CAPITOLUL METODOLOGIA CERCETARIL iN EDUCATIE uprins B.1. Metodologia cereetiri in edueafie — delimitari conceptual )2.2. Sistermul metodelor de coleetare a datelor cercetinii 2.2.1. Metoda observatiei 2.2.2. Experimental psthopedagogie 2.2.3. Metoda anchetsi 2.2.4. Interviul Metoda comparativi Metoda istorcd 2.2.7. Metoda cercetirii produselor activititii 2.2.8. Metoda cercetarli documentelor scolare 2.2.9. Studiul de oaz 2.2.10, Metoda testelor 2.2.11. Metodele sociometrice Obicctive: La finalul acestai capitol enssanfii vor fi in masurd * si identifice componentele metodologici cercetdrii pedagogice; ‘+ si analizeze specificul metodelor de eolectare a datelor cereetirit, Sd identifice avantajele gi limitele metodelor de colectare adatelor cercetirii; ‘© si exemplifice posibilititi de utilizare a metodelor de colectare a datelor cercettirit intr-un demers investigati. a2.1. Metodologia cercetarii in educatie — delimitari conceptuale Realizarea unei cereetiri in domeniul educational se bazeazi pe un repertorin metodologic de colectare, preluctare si interpretare a datelor specifice fenomenelor educationale investigate Metodologia cercetirii pedagogice reprezinta teoria si practica metodelor si procedeelor de cercetare pedagogica (Bocos, 2003). in acord ou sursa citaté, componentele metodologiei cercetitii pedagogice sunt: © sistemnl metodelor de colectare a datelor cercetirit; © sistemnl de misurare a datelor ceroetirii; ‘+ sistermul metodelor de prelucrare matematico-statistic’ si interpretare a datelor cercetarii, 2.2, Sistemul metodelor de colectare a datelor cercetarii Din categoria metodelor de colectate a datelor cercetiiii fac parte: metoda observatici, experimental psihopedagogic, metoda anchetei, intervinl, metoda comparativi, metoda iti, metoda cercetinii documentelor scolare, studiul de caz, metodele sociometrice ete. 2.2.1, Metoda observatici Metoda observatiet consti in umarirea intentionati si sistematici a fenomerielor specifice educatiei, fir nici o interventie din partea cercetitorului, in scopul explicrii, Injelegerii si amelicrarii Lor Dupa natura ci, distingem intre observatia empiric, spontand, care nu este orientati spre un anumit scop si observatia sistematicd, organizata, care este orientata spre un 22seop precis: Situajia de observare poate fi cea naturala: sau creat inmod deliberat Observatia mi se reduce 1a contemplarea sau la simpla ‘inregistrare a unor date, ci ea se prelungeste intr-o activitate de analizi, compatafie sim clasificare a fenomenelor observate, prin realizarea de reflectii personale, de interpretiri asupra celor observate. Pentru a fi eficient2, metoda observatiei trebuie si indeplineasca edteva cerinfe ‘+ _ Si se desfaigoare prin prisma unor seopuri precise; Si se inregistreze gi si se descrie cit mai detaliat, obiectiv si fidel datele (se pot folosi si. mijloace tehnice: reportofoane, casetofoane, camere video); © si se consemneze prompt faptele derulate (prin grile de observatie, tabele ete.); * si se urmareascd acelasi fenomen in ipostaze, conditii si imprejurini diferite, © si se finalizeze cu explicarea fenomenelor educafionale investigate, cu elaborarea unor concluzii (Boeos, M., 2003). in practica educafionala pot fi supuse observafiei o multitudine de aspecte, cum ar fi: activitatea de predare a profesorului, activitatea de invijare a elevului, realizarea tmomentelor de evaluare, comunicarea verbal si nonverbala in clasd, comportamentul profesorului sau al elevilor ete. Instrumental prineipal al metodei observatiei este protocolul sau figa de observatie in care sunt consemmate principalele aspecte observate, in fimotie de indicatorii observationali ce se urmérese. in intocmizes protocolului