Sunteți pe pagina 1din 17

Faceți clic sau atingeți aici pentru a introduce text.

Pe rol judecarea cauzei civile formulată de reclamantul Taman George Adrian în


contradictoriu cu pârâta Gheorghe Alina, având ca obiect ordonanță președințială.
Se constată faptul că prezenta cauză a fost dezbătută în fond la termenul din data de
06.04.2023, când cei prezenţi au pus concluziile consemnate în încheierea de şedinţă din aceeaşi
dată, fiind amânată pronunţarea hotărârii în cauză pentru acest termen, precum şi faptul că
încheierea de şedinţă de la termenul menţionat anterior face parte integrantă din prezenta
sentinţă.

JUDECĂTORIA,

Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:


Prin cererea de ordonanță președințială înregistrată la această instanță, la data de
09.12.2022, sub dosar nr.18020/196/2022, reclamantul în contradictoriu cu pârâta a solicitat
instanței ca, prin hotărârea pe care o va pronunța, să dispună obligarea pârîtei să îi permită
dreptul de a avea legături personale cu minora Taman Sofia Elena, născută la data de 25.08.2013,
cu stabilirea unui program de vizitare, respectiv
De asemenea, a solicitat obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.
In fapt, reclamantul a arătat că prin sentința civila nr 687/19.02.2021 pronunțată de
Judecătoria Brăila în dosarul nr.5758/196/2020 rămasă definitivă prin decizia nr.490/28.11.2022
pronunțată de Tribunalul Brăila s-a dispus desfacerea căsătoriei încheiată între subsemnatul și
parata Gheorghe Alina. Totodată s-a stabilit ca autoritatea părintească cu privire la fiica noastră
Taman Sofia Elena să fie exercitată în comun de către ambii părinți, iar locuința fiicei noastre să
fie la pârâtă.
Imediat după pronunțarea deciziei civile nr.499/28.11.2022 pârâta mi-a comunicat că
începând cu data pronunțării hotărârii de tribunal, având în vedere că
nu mai am un program de vizită ( pe care l-am obținut în urma sentinței civile nr.14174/196/2021
a Judecătoriei Brăila), nu îmi va mai permite sa am legături personale cu fiica noastră decât când
va dori ea și în condițiile stabilite de aceasta
Fata de poziția acesteia i-am solicitat încheierea unui acord notarial cu
privire la stabilirea unui program pârâta nu mi-a răspuns solicitării si a refuzat sa îmi
mai permită să am legături cu fiica mea. De la data pronunțării deciziei și până în prezent i-am
solicitat pârâtei, în mai multe rânduri să îmi permită sa iau copilul la mine, însă pârâta a refuzat
categoric să-mi permită să am asemenea legături personale cu fiica mea
nerăspunzându-mi la niciunul din mesajele mele.
De la pronunțarea deciziei civile, am văzut si vorbit cu copilul, doar la
școală, dimineața, timp de maxim 5 minute, și de fiecare dată fata îmi comunica că își dorește
foarte mult să vină la mine, dar mama sa nu o lasă.
Potrivit art.36 din legea nr.272/2004 (1) Ambii părinți sunt responsabili pentru creșterea
copiilor lor. (2) Exercitarea drepturilor și îndeplinirea obligațiilor părintești trebuie să aibă în
vedere interesul superior al copilului și să asigure bunăstarea materială şi spirituală a copilului, în
special prin îngrijirea acestuia. prin menținerea relațiilor personale cu el, prin asigurarea creșterii,

1
Faceți clic sau atingeți aici pentru a introduce text.

educării și întreținerii sale, precum și prin reprezentarea sa legală și administrarea patrimoniului


său. 

Reclamantul arată că parata nu înțelege ca ambii părinți avem drepturi si obligații egale
asupra copilului, conform art. 261 din Codul civil: Îndatorirea părinților ⹂Părinții sunt cei
care au, in primul rând, îndatorirea de creștere și educare a copiilor lor minori.",
lucru ce trebuie partajat intre noi.
chiar daca suntem divorțați, tratează acest copil nu ca o ființă omeneasca ci ca un lucru ce trebuie
partajat între noi.
Având în vedere dispozițiile art. 401 din C Civ.: Drepturile părintelui
separat de copil ⹂(1)in cazurile prevăzute la art. 400, părintele sau, după caz, părinții
separați de copilul lor au dreptul de a avea legături personale cu acesta. (2)in caz de
neînțelegere intre părinți, instanta de tutela decide cu privire la modalităţile de exercitare a
acestui drept.”
Raportat la dispozițiile art.262 alin.2 din c.civ. coroborate cu art. 17 alin.1 din Legea
nr.272/2004 din care rezultă și dreptul copilului de a menține relații personale și contacte directe
cu părinții, precum si faptul ca, potrivit doctrinei și practicii judiciare tatăl este o
persoană ce trebuie sa fie o constantă în viața oricărui minor, mai ales in speța de față in care
fiica mea este foarte atașata de mine, apreciez ca nu mi se poate încălca si refuza drepul si
posibilitatea de a păstra legătura cu minorul si de asemenea nici copilului nu ii pot fi încălcate
drepturile de a avea legături personale cu părintele cu care nu locuiește in mod efectiv.
Tototadă, reclamantul arată că din raportul de expertiza psihologica întocmit in dosarul
5758/196/2020 al Tribunalului Brăila rezulta nevoia copilului de a a avea legaturi personale si a
se afla si in preajma tatălui astfel încât sa beneficieze de timp petrecut in mod egal cu ambii
părinți.
Din putinele discuții pe care le-am avut cu copilul in fata scolii unde învață am tras concluzia ca
aceasta îmi duce foarte mult dorul de mine si doreste sa fie si împreună cu mine.
Nu in ultimul rând timpul petrecut de părinți cu copii este foarte important pentru o
creștere si o dezvoltare armonioasa chiar daca părinții sunt divorțați. Lipsa părinților din viața
zilnica a fiicei mele se reflecta in cazul austru in psihicul acesteia.
De altfel potrivit art. 35 alin I din Legea nr 272/2004 minorul are dreptul de a creste alaturi de
ambii părinți
Acest drept nu trebuie să înceteze atunci când părinții copilului nu mai locuiesc împreună
ci trebuie respectat continuu, indiferent la care dintre ei s-a
stabilit locuința minorului.
In ceea ce privește programul solicitat reclamantul apreciază ca este unul temeinic si
interesul superior al copilului, având in vedere ca am încercat sa fiu cat mai obiectiv astfel încât
fiica noastră sa fie alături de ambii părinți, si sa nu simtă lipsa tatălui din viața sa, sa se atașeze in
egala măsura de ambii părinți, ceea ce va conduce la dezvoltare fizica, mentala, spiritual morala
sau sociala normala si care va avea la influențe pozitive in viitor in formarea sa ca adult.
De asemenea, reclamantul arată că, având in vedere ca la aceasta data sunt împiedicat sa
amlegături personale cu copilul si copilului i se interzice de parata sa aibă legături
personale cu mine, situație care poate afecta negativ dezvoltarea copilul,

