CAPITOLUL CERCETAREA iN EDUCATIE Cuprins: 1.1. Ceteetarea in educafie — earacteristici, tipuri 1.2. Ftapele cercetirii in educatie Obiective: La finalul acestui capitol cursantii vor fi in miisurd #88 defineased conceptul de cereetare in edueatie, © si explice specificul si funofille cercetiii pedagogice, © si anslizeze relajia dintre cercetarea pedagogic’ si practica educational’, sa clasifice tipwile de cercetari pedagogice, si prezinte etapele cercetirii pedagogice, sii prezinte etapele realizarii unui proiect de eercetare.1.1. Cercetarea in educatie — caracteristici si tipuri Cercetarea in educatie reprezinti o forma a cercetirii siiinfifiee, care are drept scop explicarea, optimizarea si inovarea activitafii de instruire si de educare. Cercetarea in edueatie (pedagogic) se bazeazi pe investigarea teoreticd si/sau practio-aplicativa a relafillor fumefionale si cauzale dintre variabilele caracterstice fenomerului educational (Ionescu, M., Becos, M., 2001). Cercetarea in educatie este important’ atat sub aspect teoretic, intrucit asiguri cunoasterea, infelegerea si interpretarea fenomenului educational, cat si sub aspect practic, contribuind la optimizarea, inovarea sau refermarea practicilor educative. Progresul in educafie este posibil prin cereetarea pedagogicd, care valideaza experienfe valoroase, ofera solutii imnoitoare, asigurd un plus de eunoastere Specificul cercetirii in educajie decurge din natura si complexitatea fenomenului edncational. Cercetarea in educatie prezinti urmitoarele caracteristici: ‘* ate un caracter prospeetiv, in sensull cf vizeazi dezveltarea personalitajii elevilor in perspectiva cerinfelor deavoltirii sociale, a exigentelor societitii, * are caracter ameliorativ, conduednd 1a optimizarea activitifii instructiv-educative, la sporirea eficienfei acesteia, 1a inovarea modului de concepere i realizare a educatiei, ‘© poate avea carcter interdiseiplinar, adied_presupune demersuri stiintifice, cadre teoretico-explicative de naturd interdisciplinard, prin sprijinul oferit de stinfe ca: psihologia, biologia, matematica, cibernetica eto. © prezinti especte specifice din punct de vedere al etapelor de desfisurare, al metodelor de cereetare; * poate fi realizati de cercetitori stiintifici, dar si de cadre didactice de la toate nivelurile invatiméntului 6Cereetarea in educafie indeplineste mai multe funefii (Neoulau, A, Cozma, T., 1994): funefia explicativa — prin cercetarea pedagogic’ se poate ajunge la elaborarea unor modele teoretice-explicative necesare cuncasteri legititii fenomenelor educationale; funefia praxiologica — cercetarea pedagogic’ sprijina gisirea Solufiilor optime pentru problemele care apar in educatie, contribuind la sporirea eficienfei educatiei; funetia sistematizatoare — prin cereetarea pedagogic’ se oferd baza logicd pentru organizarea ji prelucrarea datelor experimentale;, funetia referential-informationala. — se referi la colectarea informafiilor eu privire la. procesul instruetiv- educativ si raportarea datelor cereetirii pedagogice ta un sistem teoretic general, cu valoare explicativa. Diversitatea problematicii abordats, a scopurilor urmarite sau a metodologiei ufilizate genereazi multiple posibilititi de clasificate a cercetirii pedagogice, In literatura pedagogies romfneasca (Muster, D., 1985, Ionescu, M., Bocos, M., 2001) s-2 consacrat 0 tipologie a cereetirii pedagogice. Astfel, in flmejie de natura problematicii abordate, se disting: cercetiri teoretico-fundamentale, care au un caracter promunfat teoretic si abordeazi probleme generale, fird aplicabilitate practic imediat’, avand o finalitate teoretiea (deseriere, explicare, analizare), cercetiri practic-aplicative, care abordeazi_ oo problematic’ mai restransa, au_o aplicabilitate practices imediata si finalitiqi practice (identificare de