de observafie se pot avea in vedere elemente cum ar fi (dupa Bocos, M., 2003): ‘© subiectul observatiei; © scopul observatiei; * obiectivele observatiei; ‘© cadnul de desfisurare, esantioanele implicate, 23‘© aspectele conerete care vor fi observate; ‘+ instramentarul necesar observarii, © contextul (formal, nonformal, informal) in care s-a realizat observarea; ‘+ extinderea in timp a observatici; * petiodicitatea observa fenomenului; © tipnl observari: transversald (de exemplu sunt cbservati tofi elevii pe 0 pericada de timp determinata) sau longitudinal (sunt urmarite aceleasi clase pe parcursul mai multor ani soolari), ‘+ modalititile de valotificare a observatiilor realizate Existi dow tipuri prineipale de observatie: structurata (cantitativa) si participativa (calitativa) Observatia structurata, numiti i cantitativa, este observatia efeetuata de un observator exterior, neimplicat ca subiect. Se numeste structurata intrucét indicatorii observabili sunt prestabilifi, potrivit ipotezelor cercetirii, integrati intr-o structura care specifica tipurile (clasele) de comportament ce vor fi conseninate. Aceasta structura imbraca forma concreti a unei grile de comportamente sau a unci liste de indieatori care delimiteazi cimpul peteeptiv si orienteazi_—atentia observatorul Se numestz cantitativa deoarece regulile de colectare a datelor urmaresc nu = numai_—structura__(tipologia) comportamentelor observate, dar si evaluarea, inclusiv masurarea acestora, prin numétare, stabilirea freevenfei de aparitie, plasarea pe o scald ordinal (de intensitate, de mirime, de freevenfi ete:). Indicatori observabili. sunt aspecte —_observabile, inregistrabile si masurabile cu obiectivitate ale umi fenomen investigat. M. Boeos (2003) ne oferi urmatorul exemplu, intr-o cervetare cu tema: Posibilitafi de optimizare a comunicarii verbale in activitatea instructiv-educativa, si eu ipoteza: 24“Inifierea elevilor in arta de a pune intrebiri bune, la care si caute solufii in mod activ si interactiv contribuie la cresterea ficients’ invatarii”, indicatorii observabili ar putea fi: raportul dintre intrebarile fonnulate de profesor si cele formulate de levi; tipurile de intrebiri formulate de elevi; raportul dintre ludrile de cuvant ale profesorului gi ale elevilor: mumirul de levi care au luat cuvantul/m au luat cuvantul ete, Observatia participativa, numiti si calitativa, este observatia efectuatd de un observator participant, implicat mai mult sau. mai putin in situatia observati. Acesta observa din interior fenomenele, inclusiv prin autoobservatie si introspectie, fapt pentru care mai este numita si observafie inte’, in ceea ce priveste atributul de calitativa, acesta subliniazi ca observatia participativa nu se centreaza pe date cantitative, obiective si impersonale (desi mu le exclude), ci pe actul injelegerii, bazat pe irdirea personalé, subiectiva de citre observator a condifiilor care genereazi san/si_ motiveaz’ comportamentele celor observati. Prezint& avantajul cd se poate efectua in orice moment al activité profesorului cu elevii, fra a solicita condifii speciale de cercetare. Metoda observatiei prezinté si limite legate de faptal e& prin aceasta sunt suprinse efeetele, consecinjele si mm atat cauzele care genereazi amumite fenomene. Metoda cbservatiei se foloseste in combinatie on alte metode de cercetare 2.2.2, Experimentul psihopedagogic Experimentul psihopedagogic presupune modificarea intenfionati a condifilor de aparitie si desfagurare a fenomenelor educafionale cu scopul de a le studia, de a identifica si evalua factorii care le influenteaza. Spre deosebire de metoda observatici. care presupune unnizirea fenomenelor edueafionale, firi ca cereetitorul si 