2
Faceți clic sau atingeți aici pentru a introduce text.

apreciază ca in cauza, este necesara luarea unei masuri vremelnice cu privire la legăturile
personale cu fiica mea.
Conform dispozițiilor art. 977 alin. 1 Codul de procedura civila "Instanţa
de judecată, stabilind că în favoarea reclamantului există aparență de drept, va putea
să ordone măsuri provizorii în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept care s-ar
păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente şi care nu s-ar putea
repara, precum și pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări".
Astfel Ordonanța președințială, prin esența ei, astfel cum este
reglementată, reprezintă o procedură specială prin care legea îngăduie să se dea o
rezolvare provizorie și fără prejudecarea fondului a unor cazuri al căror
caracter urgent nu îngăduie să se aştepte desfăşurarea procedurii de drept
comun.
Potrivit dispozitiilor art. 997 C. pr. civ., admisibilitatea ordonanței președințiale
presupune îndeplinirea cumulativa a condițiilor privind
neprejudecarea fondului dreptului, caracterul provizoriu al măsurii ordonate și urgența măsurii ce
se solicită a fi luată de instanţă.
Toate aceste conditii sunt îndeplinite in cauza de fata:
In ceea ce priveste urgenta aceasta conditie este îndeplinită, întrucât
trecerea timpului poate avea consecințe iremediabile asupra relațiilor dintre copii şi
părintele care nu locuieşte cu acesta, iar comportamentul dovedit alienator al mamei
faţă de minor în raporturile cu tatal sau poate duce la un astfel de deznodământ.
Dată fiind importanța majoră a relației copil-părinte, care, la această
vârstă fragedă a minorilor, este destul de fragilă, fiind uşor de destrămat este necesar
soluționarea cat mai urgenta unei astfel de solicitări pentru a nu se ajunge la
afectarea relatiei dintre copil si părintele nerezident.
În cauza Ignaccolo-Zenide împotriva României, Curtea Europeană a Drepturilor Omului
a stabilit că ,,dacă art. 8 din convenție încearcă în principal să apere individul împotriva
ingerințelor arbitrare din partea autorităților publice, el implică, de asemenea, şi unele obligații
pozitive inerente "respectării" efective a vieţii de familie. Fiind vorba de obligația statului de a
dispune măsuri pozitive (...) art. 8 implică dreptul părintelui de a beneficia de măsuri adecvate
din partea statului pentru a fi alături de copilul său, precum şi obligația autorităților naționale de
a dispune aceste măsuri,"
În aceeaşi cauză, Curtea a statuat ca procedurile legate de exercitarea autorității părintești,
necesita urgentă, deoarece trecerea timpului poate avea consecințe ireparabile asupra relațiilor
dintre copii şi părintele care nu locuiește cu ei."
Cu privire la cerința vremelniciei, instanța urmează sa constate că aceasta este dovedită
în cauză, întrucât prin prezenta cerere am solicitat instanţei să dispună obligarea paratei la a-mi
permite sa am legaturi personale cu fiica mea, până la soluționarea dosarului nr 17992/196/2022
Judecătoriei Brăila, având ca obiect legaturi personale cu minorul.
În ceea ce priveşte condiția neprejudecării fondului, instanța investită cu soluționarea
unei cereri de ordonanţă președințială nu are de cercetat fondul dreptului discutat între părți, ci
are numai posibilitatea de a cerceta aparenţa acestuia, care la acest moment este in favoarea
subsemnatului, fiind îndeplinită si aceasta condiție întrucât potrivit art 401 alin 2 si art 496 alin 5