solutii, de strategii de actiune pentru rezolvarea unor probleme conerete din practica educativa); in finefie de metodologia adoptati, se diferentiart cercetiri observationale - su caracter descriptiv si ofert informatii despre legiturile stabilite intre amumite variabile ale aofiuii edueationale;© cercetari experimentale - presupun interventii in practica educativé. si descoperirea unor legititi, a unor relatii cauzale dupa care se desfiisoard acfiunea educational’; * cercetiri comparate - studiazi comparativ sistemele nalionale de educafie si invafamant, © cercetiri istorice - analizeaz’ evolufis educafiei in timp, in diferite epoci istorice. in funetie de scopul propus, cercetirile pedagogice pot fi © constatative - isi propun cuncasterea si deserierea fentomenclor edneationale; © ameliorative - isi propun modificarea anumitor variabile ale activititii educationale in vederea optimizarii acesteia, © de dezvoltare - auin vedere difwarea, insertia rezultatelor cercetiilor aplicative, aduptarea lor la condifiile conerete in care se desfigoara prooesul educational; © orientate - isi propun sé porneascd de la o arumita situstie dati spre un obiectiv general. Dupa numirul de agenti antrenati, cercetiile pedagogice pot fi © individuale - investigheazi anumifi subieeti, © in grupuri mici - subieofii cervetirii sunt organizafi in grupuri mici, in echipe; © colective - subiectii sunt organizati pe grupuri mari, de exemplu pe clase de elevi. in fimetie de directia de abordare, se disting: © cercefari longitudinale — presupun abordiri in plan istoric, diacronic gi sunt desfagurate pe o perioada de timp, * cercetiri transversile — presupun abordiri in plan sincronic, fiind studiafi diferifi subicefi in diferite momente de timp, Un tip de cercetare fivevent intdlnit in practica educational este eereetarea-acfiune. Cereetarea-aefiune presupune o interventie la scar mici in functionarea lumii reale si examinarea atenti a efectelor acelei interventitM, Boeos (2003) identified principalele earacteristici ale cercetarii-actiune: * este situafionala — permite diagnosticarea unei probleme intr-un context specific si contribuie la incercarea de a o rezalva in acest context, © este in general, dar nu obligatoriu, colaborativa, atunci cand echipele de cercetitori si profesori lucreaza ‘impreun’; * este participativa, intrucét membrii echipei ian parte direet sau indirect la implementarea cereetitii; ‘© este autoevaluativa — pentru ci modificrile sunt evaluate continuy, iar obigctivul final este imbundtétirea practicit edueatienale Scopnl cercetirii-actiune este de a obtine o cunoastere focalizati pe o situafie si pe un scop particulare, Cercetarea- aofiune se diferentiaza de cereetiile practic-aplicative, Aoestea din urmi se referd, in principal, la stabilirea de relajii $i la testarea de teorii, aplicd riguros metoda stiinfified, studiaza un numit mare de cazuri, se stabileste un control maxim al variabilelor, se utilizeaza tehnici de cercetare precise, riguroase de egantionare si se manifesti o griji deosebird in generalizarea reznitatalor si in extrapolarea coneluziilor Ia situatit comparabile. Corcetarea-actiune valorific’ metoda stiintificd mai liber, mai relaxat, focalizindu-se pe o problema specific’, analizata in conditii specific até citeva posibile domenii pentru 0 cereetare de acest tip (Boeos, M., 2003): investigarea metodelor de predare Gnlocuirea unei metode tradifionale cu o metod modem), investigarea strategiilor de invajare (adoptarea unei strategit integrate de invitare, bazate pe valorificarea si combinerea mai multor stiluri de invajare): investigarea strategiilor evaluative: investigarea atitudinilor si valorilor (ncurajarea la elevi a unor atitudini pozitive, favorabile invalarii prin cooperate); °cercelatea formirii continue a profesorilor, managementul