25intervind asupra acestora, experimental psihopedagogic presupune modificiri, intervenfii din partea cercetitorul motiv pentru care experimental se mai numeste metoda observatiei provocate. Experimentul psihopedagogic unméreste testarea unor ipoteze prin misurarea si analiza efectelor unei variabile independente asupra variabilei dependente, Spre exemplu, intr- un experiment psihopedagogic se presupune c& utilizarea metodelor de invijare prin cooperare (variabila independent) conduce la imbunititirea performantelor scolare ale elevilor (variabila dependent). Asadar, variabila independent se refer la schimbarile sau modificarile introduse de cercetator in desfigurarea fenomenelor educafionale, iar variabila dependent se referi la efectele constatate in urma introducerii variabilei independente. in cercetarea pedagogici se pot folosi: © esantioane unice, cand se utilizeazi un singur grup de subiecfi, cfiuia i se aplicd variabila independent, ummirindn-se efectele acesteia, evolufia grupului; © esantioane paralele, cand se utilizeaz dowi sau mai multe grape de subiecti, de nivele comparabile; se delimiteazi grupul experimental da care se introduce variabila independenti si se urmireste variabila dependent) si grupul de control (la care se urmareste variabila dependenta in condifiile in care mu se introduce variabila independent). Desfignrarea unni experiment psihopedagogic presupune mai multe etape (figura 2): ‘* etapa preexperimental, constatativa are rolul de a stabili nivelul existent in momentul —_initierii experimentului; se masoara nivelul variabilei dependente pe ambele grupuri (experimental si de comtrol), conditia fundamentall in aceasti faz8 find ca cele dow grupuri s& 26fie cit mai apropiate sub aspectul variabilei unnatite, pentru a le putea considera eomparabile, ‘© efapa experimentali presupune introducerea a grupul experimental a variabilei independente (V.1), in imp ce la gzupul de control se lucreazz la fel ea inainte, © efapa postexperimentali (posttest) consti in mésurarea variabilei dependente pe ambele grupuri, folosindn-se probe similare; se compari datele de start cu cele finale si se stabileste relevanta diferentelor obtinute, ceea ce conduce la eonfirmarea sau infirmarea ipotezei cereetitii, * etapa de retest (verificare la distant) stabileste la un, interval de timp (de obicei, cateva luni) soliditatea, urabilitatea efectelor produse prin experiment. Bupa Btapa Bupa Blapa constatativa experimental de posttest de retest Grup experimenial | A | AHVL x Grpul op de control B BHO Y Figura 2.1. Btapele experimentului psihopedagogic Rezultatele obfimule in unma_—_experimentnlui psihopedagogie sunt considerate statistic semmificative sau nesemnificative pe baza efectuirii comparatiilor intragrupale Gn cazul esantioanelor unice) sau intergrupale Gn caval esantioanelor paralele).2.2.3. Metoda anchetei Metoda anchetei presupune culegerea datclor (sub forma de: opinii, atitudini, motivafii, interese, comportamente, aspirafii etc.) de la o masa mare de subiecti in legitura cu amumite situatii sau fenomene educationale, Ancheta foloseste chestionarul, ca instrument de cereetate. Chestionarul reprezinti un sistem de intrebiri, de regul’ scrise, structurate intr-o anumité suecesiume, pe baza unor considerente logice si paihiologice. Metoda anehetei se bazeazi pe 0 comunicare inte cercetitor si subiectii investigati. In raport cu calea de comunicare, distingem intre ancheta orald sau direct& (mesajul este transmis direct receptorului) si ancheta scris& sau indirect (prin autocompletarea chestionarului. Inrealizarea unei anchete se pareurg urmitoarele etape: precizarea clard a temei si a obiectivelor umirite; stabilirea egantionului de