3
Faceți clic sau atingeți aici pentru a introduce text.

cod civil subsemnatul, părinte la care nu locuiește copilul in mod statornic, am dreptul de a avea
legături personale cu fiica mea la locuința mea iar părintele rezident nu îmi permite si ma
împiedică prin toate mijloacele sa am asemenea legături personale cu Sofia, iar aceste legături
sunt vitale in dezvoltarea psihica si fizica a copilului.
Nu trebuie uitat faptul ca divorțul părinților, il poate afecta pe copil, motiv pentru care
parintii ar trebui sa fie preocupați mai mult de sentimentele copilului, decât de propriile
nemulțumiri, insa parata se pare ca nu a reusit sa treacă peste aceste aspecte si nu înțelege ca
pentru o dezvoltare armonioasa si sănătoasă este nevoie de asigurarea unui echilibru in viata
copilului.
Apreciez ca, program solicitat imi permite sa am o legătura fireasca cu copilul meu, sa fiu o
constanta in viața acestuia si totodată imi permite si sa mă implic in cresterea si educarea
acestuia fiind si in interesul superior al copilului, interes ce urmează a fi stabilit prin examinarea
tuturor criteriilor consacrate in acest scop de doctrina si jurisprudență. Nu in ultimul rand,
permite si menținerea
relațiilor, a sentimentelor, a legăturilor de afecțiune dintre părinți si asigura copilului sentimentul
de stabilitate si apartenentă.
In concluzie pentru toate aceste considerente reclamantul a solicitat admiterea
cererii astfel cum a fost formulată si obligarea paratei sa îmi permită sa aibă legături personale cu
fiica sa.
În probațiune, reclamantul a solicitat încuviințarea probei cu acte, interogatoriul pârâtei,
mijloace materiale de probă.
Alăturat cererii, au fost depuse, în copie, sentința civilă de divorț, și mesajele cu privire la
legatura sreclamantului cu copilul și stabilirea unui program la care nu a primit niciun raspuns.
Cererea este legal timbrată cu suma de 20 lei, chitanța doveditoare aflându-se la f.69.
La data de 11.01.2023 a fost înregistrată la dosarul cauzei întâmpinarea formulată de
pârâta Gheoghe Alina, f. 48.
Pe cale de întâmpinare, pârâta a solicitat admiterea în parte a acțiunii și stabilirea
următorului program:
- in primul și al treilea weekend din lună , reclamantul să poată găzdui minora la
domiciliul său, începând de vineri orele 17:00, până duminică la orele 20:00
- minora să petreacă o lună in vacanța de vară la reclamant , a cate 2 săptămâni
de ziua reclamantului . minora să se deplaseze la domiciliul acesteia
- de ziua de naștere a minorei , o dată la doi ani 
 pe perioada Paștelui o dată la doi ani, in anii impari;
- de Crăciun in perioada 24-26 decembrie o dată la doi ani, în anii impari:
- in vacanta de iarnă, minora să meargă o săptămână la reclamant
2. Obligarea reclamantului la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de prezentul
proces constând în achitarea onorariului de avocat în cuantum de 1000 lei conform Chitanței
Seria PDE nr. 330 din 30.12.2022.
3. Exonerarea pârâtei de la plata cheltuielilor de judecată generate de prezentul proces având în
vedere următoarele motive:
În fapt, părțile s-au căsătorit la data de 02.11.2013, din relația acestora rezultând minora
TAMAN SOFIA ELENA, născută la data de 25.08.2013, Pe rolul Judecătoriei Brăila a fost

4
Faceți clic sau atingeți aici pentru a introduce text.

înregistrat dosarul cu numărul 5758/196/2020 având ca obiect divorț, prin care chiar reclamantul
a solicitat instanței de fond ca prin hotărârea ce urmează să o pronunțe, să dispună:
desfacerea căsătoriei încheiată între părți la data de 02.11.2013, să stabilească domiciliul minorei
TAMAN SOFIA ELENA, având CNP 6130825090028, născută la data de 25.08.2013 la
domiciliul acestuia, cu obligarea pârâtei de a-i achita pensie de întreținere minorei TAMAN
SOPIA ELENA.
Pârâta a aratat că a formulat întâmpinare şi cerere reconvențională, prin intermediul
căreia a solicitat:
1. Admiterea in parte a cererii de chemare în judecată, în sensul ca aceasta să revină la
numele purtat anterior încheierii căsătoriei:
2. Cu privire la celelalte capete de cerere formulate, a solicitat ca instanta să dispună
respingerea acestora ca nefondate;
3. Să admită cererea reconventională în următorul sens : Să fie desfăcută căsătoria
incheiată între părți la data de 02.11.2013 din vina exclusivă a reclamantului in baza art. 373
litera b Cod Civ, iar in măsura in care acesta va fi de acord cu desfacerea căsătoriei, să dispună
desfacerea casatoriei având in vedere acordul părților in baza art. 373 litera a Cod Civ. Ca
autoritatea părinteasca sa fie exercitata in comun de către ambii părinți, in ceea ce o privește pe
minora TAMAN NOFIA ELENA. Sa stabilească domiciliul minorei TAMAN SOFIA ELENA
având CNP 6110825090028 născută la data de 25.08.2013 la domiciliul mamei pârâte, la adresa
acesteia din Mun. Brăila, B-dul Dorobanților, bl. A11, ap. 35,. Reclamantul sa fie obligat la plata
unei pensii de intretinere in cuantum de ¼ din veniturile pe care acesta le realizează. Ca instanța
să stabilească un program de vizită prin intermediul căruia reclamantul să păstreze legăturile
personale cu minora TAMAN SOFIA ELENA. Să îl oblige pe reclamant la plata cheltuielilor de
judecată ocazionate de prezentul proces.
Prin pronunțarea Sentinței Civile Nr. 687/19.02.2021 rămasă definitiva prin Decizia
Civilă nr. 490 din 28.11.2022 pronunțată de Tribunalul Brăila, instanta de fond a admis in parte
acțiunea civila formulată de reclamant, admițând in parte și cererea reconvențională a pârâtei,
stabilind in baza probatoriului administrat domiciliul minorei Taman Sofia-Elena nascută la data
de 25 august 2013, la locuința mamei, totodată. obligându-l pe reclamant la plata in favoarea
minorei a unei pensii lunare de intretinere al cărei cuantum este de 1/4 din venitul net lunar pe
care-l realizează, începând cu data rămânerii definitive a acestei hotărâri şi până la împlinirea
majoratului. De asemenea, a dispus ca pârâta să revină la numele purtat anterior incheierii
căsătoriei, respectiv acela de , Gheorghe", iar in conformitate cu dispozitiile art. 373 lit. a Cod
Civil, a declarat desfăcută căsătoria prin acordul soţilor,
În ceea ce privește capătul de cerere solicitat de pârâtă, ȘI NU DE CĂTRE
RECLAMANT, in ceea ce privește ca acesta să poată menține legaturile personale cu minora
prin intermediul unui program de vizită instanța a procedat la respingerea acestuia raportat la
faptul că, reclamantul ar fi trebuit să sesizeze instanța cu o astfel de cerere, fiind cel care avea
interesul să o facă.
De asemenea, menționăm faptul că minora a mers la tatăl său regulat chiar dacă prin
Sentința Civilă nr. 687 din data de 19.02.2021 nu a fost stabilit un program de vizită prin
intermediul căruia acesta să poată menține legăturile personale cu minora deoarece NU a solicitat
acest lucru.

