CAPITOLUL METODE DE MASURARE, ORGANIZARE, PRELUCRARE A DATELOR CERCETARII Cuprins: 3.1. Metode de misurare a datelor cereetinii 3.1.1, Numatarea 3.1.2. Clasificarea 3.1.3. Compararea 3.2. Metode de organizare, prezentare si preluerare tmatematico-statisticd a datelor cereetarii 3.2.1. Gruparea statistics 3.2.2. Graficele statistice 3.2.3. Detenminarea unor indici statistici (media, mediana, modulul, dispersia, abaterea standard) Obicctive: La finalul acestui capitol cursanfii vor fi in msued © si utilizeze metode de misurare a datelor in exemplele date; © si realizeze ordonarea si gruparea datelor din exemnplele oferite;, si reprezinte prin grafice statistice rezultatele cercetirii;, si interpreteze semmificafia diferitelor —distribufii statistic; ‘© si calculeze indici statistici (medic, median’, modul, dispersia gi abaterea standard) in exemplele oferite. Al3.1. Metode de masurare a datelor cercetarii in urma aplicdrii diferitelor metode de investigare, cercetitorul culege o multitudine de informafii, care pentru a cApita un sens, pentru a se transforma in conchuzii trebuie analizate si interpretate. © primi operatic necesara este cea de misurare. Masurarea reprezint& operatia concreta prin care se atribuie caracteristicilor studiate valori numerice. Cele mai freevente metode de misurare a datelor cercetirii sunt: numirarea, clasificarea si compararea/raportarea 3.1.1, Numararea ‘Numérarea presupune consemnarea prezen{ei san absentei unor particularititi ale subiectilor cercetirii care igi gisese corespondent in manifestarile lor extericare, in comportamentul lor + Exemple: numiratea notelor sau mediilor unui anumit ejantion; numérarea subiecfilor care au anrumite performane sau rezultate; numérarea rispunsutilor catecte sau gresite (dup& Bocos, M., 2003) 3.1.2. Clasificarea Clasificarea sau ordonarea consti in agezarea datelor intr-o anumiti ordine crescitoare sau descresedtoare, folosind un criterin bine stabilit Existi dou’ posibilititi de grupare a datelor: metoda ageziri in serie si metoda clasificarii grupate. Metoda agezarii in serie presupune stabilirea rangurilor subiecfilor (a locului, a pozitiei) ccupate de acestia in raport eu simul jntregului esantion. in situatiile unor elemente cu performanfe identice se obisruieste si li se dea un rang mediu. © De exemplu 5 elevi: A, B,C, D, E au inregistrat la o dictare: 7, 0, 3, 2, 3 greseli. Clasificarea este urmatoarea: 42intaiul este B, al doilea D, al treilea si al patrutea C si E, al cincilea A. in exemplul dat, elevii C si D primese fiecare rangul 3+4/2=3.5 Metoda clasificArii grupate presupune introducerea de Soari de evaluare calitatative (prin calificative) sau cantitative (numerice) pe baza cirora se constituie grupe de clasificare a datelor * Exemplu de sciri de evaluare calitatative (prin calificative): slab-mediocru-bun-foarte bun, + Exemplu de seri de evaluare cantitative (numerice): progresii aritmetice cu rafia 1, de la 1 la 5, de la I la 10, de la 10 la 1 (dupa Bocos, M., 2603), 3.1.3. Compararea Compararea/raportarea presupune raportarea_mvrimii care urmeaza si fie masurati la mirimea totald, posibila Raportarea se face la egantion considerat ca suti gi se calculeaz procentaje pentru fiecare valoare —misuratd. Procentajul se objine astfel: p-wT 100 unde n este valoarea ‘marimii, iar T este marimea totala sau teoretioa © Exemplu: O modalitate de prezentare a datelor cercetirii o constituie condensarea lor in tabele comparative, in care s-a folosit o scari de evaluare calitativa ou 4 trepte (dupa: Bocas, M., 2003). Tabelul 3.1. Rezultatele unui egantion experimental si de control Esantional Nr Rezultate subiccti Slate | Mediosre [Bime | F. bane Experimen| 37 2 15 7 3 tal (9) | 69) | 6.94) | (9% De control | 35 2 15 7 - (96) %)_| (.... %) 43> Caleulati procentajul pentru fiecare tip de rezultate (slabe, mediocte, bune, foarte bung) pentru cele doui tipuri de esantioane cups formula p=ivT 100 si treceti rezultatele in, tabel. 