subieeti, claborarea instramentelor de investigatie (chestionare), realizarea anchetei pe teren, analiza, prelucrarea cantitativa si calitativa a datelor. Chestionarul, ca instrument de cercetare in anchetii, cuprinde doua parti: o parte introduetiva (in care se motiveazi necesitatea aplicirii chestionarului, se fae recomandari referitoare 1a modul de completare al chestionaruhui ete.) gi intrebarile propriu-zise (de la 2-3 intrebéri 1a 200-300 in finclie de finalitatea propusi, de timpul avut la dispozitie eto.), Reusita unei anchete este in mare misura determinatii de calitatea chestionarului Dupa continut, intrebarile pot fi ‘© factuale - privese insusirile, caracteristicile subiectilor: varsti, studi, simatic scolar, date legate de familie eto.; 28* de opinie - vizewzi aspecte ce fin de lumea intetioati a celor chestionati, cum ar fi: atitudini, ctedinfe, aspiratii, valoti, motivafii ete, * de cunostinfe - au drept scop evaluarea nivelului de cunostinfe a celor investigali, a preocupiirilor lor intelectuale ete. Dupa forma de inregistrare a rispunsurilor, intrebirile pot fi: deschise, inchise sf mixte intrebarile deschise soliciti subieofilor si construiasc’: rispunsul in maniera doriti; prezinté avantajul e& se obfin informafii diverse despre problema studiatl, ins prelucrarea datelor este mai dificila decdt in cazul intrebixilor inchise. Exemple: Ce metode de evaluare considerati a ft mai eficiente in invigimdrtul liceal?; Ce phrere avefi despre manualul de pe care il utilizati la clasa a....? intrebarile inchise nu permit decat alegerea unei variante de rispuns, din mai multe veriante posibile, oférite in chestionar. Se folosese variante de rispuns ca: Da”, ,.Nu”, »Nu stu”, smu ,Foarte mult”, ,Mult", ,Moderat", Putin”, ~Deloc” ete.. [ata edteva exemple: © Esti liudat freevent dle piringi pentru situatia ta scolar? a Da b.Nu © Comunicati elevilor avs. criteriile pe care le utilizapi in evaluare? a. Intotdemna — . De ce le mai multe ori. ©. Uneori d Niciodaté Intrebitile inchise prezinta avantajul cd preucrarea datelor se realizeaza foarte rapid, insd informafiile objimate sunt mai sirace decatt in caznl intrebarilor deschise. intrebarile mixte contin pe ling’ setul de variante de raspuns, inci una de tipul alte situafii", alta pirere” ete, subiectului explicénd, dacd este cazul, in maniera dorita varianta aceasta 29© Exemplu: Ce metode de evaluare oredefi ct suit mai relevante pentru cunoasterea nivelului real de pregittire al elevilor? a. Metode de evaluare oralit b, Metode de evaluare serisa ©. Metode de evaluare practict 4d, Altele Precizapi care)... Dpv. al lecului si rolului intrebarilor in structun chestionarului se disting mai multe tipuri de intrebati intrebarile introductive sunt intrebiri menite 58 weschidi discufia”, si creeze climatul propice pentru completarea chestionarului, si stimuleze motivatia subiectilor, si genereze sentimentul de inoredere si dorinfa de partieipare la cerectare, intrebarile de bard sunt cele care oferi informatia principala despre opinia investigata; intrebarile complementare sunt cele care aduc si alte informatii sau alte puncte de vedere in problemele vizate in Intrebacile de baza Intrebarile de trecere sunt intrebiri prin care se marcheazi in mod explicit schimbarea obiectului sau temei intrebatilor ce urmeazs. Intrebarile filtru sunt intrebari menite si directioneze subiecfii, in functie de raspunsurile date 1a ele, spre intrebirile la care va trebui si rispunda in continuare. Aceste intrebairi suceed, de regula, unor intrebiii cu rispunsuri la alegere (da- mu, acord-dezacord) si au o forma de gemil Dac DA, atunei...”, ,Daci NU, atunci..”, filtrind deci subiectii dup’ réspunsul anterior: esi care an raspuns cn ,.Da” vor raspunde in continuare la o anumiti intrebare, cei cu Nu”, 1a o alt intrebare. Exemplu de intrebare Giltru: Practicati un sport? a. Da b. Nu (Dacit raspunsul este “Da” ritspundeti Ia intrebarea 3, dacis rispunsul este “Nu” irecesi la intrebarea 7). 