5
Faceți clic sau atingeți aici pentru a introduce text.

Reclamantul avea posibilitatea să solicite stabilirea unui program de vizită în procesul de


divort, însă a refuzat cu desăvârșire acest lucru, fapt pentru care vă solicităm să il obligați la plata
cheltuielilor de judecată generate de prezentul proces.
Faptul că reclamantul dorește să ia minora fără un program de vizită, fără a anunța in
prealabil acest lucru şi fără să se gândească la nevoile minorei care primează, nu o fac pe pârâtă
responsabilă de actele acestuia.
Reclamantul nu înţelege că minora merge la școală, că trebuie să îşi facă temele, că are
activități specifice vârstei, şi nu poate lua minora ori de câte ori doreşte acesta, chiar şi la
mijlocul săptămânii, lucru care ne duce la concluzia că reclamantul nu este o fire responsabilă.
În ceea ce priveşte programul de vizită solicitat de către reclamant, pârâta apreciază că
acesta nu este în interesul superior al minorei, fapt pentru care solicită instanței de judecată
să stabilească un program de vizită care să fie in primul rând în interesul superior al minorei,
respectiv:
- in primul și al treilea weekend din lună , reclamantul să poată găzdui minora la domiciliul său,
începând de vineri orele 16:00, până duminică la orele 20:00
- minora să petreacă o lună in vacanța de vară la reclamant , a cate 2 săptămâni
- de ziua reclamantului . minora să se deplaseze la domiciliul acesteia
- de ziua de naștere a minorei , o dată la doi ani 
-  pe perioada Paștelui o dată la doi ani, in anii impari;
- de Crăciun in perioada 24-26 decembrie o dată la doi ani, în anii impari:
- in vacanta de iarnă, minora să meargă o săptămână la reclamant
Este adevărat că și cu tatăl, minora are o relație de atașament, insa pârâta nu s-a opus i nu
se opune ca reclamantul să își vadă copilul, este totalmente de acord cu stabilirea unui program
de vizita in favoarea reclamantului, acest lucru fiind în interesul superior al minorei, însă este
datoria acestuia să mențină relația de atașament cu fiica sa. Reclamantul fiind o fire extrem de
severă, impunătoare, o forțează pe minoră să facă anumite lucruri pe care aceasta nu dorește să
le facă, iar când ajunge la domiciliul pârâtei, nu mai dorește să își mai viziteze tatăl, reclamantul
făcându-se responsabil pentru refuzul fiicei sale de a nu îl mai vizita.
Totodată, solicită instanței de judecată să observe faptul că, chiar din înscrisurile depuse
de către reclamant la dosarul cauzei, respectiv mesaje text, reiese firea impunătoare a acestuia.
respectiv: .. maine la ora 17 este ședința cu părinții, să o aduci şi pe Sofia vreau să o iau la mine
mâine seară şi o aduc eu la scoală a doua zi.", fără ca măcar să o întrebe pe pârâtă în prealabil,
care este programul minorei și dacă are posibilitatea să o ia.
Din al doilea mesaj text acesta arată în mod ferm faptul că vineri vreau să am programul
de vizită legalizat", fără a discuta măcar de programul pe care il doreşte și dacă pârâta poate să
meargă la notar în acea zi în vederea incheierii unei convenții notariale.
Menționează pârâta că reclamantul este o fire impunătoare, care nu ştie să comunice cu pârâta
civilizat, dorind să se facă doar cum dorește şi când dorește acesta. Reclamantul incearcă să îi
controleze viața pârâtei, folosindu-se de minoră ca pretext. Acesta o sună zilnic pe párátă, de
circa 10, 20, 30 ori, ii trimite mesaje text, dorind ca aceasta să îi răspundă imediat, lucru care este
imposibil având în vedere faptul că aceasta lucrează şi se ocupă de minoră, de altfel are viaţă
personală, nu poate sta la dispoziția stimabilului reclamant ori de câte ori dorește acesta. În
situaţia în care reclamantul dorește să vorbească cu minora la telefon zilnic ii poate cumpăra

