiei Unificate de Control (CUC)
Pe parcursul anului 2020 au fost convocate 42 de ședințe ale Comisiei Unificate de Control (CUC), 56
de ședințe ale Comandamentului Militar Întrunit (CMÎ) și 19 întruniri de lucru ale copreședinților CUC,
reprezentanților Ucrainei și Misiunii OSCE în Moldova.
Potrivit informațiilor prezentate de către BPR50, delegația Republicii Moldova în CUC a întreprins acțiuni
constante pentru:
• a soluționa problema liberei circulații și cea a evacuării infrastructurii suplimentare a posturilor

neautorizate de control transnistrene (37 în martie 2020, reduse până la 13 în noiembrie 2020),
instalate de către Tiraspol sub pretinsul pretext de a preveni și a combate răspândirea pandemiei
COVID-19;
• a elucida cazurile de reținere ilegală a unor cetățeni de către exponenții structurilor de securitate
din regiune;
• a reflecta obiectiv în rapoarte incidente petrecute în perimetrul de responsabilitate al forțelor

de pacificare;
• a asigura ordinea publică în localitățile amplasate în Zona de Securitate, inclusiv în datele de
01 și 15 noiembrie 2020, când au fost desfășurate ambele tururi pentru alegerea Președintelui
Republicii Moldova.
În același timp, trebuie remarcat că din cele 83 de incidente fixate pe parcursul anului 2020, 33 de
incidente nu au fost documentate de observatorii militari din cauza blocării din partea componentei
militare transnistrene. Din cele 83 de incidente, 24 țin de instalarea ,,posturilor mobile grănicerești”, 19
sunt încălcări ale regimului Zonei de Securitate, dintre care 7 se referă la deplasarea tehnicii militare.
1.2 ROLUL ȘI IMPLICAREA ORGANIZAȚIILOR INTERNAȚIONALE
Consiliul Europei
Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO)
Pe parcursul anului 2020, au fost pronunțate două hotărâri cu referire la violarea drepturilor omului în
regiunea transnistreană:
• În cauza Cazac și Surchicean v. Moldova și Rusia, cauza nr. 22365/10, Curtea a adoptat
hotărârea la data de 07.01.2020, prin care a constatat încălcarea art. 3, 5, 6 și 13, combinată cu
art. 3 din Convenție pentru privarea de libertate, condamnarea și detenția în condiții inumane
a primului reclamant. De asemenea, Curtea a constatat încălcarea art. 8 din Convenție pentru
percheziția ilegală a apartamentului reclamanților și pentru restricția ilegală în dreptul celui de-
al doilea reclamant de a vizita primul reclamant în detenție. Guvernul Federației Ruse urmează
să achite 42 000 de euro cu titlu de prejudicii morale pentru reclamanți și 4000 de euro cu titlu
de costuri și cheltuieli pentru reprezentare.
49 Raportul de activitate al Biroului politici de reintegrare pentru anul 2020 (conform acțiunilor stabilite în Planul de acțiuni al
Biroului politici de reintegrare pentru anul 2020), https://gov.md/sites/default/files/raport_pe_realizarea_pa_bpr_2020.pe_site.pdf
50 Ibidem.
15
• În cauza Oprea și alții v. Moldova și Rusia, nr. 36545/06, Curtea a adoptat hotărârea la data
de 18.02.2020, prin care a constatat încălcarea art. 1 din Protocolul 1 din Convenție ca urmare
a restricțiilor aplicate de administrația de facto a regiunii transnistrene în calea accesului liber
la terenurile agricole. Guvernul Federației Ruse urmează să achite celor 42 de reclamanți suma
totală de 63 de mii de euro cu titlu de prejudicii morale și 4000 de euro cu titlu de costuri și
cheltuieli de reprezentare.
Comitetul de Miniștri
La 3 septembrie 2020, Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei (Comitetul de Miniștri) a adoptat,

pentru prima dată după cinci ani, o Rezoluție interimară (a 4-a la număr) în cadrul grupului Catan și alții
(„dosarul școlilor”)51. Prin Rezoluția din 3 septembrie 2020, Comitetul de Miniștri reiterează și confirmă
constatările fundamentale cu privire la responsabilitatea Federației Ruse pentru încălcarea drepturilor
omului în regiunea transnistreană a Republicii Moldova, ca urmare a suportului militar, economic și
politic oferit administrației de facto de la Tiraspol. Suplimentar, Comitetul de Miniștri insistă asupra
importanței fundamentale a educației primare și secundare pentru succesul viitor al fiecărui copil și
asupra dreptului solicitanților de a continua să primească educație în limba maternă, fără obstacole
și hărțuire. Astfel, cu toate că au trecut aproape 16 ani de la primele încălcări ale dreptului la educație
în regiunea transnistreană a Republicii Moldova, reclamanții încă nu au beneficiat de nicio formă de
remediere a încălcărilor constatate, inclusiv prejudiciile morale dispuse.
Astfel, prin Rezoluția interimară din 3 septembrie 2020, Comitetul de Miniștri a constatat cu profund
regret că, deși au trecut aproape opt ani de la pronunțarea hotărârii în cauza Catan și alții, autoritățile
ruse au eșuat în a ajunge la un răspuns acceptabil în vederea executării acestei hotărâri, dar și referitor
la solicitarea de a prezenta un plan de acțiune care să stabilească măsurile concrete de executare a
hotărârilor din acest grup.
De asemenea, a reiterat cu insistență obligația necondiționată a fiecărui stat, conform art. 46, par. 1
al Convenției, de a respecta hotărârile definitive în cazurile în care este parte. Totodată, Comitetul
de Miniștri a îndemnat cu fermitate autoritățile ruse să execute hotărârile din Grupul Catan, atât din
perspectiva satisfacției echitabile, cât și din perspectiva prezentării unui plan concret de acțiuni, până la
ședința Comitetului de Miniștri din martie 2021, referitor la executarea măsurilor generale52.
În pofida deciziilor adoptate de Comitetul de Miniștri începând cu anul 2013, problemele vechi ale
celor opt instituții de învățământ cu predare în limba română din regiunea transnistreană sunt actuale
și astăzi:
• neexecutarea de către Federația Rusă a celor trei hotărâri ale CtEDO din „dosarul școlilor” (Catan
și alții, Bobeico și alții, Iovcev și alții);
• lipsa evoluțiilor referitoare la reîntoarcerea sediilor sau identificarea unor alternative conforme
necesităților educaționale;
• provocări în calea asigurării liberei circulații a cadrelor didactice, a personalului și a elevilor, a

mărfurilor și a bunurilor destinate școlilor, inclusiv în zilele de weekend;
51 Rezoluția interimară a Comitetului de Miniștri în grupul Catan și alții contra Rusiei, adoptată la 3 septembrie 2020 la ședința
1377bis, https://search.coe.int/cm/Pages/result_details.aspx?ObjectID=09000016809f6c10
52 Comitetul de Miniștri CoE reiterează obligația Rusiei de a executa integral hotărârile CtEDO în „dosarul școlilor”, https://
promolex.md/18638-comitetul-de-ministri-coe-reitereaza-obligatia-rusiei-de-a-executa-integral-hotararile-ctedo-in-dosarul-
scolilor/?print=print&lang=ro
16
• existența în continuare a citațiilor venite pe adresa instituțiilor de învățământ cu solicitarea
prezentării listelor de elevi, precum și a invitațiilor nominale pentru elevi pentru a se prezenta
la pretinsele centre militare locale din regiunea transnistreană53.
Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE)
La 10.04.2020, Vicepremierul pentru Reintegrare, Cristina Lesnic, a solicitat convocarea în regim de