3.2. Metode de organizare, prezentare i prelucrare matematico-statistica a datelor cercetarii Datele cantitative numerice care se obfin prin aplicarea diferitelor metode de colectare se preteazi la o prelucrate statisticd, ce fumizeazi un ansamblu de date numerice referitoare Ia starea sau evolufia fenomenelor studiate (Booos, M., 2003). inainte de a fi prelucrate statistic, datele cereetirii trebuie organizate si prezentate. Datele pot fi organizate prin: giuparea statistic’ si graficele statistice 3.2.1. Gruparea statistica Gruparea statistica se foloseste cand datele obtimute in unma misuriiii au sunt repartizate pe o seara intinsi si pot fi condensate in tabele statistice. Tabele statistiee pot cuprinde doi indicator’: amplitudinea (intinderea scirii de valori) si freeventa absoluta a valorilor (numarul care ne arati de cite ori valoarea respectiva se repet). Tabelele statistice pot fi: ‘*analitice - in care se consermneazi rezultatele individuale ale subiectilor, > Exemplu: O grupa formata din 8 subiecti a constituit esantiorml experimental in care variabila independent a fost invifarea prin cooperare, Notele objinute 1a inceputul si la sfirgitul cercetiiii sunt consemmate in tabelul analitic nr. 3.2. 44‘Tabelul 3.2. Exemplu de tabel analitie Subiecfi | Note la inceputul | Note la sfirgitul cercetirii cercet AB. AC. BS. OR DS. EM. FE. NS. <2) 210000 a} ale] © tabele sintetice - in care se realizeazi © organizare a datelor. > Exemplu: Sa considerdm c& punctajele obtinute la un ‘est dé clevii unei clase sunt urmitoarele: 8, 4, 6, 8. 10, 7,7,9, 5, 4, 6,89, 7, 5, 6, 7, 5, 7,8, 6. Aceste punctaje pot fi consemmate intr-un tabel sintetic (vezi tabelul 3.3.) care si cuprind’ scara de valori/note gi freeventa notelor. ‘Tabelul 3.3. Exemplu de tabel sintetic Punctay | 4 [| 5 | 6 | 7 [| 8 | 9 [| 10 Freeventa| 2 [| 3 | 4 [ 5 [| 4 | 2 1 Aceleagi rezultate pot fi condensate intr-un tabel sintetie in forma grupata (vezi tabelul 3.4.). Tabelul 3.4. Exemplu de tabel sintetio Grupele de elevi Nr. clevi Elevi on note sub 5 2 Elevi cu note de 5-6 6 Elevi cu note de 7-8 9 Elevi cu note de 9-10 3 4sCand masurile integistrate se intind pe un interval mai mare se recomanda gruparea datelor. Exemplu: in urma unui test docimologic aplicat unui numar de 50 de clevi, acestia au obtinut umiatoarele punctaje: 23, 18, 12, 21, 9, 13, 15, 20, 11, 17, 25, 23, 18, , 6, 15, 22, 12, 17, 7, 15, 10, 19, L1, 16, 27*, 20, 13, 9, 14, 5, 18, 13, 21, 26, 16, 11, 19, 14, 17, 15, 24, 21, lo. Dat fiind faptul o& amplitudinea variatiet este destul de mate Gntre 4 si 27) se impune gruparea datelor in clase. Algoritiml de grupare a datelor presupune urmétoarele etape (Radu. 1, 1993). ‘© Clutim valotile extreme ale girului dat si se marcheszi cu asterics. fn exemplul nostru vom avea: 27 si 4 © Stabilim mumarul de clase, preciziind intervalul de grupare @), Pentru a afl intervalul de grupare impicfim munvirul valorilor la numarul de clase. Numarul valorilor se obfine fficdnd diferenta intre valorile extreme ale sirului, adiea in exemplul nostmm vorn avea; 27-4 ++ 1 = 24 de valori. In acest caz ne gandim la 7—8 elase. Intervalul de grupare G) devine astfel, 24: 8 = 3, ceea ce inseamma ci von grupa cite trei valori diferite intr-o clasd (4, 5, 6, ceea ce se serie 4-6; 7, 8, 9 sau 7-9, ete.). © Dacd sé aleg intervale prea mici, gmparea datelor poate scoate in evidenta Iucruri de amérmnt, iar daci se aleg intervale prea mati se estompeazi specificul nomenului studiat. © Pentru fiecare clasi se calculeazi valoarea centrala, adunéind extremele claselor si imparfind la 2 * Apoi determinim efectivele (f) corespunzitoare fiecirei clase. Ordonarea si gruparea datelor, va ardta ¢a in tabelul 35. 