6
Faceți clic sau atingeți aici pentru a introduce text.

acesteia un telefon pentru a menține legăturile personale cu minora, nu să o sune de circa 30 de


ori pe zi pe pârâtă. Pârâta se ocupă de minoră, aceasta având calificative foarte bune la şcoală,
este îngrijită, iubită și protejată de mamă. Minora se află la pârâtă din data de 08.11.2019.atunci
când aceasta a părăsit domiciliul conjugal, împreună cu minora, iar de la acel moment ți-a găsit o
nouă locuință unde a locuit cu fetița în mod efectiv.
De la momentul la care părțile s-au despărțit, deși au o relație tensionată generată de
reclamant, pârâta a înțeles că minora are nevoie și de tatăl sau in viața sa, indiferent de faptul că
relația părinților s-a terminat, aspect pe care reclamantul nu îl înțelege.
Arată instantei faptul că, reclamantul vine să viziteze minora fără să o anunțe în prealabil
pe pârâă, doar pentru a o şicana. Au fod situații când minora chiar nu dorea să meargă la tatăl său
sau pârâta chiar nu se afla în localitate, fiind normal ca in situații nu îi poată da minora
reclamantului la domiciliul sau.
Mai mult decât atât, deşi reclamantul susține că minora ar fi influențată de mama să nu
meargă la reclamant, tinem să contrazicem acest aspect cu probe, și anume cu Raportul de
evaluare psihologică opinie de specialist judiciar in materia psihologiei clinice judiciare din data
de 17.10.2022 realizat in cadrul dosarului de divort 5758/196/2020 al Judecătoriei Brăila, in care
s-a constatat in mod mai mult decât evident faptul că, minora, nu prezintă simptome PAS,
nefiind alienată parental față de tată, aceasta exprimându-și dorința fermă, aceea de a petrece
timp in mod egal cu ambii părinţi .
De asemenea învederează instanței că se constată in același raport faptul că, pârâta este
mai preocupata de partea didactică și de procesul interactiv-educativ, iar reclamantul este mai
preocupat de partea de joc și de satisfacerea necondiționată a dorințelor minorei, cele reținute in
acest sens fiind de natură să combată susținerile reclamantului din acțiunea introductivă de
instanță.
De asemenea, din lecturarea raportului sus amintit pârâta susține că reiese și faptul că
reclamantul are o fire impunătoare.
Minora este foarte bine îngrijită, dezvoltată armonios in conformitate cu vârsta acesteia,
are rezultate extrem de bune la învățătură, fiind la mamă de aproape 3 ani de zile.
Potrivit art. 2 alin. 6 din Legea nr. 272 din 2004 privind protecția si promovarea
drepturilor copilului, dispoziții care stabilesc că orice act juridic emis sau încheiat in domeniul
respectării şi promovării drepturilor copilului se subordonează cu prioritate principiului
interesului superior al copilului și ale art. 263 alin 1 Cod Civil, care prevăd că orice măsură
privitoare la copil trebuie să fie luată cu respectarea interesul superior al copilului.
Potrivit dispozițiilor art. 2 alin. 6 din același act normativ, în determinarea interesului
superior al copilului se au în vedere cel puțin următoarele: a) nevoile de dezvoltare fizică,
psihologică, de educație și sănătate, de securitate si stabilitate și apartenenta la o familie: b)
opinia copilului, in funcție de vârsta și gradul de maturitate: c) istoricul copilului, având in
vedere, in mod special, situațiile de abuz. neglijare, exploatare sau orice altă formă de violentă
asupra copilului, precum şi potențialele situații de risc care pot interveni in viitor; d) capacitatea
părinților sau a persoanelor care urmează să se ocupe de creșterea şi îngrijirea copilului de a
răspunde nevoilor concrete ale acestuia e) menținerea relațiilor personale cu persoanele față de
care copilul a dezvoltat relații de atașament.