urgență a reuniunii în formatul „5+2” pentru a discuta măsurile și a identifica soluții rapide de intervenire
în situația COVID-19 din regiunea transnistreană. Printr-un comunicat din 28.04.2020, Biroul politici de
reintegrare a anunțat că regretă decizia OSCE cu privire la lipsa planurilor pentru convocarea ședinței
în formatul „5+2” pe durata situației de urgență. De remarcat că ședința în formatul „5+2” nu a mai fost
organizată pe parcursul anului 2020.
În cadrul ședinței Consiliului Permanent al OSCE din 22.10.2020, Șeful Misiunii OSCE în Moldova
a prezentat raportul semestrial de activitate a Misiunii. Raportul subliniază gravitatea situației în
domeniul respectării drepturilor omului, ca urmare a instalării posturilor ilegale de control de-a lungul
liniei administrative, îngrădirea liberei circulaţii de către regimul de la Tiraspol și recomandă asigurarea
deplinătății drepturilor locuitorilor acestei regiuni 54.
În cadrul celei de-a 27-a reuniuni a Consiliului Ministerial al OSCE, ce a avut loc la 3-4 decembrie 2020,
a fost aprobată o Declarație cu privire la procesul de negocieri în formatul „5+2” privind reglementarea
transnistreană. Prin această declarație, statele participante la OSCE și-au reafirmat poziția de a identifica
o soluție cuprinzătoare, pașnică și durabilă a conflictului transnistrean. De asemenea, s-a încurajat
sporirea interacțiunii și a coordonării în gestionarea provocărilor legate de pandemia COVID-19,
intensificarea eforturilor pentru a asigura protecția drepturilor omului, precum și s-au discutat alte
probleme care erau pe ordinea de zi a delegaților55.
Uniunea Europeană
Ambasadorii statelor membre ale Uniunii Europene au aprobat stabilirea unui regim de sancțiuni al UE
pentru nerespectarea drepturilor omului, pe care unii îl numesc drept versiunea proprie a UE pentru
Legea Magnitsky. Acest mecanism a intrat efectiv în vigoare de Ziua Drepturilor Omului, pe 10 decembrie
2020. Sancțiunile impuse se referă în principal la blocarea conturilor bancare, restricții de călătorie și
se vor putea aplica atât pentru actorii statali, cât și nonstatali din întreaga lume, deci nu doar pentru
membrii statelor UE.
Sancțiunile se pot aplica persoanelor și entităților pe care blocul comunitar le consideră responsabile
pentru acte de genocid, crime împotriva umanității, tortură, tratamente sau pedepse inumane sau
degradante, sclavie, condamnări extrajudiciare și sumare sau execuții și ucideri arbitrare, dispariții
forțate de persoane și arestări sau detenții arbitrare. Sancțiunile pot fi impuse și persoanelor implicate
în traficul de ființe umane, abuzuri ale drepturilor omului, violențe sexuale și de gen, încălcări sau
abuzuri ale libertății de întruniri pașnice, precum și libertății de asociere, de opinie și de religie dacă se
consideră că abuzurile sunt „răspândite și sistematice”56.
53 Libera circulație pentru cadrele didactice și elevi și tema citațiilor venite pe adresa instituțiilor de învățământ – subiecte prioritare
pe agenda grupurilor de lucru pentru educație, https://gov.md/ro/content/libera-circulatie-pentru-cadrele-didactice-si-elevi-si-
tema-citatiilor-venite-adresa
54 Evoluţiile în procesul de reglementare transnistreană au fost discutate în cadrul Consiliului Permanent al OSCE, https://gov.md/ro/
content/evolutiile-procesul-de-reglementare-transnistreana-au-fost-discutate-cadrul-consiliului
55 Miniștrii de externe ai statelor participante la OSCE au remarcat necesitatea interconectării permanente a celor două maluri ale
Nistrului, inclusiv în gestionarea provocărilor generate de pandemia COVID-19, https://gov.md/ro/content/ministrii-de-externe-ai-
statelor-participante-la-osce-au-remarcat-necesitatea
56 Decizia Consiliului Uniunii Europene 2020/1998 din 7 decembrie 2020 cu privire la măsurile restrictive împotriva abuzurilor
grave de drepturile omului, https://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/?uri=uriserv%3AOJ.LI.2020.410.01.0001.01.
ENG&toc=OJ%3AL%3A2020%3A410I%3ATOC
17
Totuși, experiența Uniunii Europene referitoare la aplicarea anumitor sancțiuni nu începe în anul 2020.
Prin decizia Consiliului UE din 25 februarie 2008 au fost aplicate măsuri restrictive în privința liderilor
regiunii transnistrene a Republicii Moldova. Aceste măsuri între timp au fost suspendate, ulterior
reactivate57. La data de 29 octombrie 2020, Consiliul Uniunii Europene a adoptat o nouă decizie prin
care a prelungit aceste sancțiuni până la data de 31 octombrie 202158.
1.3 AUTORITĂȚILE FEDERAȚIEI RUSE
În perioada de referință, Federația Rusă a continuat să sprijine administrația de facto de la Tiraspol prin
susținerea politică, economică și militară acordată necondiționat.
Susținerea politică
Prin diverse căi și metode, autoritățile sau reprezentanții de rang înalt ai Federației Ruse au continuat
acțiunile de susținere politică a regimului de la Tiraspol:
• În încercarea de a condamna abuzurile la care este supus liderul comunist Oleg Horjan în locurile
de detenție din regiunea transnistreană, doi deputați din Duma Federației Ruse (Iuri Afonin,
Dmitri Novikov) s-au referit la regiunea transnistreană ca stat. Aparent, o reacție din partea
autorităților moldovenești a lipsit, dar cel mai probabil acest lucru se datorează faptului că acest
mesaj nu a fost mediatizat în mass-media de la Chișinău59.
• În perioada 25 iunie – 1 iulie 2020, a avut loc Referendumul pentru modificarea Constituției
Federației Ruse. Pe teritoriul Republicii Moldova au fost deschise trei secții de votare, dintre
care una la sediul Ambasadei Rusiei în Moldova. Altele două au fost deschise pe teritoriul
regiunii transnistrene, fără o coordonare prealabilă cu autoritățile Republicii Moldova. Potrivit
informațiilor provenite din stânga Nistrului, votarea în regiunea transnistreană a durat din 29
iunie până la 1 iulie 2020. La cele două secții de votare deschise în or. Tiraspol au participat
12 244 de cetățeni ruși, iar 94% dintre ei au votat pentru modificarea Constituției60.
• La 22 octombrie 2020, în cadrul unui mese rotunde care s-a desfășurat în regim online, au
avut loc discuții între deputații Dumei Federației Ruse și oficiali din cadrul administrației de
facto de la Tiraspol. Discuțiile s-au rezumat la ajutorul financiar acordat de către Rusia anual, la
modificarea legislației locale potrivit modelului rus și la oportunitățile de colaborare pe viitor61.
• La 29 noiembrie 2020 în regiunea transnistreană au fost organizate alegeri în „Sovietul Suprem”,

dar și în consiliile locale raionale și sătești. În perioada „campaniei electorale” o delegație
formată din deputați ruși a desfășurat activități de agitație electorală62, iar unii dintre aceștia au
participat și la monitorizarea așa-numitelor alegeri63.
57 Decizia Consiliului Uniunii Europene din 27 septembrie 2010 cu privire la măsurile restrictive împotriva liderilor regiunii
transnistrene a Republicii Moldova, https://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/?uri=uriserv%3AOJ.L_.2010.253.01.0054.01.
ENG&toc=OJ%3AL%3A2010%3A253%3ATOC#document1
58 Decizia Consiliului Uniunii Europene din 29 octombrie 2020 cu privire la amendarea Deciziei 2010/573/CFSP cu privire la
măsurile restrictive împotriva liderilor regiunii transnistrene a Republicii Moldova, https://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/
TXT/?uri=CELEX%3A32020D1586#document1
59 Deputați din Duma Federației Ruse: Viața și sănătatea lui Oleg Horjan este în pericol! https://www.youtube.com/
watch?v=a9JCC5Yg4b8
60 Despre rezultatele referendumului de modificare a Constituției Rusiei, https://www.cikpmr.com/news-page/ob-itogakh-
obshcherossijskogo-golosovaniya-po-voprosu-odobreniya-izmenenij-v-konstitutsiyu-rf.html
61 Colaborare cu deputații Dumei Federației Ruse, masă rotundă online, 22.10.2020, https://www.youtube.com/
watch?v=bhGWOMAuJHc&t=166s
62 Delegație de ruși în Transnistria: senatorii au monitorizat alegerile, iar deputații s-au întâlnit cu alegătorii, https://tv.pgtrk.com/ru/
news/20201129/101086
63 În regiunea transnistreană a venit o delegație a Parlamentului rus, https://novostipmr.com/ru/news/20-11-28/deputat-gosdumy-
rf-o-vizite-v-pmr-dlya-nas-eto-vozmozhnost
18
• În anul 2020, nu au lipsit deplasările tradiționale la Moscova ale reprezentanților regimului
de la Tiraspol. La mijlocul lunii decembrie 2020, liderul de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, în
cadrul unei „vizite de lucru”, a avut întrevederi cu oficiali ruși de rang înalt: Farit Muhametșin,
membru al Consiliului Federației, care în perioada 2012–2018 a deținut funcția de Ambasador al
Federației Ruse în Moldova64, Aleksandr Pankin, Viceminstru al Afacerilor Externe al Federației
Ruse65, Dmitri Kozak, Reprezentantul Special al Președintelui Federației Ruse pentru dezvoltarea
relațiilor comercial-economice cu Republica Moldova66.
O delegație de deputați ruși în vizită în regiunea transnistreană
Sursa: www.novostipmr.com
Susținerea economică
Federația Rusă a continuat să transfere administrației de facto sume importante de bani sub forma
unor ajutoare umanitare. În realitate, aceste acțiuni reprezintă o susținere a așa- numitului sistem
social al regiunii. Astfel, la 26 august67 și 9 decembrie 202068, Tiraspolul a recepționat ajutoare destinate
celor peste 146 de mii de pensionari din stânga Nistrului. Ajutoarele financiare acordate se ridică la
suma totală de peste 2,5 mil. de euro. Suportul direct acordat regiunii transnistrene, fără acordul sau
notificarea autorităților de la Chișinău, contravine Acordurilor bilaterale (Rusia–Moldova) și normelor
dreptului internațional.
64 Farit Muhametșin, http://mfa-pmr.org/ru/node/8256