46‘Tabel 3.5: Gruparea datelor in clase xk ft 5 3a 8 4 10-12 Wt Ei 3-15 14 I 16-18 id 9 19-21 20 g 22-24 23 5 25-27 26, a N=50 3.2.2, Graficele statistice Datele consenmate in tabele pot fi reprezentate grafic in numeroase moduri, cum ar Bi: © diagrama de structura/ areolar’, diagrama de comparafie histograma poligonul freeventelor Diagrama de structura (areolari) este un grafic cu forma unor figuii geometrice (cere, pBtral, dreptunghi etc.), care vizualizeazi foarte bine partile unui intreg si se foloseste penta prezentareastructutilor. Prezentim in continuare diagrama de structur% pentru datele din tabelul 3.4 47Figura 3.1. Diagrams de structura Diagrama de comparafie este 0 reprezentare grafic ce consti adesea in benzi/coloane/dreptunghinni paralele avand aceeasi bazil lifime si find properfionale cu freevenfele sau ou procentajele reprezentate grafic, Notele la 0 grupa experimentala gi la una de control ar putea i reprezentate intr-o asemenea diagrama, folosinéu-se culori diferite (veri figura 32) face lacc2 Figura 3.2. Ereeventa noteler la doud grupe de elevi 48Histogram se utilizeaz’ penta reprezentarea grafied a uni serii de variafii, folosindu-se sistemul de referinf’ all axclor rectangulare, Se construiese coloane verticale’ benzi aliturate, pentru fiecare interval a variabilei, astfel incat lajimea fiecirei benzi si fie egal cu amplitudines Gintinderea) ficcdrui interval, iar indlfimea cu freoventa acestuia. Prezentim ‘mai jos histograma pentru datele din tabelul 3.4 Fieveu tebe se Figura 3.3. Histograma Poligonul frecvenfelor este o reprezentare grafied care se construieste unind prin linii drepte punetele supericare centrale ale benzilor histogramei, Figura de mai jos reprezinta poligomul freovenfelor pentru datele din tabelul 3.4, Hevieu pole sib Hevieanee de Elevieu notsce Elevicu nore de Figura 3.4, Poligonul freeventslor 49Datele objinute in urma cercetitii pedagogice pot si se insctie pe mai multe tipuri de distribufii statistice. Distributii statistice pot fi: simetrice/normale, asimetrice, in forma de i, in form’ de j, bimodale. Distributiile simetriee/nonmale (curba ui Gauss) au profilul asemdnator cu al unui clopot, prezentind freevente mai scazute spre extreme si mai ridicate in zona de mijloc (vezi figura 3.5.) Figura 3.5. Distributie simetried (noma) Distributiile asimetrice (vezi figura 3.6.) se caracterizeazi prin faptul ca majoritatea freeventelor se polarizeazi in mod evident de o singura parte a intervalului cu freeventa maxiin’ (Gn stanga sau in dreapta) Figura 3.6. Distibufie asimetriea 50Distribufiile in forma de i eu un profil deseresedtor, dupa cum se poate observa in figura 3.7, Figura 3.7. Distribute in forma de i Distribupiile in formA de j au un profil crescitor, dupa cum se poate observa in figura 3.8 * — Figura 3.8, Distribufie in forma de j Distribufiile bimodale se caracterizeaz’_printr-o coneenirare a freeventelor in doud zone, ceea ce sugereazi ipoteza a doi factori diferiti, a doui tendinte, dupa cum se poate observa in figura 3.9, Figura 3.9. Distributie bimodala3.2.3. Determinarea unor indici statistici Indicii statistici sunt valori numerice care caracterizeazi in mod sintetic anumite distribufii si care sprijin’ formularea concluziilor. Daci distributia rezultatelor este normali sau aprope normald, se determina media, dispersia $i abaterea standard. Deci distributia este asimetricd, se determina mediana. in cazul altor distributii (de exemplu in forma de i sau de j) se determina modulul. Media (m) reprezinti raportul dintre suma valorilor individuale gi numarul lor. Formula ei este Ex _T unde: m= media Ex~suma valorilor‘rezultatelor individuale ‘T=totalul valorilerrezultatelor