7
Faceți clic sau atingeți aici pentru a introduce text.

Dispozițiile art. 36 din Legea 272/2004 stabilesc că ambii părinți sunt responsabili
pentru creșterea copiilor lor, iar exercitarea drepturilor și îndatoririlor părintești trebuie să aibă în
vedere interesul superior al copilului şi să asigure bunăstarea materială și spirituală a acestuia, în
special prin îngrijirea copilului, prin menținerea relațiilor personale cu el, prin asigurarea
creșterii, educării și întreținerii sale, precum şi prin reprezentarea sa legală și administrarea
patrimoniului său.
De asemenea, arată faptul că pârâta a sesizat în cursul lunii noiembrie a anului
2021, D.G.A.S.P.C. Brăila, și a solicitat acestei instituții monitorizarea relațiilor personale dintre
reclamantul TAMAN GEORGE ADRIAN și fiica acestora, numita TAMAN SOFIA ELENA,
născută la data de 25.08.2013, întrucât tatăl minorei are un comportament neadecvat față de
minoră, astfel încât, ultima vizită pe care minora a realizat-o la domiciliul acestuia s-a finalizat
cu distrugerea articolelor de încălțăminte ale minorei, sus numitul forțând de cele mai multe ori
minora meargă în vizită la acesta, minora de multe ori refuzând acest lucru. 
Motivul pentru care a apărut și persistă refuzul minorei de a își vizita tatăl este
comportamentul tatălui, care tipă la aceasta, încearcă să fie extrem de impunător cu ea, nu tine
cont de dorințele minorei, iar în momentul in care încearcă sa discute pe un ton calm cu minora,
făcând eforturi, încercând prin diferite tertipuri sa influențeze minora împotriva pârâtei, realizând
chiar şi activități prin care pune in pericol interesul superior al minorei. La fiecare vizită pe care
acesta dorește să o realizeze prin intermediul căreia să păstreze legăturile personale cu minora,
reclamantul vorbește pe un ton răstit, certând minora dacă dorește să facă altceva în timpul în
care acesta consideră că trebuie să meargă la el, întrucât la acest moment nu are încă stabilit un
program de vizită deoarece așa cum am arătat mai sus, în cadrul dosarului de divorț reclamantul
nu a solicitat să îi fie stabilit un program de vizită, a solicitat doar stabilirea locuinței minorei
la acesta și ca autoritatea părintească să fie exercitată în mod exclusiv de către acesta, capete de
cerere care au fost respinse de către instanța de fond.
Având în vedere toate aceste considerente, pârâta solicită admiterea acțiunii în parte, cu
obligarea reclamantului la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de prezentul proces.
În dovedirea susținerilor, înțelege să se folosească de proba cu înscrisuri, interogatoriul
reclamantului, înregistrări audio-video, raport de anchetă psiho-socială și proba testimonială cu
numita Gheorghe Violeta, domiciliată în localitatea Însuratei, strada Stadionului nr. 36, Jud.
Brăila.
Anexează întâmpinării Raportul de evaluare psihologică opinie de specialist judiciar în
materia psihologici clinice judiciare din data de 17.10.2022. 
În cauză, instanța a încuviințat ambele părți proba cu înscrisuri, interogatoriul părților,
proba testimonială cu căte un martor, s-a dispus ancheta socială la domiciliul părților şi
ascultarea minorei în cameră de consiliu.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța constată următoarele:
Prin cererea de ordonanță președințială înregistrată la această instanță, la data de
09.12.2022, sub dosar nr.18020/196/2022, astfel cum a fost modificată, reclamantul Taman
George Adrian în contradictoriu cu pârâta Gheorghe Alina a solicitat instanței ca, prin hotărârea
pe care o va pronunța, să dispună obligarea pârâtei să îi permită să aibă legături personale cu
minora și stabilirea provizorie a unui program de vizită până la pronunțarea unei hotărâri

8
Faceți clic sau atingeți aici pentru a introduce text.

definitive în dosarul nr.17992/196/2022 aflat pe rolul Judecătoriei Brăila și având ca obiect


stabilire program vizitare minor.
În drept, potrivit dispoziţiilor art. 997 alin. 1 C.proc.civ., instanţa poate să ordone măsuri
provizorii în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru
prevenirea unei pagube iminente şi care nu s-ar putea repara, precum şi pentru înlăturarea
piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări, în cazul în care se stabileşte existenţa unei
aparenţe de drept în favoarea reclamantului.
Ca atare, potrivit dispozitiilor legale antereferite, se constată că pentru a fi admisibilă o
cerere de ordonanţă președințială trebuie îndeplinite trei condiţii:
- aparenţa de drept în favoarea reclamantului;
- urgenţa;
- vremelnicia;
- neprejudecarea fondului.â
Examinând admisibilitatea cererii de ordonanţă preşedinţială formulată de reclamant prin
prisma condiţiilor restrictiv enumerate de textul menţionat, instanţa este datoare sa stabilească
dacă, în raport cu circumstanţele cauzei şi cu natura dreptului substanţial dedus judecăţii, măsura
a cărei luare se solicită are caracter urgent, iar efectele sale sunt vremelnice.
Astfel, in ceea ce priveşte condiţia urgenţei, art. 6 din Legea nr. 272/2004 prezumă
celeritatea în luarea oricărei decizii cu privire la copil, această obligaţie fiind ridicată la rang de
principiu, orice întârziere în luarea acestor măsuri poate determina pagube iminente în
dezvoltarea sa ulterioară.
Referitor la caracterul provizoriu al ordonanţei preşedinţiale şi al neprejudecării fondului,
instanţa reţine că acestea sunt îndeplinite în cauză, în condiţiile în care reclamantului i se
recunoaşte dreptul de a solicita stabilirea unui program de relaţii personale cu minorul, conform
Codului Civil şi având în vedere că măsurile solicitate urmează a produce efecte numai până la
soluţionarea cererii ce face obiectul dosarului nr.17992/196/2022 aflat pe rolul Judecătoriei
Brăila.
Mai mult, art. 920 Cod proc.civ. reglementează posibilitatea instanței de a dispune, pe tot
parcursul procesului de divorț, prin ordonanță președințială, măsuri provizorii cu privire la
stabilirea locuinței copiilor minori, obligația de întreținere etc.
Privitor la cerință privind aparenţa de drept în favoarea reclamantului, instanţa are în
vedere dispoziţiile art 263 cod civil privind interesul superior al copilului, precum și
împrejurarea că aparența de drept în favoarea unei persoane poate fi stabilită prin raportare la
persoana căreia i se opune dreptul în cadrul raportului juridic;
În considerarea probatoriului administrat, instanța constată că aparența dreptului operează
în favoarea reclamantului.
Raportat la aceste considerente, prezenta cerere de ordonanţa preşedinţială se apreciază a
fi admisibilă.
În determinarea interesului superior al copiilor minori, instanța va tine seama că, potrivit
art. 2 alin. (2) din Legea nr. 272 din 21 iunie 2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor
copilului, republicată: “Interesul superior al copilului se circumscrie dreptului copilului la o
dezvoltare fizică şi morală normală, la echilibru socioafectiv şi la viaţa de familie”, iar potrivit
art. 2 alin. (6) pentru determinarea interesului superior al copilului se vor avea în vedere

9
Faceți clic sau atingeți aici pentru a introduce text.

următoarele: a) nevoile de dezvoltare fizică, psihologică, de educaţie şi sănătate, de securitate şi


stabilitate şi apartenenţă la o familie; c) istoricul copilului, având în vedere, în mod special,
situaţiile de abuz, neglijare, (...); d) capacitatea părinţilor sau a persoanelor care urmează să se
ocupe de creşterea şi îngrijirea copilului de a răspunde nevoilor concrete ale acestuia”.