65 Aleksandr Pankin, http://mfa-pmr.org/ru/node/8257
66 Dmitri Kozak, http://mfa-pmr.org/ru/node/8262
67 Liderul de la Tiraspol a decis repartizarea suplimentelor la pensii până la 2 septembrie, http://president.gospmr.org/press-
sluzhba/novosti/prezident-poruchil-viplatitj-rossiyskie-nadbavki-k-pensii-do-dnya-respubliki.html
68 Liderul de la Tiraspol a decis repartizarea suplimentelor la pensii până la 31 decembrie, http://president.gospmr.org/press-
sluzhba/novosti/po-porucheniyu-prezidenta-pmr-pensioneri-poluchat-rossiyskuyu-doplatu-k-pensii-za-ostavshiysya-do-kontsa-
2020-goda-period-v-techenie-tekuschego-mesyatsa.html
19
Susținerea militară
În această perioadă, Grupul Operativ al Trupelor Ruse (GOTR) a continuat să organizeze exerciții militare,
în același timp, a continuat să implice populația civilă în acțiunile sale cu caracter militar. Militarii ruși
au continuat în anul 2020 să ofere lecții de istorie și să organizeze excursii pentru copiii din regiune69.
Chiar dacă în această perioadă autoritățile constituționale au condamnat acțiunile GOTR, mai ales cele în
care au fost implicați copii, militarii ruși din regiunea transnistreană au continuat acțiunile sfidătoare70.
Din perspectiva activității GOTR, constatăm că anul 2020 nu s-a deosebit cu nimic de anii precedenți. În
continuare GOTR desfășoară acțiuni sfidătoare, în continuare autoritățile constituționale de la Chișinău
se rezumă la condamnări de rutină și în continuare nimic nu se schimbă la acest capitol.
1.4 ADMINISTRAȚIA DE FACTO A REGIUNII TRANSNISTRENE
Din perspectiva fenomenelor de încălcare a drepturilor omului existente în regiunea transnistreană,

acțiunile administrației de facto a regiunii transnistrene în anul 2020 pot fi grupate după cum urmează:
• restricții referitoare la libertatea de circulație;
• răpiri de persoane;
• limitarea libertății de exprimare și lupta cu „extremiștii”.
Aceste aspecte sunt abordate în prezentul raport la secțiunea „Probleme actuale”.
Pe lângă fenomenele menționate supra, la 29.11.2020, în regiunea transnistreană au fost organizate

alegeri pentru „Sovietul Suprem” și consiliile locale.
Pentru cele 33 de locuri în „Sovietul Suprem” au concurat 45 de concurenți. Doar în 10 din cele 33 de
circumscripții a existat competiție, chiar dacă a fost una formală. În două circumscripții s-au înregistrat
trei candidați, iar în alte opt circumscripții – câte doi candidați. În 23 de circumscripții, a candidat o
singură persoană, care era membră sau afiliată a partidului de guvernare „Obnovlenie”, partid care se
presupune că este finanțat de holdingul Sheriff71.
Candidații independenți, care nu reprezintă partidul de la putere, de regulă, nu sunt înregistrați. De cele
mai multe ori, refuzul de a înregistra candidatura nu este explicată de autoritatea electorală locală. Unul
dintre candidații care nu au fost înscriși în cursă la aceste alegeri este analistul politic transnistrean
Anatoli Dirun, șeful Școlii de studii politice72. Anatoli Dirun a încercat să candideze pentru un mandat în
„Sovietul Suprem” și acum cinci ani, la alegerile precedente, însă și atunci pachetul de documente colectat
de echipa sa a fost respins. Anatoli Dirun a contestat în instanțele locale refuzul „Comisiei Electorale de
la Tiraspol” de a-l înregistra în cursa electorală. Chiar dacă a câștigat procesul și a fost înregistrat pentru
alegeri, acesta nu a avut posibilitatea efectivă să-și facă campanie electorală în cele câteva zile care mai
rămăseseră până la alegeri73.
69 Sumarul activităților pentru anul 2020, https://function.mil.ru/news_page/country/more.htm?id=12332075@egNews

70 10 copii din stânga Nistrului au depus jurământ în organizaţia militară „Armata Tânără a Federaţiei Ruse”. Chişinăul condamnă
aceste acţiuni, http://tvrmoldova.md/actualitate/10-copii-din-stanga-nistrului-au-depus-juramant-in-organizatia-militara-armata-
tanara-a-federatiei-ruse-chisinaul-condamna-aceste-actiuni/
71 La alegerile pentru Sovietul Suprem din regiunea transnistreană a rămas numai Sheriff, https://newsmaker.md/rus/novosti/
pridnestrovtsy-vyberut-iz-odnogo-zla-na-vyborah-v-verhovnyy-sovet-pridnestrovya-ostalsya-tolko-sherif/
72 Organizație neguvernamentală din Tiraspol.
73 Alegeri cu final așteptat pentru o fantomă politică: Sovietul Suprem de la Tiraspol, https://moldova.europalibera.org/a/30975067.
html
20
Potrivit informațiilor prezentate de către pretinsa „Comisie Electorală de la Tiraspol”, rata de participare
a fost de 27,79%, numărul total de alegători care au participat la alegeri a fost de 113 916 persoane. Este
important de menționat că în stânga Nistrului nu există un prag de validare a alegerilor, scrutinul este
validat indiferent de procentul prezenței alegătorilor. 31 din cei 33 de „deputați” și-au păstrat mandatul
deținut în „Sovietul Suprem” precedent. Niciunul dintre candidații de alternativă, care nu erau afiliați cu
„Obnovlenie” sau cu holdingul Sheriff, nu a fost ales în „Sovietul Suprem”.
În regiunea transnistreană în buletinele de vot există rubrica „împotriva tuturor”. Aceasta a fost bifată
de 20,39% dintre alegătorii care s-au prezentat la votare, iar 4,3% dintre buletine au fost stricate. Prin
urmare, un sfert dintre cei care s-au prezentat la alegerile din regiune nu au susținut candidații înscriși
în cursă.
21
II. PROBLEME ACTUALE
În raportul tematic elaborat de Asociația Promo-LEX pentru perioada 12 martie – 1 iunie 2020, au fost
scoase în evidență cele mai grave limitări ale drepturilor omului sub pretextul prevenirii răspândirii
pandemiei de COVID-1974. Ulterior acestei date însă limitările au continuat, fiind invocate aceleași
pretexte de prevenire a răspândirii COVID-19.
Măsurile restrictive impuse de pandemia COVID-19 au determinat creșterea semnificativă a numărului de

cazuri de violență împotriva femeilor. Potrivit unor date statistice prezentate de Asociația „Interacțiune”
(NGO Interaction), în anul 2020, numărul de persoane care au apelat la linia de încredere a crescut de la
1430 la 1801 față de anul 2019.
În această perioadă, în una dintre cele două ședințe ale Grupurilor de lucru sectoriale (GL) organizate în
anul 2020, a fost abordată problema violenței în familie. Delegația Chișinăului a fost condusă de Mihail
Cotorobai, Avocat al Poporului, și compusă din reprezentanți ai autorităților naționale relevante și ai
Centrului de Drept al Femeilor. Potrivit agendei stabilite anterior, subiectul examinat s-a axat pe aspecte
ce țin de prevenirea și combaterea violenței în familie, inclusiv a violenței faţă de femei prin prisma
prevederilor Convenției Consiliului Europei privind prevenirea și combaterea violenței împotriva
femeilor și a violenței domestice (Convenția de la Istanbul) .75
Cu toate acestea, în regiunea transnistreană victimele violenței în familie nu pot beneficia de măsuri
de protecție, deoarece măsurile de protecție garantate de legislația națională nu vor putea fi puse în
aplicare în regiunea transnistreană76.
2.1 LIBERTATEA DE CIRCULAȚIE
Administrația de facto a regiunii transnistrene pe parcursul anului 2020 a adoptat o serie de acte și
decizii în scopul de a preveni răspândirea virusului COVID-19. Însă efectele acestor decizii au influențat
în cel mai negativ mod dreptul la libertatea de circulație, care a fost unul dintre cele mai încălcate
drepturi în anul 2020.
Începând cu 18.03.2020, administrația de facto a regiunii transnistrene a decis instaurarea stării de