N-=efeetivul grupei studiate. Exemplu: Rezultatele unei clase de elevi in urma unui test pot fi grupate intr-un tabel cu trei coloane: valorile ui x (notele), efectivele corespunzitoare (*) si produsul.f x ‘Tabelul 3.6. Rezultatele unei clase de elevi x (nota) | f (ecventa) fx 4 1 4 5 3 1s 6 4 24 T 7 Et 8 5 a0 9 4 10 2 26 inlocuind in formula, media devine: 188 E723 26 52Pentru datele grupate eu interval de grupare si valoare centrald a intervalului (xk), formula mediei devine: ma DS N in aceasta situatie se realizeazi un tabel cu urmitoarele rubrici: valorile lui x (notele) grupate in clase, valorile centrale *:, efectivele corespunzitoare ( f') $i produsulf x x, Tabelul 3.7. Rezultate grupate 7 *y Tex 4-6 3 is 7-9 8 10-12 i 13-15 in 154 16-18 7 153 19-21 20 160 22-24 23, 15 25-27 26. 3 N=50 T=784 inlocuind in formmla, media devine: 784 m= = 15.68 50 Mediana (md) este valoarea care imparte sirul ordonat crescator sau descrescitor in dowi grupe egale ca numér. Mediana se aflé deci la mijlocul siralui, iar locul sam rangul acesteia este dat de expresia: Nii unde N este munfrul total de valoti din sir. Valoarea din gir, corespunzitoare locului obfinut cu aceasta formula va fi medianMedina reprezint un indice utilizat mai ales in cazul distributiilor asimetrice. Exist dou situatii a. cénd valorile constituie un numar fara sof, mediana corespunde determinantei din mijloc. b. cand valorile ordonate sunt in numar cu sof, mediana se stabileste ca medie aritmetici.a calor doi termeni central Pentru aflarea medianei este necesar ca sirul de valori si fie asezat in ordine crescatoare sau descrescitoare. © Exemplu pentru situafia a: Si considerim 4 11 subiecti au obfinut in urma unui test urmtoarele note: 6, 4, 8, 10, 5, 9, 8 6, 7, 6, 7 Ne propunem si identificdm mediana Pentru aceasta trebuie si agezim datele in ordine (de ex oresctoare). Simal devine: 45 6 6 6 7 7 8 & 9 10 Determindm apoi rangul medianei folosind fornmala N+. a 2 inlocuind in fornmla objinem: ditt, ‘Mediana ooupa looul sase in giral ordonat si are valoarea 7 ‘+ Exemplu pentru situatia b: Si considerim c& 10 subieoti au obfinut in urma unui test urmatoarele note: 4, 7, 6, 8, 9, 8, 6, 5, 10, 5. Aseziim datele in ordine eresedteare, astfel 4 5.5 6 6 7 B 8 9 10 Determinim apoi rangul medianei folosind formula #1 2 inlocuind in formula obfinem: 1041 Mediana ocupi locul 5.5 in girul ordonat si se giseste ttre dou valoti, respectiv 6 si 7, deci va fi egalit cu 6.5 34Modulul este valoarea care prezinta freeventa cea mai ‘mare intr-un sir de rezultate. inseria de date: 4, 5, 6, 6, 7, 7, 7, 7,89, modulul este 7 pentru c& este valoarea cu freeventa cea mai mare. Daca datele sunt grapate, moxlulul este elasa care renneste cei mai multi din subiecti, mai precis valoarea centralé a acelei clase, De exemplu pentra datele din tabelul 3.7., clasa eu frecvenja maxima este 13-15, iar valoarea centrala este 14. Modul este deci 14. Media, mediana si modulul caracterizeazi tendinga central a datelor. Este ins necesar si cuntoastem si modul in care se repartizeazi diferite rezultate in jurul valorii centrale, adici organizarea interioara a distributici (Radu, 1, 1993). Doi elevi pot si aiba acceasi medie, dar objinuti in unma unor note diferite, ceea ce implicd si semnificatii pedagogice diferite Pentru a cunoaste organizarea interioar’ a distibutiei se pot calcula indicatori ca: dispersia (varianfa — se noteazi cu ° sau s*) si abaterea standard (care se noteazi cu 6 sau 8), Dispersia se calculeazi conform relaici: 2 _2@—m N-1 unde x-m reprezinti abaterea fiectiei valori de la media caloulata, iat N este efectivul grupei de mésurare. Abaterea standard este ridicina patrati din valoarea dispersiei ovo" Abaterea standard este cel mai rispindit indicator de dispersie, care caracterizeuzi