În ceea ce priveşte petitul vizând relaţiile fireşti părinte – copil, instanţa reţine
următoarele: În ceea ce priveşte interesul superior al minorei ####### ##### ###### #####,
născută în data de ##########, instanţa îl va aprecia în funcţie de vârsta acesteia, de situaţia
părinţilor lor, de dreptul de a se bucura de prezenţa ambilor părinţi cât mai mult timp posibil
pentru a deveni adulţi echilibraţi psihic şi emoţional. În ceea ce priveşte dreptul reclamantului de
a menţine relaţii personale cu fiica sa, faţă de prevederile legale menţionate mai sus, se reţine că
nu i se poate refuza acestuia să se poată implica efectiv în procesul de creştere şi educare al
minorei şi să aibă o viaţă de familie cu aceasta până la soluţionarea definitivă a dosarului nr.
####/290/2023, care presupune printre altele şi să aibă legături personale cu minora, deoarece
altfel i s-ar încălca drepturile părinteşti. În cauza de faţă, probatoriul administrat nu a dovedit
existenţa unui eventual pericol pentru dezvoltarea fizică ori psihică a minorei prin apropierea de
tată. Nu s-a dovedit că pârâtul ar avea un comportament nepotrivit şi dăunător fetiţei ori că
prezenţa acestuia în viaţa minorei ar fi de natură să conducă la un dezechilibru şi să afecteze
negativ procesul de creştere al acesteia. Într-adevăr, în raport de vârsta minorei, de doar 8 luni, se
impune stabilirea unui program de vizită care să fie în interesul superior al copilului, dar în
acelaşi timp să favorizeze dezvoltarea unei vieţi de familie a copilului cu ambii părinţi în mod
egal, cu respectarea dreptului egal al părinţilor faţă de copil (art. 483 C.civ.). Viaţa de familie
presupune în primul rând posibilitatea celor în cauză de a se bucura cât mai mult posibil unul de
prezenţa celuilalt. Prezenţa tatălui în viaţa copilului nu trebuie să fie doar una simbolică şi
formală, ci una efectivă, concretă, ritmul vizitelor trebuind să fie de aşa natură încât tatăl să îşi
poată asuma uşor funcţia paternă, iar între acesta şi minoră să se poată realiza legătura cognitivă
şi afectivă. ###### are nevoie şi de o mamă şi de un tată, care nu au acelaşi rol şi nici unul nu
poate să înlocuiască absenţa celuilalt. Astfel, instanţa apreciază că reclamantul, în calitate de
părinte nerezident al minorei, beneficiază de dreptul de a avea legături personale cu copilul său,
astfel cum prevede si art. 401 alin 1 Cod civil. Posibilitatea copilului și cea a părintelui la care nu
locuiește în mod statornic de a dezvolta şi menţine legături personale reprezintă un drept
recunoscut de lege în favoarea celor doi, limitările impuse de instanța judecătorească fiind
permise doar în situaţii excepţionale, atunci când există motive temeinice de natură a primejdui
dezvoltarea fizică, mentală, spirituală, morală sau socială a copilului. Cercetând în continuare
fondul ordonanţei preşedinţiale, instanţa apreciază că un program de legături personale stabilit în
mod etapizat, în prima parte doar în prezenta mamei, ar corespunde cel mai bine principiului
interesului superior al minorului. În acest sens, instanţa are în vedere că de la momentul separării
părinților din luna septembrie 2022 reclamantul și-a văzut fiica de câteva ori, fiind astfel necesar
prezența unei persoane cunoscute în preajma minorei în momentul în care aceasta reia legătura
cu tatăl. Pe de altă parte, chiar reclamantul are nevoie de sprjin în dezvoltarea unei relații cu fiica
sa și cunoașterea nevoilor raportat la vârsta fragedă a acesteia, având în vedere că a lipsit o bună
perioadă de timp de lângă fiica sa. În consecinţă, instanţa urmează a admite în parte acţiunea
formulată de reclamantul ####### ####### în contradictoriu cu pârâta ### #########

10
Faceți clic sau atingeți aici pentru a introduce text.

######### şi va încuviinţa dreptul reclamantului de a avea legături personale cu minora