si controlul activititilor educationale. Precizim ci tipurile de cercetiti pedagogice, anterior inventariate, 1m apar in forma purl, ci, de cele mai multe ori, se tegisesc in formule combinate. in ceea ce priveste relatia dintre cercetarea pedagogicA si practica educational, aceasta este una de complementaritate. Astfel, practica educativa constituie penlmu cercetitor © sursi de cumoastere, de experimentare, de verificate a ipotezelor, de generalizare a experientei pozitive in acelasi timp, cercetarea pedagogica este un factor care contribuie la reglarea si optimizarea activititi educationale, la promovarea progresului in educatie. Achizitiile cercetirii pedagogice sunt preluate si aplicate in practica educationalé. Cercetarea pedagogic’ reprezinté 0 componenté esentiala a programelor de pregitire initial’ si continu a cadrelor didactice. Cunoasterea de catre acestea a problematicii cercetirii pedagogice, a metodelor de investigatie este motivata de G. Mialaret (1974), astfel: un profesor poate fi cercetitor san poate fi colaboratorul ceroetiitorului, pentru a avea acces La Incriri cu profil psihopedagogie si pent a beneficia de achizifiile cercetarilor stiintifice; pentm a realiza o pedagogic practic’ adaptatl, imbinind predarea cu elemente de investigatie personalé (dup Radu, I. loneseu, M., 1987) Din picate, relatia dintte cercetarea pedagogic’ si practica educativa nu funcfioneazi intotdeauna la parametrii optim Comunicarea dintre cercetitor si cadrele didactice este adeseori episodica, incompleta. Existé o serie de obstacole care intervin, cum ar fi: lipsa resurselor materiale, lipsa de timp a edueatorilor, convingeri si practici didactice tradiionale, atitudini nefavorabile insertiei noutiilor pedagogice, programe suptainearcate, decalaje intre limbajul cercetitorului specialist si limbajul practicienilor, incapacitatea cercetiii de a rispunde intotdeauna cu promptitudine la problemele stiingente 10semmalate de practicieni, lipsa sprijinului din partea factorilor de decizie ete. Bocos, M. (2003) considera ca premiscle unei reale relat de complementaritate intre cercetarea si practica educafionala pot fi asigurate pritt expansiunea problematicii cercetarii pedagogice in cadrul sistemului de pregitire initiala si continu a cadrelor didactice; transformarea institufilor educafionale in laboratoare ale cercetarli; mobilizarea si antrenarea resurselor individuale si colective; stimularea potenfialului creativ al cadrelor didactice; concertarea eforturilor tuturor factorilor implicati in edocarie. Pent diseminarea rezultatelor cercetirii pedagogice, devin importante centrele de stocare, organizare si oferire a informatiei pedagogice in forme adecvate si_potrivit trebuintelor educatorilor, care pot fumetiona in scoli, universitifi, inspectorate scolare, case ale corpului didactic. Participarea cadrelor didactice la activitai de cercetare sau organizarea de cdtre acestea a unor demersuri investigative sunt condifii pentru formarea si dezvoltarea profesionala, Demersul sliintific al cereetaii antreneazi resurse intelectuale, actionale, afectiv-volitive ale cercetatorului, ofer ocazia valerificarii potentialului creativ san a spiritului de initiativa. Exercitiul cercetini pedagogice si rezultatele obfinute asigurd lirgirea oizontului de cunoastere, receptareasi__valorificarea experientei_pedagogice povitive, raportarea noilor date la experienfa proprie, cooperarea eu alte cadre didactice 1.2, Etapele cercetarit in educatie Cereeffrile in edncafie presupun demersuri_sistematice, complexe, care sunt proiectate, organizate, realizate si mai apoi evaluate, respectindu-se 0 succesiune logic’ a ctapelor pareurse (vezi figura 1). uManagementul proieetelor de cereetare integreazi toate demersurile si actiunile, teoretice si practice, de la fiza