nivelul de omogenitate/ eterogenitate al unei populafii, in raport cu o variabild, Ea ummireste si exprime gradul de impristiere/dispersie a valorilorin jurul mediei 35Pentru a putea efectua caleulele se transforma expresia de definitie astfel al. E(e-—m)? = 5x? Formula de caleul a dispersiei devine: el N-1 Pentru ilustrare si urmirim exemplul de mai jos (dup Radu, L, 1993), Rezultatele unei clase de elevi in urma unui test pot fi grupate intr-un tabel cu trei coloane: valorile hui x (notele), efectivele corespunzitoare (f) gi produsul fx x. Penta ealcularea dispersiei avem nevoie de Ex". Penta aceasta se mai adaug’ o coloand la tabel, in care vom serie produsele: (fo9 *x. insuménd se obtine 22°, x fhote) fax 6 8 15 a2 70 od 36 20 N=38 | T=261 inlocnind in formula de mai sus obfinemy 68121 1903 — “Sg 155]s0]20) 1) un] feo to] 2 J00)t5]~a) us] r2]] = 36Semnificatia relatiei dintre media aritmetica si abaterea standard in distribufiile normale intr-o distribufie normala tipicd exist aprox, 36 deasupra mediei si 36 sub medic. fnseamni ci amplitudinea sau intinderea variafiei, notati on V este de aprox. 66 sau cd abaterea sandard este a sasea parte din F’ (Bocos, M., 2003). Si atunei: © + Lo acoperi aproximativ 68,26 % (aproximativ 2/3) din tofalul rezultatelor/ valorilor distribufiei, adicd 68,26 % din rezultate cad in intervahul (m— 10; m+ 16), iar aproximativ 31,74 % din rezultate cad in afara intervalului (tm —1o; m+ lo). © 41,96 0 acoperi aproximatiy 95 % din totalul rezultatelor! valorilor distribufiei, adick 95% din rezultate cad in intervalul (m — 1,966;m + 1.960), iar aproximativ 5 % din rezultate cad in afara intervalului (m — 1,960, m+ 1,960). '» 42,586 acoperi aproximativ 99 % din totalul rezultatelor/ valoriler distributiei, adica 99% din rezultate cad in intervalul (m — 2,586, m + 2,580), iar aproximativ 1 % din rezultate cad in afara intervalului (mm ~ 2.586; m+ 2.580). ‘Tehnologia informatie’ ne oferi posibilititi deosebite in ceea ce priveste ordonarea, gruparea $i prelucrarea statistic’ a datelor cereetivi, Exist programe informatice, ca de exemplu: Microsoft Excel, S.P.S.8. (Statistical Package for Social Sciences) care pot oferi un suport real si promt cereetiitorului in ceza ce priveste organizarea, prezentarea si prelucrarea matematico-statistica a datelor cercetarii. Dar cercetatorul trebuie si cuncasci vatietatea situatiilor intilnite in cereetirile pedagogice pentru a decide ce indici sau coeficienti vor fi calculafi Gn funclie de natura datelor, de forma distributiei ete.) si apoi si stapaneascd modal de interpretare al acestora.Aplicatii si sarcini de lucru 1. Elaborati tabelul sintetic penta urmatoarele rezultate. fn urma unui experiment psihopedagogic efectuat cu 26 de elevi s-au objinut urmitoatele rezultate (note): 7, 5, 8 7, 10,9, 6,5,6,8, 7,9, 7, 5, 6.8, 10, 7,9, 6, 4,7, 9,8, 7,8 2. Rezullatele unei probe de memorare efectuate asupra unui ‘grup de 51 de elevi au fost cele din tabelul de inai jos (dupa Radu, 1, 1993). Ordonati si grapafi datele din tabel in clase wl 2@Tw@le~[mMTsé[ Nuts {s io [3 [te [ie Ti Ti 73 | a 3 wal] alelsleialys7 [| a/ ele lisloalm | s | s [i [9 | 4 [2p] sli fis] s 3/12 [4] u [i |i 3. Sa considerim cA 11 subiecti au obfinut urmitoarele note: 4,8, 5,9, 6.7, 6.7, 4,7, 7. Identificati rangul medianei. 4, Rezultatele unei clase de elevi la aplicarea unmi test sunt umitoarele: 6, 5, 7, 8 9, 3, 4, 6, 7, 5,8 5,8, 9, 10, 9, 10, 7, 6 5, 89,4, 5, 10, 6 7, & 7. 6 7 6, (exemplu dupa Bocos, M, 2003). Eféctuafi ordonarea si gruparea datelor. Calculati media. Realizati histograma si poligomul freoventelor. 5. Notele objinute de un esantion format din 15 elevi sunt: 6, 7, 6 8 5, 6 9, 10, & 7, 8 9, 5, 7, & Stabilifi valorile indicatevilor tendintei centrale: media, mediana si modulul