30intrebarile de control sunt intrebiti care au rolul de a verifica in ce masura raspunsurile date de subiecti la una sau ‘mai multe intrebéri anterioare au fost elaborate in mod constient sau au fost date la intimplare, intrebisile de control reian in fapt obiectul uneia sau ina multor intrebari anterioare, dar sub alti formi, Intrebarile de control au rolul de a verifica coerenfa si constanta anumitor opinii - indeosebi in aspectele mai problematice - si prin care se pot formula si estimari privind sinceritatea cu care-a fost completat chestionarul. Rotariu, T. si Mut, P. (1997) recomanda ca in debutul chestionarului si se foloseased intrebiri ugoare, la care cameni raspund cu plicere, cu scopul de antrena subiectul la dialog Este nevoie de o atentie deosebitd in construetia instrumentulu de cercetare, petm a nu cidea in capeana de a considera chestionarul o simpld insiruize de intrebati, Chestionaril permite investigarea unui numir mare de subiecfi intr-un timp relativ scurt iar datele pot fi preluerate si analizate cantitativ, 2.2.4, Interviul Inferviul este o metodi oral de cercetare prin care se urmireste obtinerea de informatii de la subiectii investigati (levi, profesori, parinfi etc.) prin adresarea unor intrebari $1 ptimirea réspunsurilor Reusita interviului este conditionati de o serie de cerinte, coum ar fi * asigurarea unei atmosfere de ineredere, care si invite la declarafii sincere din partea celor intervievati, © asigurarea diserefiei si ancnimatului in legaturi cu raspunsnrile date; utilizarea unui limbaj acoesibil; evitarea atitudinii auteritare, ironice a cercetitorului: flexibilitate in comportament pentru a angaja intervievatul ‘ntr-o disoutie liberd gi sincerd 31Interviul de grup este 0 discufie colectiva pe marginea unor probleme desemnate de cercetiitor. Suecesul acestuia este conditionat de mai multe cerinte: ‘© stabilirea unor contacte prealabile intre intervievator si participanfii la interviu, cu scopul de a comunica tema intervintui, data, ora si durata acestuia; © reducerea intervenfiilor condueitorului de interviu 1a aproximativ 20% din totalul schimburilor verbale, * delimitarea duratei interviului (intre 1-2 ore) si a mumirutui de partieipanti (5-12), ‘© cumoasterea de cAtre intervievator a profilului grupului, a relatilor interpersonale, a particularitafilor individuale ete.; asigurarea unmi climat favorabil discutiiler; ineurajarea de cite infervievator a unor discufii sincere, deschise, depasirea momentelor mai dificile, a tensiunilor care pot s& apara pe pareursul interviului, O varianti a interviului de grup este focus-group sau interviul de grup focalizat si structurat pe marginea unor intrebari formulate in prealabil. Participantilor (intre 7-10 persoane) li se aloci pe rind un interval de timp (2-3 minute) pentru a raspunde la fieeare intrebare, Se recomanda ca participanfii si nu se cuncasca intre ei si si fie cit mai diferiti ca status si rol. Interviul de grup permite explorarea opiniilor participantilor, abordeazi in profunzime feme delicate si mm presupune costuri mari. 2.2.5. Metoda comparativa Metoda comparativa este o cale de a studia teorii sau practici pedagogies din diferite fri. Se pot supune comparatiel corganizarea sistemelor de invitimént din dou sau mai multe {iri, planuri si programe de invafamant, metode si mijloace de invigimant, sisteme de evalnare, modalititi de organizare examenelor. Pe baza comparafiilor realizate se