urgență (similară celei instituite de autoritățile constituționale de la Chișinău). Ca urmare, au fost aplicate
o serie de restricții abuzive, care au afectat drepturile și libertățile locuitorilor regiunii transnistrene,
dar și ale celor din Zona de Securitate. Aceste restricții se referă în principal la instalarea a peste 37 de
posturi suplimentare pe perimetrul liniei administrative (bariere, blocaje etc.), interzicerea trecerii prin
pretinsele posturi vamale, obligarea studenților din regiunea transnistreană care învață în instituțiile de
învățământ de pe malul drept al Nistrului să efectueze testul la COVID-19 la fiecare 14 zile etc.
Aceste măsuri au afectat mai multe categorii de persoane (fermieri, cadre didactice), inclusiv personalul
medical care are domiciliul/reședința în regiunea transnistreană, dar activează în instituțiile medicale
subordonate autorităților constituționale ale Repubicii Moldova77.
74 Raport: Situația respectării drepturilor omului în regiunea transnistreană pe timp de pandemie COVID-19, https://promolex.
md/17912-raport-situatia-respectarii-drepturilor-omului-in-regiunea-transnistreana-pe-timp-de-pandemie-covid-19/?lang=en
75 Ședința grupurilor de lucru pentru drepturile omului, https://gov.md/ro/content/sedinta-grupurilor-de-lucru-pentru-drepturile-
omului
76 Raport: Drepturile omului în regiunea transnistreană a Republicii Moldova. Retrospectiva anului 2019, p. 24-25, https://promolex.
md/wp-content/uploads/2020/06/DREPTURILE-OMULUI-%C3%AEn-regiunea-transnistrean%C4%83.pdf
77 Raport Promo-LEX. Situația respectării drepturilor omului în regiunea transnistreană pe timp de pandemie COVID-19, perioada 12
martie – 1 iunie 2020, https://promolex.md/wp-content/uploads/2020/06/Raport_Regiunea-transnistreana_COVID-19.pdf
22
În ciuda criticilor aduse de către autoritățile constituționale de la Chișinău78, organizațiile internaționale79
și chiar de reprezentanții diplomatici ai altor state (Marea Britanie, Statele Unite ale Americii, Uniunea
Europeană)80, administrația de la Tiraspol a prelungit aceste decizii pe întreaga durată a anului.
Vizita vicepremierului pentru reintegrare și a Ministrului Apărării în Cocieri, la unul dintre posturile de control
Sursa: www.gov.md
La 23 noiembrie 2020, administrația de facto a regiunii transnistrene a anunțat că studenții din regiunea
transnistreană care învață în instituțiile de învățământ din dreapta Nistrului vor fi obligați să se testeze
anti-COVID înainte de a trece prin pretinsele posturi de control, fiind afectați peste 500 de studenți81.
Chiar dacă aceste restricții au fost condamnate de către autoritățile de la Chișinău, ele erau în vigoare și
la 20.05.2021.
În urma acestor acțiuni unilaterale ale Tiraspolului, zeci de mii de cetățeni au rămas blocați în regiune
sau sunt în imposibilitatea deplasării la domicilii, familii și rudele apropiate aflate în stânga Nistrului și
în mun. Bender.
Ca urmare a restricțiilor menționate mai sus, feribotul de la Molovata (raionul Dubăsari) a fost pe
parcursul anului 2020 singura cale de acces necondiționat în regiune pentru locuitorii raionului Dubăsari
(în special localitățile Molovata Nouă, Roghi, Cocieri, Vasilievca, Corjova). Autoritățile constituționale au
78 Biroul politici de reintegrare, Comunicat de presă: „Prin acțiunile unilaterale ale părții transnistrene sunt încălcate drepturile
omului…”, https://gov.md/ro/content/chisinaul-luat-act-si-regreta-decizia-osce-cu-privire-la-lipsa-planurilor-pentru-convocarea
79 Misiunea OSCE în Moldova, Comunicat de presă: „E necesar ca Tiraspolul să își regândească abordarea actuală…”, https://www.osce.
org/ro/mission-to-moldova/451285
80 Raport Promo-LEX. Situația respectării drepturilor omului în regiunea transnistreană pe timp de pandemie COVID-19, perioada 12
martie – 1 iunie 2020, p. 11, https://promolex.md/wp-content/uploads/2020/06/Raport_Regiunea-transnistreana_COVID-19.pdf
81 Restricții impuse studenților din regiunea transnistreană, http://president.gospmr.org/press-sluzhba/novosti/obsujdenie-
tekuschih-voprosov-chlenami-opershtaba.html ; https://gov.md/ro/content/comentariul-biroului-politici-de-reintegrare-legatura-
cu-obligarea-de-catre-tiraspol
23
luat în considerare solicitările administrației publice locale (APL), ale locuitorilor din stânga Nistrului,
dar și recomandările Asociației Promo-LEX care s-au referit la întreprinderea unor măsuri suplimentare
pentru fluidizarea fluxului de pasageri, de autovehicule și de mărfuri, transportate prin intermediul
feriboturilor ce aparțin Î.S. „Bacul Molovata”.
2.2 DREPTUL LA LIBERTATEA ȘI SIGURANȚA PERSOANEI
Încălcarea dreptului la libertatea și siguranța persoanei în regiunea transnistreană este una

sistemică, deoarece pretinsul sistem judecătoresc local nu este unul independent și nu are capacitatea
de a asigura cele mai minime garanții procesuale. Această calificare a fost oferită și de către CtEDO prin
numeroasele sale hotărâri în cauzele transnistrene. Până la 31.12.2020, Curtea Europeană a Drepturilor
Omului a constatat violarea art. 5 din Convenție în 20 din totalul de 37 de hotărâri adoptate în cauzele
transnistrene.
Potrivit informațiilor publicate de către „comitetul de anchetă” din regiunea transnistreană, rata de
încarcerare rămâne și în anul 2020 una foarte înaltă82:
• 336 de persoane au fost arestate, dintre care 35 de aresturi au fost aplicate în lipsa persoanei. În
anul 2019 – 416 persoane;
• din totalul de 403 persoane reținute, 301 au fost arestate, adică 75%. În anul 2019 – 86%;
• în privința a 3 persoane a fost aplicată cauțiunea (mai puțin de 1%). În anul 2019 – 1,5%;
• în privința a 99 de persoane a fost aplicată măsura preventivă de nepărăsire a regiunii (24,5%).

În anul 2019 – 13,5%.
Cifrele oferite de către „Judecătoria Supremă de la Tiraspol” confirmă problema aplicării aresturilor
excesive în regiunea transnistreană83.
În anul 2020, „judecătoriile raionale” au examinat:
• 414 demersuri de aplicare a arestului, dintre care 389 au fost admise (94%);
• 1231 de demersuri de prelungire a arestului, dintre care 1228 au fost admise (99,75%).
Pretinsele „cauze penale” examinate în regiunea transnistreană sunt adevărate proceduri de intimidare
a locuitorilor regiunii:
• 98,3% din demersurile de percheziție, ridicare de bunuri și sechestrare a corespondențelor

poștale sunt admise;
• 97,6% din demersurile de interceptare a convorbirilor telefonice sunt admise;
• 91,6% din demersurile de aplicare și prelungire a controlului administrativ sunt admise.
„Judecătoria Supremă de la Tiraspol” a examinat:
• 53 de contestații împotriva aplicării arestului, în 41 de cazuri a fost menținut arestul (77,35%);