de proizetare pana la faza de realizare, evaluare si valorificare a cercetinii, 7. Infroducerea noulut in practica educativ 6. Valorificarea cercetii 5, Coneluziile cercetirii 4 Analiza, preluerarea si interpretarea datelor 3. Desfiisurarea seroetirii 2. Proiectarea| | _ceroetiri T, Delimitarea probleme: de cercetat Figura 1.1. Etapele cereetirii in edncatie Prezentim jin continuare ctapele specifice cercetirii pedagogice (dup Muster, D., 1985, Ionescu, M., Bocos, 2001), 1. Delimitarea problemei de cercetat. in aceasti etapa cercetitorul parcurge trei fize importante: identifica problema ce urmeazi a fi cercetati, formuleaz’ problema cit mai elar si se documenteaza asupra acesteia Complexitatea fenomenulii educational genereazi 0 diversitate de probleme care pot fi studiate. Acestea pot si apari in mod spontan din observarea faptelor sau si fie puse intentionat, pot si fie inspirate de experienta personal a celui care isi propune cercetarea sau de stucliul literaturii pedagogice Pentru a merita efortul si atentia pe care Je presupune o 12cercetare, problemele san temele trebuie: sii fie de actualitate, si fie semnificative sau de interes mai general, sa fie originale, si contribuie in mod real la dezvoltarea teoriei si practicii educationale, Formularea problemei presupune restrangerea zonei de studiu la 0 problemi precisi, punctual’, Greselile tipice care pot sd apara in aceasti etapa sunt: teme prea vaste sau prea prelenfioase, repetarea unor cercetiri finalizate deja, formularea unor banelitii, Problemele care urmeazi si fie cercetate trebuie si constituie cu adevarat incertitudini pentru teoria si practica educafiei, iar solufionarea lor si adueli o ‘imbunatiire in domenin. Corinjele formulérii problemelor sunt: si fie exprimate in termeni precisi, rigurosi, si reprezinte adevirate probleme, si su se bazeze pe preluarea rigida de elemente care aparjin altor cercetiin, Documentarea asupra _ problemei ‘presupune inventarierea datelor referitoare la aceasta, existente pana in momentul respectiv si evaluarea stadiului atins de cercetirile antericare, Documentarea se poate realiza prin studierea bibliografiei care are tangenfé eu problema respectiva sau prin valorificarsa facilititilor oferite de computere (navigare pe Intemet) Pentru ca activitatea de documentare si fie corecti si eficienta este important si fie selectiva (in sensul de a avea la baz lueriti de referinfa, relevante gi valoroase), si se bazeze pe constltarea surselor originale (veridicitatea sursei), sa se realizeze intt-o manierd activa si reflexiva, s4 continue pe tot parcursul desfisurinii cercetirii 2. Proiectarea activitatii de cercetare presupune stabilirea obiectivelor cercetirii, formularea ipotezei/ipotezelor acesteia si elaborarea proiectulti eereetiri 13Stabilirea obiectivelor cercetiri presopune raspunsul la intrebarea: ,.Ce isi propune cercetarea?”. Obiectivele cercetarii trebuie formulate intr-o manier’ operational, edt mai clar gi mai concis. Ele se subordoneazi finalitajii generale a ceroetinii pedagogice, respectiv identificarea unor modalitafi de perfecfionare teotici si practicii educationale, Exemple de objective: utilizarea anumitor soft-uri sau resurse materiale, gisirea mor modalitifi de crestere a eficien|2i invafarii Formularea ipotezei reprezinti unul dintre momentele- cheie ale oricarei cercetiri. Ipoteza reprezintd o afirmatie sau 0 supozitie provizorie, in legaturd cu modul de solufionare a problemi. intr-o cercetare se formuleazi o ipoteza generalii (de bazi), care constituie firul conducdtor al investigatiilor, dar pe parcursul cercetirii pot si fie formulate si ipoteze secundare sau particulare, Ipotezele nu sunt nici adevarate, nici false Valoatea lor de adevir urmeaza s4 fie testata pe parcursul investigatiilor, ceea ce conduce spre conlirmarea