elaboreazi amumite coneluzii 322.2.6. Metoda istorica Metoda istorica reprezinta 0 modalitate de a studia evolufia de-a lungul timpului a teoriei si practicii edueafionale. Se inregistreazi caracteristicile fenomenului studiat in epoci, petioade sau momente semnificative ale istoriei, umirindu-se evolufia acestuia (serierea unei monografii). In acest scop, se pot siudia documente pedagogice, cum ar fi: legi ale ‘invatimanmlui, documents de arhiva, edificii seolare, obiecte didactice, scrisori, inseripfii sau chiar serieri literare in care se refleoti practica educativa a unei epoci 2.2.7. Metoda cercetarii produselor activitatii Metoda cercetiril produselor activita{ii presupune analiza materialelor realizate de elevi (caiete de notife, caiete de teme, teze, Incriri scrise, referate, compuneri, poezii, desene, albume, soft-uri, compozilii muzicale, dispozitive, aparate) in cadrul activitatii din scoala sau in afara ei. Aceste produse sunt obiectivaci ale activititilor gi rezultatelor elevilor i reflectii calitatea procesului instructiv, nivelul de pregitire al elevilor, dat si aspecte legate de personalitatea acestora (interese, motivafii, preocupari, aptitudini ete.). Datele obtinute sunt de regull corelate cu informaliile culese in urma aplic&rii altor metode de cercetare. 2.2.8, Metoda cercetirii documentelor scolare Metoda cercetarii documentelor scolare permite colectarea de date referitoare la activitatea cadrelor didactice si a elevilor. Se pot studia: materiale care reflecti activitatea cadrelor didactice (planificdri calendaristice, proiecte ale unitafilor de invafare, proiecte de activitate didactic’, fige de catacterizare psihopedagogica ale clevilor, teste de cunostinte, referatz), documente seolare oficiale (planuri de inviiimént, regulamente, cataloage, rapoarte, orare, procese-verbale) sau documente de arhiva (monografii, rapoarte de cerceture ete.) 332.2.9. Studiul de caz Studiul de caz constituie atét o metoda didactic’, cat si o metodi de cercetare. Ca metodi de cereetare, studiul de caz ptesupune analiza si discutarea unui caz, de pilda situafia particulard a unui elev sau a unui grup de elevi, a unei scoli sau a unui cadru didactic (Radu, [., loneseu, M., 1987), Metoda permite confruniarea cu o situafie reald, autenticd, particulara. Realizarea unui studin de caz in cadrul unei cereetiri pedagogice presupune parcurgerea cdtorva etape’ © alegerea cazului, spre exemplu, sitmafia unui elev cu probleme de comportament, © documentarea asupra cazului presupune inventarierea datelor biografice (data gi locul nasterii, date referitoare la pirinfi etc), a datelor medicale semnificative (boli, stare de sanitate, interventii medicale ete.), a informatiilor psihlogice (procese si functii psihice, imaginea de sine, ifiterese, aspitatii, comportamente ete.) si a datelor pedagogice relevante (situafia scolar’, nevoi educationale ete}, analiza gi interpretarea datelor; identificarea modalititilor de interventie asupra cazului int vederea solujionarii acestuia presupune elaborarea uri progratn de interventie; © aplicarea modalititii de interventie se referli ta transpunerea in practica a programului de interventie, urmarirea evolufici subicctului, reglarea interventici, formularea de predicfi ou privire la evolutia subieetulu. 