• 64 de contestații împotriva prelungirii arestului, în 51 de cazuri a fost menținută prelungirea
arestului (79,68%).
82 Cifrele Comitetului de anchetă din regiunea transnistreană pentru anul 2020, http://www.sk.gospmr.org/index.php/ru/
deyatelnosti/3162-informatsiya-po-itogam-deyatelnosti-sk-pmr-za-2020-god
83 Cifrele judecătoriei Supreme pentru anul 2020, http://vsud.gospmr.org/doks/dokumenty/category/66-2021
24
La fel de relevante sunt cifrele cu privire la contestarea actelor judecătorești referitoare la aplicarea și
prelungirea arestului. Din cauza neîncrederii în pretinsul sistem de justiție local, cifrele sunt extrem de
mici:
• din numărul total de încheieri de aplicare a arestului (389), doar 53 au fost contestate (13,62%);
• din numărul total de încheieri de prelungire a arestului preventiv (1228), doar 64 au fost
contestate (5,21%).
Mai mult, „Judecătoria Supremă de la Tiraspol” a admis cele 14 demersuri ale organului de urmărire
penală (100%) cu privire la prelungirea arestului preventiv pentru mai mult de 12 luni. În 2019 au fost
admise 8 astfel de demersuri (la fel, 100%).
Pe lângă rata uriașă de încarcerare în stânga Nistrului, în continuare am scos în evidență cele mai
importante situații în care reprezentanții structurilor de facto din regiunea transnistreană au comis
abuzuri grave cu referire la dreptul la libertatea și siguranța persoanei:
• La 03.04.2020, doi locuitori ai satului Molovata Nouă, raionul Dubăsari, aflându-se în or. Dubăsari
(zonă de securitate aflată sub controlul structurilor de facto ale regiunii transnistrene), au fost
reținuți de către reprezentanții „miliției din or. Dubăsari”. Ambele persoane activau în calitate
de șoferi de ambulanță la Spitalul Central Raional Dubăsari, secția Serviciu de Urgență. Aceștia
au fost privați de libertate pentu 15 zile de către „Judecătoria or. Dubăsari” pentru încălcarea
regulilor de circulație în timpul pandemiei de COVID-19. În legătură cu reținerea celor doi șoferi
de ambulanță, Biroul politici de reintegrare și Asociația Promo-LEX au sesizat autoritățile de
aplicare a legii. La 09.04.2020, cu efortul autorităților constituționale, cei doi șoferi de ambulanță
au fost eliberați din detenția ilegală84.
• În raportul precedent, am menționat despre dispariția lui Alexandr Rjavitin în momentul în care
acesta își vizita familia în apropiere de Tiraspol85. Fiind transferat din închisoar în în unitatea
militară de unde evadase în anul 2015, acestuia i s-a promis că după ce va executa termenul de
înrolare rămas, va fi eliberat. Pentru că data la care urma să fie eliberat din unitatea militară
era prelungit, Alexandr a decis să evadeze (din nou) din unitatea militară. La sfârșitul lunii
septembrie 2020, dosarul acestuia a fost expediat la CtEDO.
• În perioada lunilor august – octombrie 2020, au fost observate și documentate cel puțin 7 cazuri
de răpire a persoanelor din Zona de Securitate, de pe teritoriul necontrolat de către autoritățile
constituționale ale Republicii Moldova. În octombrie 2020 au fost răpite 5 persoane. Ulterior, la
07.12.2020, Ministrul de Interne al Republicii Moldova, Pavel Voicu, a comunicat că persoanele
răpite în perioada 07-08.10.2020 reprezintă nu altceva decât o răzbunare a administrației de
facto pentru condamnarea lui Andrei Samonii de către instanțele de judecată ale Republicii
Moldova la 15 ani de detenție (mai multe detalii la secțiunea dreptul de a nu fi supus torturii
și altor rele tratamente)86. Printre persoanele răpite a fost și un reprezentant al organelor de
poliție ale Republicii Moldova. La data de 21.05.2021, cel puțin două dintre acestea se aflau
în continuare în detenția ilegală a structurilor de facto din regiunea transnistreană, iar rudele
acestora erau în continuare în imposibilitate de a le vizita.
• La 23.06.2020, Curtea Supremă de Justiție a Republicii Moldova a adoptat o decizie,

prin care a declarat sentința ,,Curţii Supreme a RMN” din 02 noiembrie 2018 şi decizia
,,Colegiului de Recurs al Judecătoriei Supreme a RMN” din 28 decembrie 2018, prin care Oleg
84 Biroul politici de reintegrare, Comunicat de presă: „Doi locuitori din Molovata Nouă, reținuți în rn. Dubăsari, au fost eliberați astăzi”,
https://gov.md/ro/content/doi-locuitori-din-molovata-noua-retinuti-rn-dubasari-au-fost-eliberati-astazi
86 Briefing de presă susținut de Ministrul Afacerilor Interne, Pavel Voicu, minutele 47:40 – 49:10, https://www.youtube.com/
watch?v=OSOhNnuHzXE
25
Horjan87 a fost condamnat la 4 ani și 6 luni privațiune de libertate, nulă. Curtea Supremă de Justiție
a expediat materialele cauzei Procuraturii Generale a Republicii Moldova pentru a întreprinde
toate măsurile prevăzute de legislația Republicii Moldova88. În ciuda deciziei Curții Supreme
de Justiție a Republicii Moldova, reprezentanții administrației de facto a regiunii transnistrene
refuză să îl elibereze din detenția ilegală.
• La 03.09.2019, CtEDO a pronunțat o hotărâre în privința a șase cauze distincte. Una dintre cauze
se referă la detenția ilegală a lui Petiș Mihail, Gherghelejiu Igor și Doagă Mihail. Prin hotărârea sa,
Curtea a constatat încălcarea în privința reclamanților a art. 5 și 6 din Convenție. Totuși, în ciuda
existenței unei hotărâri CtEDO în care se constată în mod direct că detenția reclamanților este
ilegală, reprezentanții administrației de facto refuză să se conformeze hotărârii CtEDO și refuză
să îi elibereze pe aceștia din detenție89.
Reacția CUC la răpirile din octombrie 2020
Sursa: www.gov.md
2.3 DREPTUL DE A NU FI SUPUS TORTURII ȘI RELELOR TRATAMENTE
Interzicerea torturii și a relelor tratamente este o altă problemă sistemică pentru regiunea transnistreană.
Până la 31.12.2020, CtEDO a constatat violarea dreptului de a nu fi supus torturii în 17 din totalul de 37
de hotărâri adoptate în cauzele transnistrene.
La nivel local nu există remedii eficiente împotriva actelor de tortură. Iar alegațiile despre comiterea
faptelor de tortură nu sunt examinate în general, dat fiind faptul că nu există o crimă de „tortură”.
Lipsa remediilor și lipsa sancțiunilor pentru tortură și rele tratamente determină perpetuarea acestor
fenomene. Un exemplu concludent în acest sens este incidentul din 18 septembrie 2020, când în jur de
50 de tineri (inclusiv minori) au fost reținuți cu aplicarea nejustificată a forței de către structurile de
securitate locale pentru încălcarea normelor sanitare epidemiologice și pentru faptul că ar fi organizat o
87 Liderul Partidului Comunist din regiunea transnistreană și fost membru al Sovietului Suprem de la Tiraspol.
88 Decizia Colegiului lărgit al Curții Supreme de Justiție din 23.06.2020, nr. 1re-52/2020, http://jurisprudenta.csj.md/search_col_
penal.php?id=16216
89 Dobrovitskaya și alții c. Moldovei și Rusiei, nr. 6151/12, http://hudoc.echr.coe.int/eng?i=001-195540
26
petrecere90. Potrivit juristului din regiunea transnistreană Stepan Popovschi, în privința a 38 de persoane
din cele 47 aduse la sediul „miliției din or. Bender”, au fost întocmite procese-verbale contravenționale.
Opt persoane din cele reținute s-au adresat la procuratura locală cu plângeri. Potrivit victimelor, acestea
au fost lovite peste picioare și spate, le-a fost refuzat accesul la toaletă, au fost amenințate. O tânără
a relatat cum a fost dezbrăcată pentru percheziții în fața bărbaților din organele locale de miliție. În
pofida plângerilor depuse, victimele au fost informate despre faptul că „este imposibil de identificat
persoana concretă care a încălcat drepturile victimei, pentru că toți purtau cagule”91.
Condițiile de detenție din regiunea transnistreană au devenit o problemă și mai mare în perioada de
pandemie. Supraaglomerarea, condițiile insalubre de detenție, precum și lipsa asistenței medicale
adecvate au accentuat problema accesului la deținuți. Prin decizia Comisiei Operative de la Tiraspol92,
în scopul reducerii riscului de răspândire
a virusului COVID-19 în instituțiile de
detenție provizorie, s-a majorat la 14 zile
durata de detenție a persoanelor deținute în
pretinsele izolatoare de detenție provizorie
din cadrul organelor de miliție. Anterior,
persoanele puteau fi deținute până la 3 zile.
Deoarece condițiile de detenție din cadrul
acestor izolatoare sunt mult mai rele decât
locurile de executare a pedepsei (pretinsele
penitenciare), efectul acestor modificări
este în detrimentul demnității persoanelor
private de libertate93.
Contestarea condițiilor proaste de detenție