sau infirmarea acestora (totala sau partial’) Ipotezele trebuie si fie in concordanfa eu scopul cereetirii si 8 fie formulate cu claritate, evitindu-se exprimérile ambigue, truismele. lati exemple de ipoteze coreete: .daci printr-un antrenament de grup creativ yom dezvolta potentialul cfeativ al studenfilor, atunci se va produce o schimbare in trasdturile lor de personalitate”, .Odata cu sedderes gradului de violenfi fizica si verbald, rapiditatea si eficien{a integrarii copiilor ou cerinfe speciale va creste”. Dupa aceste faze urmeaz’ elaborarea unui proiect al cercetiri, care este un instrument de Incru scris, un ghid care ofienteaza intreaga ceroetare, 4Proiectul de cereetare are mai multe componente, dupa cum urmeaza: ‘© prezentarea problemei cereefate: definire, delimitari terminologice, operafionalizarea conceptelar _utilizate (relafionarea conceptelor cu realitatea empiricl), motivarea alegerii temei, seopurile wmarite; ‘© sintetizarea stadiului cercetarii problemei, a aspectelor rezolvate gi a calor care nm au fost rezolvate, anticiparea contributiilor originale ale cercetterului; prezentarea obiectivelor cercetarii; prezentarea ipotezei de baz si a ipotezelor secundare; descrierea metodicit cereetirit: locul de desfigurare a cetcetiirii, perioada de cercetare, etapele ce vor fi parcurse si demersurile corespunzitoare acestora, discipline implicate, esantionul de confinut, esantioanele de subiecti si caracterizarea acestora, variabile independent (modificdtile ce vor fi introduse in derularea fenomenelor educaticnale) gi variabile dependente (efectele pe care le produc modificirile aduse), metodologia de cercetare, resurse materiale, instrumente de culegere a datel metodologia de prelucrare a datelor ceteetirii, * stabilirea modalitatilor de valorificare a cercetirii, 3. Desfigurarea cercetirii pedagogice consti in transpunerea in practic a etapelor si demersurilor previzute in proieetul de cercetare, in vederea testirii ipatezei de bazi si a celor seoundare. Pe parcursul cereetarii, ett ajutorul diferitelor metode de cercetare (observatia, experimental, ancheta, interviul, analiza produselor activitifii, testele, studiul de caz, metodele sociometrice, cercetarea documentelor scolare), se inregistreaza date importante eferitoare la: —_variabile independente si dependente, condifii de desfigurare a activitatii instructiv-educative, dificultSji intimpinate, rezultate scolare, comportamente ale subiectilor, opinii ale acestora, 1s4. Analiza, prelucrarea si interpretarea datelor. Datele objinute prin aplicarea diferitelor metode de cercetare se prezinta adeseori sub forma cantitativa, ceea ce inseamna ca pot fi prelucrate statistic. in cercetitile pedagogice se recurge la condensarea datelor jn tabele, grafice, diagrame, se caleuleazi procentaje, indici statistic’ (media, mediana, modulul, amplitudinea, dispersia, abaterea standard), se utilizeazi aparatul statistico-matematic pentru a stabili daci diferentele dintre grupurile experimentale si cele de control sunt statistic semnificative, se realizeazi inferenfe statistice, Analiza cantitativa si calitativa a datelor cercetirii constituie suportul pentru interpretirile care vor fi realizate, in direclia gisirii unor explicsfii si solufii de oplimizare a activititi 5. Elaborarea concluzillor cercetarli se bazeazi pe analiza, prelucrarea si interpretarea datelor cercetirii, Este momentul cAnd se stabilese concluziile finale, prin raportare la obiectivele cercetarii si in mod obligatoriu la ipoteza sau ipotezele acesteia, Comentatiile critice ale cercetitorului, analizele, reflectiile, evaluirile, propunerile si sugestiile acesiiia isi gisese locul in aceasta etapa. 