2.2.10. Metoda testelor Metoda testelor se foloseste in cercetarea pedagogica cu seopul de a obtine informatii despre personalitatea subiectilor investigafi, despre nivelul lor de pregatire ete. 34‘Testele reptezinti: probe standardizate, obiective care se administreazd subiecfilor si prin care se urmiireste miisurarea cat mai obiectiva. a unor fenomene psihice, a unor compertamente sau competenfe, Standardizarea consti in reglementarea normelor de aplicare si a modalitafii de masurare a celor constatate, Masurarea presupune raportarea rezaltatelor conerete obfinute la un etalon, elaborat in prealabil prin aplicarea testului la o populajie mai numeroasi. Testele sunt alcStuite dintr-un ansamblu de itemi. Itemul reprezinti o intrebare, o problem’ sau o unitate de continut a testului Elaborarea testelor reclama demersuri complexe si riguroase, Dupa confimutul lor, testele pot fi © psihologice, destinate studierii configuratiei psihice a persoanelor (teste de memoric, de inteligenta, teste de personalitate etc); aplicarea acestora nu este de competena profesorului, ci a psihologului/censiliermlui seclar; © pedagogice, destinate studierii nivelului de instmire si educajie al elevilor gi sociomettice, destinate analizei structurii grupurilor sociale si a relatillor interindividuale din cadru acestora. 2.2.11. Metodele sociometrice Metodele sociomettice sunt folosite pentru. a investiga configuratia si intensitatea relafiilor dintre membrii unui grup. Au fest introduse in cereetarea stiintified de J.L, Moreno, initiatoral sociometrici, devenind in scurt timp instramente valoroase in studiul relajiilor dintre membri unui grup. Includem aici: testul sociometric, matricea sociometric’ si sociograma. Acestea oferi date importante despre relatiile afective (de atractie sau de respingere, de amicitie sau de slilitate) dintre membri grupului. Testul sociometric presupune formularea unor intrebari prin intermediul cérora se soliciti elevilor si indice una sau ‘mai multe persoane pe care le prefer, nm le preferd sav fi sunt 35indiferente intro activitate comund, de invafare sau de petrecere a timpului liber. Metodologia de claborare a testului trebuie s& fina cont de unele aspecte: cunoasterea preliminari a grupului, pentm a se formula intrebari adecvate intereselor reale ale celor chestionati; formularea unui numir de intrebiri care s4 reflecte scopul conctet al investigafiei Cintre una si patru intrebari); indicarea mumirului de rspunsuri asteptate (de obicei se solicita indicarea a trei elevi), Prezentim mai jos un exernplu de test Sociometrie: Nuiiéle Si prenuinele Data ..... Instructaj : Citeste eu atentie intrebarile si apo indicd trei nme ale colegilor de clas, care rispund eel mai bine dorinjei tale legate de intrebarea respectiva, Daci nu ai nici un coleg care si corespunda cerinfelor intrebarii, nu completa nimic. 1. A. Cu care dintre colegii tai {i-ar plicea si colaborezi in pregitirea lectiilor? Te des: 2 ase 2 1. B. Cu cine din clasi nu ai dori si colaborezi? 1 2 3 TL A. Numeste pe acei colegi din clasé pe care mar mai fi in aceeasi clasa cu tine? L 2 3 ULB, Indica pe acei colegi pe care nu i-ai regreia din clasa ta. Teas, Dreher erate a at: TIL, A. Care-sunt cei mai buni prieteni ai tai din elasi ? TL. B. Care sunt acei colegi cu care nu doresti si fii prieten ? Se pot clabora variante diferite de intrebari care si corespundi problemei si obiectivelor cereetirii. Completarea testului trebute si se facd intr-o atmosferd de sinceritate. 36Matricea sociometried este un tabel en dowd intiiri, in care sunt inregistrate datele testului sociometric. Att pe orizontal’, cat si pe vertical sunt trecufi, in ordine alfabetica, clevii chestionafi, Alegerile $i respingerile exprimate sunt trecute in matrice, folosind urmatorul sistem de notare: 3 (cota pentru prime alegere), 2 (pentru a doue alegere) si I (pentru a treia alegere), iar pentru respingeti cotele se atribuie in acelagi fel, dar se noteazi cu; 3, 2 si 1. ‘Tabelul 2.1. Model de matrice sociometrica iat JAG [BS ER JOS [EM PE [OTA pw MA ac [= [2 pele bs i i BS. T[l*[T 7)rl2 z lex ap.) 25 T[2)r DS ZT. Tee Em | a] s