este echivalată cu încălcarea regimului de
detenție. Un exemplu constituie cazul lui Oleg
Horjan, care este deținut în Penitenciarul
nr. 1 din Hlinaia, r. Grigoriopol. Politicianul
a deplâns condițiile proaste de detenție
și lipsa asistenței medicale calificate. La
4 august 2020, acesta a fost transferat în
carceră pe un termen de 10 zile. În semn de
protest, Horjan a anunțat greva foamei, din
Oleg Horjan
care a ieșit la 22 septembrie 202094.
Sursa: www.newsmaker.md
90 Promo-LEX: Un eveniment privat subiect pentru intimidarea organizațiilor societății civile locale din regiunea transnistreană,
https://promolex.md/18748-promo-lex-un-eveniment-privat-subiect-pentru-intimidarea-organizatiilor-societatii-civile-locale-din-
regiunea-transnistreana/?lang=ro
91 Cum în regiunea transnistreană este investigată utilizarea excesivă a forței de către organele de forță locale în privința tinerilor
participanți la discoteca din s. Gâsca, https://newsmaker.md/rus/novosti/chezanej-vyzanimaetes-vzhizni-kak-vpridnestrove-
rassleduyut-izbienie-uchastnikov-rejv-vecherinki-silovikami/
92 Comisia Operativă a fost creată pentru gestionarea crizei epidemiologice și este condusă de către pretinsul ministru de interne de la
Tiraspol, Ruslan Mova, https://www.mvdpmr.org/novosti/resheniya-opershtaba.html
93 Decizia Comisiei Operative din 08 octombrie 2020, https://novostipmr.com/ru/news/20-10-12/reshenie-opershtaba-ot-8-
oktyabrya-2020-goda
94 Care e situația lui Oleg Horjan după 49 de zile de grevă a foamei în închisoarea din regiunea transnistreană, https://newsmaker.md/
rus/novosti/infarkt-distrofiya-organov-gipertenziya-chto-s-khorzhanom-posle-49-dnej-golodovki-v-tyurme-pridnestrovya/
27
2.4 RESPECTAREA LIBERTĂȚILOR FUNDAMENTALE
a. Libertatea de exprimare
La 20.03.2020, chiar de la începutul pandemiei de COVID-19, a fost aprobată Strategia de combatere

a extremismului în Transnistria pentru anii 2020–202695. Apariția acestui document a fost motivată de
necesitatea excluderii „numărului de pericole extremiste externe și interne”. Pe de altă parte, fiind un
an electoral în regiunea transnistreană, documentul a fost prezentat drept un instrument de „luptă
împotriva extremismului”96. Victime ale acestui program au fost în primul rând politicienii incomozi și
activiștii locali.
• Alexandr Samonii, redactor-șef al ziarului local „Vocea
poporului” și membru al Partidului Comunist (partid
de opoziție) din regiunea transnistreană, a fost una din
primele victime ale represiunilor, fiind vizat în cadrul unei
„cauze penale” de acțiuni extremiste, ca urmare a mesajelor
publicate pe rețelele de socializare97. Din cauza urmăririi
penale, acesta a fost nevoit să părăsească regiunea. În
perioada lunii iunie 2020, atât la domiciliul lui Alexandr, cât
și al rudelor sale, au fost efectuate percheziții. Din domiciliul
lui Alexandr au fost sechestrate un laptop, telefoane mobile,
un aparat foto și alte mijloace de stocare a informațiilor,
în valoare totală de peste 3000 de dolari. După părăsirea
Alexandr Samonii la una dintre ședințele
Consiliului or. Tiraspol
regiunii, Alexandr a aflat că a fost „dat în căutare”98.
• Larisa Calic este o tânără jurnalistă din or. Tiraspol, care

la sfârșitul anului 2019 a lansat un volum cu interviuri
anonime cu foști recruți ai armatei transnistrene. Aceasta a
fost somată în repetate rânduri pentru darea declarațiilor în
fața organelor de anchetă, însă a hotărât să plece din regiune
de frica persecuțiilor. La 09.06.2020, Larisa a fost informată
că în privința ei a fost deschis un dosar penal pentru
„îndemnuri publice la activități extremiste prin folosirea
presei și a internetului”99.
Cartea semnată de Larisa Calic pentru care a fost Sursa: www.moldova.europalibera.org/

acuzată de ”extremism”
95 Strategia de combatere a extremismului pentru anii 2020–2026, http://president.gospmr.org/pravovye-akty/ukazi/ob-utverjdenii-

strategii-protivodeystviya-ekstremizmu-v-pridnestrovskoy-moldavskoy-respublike-na-2020-2026-godi.html
96 „Un mod de a închide gurile”: așa numesc apărătorii drepturilor omului de pe ambele maluri ale Nistrului noua Strategie de
combatere a extremismului, https://newsmaker.md/ro/simulam-mai-putin-un-stat-democratic-tiraspol-si-chisinau-despre-
combaterea-criticii-la-adresa-administratiei-din-transnistria-analiza-nm/
97 Potrivit art. 276, alin. 2 „Cod penal al RMN”, pedeapsa pentru apelurile publice de realizare a activității extremiste utilizând rețeaua
de internet se sancționează cu privațiune de libertate de la 3 la 5 ani.
98 Alexandr Samonii a fost dat în căutare, https://newsmaker.md/rus/novosti/moe-foto-uzhe-visit-na-doske-razyskivaetsya-v-
tiraspole-deputata-oppozitsionera-obyavili-v-rozysk-iz-za-oskorbleniya-krasnoselskogo/
99 Pe numele Larisei Calic a fost dechis dosar penal pentru extremism. Ea a scris o carte despre armata transnistreană, https://
newsmaker.md/ro/pe-numele-larisei-calic-din-transnistria-a-fost-deschis-un-dosar-penal-pentru-extremism-ea-a-scris-o-carte-
despre-armata-transnistreana-doc/
28
• Ghenadie Ciorba este un activist local din or. Râbnița, în privința căruia la 03.07.2020 a fost
aplicată sancțiunea de „arest administrativ” pentru pretinsa organizare a unui protest spontan100.
La 11.07.2020, în timp ce Ghenadie se afla în detenție, reprezentanții structurilor locale de
securitate au făcut o percheziție la domiciliul familiei Ciorba. Reprezentanții structurilor locale
de securitate au informat-o pe soția lui Ghenadie că în privința lui a fost deschisă o cauză penală
pentru „declarații cu caracter extremist” și „chemări la extremism” și riscă până la 5 ani de
închisoare. Ulterior, Ghenadie a fost arestat în cadrul acestui dosar penal, aflându-se în detenție
și după data de 21.05.2021101.
Ghenadie Ciorba protestând în or. Râbnița
Sursa: www.liktv.org/
După ce a fost introdus în codul penal local un nou articol cu privire la „insultarea publică a liderului
rmn”, 102, în anul 2020, această prevedere a fost aplicată tot mai des, împreună cu o prevedere mai veche
– „insultarea publică a persoanelor publice” din cadrul administrației de facto:
• Tatiana Belova și Serghei Mirovici sunt doi pensionari din regiunea transnistreană. Aceștia
sunt primele persoane, cunoscute în spațiul public, care au fost condamnate potrivit noului
articol de „insultare a liderului rmn” 103.
• În august 2020, avocata lui Oleg Horjan a anunțat că împotriva acestuia se pregătește un nou
dosar penal, privind „insultarea publică a liderului rmn”. În afară de amenda de până la 12,8 mii
de ruble transnistrene (aproximativ 690 de euro), articolul prevede până la cinci ani privațiune
de libertate.
• Nadejda Bondarenko, redactorul-șef al ziarului local „Adevărul Transnistriei”, a fost informată

