DESCRIEREA METODEI INVĂȚARE RECIPROCA

Metoda predarea/învăţarea reciprocă beneficiază de patru strategii de învăţare şi se poate

aplica atât in jocurile libere, cât si în activitatea frontală, dar cea mai eficientă utilizare a ei este
atunci când se urmăreşte perseverent însuşirea unui comportament conştient de învăţare
implicată a elevului, folosind cartea ca sursă de informare.
Între cele patru strategii există o înlănţuire logică, ele fiind integrate într-o anumită etapă
a unei activităţi de povestire, lectură după imagini, poezie, descriere.
Utilizarea ei în scopul învăţării elevilor de a descoperi singuri, prin căutării proprii, sau in grup,
este însă forma superioară ca şi complexitate, dar şi ca finalitate şi efect asupra elevilor.
* FORMA DE ORGANIZARE:
1. Se împarte clasa în patru grupuri, de către maximum patru-cinci elevi;
2. Se distribuie rolurile fiecărui grup: rezumatorii, întrebătorii, clarificatorii, prezicătorii.
* EXPLICAREA ROLURILOR:
1.Rezumatorii – rezumarea:
Fiecare copil din grup expune sinteza fragmentului citit, sau a imaginii analizate, timp de
cinci-şapte minute. Propoziţiile vor fi rezumate intr-o sinteză logică, exprimând rodul gândirii
colective şi mesajul textului sau imaginii.
2.Întrebătorii – punerea de întrebări:
Analizează textul sau imaginea în grup, apoi fiecare copil propune o întrebare, gândită
independent şi/sau folosindu-se de paleta de întrebări. Se pot formula cât mai multe întrebări, dar
se va face apoi o selecţie a lor
Copiii selectează problema din text sau imagine pe care doresc să o înţeleagă, sau
intuiesc dificultatea ei pentru întreaga clasă, şi adresează întrebări pentru a se convinge cu toţii că
alegerea a fost cea corectă.
Întrebările vizează aspecte importante: personaje, timp, acşiune, loc de desfăşurare, mod
de rezolvare, mod de acţiune.
3.Clarificatorii – clarificarea datelor:
Identifică cuvintele şi expresiile literare din text, comportamentele, atitudinile care sunt
neclare pentru ceilalţi, explică şi găsesc împreună răspunsul corect pentru a clarifica toate
noutăţile.
Clarificatorii pot accesibiliza intervenţia lor folosindu-se de diverse materiale didactice –
un dicţionar explicativ este obligatoriu, dar pot solicita şi sprijinul învăţătorului dacă este cazul.
Acesta îndrumă, sfătuieşte,orientează grupul spre esenţialul problemei.
4.Prezicătorii – prezicerea/pronosticarea:
Analizează în grup textul sau imaginea şi îşi imaginează ce se va întâmpla în continuare,
exprimând cele mai neaşteptate idei, fapte, luând în consideraţie logica ideilor/conţinutului
anterior.
Grupul poate să îşi imagineze şi răsturnări de situaţie, pentru care trebuie să prevadă şi
rezolvarea sau măcar să poată să atragă celelalte grupuri în dispută.

3. Se expune o planşă pe care sunt scrise sarcinile şi cerinţele fiecărei echipe;

4. Se repetă de către fiecare echipă sarcinile şi rolul pe care îl vor avea în desfăşurarea
lecţiei;
OPREAN ANCA DIANA

ANUL II- PS

5. Pentru a evita interpretarea greşită, prin urmare şi învăţarea greşită, învăţătorul va citi
model textul, după care se va face delimitarea textului în fragmente, dacă este nevoie chiar cu
ajutorul învăţătorului, fără însă a face alte referiri la conţinutul textului.
Fiecare grup va analiza textul şi va rezolva cerinţele grupului său. La început se lasă
elevilor un interval mai mare de timp pentru a avea răgaz să se informeze asupra conţinutului,
dar şi să se adapteze atmosferei de lucru ( cinci-zece minute).
Pentru asigurarea feedback-ului se pun întrebări, dacă elevii au înţeles ( cum şi cât au
înţeles) conţinutului textului: succesiunea evenimentelor, caracterizarea personajelor – trăsături
dominante, mesajul textului.
Dacă este cazul se fac discrete corectări şi completări. Se evită orice apreciere care ar putea
descuraja elevii în viitoarele lecţii de acest tip.
Aprecierea activităţii: se face în maniera încurajării şi întăririi încrederii elevilor că sunt
capabili să obţină rezultate foarte bune prin învăţarea tehnici muncii cu manualul şi prin cooperarea
cu ceilalţi colegi. Se subliniază calitatea rezultatelor la învăţătură, atunci când elevul se implică
personal în actul învăţării. Aprecierile se argumentează, învăţătorul explicând elevului în ce constă
progresul său.