TPe))T]2 REG zl sTsTt ei TTF z TPE ny zZ TTL) T ia y T Z- 1s A 1 33 ifs fe. la ena) a2 | 0 |srt0] evel in | ave ret nes| 2/4] 1/0 arta] 0 [arta frztal ama [272] 4x7] ave Pe baza matricei sociometrice putem calcula o setie de indici, prin aplicarea unor formule, Spre exemplu, se pot calcula indicele statutului sociometric si indicele expansivitafi ateetive Statuinl sociometric indica mam! de alegeri primite de fiecare subiect si se ala fie prin insumarea pe verticala a 37‘numfrului de alegeri primite, fie prin aplicarea foomulei: N/M-1, in care Nenumarul de alegeri primite, iar M-numarul elevilor din clasi, Pentru stabilirea indicelui de expansivitate afeotiva se caleuleazi adunind pe orizontali munérul alegerilor exprimate de fiecare elev din clas, Se pot face corelafii intre statut gi expansivitate. Elevii care intrunese un nomiir mare de alegeri_ sunt considerafi lideri, iar cei care intrunese un numir mare de respingeri sunt izolati. Este important ca profesorul-diriginte si ctinoascd aceste situatii si Si intervind in situatiile in care se impune acest lueru, de exemplu, eiind exista elevi izalafi de colectiv sau cand se constati o infelegere eronata a comportamentului elevilor (Zlate, M., 1972). Sociograma este wi instrument care permite valorificarea datelor objinute prin testul sooiometric sub forma graficd Exist imai multe tipuri de soviograme, dinte care prezentim doud: sociograma . int” (figura 2.2) si sociograma individual (figura 2.3)). Figura 2.2. Sociograma ,tinti” 38Sociograma ,finta” redi prin cereuri concentrice relafiile dintre membrii unui grup, in ordine descrescitoare (dinspre interior spre exterior), numérul de alegeri primite de elevi Spre exemplu, se poate constata ci elevul M este un lider, iar clevul B este izolat. Sociograma individuali se consiruieste pentru fiecare elev pentru a demonstra poritia acestuia (alegerile si respingerile ‘primite si exprimate) in relafie eu ceilalfi membrii, —_Sigetile semmificd: —> preferints unilateral <> alegare reciproca <--> Tespingere unilateral ¢-» respingere reciproci Figura 2.3. Sociograma individual Telmicile sociometrice sunt importante in activitatea de cunoastere a grupului scolar, prezentnd att avantaje, o8t si limite. Principalele avantaje decurg din faptul ci, 1a nivel individual, pot fi ameliorate relatiile din interiorul grupului, iar la nivelul grupului pot fi clarificate probleme legate de coeziunea (convergenta) acestuia. Aceste _ instrumente .fotografiaza” la un moment dat structura grupului, dar nu pot dezvilui cauzele, natura sau evelutia viitoare a interrelatiilor din grup. Acesta este de fapt prineipalul lor dezavantj, Datele colectate cu ajutorul acestor metode de cereetare sunt prelucrate si inlerpretate statistic, pentru elaborarea concluziilor cereetitii pedagogice 39A tii si sarcini de Iucru Flaborafi un protocol de observatie pentru 0 activitate instruchv-edueativi de tip formal, Elaborafi un protocol de observatie pentru o activitate instructiv-educativa de tip nonformal Pomind de la o tema care ar putea fi investigaté elaborati un chestionar pentru a colecta pirerile (elevilor, profeserilor, ditectorilor sau périnfilor) in legit cu problematica investigati Elaberati un ghid de interviu de grup pe o tema la alegere (de exemplu: Temele de casi, Relatia profesor-elevi, Cum invatim? ete) Elaborafi criterii specifice pentre a evalua un produs (la alegere) al activitatii elevilor Analizati critic un document curricular (structurd, contimut, aplicabilitate ete.) Analizatirealizati un studiu de caz din _practica educationala, valorificandu-l ca metoda de cercetare. Aplicafi tehnicile socicmettice in eazul unei clase de elevi si interpretali rezultatele obtimute 40