la 17.09.2020 că împotriva ei a fost pornită o cauză penală, ea fiind bănuită de comiterea a două
100 Pentru mai multe detalii despre protestul din 03.07.2020 a se vedea la secțiunea referitoare la libertatea de întrunire.
101 Ghenadi Ciorba, organizatorul protestului de la Râbnița, a fost acuzat de extremism și i s-a deschis dosar penal, https://moldova.
europalibera.org/a/ghenadi-ciorba-organizatorul-protestului-de-la-r%C3%A2bni%C8%9Ba-a-fost-acuzat-de-extremism-
%C8%99i-i-s-a-deschis-dosar-penal-/30722216.html
103 Doi pensionari din Transnistria, condamnați la trei ani de închisoare, pentru că l-au insultat pe Krasnoselski, https://newsmaker.
md/ro/doi-pensionari-din-transnistria-condamnati-la-trei-ani-de-inchisoare-pentru-ca-l-au-insultat-pe-krasnoselski/
29
infrațiuni distincte: „insultarea liderului rmn” și „insultarea reprezentantului administrației de
facto”. În timpul audierilor, reprezentanții organului de anchetă local au fost curioși privind
procesul de editare a ziarului: cum este distribuit, de către cine este sponsorizat etc.104
Situația lui Mihail Ermurachi, pe lângă nuanțele referitoare la libertatea de opinie și de exprimare,
scoate în evidență faptul că nici conversațiile private nu sunt sigure. Mihail este un pensionar de 70 de
ani din or. Tiraspol, care a fost învinuit de comiterea mai multor infracțiuni, ca urmare a unei discuții
private din septembrie 2019. Persoana respectivă a înregistrat discuția și a raportat-o la organele
securității locale. Mihail este acuzat de următoarele fapte:
• Ar fi negat existența „Republicii Moldovenești Nistrene

ca stat” și conceptul de „cetățenie a rmn”. Mihail este
acuzat de comiterea faptei de „săvârșire a unor acțiuni
îndreptate spre provocarea/promovarea urii naționale”,
infracțiune ce stabilește o pedeapsă de până la 3 ani
privațiune de libertate.
• Pentru critica adusă dislocării armatei ruse în regiunea

transnistreană, Mihail este învinuit de comiterea
infracțiunii cu privire la „negarea rolului pozitiv al
Misiunii de menținere a păcii”, infracțiune ce stabilește o
pedeapsă de la 3 la 5 ani privațiune de libertate.
• Cuvintele „marionetă” și „mercenar”, spuse la adresa

lui Vadim Krasnoselski, au fost calificate ca „insultă la
adresa liderului de la Tiraspol”, infracțiune ce stabilește
o pedeapsă de la 3 la 5 ani privațiune de libertate.
În total, Mihail Ermurachi riscă până la 11 ani de închisoare.

În acest context, Asociația Promo-LEX a îndemnat autoritățile
constituționale, organizațiile naționale și internaționale de
promovare a drepturilor omului să monitorizeze îndeaproape
acest caz și să ia toate măsurile pentru a preveni încălcarea
drepturilor și libertăților domnului Ermurachi105. La sfârșitul
Mihail Ermurachi relatează avocatului
anului 2020, cauza penală se afla pe rolul Judecătoriei or. Promo-LEX despre ”cauza penală” în care
Tiraspol. riscă 11 ani de detenție
În această perioadă au fost documentate și cazuri de imixtiune nejustificată în activitatea jurnalistică,

pe de o parte, de către grănicerii transnistreni, iar, pe de altă parte, de către reprezentanții misiunii de
pacificare.
• La 15.11.2020, reporterul TV8 Cătălin Goria, aflându-se în apropierea postului de trecere

Dubăsari, a filmat fluxul de trecători în contextul alegerilor prezidențiale ale Republicii Moldova.
Acesta a fost reținut de către pretinșii reprezentanți ai structurilor de grăniceri și privat de
libertate timp de o oră. În această perioadă, secvențele video din telefonul acestuia au fost șterse
de către pretinșii grăniceri transnistreni. În acest caz, Procuratura raionului Dubăsari a decis să
nu pornească o cauză penală106.
104 În Transnistria din nou este „insultat” Krasnoselski, https://newsmaker.md/rus/novosti/v-pridnestrove-snova-oskorbljajut-

krasnoselskogo-naredaktora-gazety-zaveli-delo-za-publikaciju-horzhana/
105 Promo-LEX îndeamnă reprezentanții formatului de negocieri „5+2” să asigure libertatea de exprimare în regiunea transnistreană,
https://promolex.md/17493-promo-lex-indeamna-reprezentantii-formatului-de-negocieri-52-sa-asigure-libertatea-de-exprimare-
in-regiunea-transnistreana/?lang=ro
106 Reporterul TV8 Cătălin Gorea, reținut de către structurile de forță de la Tiraspol. Primele declarații după eliberare, https://tv8.
md/2020/11/15/video-reporterul-tv8-catalin-gorea-retinut-de-catre-structurile-de-forta-de-la-tiraspol-primele-declaratii-dupa-
eliberare/
30
• Jurnaliștii Andrei Captarenco și Viorica Tătaru, de la începutul lunii mai 2020, realizează
serialul documentar „Dincolo de Nistru” pentru postul național de televiziune TV8. Fiind
în misiune de serviciu la 22.07.2020 în localitatea Molovata Nouă (raionul Dubăsari), stânga
Nistrului, aceștia au fost agresați de către reprezentanți ai misiunii de pacificare, care aveau pe
uniforme simbolurile Federației Ruse. Unul dintre pacificatori a sustras telefonul jurnaliștilor
și a șters fără acordul acestora materialele filmate. Ulterior, pacificatorii au interzis căpitanului
feribotului să se deplaseze până jurnaliștii nu vor coborî de pe platformă. Conflictul a durat peste
o oră și a fost aplanat doar după ce a intervenit poliția locală107.
Doi reprezentanți ai Misiunii de Pacificare a Rusiei au oprit feribotul de la Molovata și le cere jurnaliștilor Viorica
Tătaru și Andrei Captarnco să coboare de pe feribot
Sursa: Arhiva jurnaliștilor Viorica Tătaru și Andrei Captarenco
În contextul lipsei de acces al jurnaliștilor în regiunea transnistreană, în perioada 24-25 noiembrie

2020, în cadrul celei de-a șasea ediții a Forumului Mass-Media din Republica Moldova, a fost adoptată
o rezoluție, în textul căreia se regăsește o solicitare către autoritățile constituționale de a întreprinde
măsuri care ar asigura accesul nerestricționat al jurnaliștilor pe întregul teritoriu al țării, în special în
regiunea transnistreană, în scopul exercitării profesiei108.
107 Doi jurnaliști, agresați de militarii din trupele de pacificare, https://tv8.md/2020/07/22/video-incident-la-molovata-doi-jurnalisti-

de-la-tv8-agresati-de-militarii-din-trupele-de-pacificatori/
108 Rezoluţia Forumului Mass-Media din Republica Moldova 2020 (Chișinău, 24-25 noiembrie 2020), http://api.md/upload/video_sf/
Rezolutia_FMM_2020.pdf
31
b. Libertatea de întrunire
Libertatea de întrunire este un al domeniu limitat în regiune. Pe parcursul anului 2020 au fost identificate
cel puțin două întruniri publice care s-au soldat cu sancțiuni.
La 02.07.2020, în orașul Râbnița din regiunea transnistreană s-a desfășurat un protest spontan
împotriva anulării de către administrația de la Tiraspol a permiselor de trecere a liniei administrative,
care permiteau persoanelor să meargă la locurile de muncă, la tratament sau să-și rezolve alte urgențe
pe malul drept al Nistrului. Cele aproximativ 70 de persoane au blocat circulația pe podul către orașul
Rezina. Ulterior, mai multe persoane au fost sancționate pentru încălcarea legislației locale cu privire la
întruniri. Un activist local, Ghenadie Ciorba, a fost arestat pentru 10 zile, iar în jur de 10 persoane au
primit amenzi109.
La 07.08.2020, Stepan Popovschii, jurist local din regiunea transnistreană, a desfășurat un protest
solitar în centrul orașului Tiraspol în susținerea lui Ghenadie Ciorba. Imediat după începutul acestui
protest, acesta a fost reținut de către „miliția transnistreană” pentru o pretinsă documentare. Chiar dacă
a fost eliberat la puțin timp de la reținere, Popovschii nu a putut să-și continue protestul pentru că i-au
fost rechiziționate materialele cu care protesta110.
Juristul Stepan Popovschi protestează în or. Tiraspol
109 Protest spontan la Râbnița, după anularea permiselor de ieșire din Transnistria, https://moldova.europalibera.org/a/protest-
spontan-la-r%C3%A2bni%C8%9Ba-dup%C4%83-anularea-permiselor-de-ie%C8%99ire-din-transnistria-/30710112.html
110 Promo-LEX își exprimă solidaritatea cu activistul și avocatul Stepan Popovschii, https://www.facebook.com/promolex.md/
photos/3668211596526388
32
CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI
Analizând cele mai importante evenimente din anul 2020, observăm că situația drepturilor omului în
regiunea transnistreană s-a înrăutățit considerabil, iar regiunea a devenit și mai izolată.
Schimbarea frecventă a conducerii BPR pe parcursul anului nu a făcut decât să slăbească poziția
Guvernului Republicii Moldova în procesul de negocieri. Suplimentar, autoritățile constituționale au
fost permanent la încercare, fiind nevoite să reacționeze la abuzurile comise de către reprezentanții
administrației de la Tiraspol.
La nivel internațional, autoritățile Republicii Moldova și-au menținut poziția anterioară, reiterând
necesitatea retragerii munițiilor și armatei ruse, dar și necesitatea transformării Misiunii de Pacificare
în una civilă.
Activitatea CUC a fost și în acest an blocată în mare parte de către reprezentanții regiunii transnistrene,
blocaj similar celui promovat de către reprezentanții Federației Ruse. Ca urmare, din cele 83 de
incidente fixate, 33 nu au fost documentate de observatorii militari din cauza blocării de către partea
transnistreană.
În ultimii ani, încrederea locuitorilor regiunii transnistrene în OSCE, dar și în alți actori responsabili
de reglementarea transnistreană, a scăzut considerabil. Această reacție poate fi pe alocuri înțeleasă
și firească, ținând cont că administrația regiunii transnistrene continuă să se consolideze, acțiunile
unilaterale și abuzive continuă, iar situația drepturilor omului nu înregistrează progrese.
Pe parcursul anului 2020, sute de mii de oameni de pe ambele maluri ale Nistrului s-au aflat în
imposibilitatea de a avea acces la locurile de muncă, domicilii, rude apropiate. Aceste acțiuni au fost
nejustificate și din punct de vedere sanitar. Statisticile în creștere de la finele anului 2020 privind
infectările cu COVID-19 în regiunea transnistreană o mențineau în topul unităților administrativ-
teritoriale cu cifre înalte de infectări.
Ținând cont de constatările și concluziile enunțate și în contextul obligațiilor pozitive ale autorităților
constituționale de a respecta drepturile și libertățile fundamentale în regiunea transnistreană a
Republicii Moldova, reiterăm recomandările noastre anterioare.
Recomandări adresate autorităților constituționale ale Republicii Moldova:

• Implicarea activă și reacționarea promptă în soluţionarea cazurilor individuale de încălcare
gravă a drepturilor omului.
• Consolidarea capacităților instituției Avocatului Poporului în vederea monitorizării și apărării
drepturilor omului în regunea transnistreană.
• Promovarea necesității accesului necondiționat pentru instituțiile internaționale de monitorizare
a drepturilor omului pe teritoriul regiunii transnistrene.
• Coordonarea între instituțiile de stat a activităților strategice în domeniul drepturilor omului în
regiunea transnistreană.
• Consolidarea capacităților organelor de urmărire penală și ale procuraturii în vederea cercetării
infracțiunilor comise pe teritoriul regiunii transnistrene sau de către persoanele rezidente ale
regiunii.
• Utilizarea abordărilor bazate pe drepturile omului de către grupurile de lucru, în procesul de
negocieri, inclusiv utilizarea constatărilor CtEDO.
33

Raport: Drepturile Omului În Regiunea Transnistreană A Republicii Moldova

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Raport: Drepturile Omului În Regiunea Transnistreană A Republicii Moldova

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Promovarea democraţiei şi a drepturilor omului

Retrospectiva anului 2020

Punctele de vedere exprimate în Raport reflectă opinia și poziția Asociației Promo-LEX.

Raportul este realizat în cadrul proiectului: „Promovarea respectării drepturilor omului

1.1 AUTORITĂȚILE CONSTITUȚIONALE ALE REPUBLICII MOLDOVA..................................................... 6

2.1 LIBERTATEA DE CIRCULAȚIE ....................................................................................................................... 22

O evoluție importantă și calitativă în apărarea drepturilor omului constituie o premieră pentru

1.1 AUTORITĂȚILE CONSTITUȚIONALE ALE REPUBLICII MOLDOVA

b) Reacțiile la fenomenele de violare a drepturilor omului

Întâlnire Igor Dodon cu un reprezentant al Misiunii de Pacificare din Federația Rusă

Instabilitatea politică a provocat și în anul 2020 schimbări în funcția de Viceprim-ministru pentru

Acțiunile provizorii se referă în principal la reacțiile Guvernului de la Chișinău la acțiunile abuzive

• Prin intermediul Programului PNUD-UE ,,Măsurile de Promovare a Încrederii (CBM)”, în perioada

• Vicepremierul și reprezentanții Biroului politici de reintegrare (BPR) au efectuat 27 de vizite în

• În vederea soluționării operative a problemelor apărute în Zona de Securitate și în raioanele

• La inițiativa BPR, la 19.08.2020 a fost convocată o nouă reuniune a Comisiei guvernamentale

• consolidarea capacităților specialiștilor locali în domeniul supravegherii în conformitate cu

• elaborarea procedurilor operaționale standard privind schimbul de informații în comun cu

• revizuirea protocoalelor de tratament pentru a fi în conformitate cu Protocoalele de tratament

Nu în ultimul rând, sunt relevante acțiunile și discursurile reprezentanților Guvernului de la Chișinău de

• În cadrul reuniunii Consiliului Permanent al OSCE din 06.11.2020, la iniţiativa Delegaţiei

Acțiuni de lungă durată

2. programe ale activităţilor de reintegrare a ţării aprobate şi implementate;

Monitorizarea implementării deciziilor protocolare

Decizia protocolară cu privire la aplicarea apostilei pe actele de studii din regiunea

Decizia protocolară cu privire la participarea în traficul rutier internațional a autovehiculelor

Pe 22 februarie 2021, în cadrul întrevederii Prim-ministrului interimar Aureliu Ciocoi cu Ambasadorul

Activitatea Comisiei Unificate de Control (CUC)

• a soluționa problema liberei circulații și cea a evacuării infrastructurii suplimentare a posturilor

• a reflecta obiectiv în rapoarte incidente petrecute în perimetrul de responsabilitate al forțelor

1.2 ROLUL ȘI IMPLICAREA ORGANIZAȚIILOR INTERNAȚIONALE

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO)

La 3 septembrie 2020, Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei (Comitetul de Miniștri) a adoptat,

• provocări în calea asigurării liberei circulații a cadrelor didactice, a personalului și a elevilor, a

Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE)

La 10.04.2020, Vicepremierul pentru Reintegrare, Cristina Lesnic, a solicitat convocarea în regim de

1.3 AUTORITĂȚILE FEDERAȚIEI RUSE

• La 29 noiembrie 2020 în regiunea transnistreană au fost organizate alegeri în „Sovietul Suprem”,

O delegație de deputați ruși în vizită în regiunea transnistreană

64 Farit Muhametșin, http://mfa-pmr.org/ru/node/8256

1.4 ADMINISTRAȚIA DE FACTO A REGIUNII TRANSNISTRENE

Din perspectiva fenomenelor de încălcare a drepturilor omului existente în regiunea transnistreană,

• restricții referitoare la libertatea de circulație;

• limitarea libertății de exprimare și lupta cu „extremiștii”.

Aceste aspecte sunt abordate în prezentul raport la secțiunea „Probleme actuale”.

Pe lângă fenomenele menționate supra, la 29.11.2020, în regiunea transnistreană au fost organizate

69 Sumarul activităților pentru anul 2020, https://function.mil.ru/news_page/country/more.htm?id=12332075@egNews

Măsurile restrictive impuse de pandemia COVID-19 au determinat creșterea semnificativă a numărului de

2.1 LIBERTATEA DE CIRCULAȚIE

Începând cu 18.03.2020, administrația de facto a regiunii transnistrene a decis instaurarea stării de

2.2 DREPTUL LA LIBERTATEA ȘI SIGURANȚA PERSOANEI

Încălcarea dreptului la libertatea și siguranța persoanei în regiunea transnistreană este una

• în privința a 99 de persoane a fost aplicată măsura preventivă de nepărăsire a regiunii (24,5%).

În anul 2020, „judecătoriile raionale” au examinat:

• 98,3% din demersurile de percheziție, ridicare de bunuri și sechestrare a corespondențelor

• 97,6% din demersurile de interceptare a convorbirilor telefonice sunt admise;

• 91,6% din demersurile de aplicare și prelungire a controlului administrativ sunt admise.

„Judecătoria Supremă de la Tiraspol” a examinat:

• 53 de contestații împotriva aplicării arestului, în 41 de cazuri a fost menținut arestul (77,35%);

• La 23.06.2020, Curtea Supremă de Justiție a Republicii Moldova a adoptat o decizie,

Reacția CUC la răpirile din octombrie 2020

2.3 DREPTUL DE A NU FI SUPUS TORTURII ȘI RELELOR TRATAMENTE

Contestarea condițiilor proaste de detenție