6. Valorificarea cercetarii se poate realiza in mai multe forme, cum at fi: elaborarea de rapoarte ale cercetitii, referate, comuniciri stiintifice, studii sau articole in reviste de specialitate, Iuerdri metodico-stiintifice pentru obfinerea gradului didactic I, teze de doctorat, earfi 7. Introducerea si diseminarea noului in practica educativa este absolut necesara, desi adescori este neglijata. O cercetare se incheie abia atunci cind rezultatele sale pozitive, experienfa inovatoare dobandita se aplied in practica educativa si se generalizeazi, Este necesar ca rezultatele cercetirli pedagogice si fie popularizate si si ajungi la practicienii domeniului, pentru a fi filtrate, anelizate, preluate, adaptate si introduse in practica educational’ 16tii si sarcini de Iucru Abordafi cu ajutorul metodei cubului conceptal de cercetare in educatie, rispunzind la intrebirile asociate celor gase fete: » Desorie — Cum arata?/Ce este? Compara — Cu ce seamana si de ce diferi? Asociaz’— La ce te face si te gandesti? ‘Analizeazi — Din ce este compusa? Applica — Cum poate fi folosita? Argumenteaza pro sau contra — E util sau nu? De ce? Elaborafi_ un evintet pentm coneepiul de cercetare, repectand urmatoarele reguli: © primul vers are un singur cuvant care precizeaz’ subiectul poeziei (strategii), «al doilea vers are doui cuvinte care deseriu subiectul (adjective): «al treilea vers este format din trei cuvinte care exprimi acfiuni (verbe); © al patrulea vers este format din patra cuvinte gi exprima sentimentele fafa de subiect, + ultinnul vers este format dintr-un cuvant si exprim’ esenta subicotulai Realizati un inventar al calitatilor si competenfelor de care ar trebui sf dea dovada un cadru didactic-cercetitor. Identificati factori stimulatori si fuctori frenatori pentru demersurile de cereetare educational din perspectiva cadrului didactic. Propuneji solujii pentru diminusrea influentei factorilor frenatori. 75. Analizafi propriul comportament profesional din, perspectiva preocupirilor si demersuilor din zona cereetirii cu ajutorul metodei SWOT. ANALIZA SWOT Punete tart Puncte slabe Ce stiwpot si fac in| Ce aj putea si mai directia —cercetirii in | imbunsitafese? educatie? Ce nu stiw/fac ined bine? Ce nevoi de invijare mai exist? Oportunitagi ‘Ameningiri Ce oportunititi de invatare | Cu ce obstacole ma confzunt imacest domeniu am? in demersurile de cereetare Cum le valotifie? ‘in educafie? 6. Formulati cel putin trei probleme care ar putea constitui teme de cercetare in educatie. 7. Analizali o cercetare pedagogicd din literatura de specialitate (carte, tezi de doctorat, lucrare metodieo- sfinfificé, articol etc.) din perspeetiva moduli de proiectare, organizare, derulare si valoriticare, 8, Eliborafi un proieet de cereetare pentru o problema sau tema aleasi de dvs., respectind etapele acestuia. + Introducere > sourté desoriere a domeniului in care se inserie cercetarea; + Prezentarea problemei/temei cercetate: > definire, delimitiri terminologice > motivarea alegerii temei 18> scopul urmirit, > sintetizarea stadiuluicerestarii problemei, a aspectelor rezolvate si @ celor care m au fost rezolvate; > anticiparea contribufiilor originale ale cereetitorului. Prezentarea obiectivelor cercetirit > de exemplu: examinarea relafiei dintre.... evaluarea legatuii dintre..., identificarea Prezentarea ipotezei de cercetare; Designul cert: > locul de desfisurare a cercetinit, > perioada de cercetare; > etapele ce vor fi parcurse si demersurile corespunzitoare acestora; > discipline implicate, teme; > esanticanele de subieeti si caracterizarea acestora: > vatiabile independente (modificarile ce vor fi introduse in derularea fenomenelor educafionale) si variabile dependente (efectsle pe care le produc modificitile aduse); > metodologia de cereetare; > resurse materiale, > metodologia de preluerare a datelor cercetii, Bibliografie Anexe (instrumente de cercetare: chestionat, ghid de interviu et.) 19