####### ##### ###### #####, născută la data de ##########, până la soluţionarea definitivă a
dosarului civil având ca obiect stabilire program vizitare minor, înregistrat sub număr
####/290/2023 pe rolul Judecătoriei Reşiţa, în sensul că tatăl va putea petrece timp cu fiica sa,
etapizat, astfel:
dispoziţiilor art. 997 Cod procedura civilă, instanţa poate ordona măsuri vremelnice, în
cazuri grabnice în trei situaţii expres prevăzute, şi anume: pentru păstrarea unui drept care s-ar
păgubi prin întârziere; pentru prevenirea unei pagube iminente şi care nu s-ar putea repara;
pentru înlăturarea piedicilor ivite cu prilejul unei executări.
Promovarea ordonanţei preşedinţiale implică întrunirea a trei condiţii, respectiv: urgenţa,
vremelnicia măsurii luate şi neprejudecarea fondului cauzei.
Sub aspectul neprejudecării fondului, instanța nu va cerceta fondul dreptului discutat între
părți, ci va cerceta aparența acestui drept, urmând că problema existenței sau inexistenței
dreptului subiectiv să fie rezolvată pe calea procedurii de drept comun.
Ordonanța președințială nu presupune dovedirea temeiniciei pretenției formulate,
aparența de drept în favoarea unei persoane fiind o chestiune relativă, care nu poate fi stabilită în
abstract, ci doar prin raportare la persoana căreia i se opune dreptul în cadrul raportului juridic;
aparența de drept este în favoarea reclamantei dacă poziția acesteia în cadrul raportului juridic pe
care se întemeiază ordonanța este preferabilă din punct de vedere legal, în condițiile unei sumare
caracterizări și analize a situației de fapt.
În considerarea probatoriului administrat, instanța constată că aparența dreptului operează
în favoarea reclamantei – pârâte.
În privința existenței urgenței în luarea măsurilor cerute, aceasta derivă din necesitatea de
a reglementa situația juridică a minorei, temporar, până la soluționarea dosarului ####/787/2021.
Urgența derivă, de asemenea, și din necesitatea de a asigura un echilibru și o stabilitate a
relațiilor de familie ale minorei, aspect deosebit de important pentru dezvoltarea psihică a
minorei.
Coroborat, instanţa apreciază că părţile nu sunt ţinute să argumenteze în mod special
urgenţa ori dreptul ce s-ar păgubi prin întârziere, întrucât aceste dovezi – necesare de obicei în
procedura specială a ordonanţei preşedinţiale, sunt apreciate ca fiind dovedite prin dispoziții
legale exprese. În acest sens, dispoziţiile art. 263 alin. 4 Cod civil prevăd ca procedurile
privitoare la copii trebuie sa se desfăşoare într-un timp rezonabil, astfel încât interesul superior al
copilului şi relaţiile de familie sa nu fie afectate, iar prevederile art. 920 Cod proc.civ.
reglementează posibilitatea instanței de a dispune, pe tot parcursul procesului de divorț, prin
ordonanță președințială, măsuri provizorii cu privire la stabilirea locuinței copiilor minori,
obligația de întreținere etc.
Raportat la aceste considerente, prezenta cerere de ordonanţa preşedinţială se apreciază a
fi admisibilă.
În determinarea interesului superior al copiilor minori, instanța va tine seama că, potrivit
art. 2 alin. (2) din Legea nr. 272 din 21 iunie 2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor
copilului, republicată: “Interesul superior al copilului se circumscrie dreptului copilului la o
dezvoltare fizică şi morală normală, la echilibru socioafectiv şi la viaţa de familie”, iar potrivit
art. 2 alin. (6) pentru determinarea interesului superior al copilului se vor avea în vedere

11
Faceți clic sau atingeți aici pentru a introduce text.

următoarele: a) nevoile de dezvoltare fizică, psihologică, de educaţie şi sănătate, de securitate şi


stabilitate şi apartenenţă la o familie; c) istoricul copilului, având în vedere, în mod special,
situaţiile de abuz, neglijare, (...); d) capacitatea părinţilor sau a persoanelor care urmează să se
ocupe de creşterea şi îngrijirea copilului de a răspunde nevoilor concrete ale acestuia”.
Desigur, instanţa nu poate analiza aceste criterii decât în cadrul sumar pe care părţile
l-au dedus judecății.
În speţă, se constată că părţile sunt separate în fapt, că se află în proces de divorţ, acesta
fiind înregistrat pe rolul Judecătoriei Avrig sub numărul ####/787/2021 şi că, din cauza
neînţelegerilor în cuplu, au fost promovate mai multe acțiuni de către reclamanta-pârâtă
împotriva pârâtului-reclamant, având ca obiect ordin de protecție.
Prin intermediul ultimului ordin de protecție emis de instanță la data de 25.01.2023, a fost
încredințată reclamantei minora ######### ######-#####, născută la data de ########## și a
fost stabilită reședința minorei la mamă în oraș ########, #### # ######### ### ##, ####
#####. De asemenea, pârâtul a fost obligat la păstrarea unei unei distanţe minime de 100 m faţă
de reclamantă și față de minora ######### ######-##### și față de reședința reclamantei și a
minorei ######### ######-##### din oraș ########, #### # ######### ### ##, #### #####.
Referatul de anchetă socială efectuat de organele Autorității Tutelare din cadrul Primăriei
########, indică faptul că reclamanta îndeplinește condițiile morale și materiale pentru a asigura
minorei un climat familial adecvat, propice dezvoltării armonioase, fizice, psihice și intelectuale.
Potrivit Fișei de evaluare psihologică a minorei ######### ######-#####, f. 52, minora
a fost diagnosticată cu ”tulburări specifice de dezvoltare a vorbirii și limbajului”, iar, urmare
celor constate de psihologul care a efectuat evaluarea minorei, acesta a recomandat terapie de
grup, servicii de logopedie pentru copil/alte servicii de specialitate, reevaluare psihologică
periodică, evaluare psihiatrică și terapie individuală pentru părinți.
Răspunsurile la interogatoriu relevă atașamentul minorei față de mamă.
Pentru aceste motive, instanţa apreciază ca interesul superior al copilului reclamă ca
minora să rămână în domiciliul în care se află în prezent, respectiv la mama acesteia, unde este
bine îngrijită, iar tatăl să fie obligat la plata pensiei de întreţinere în cuantum procentual din
veniturile obţinute.
Cu privire la vremelnicia măsurii ce urmează a fi luată, instanţa observă ca măsura
stabilită prin prezenta hotărâre va opera doar până la soluţionarea definitivă a dosarului de divorţ
împreună cu capetele accesorii solicitate, astfel ca instanţa nu se pronunţa definitiv asupra
drepturilor si obligaţiilor parţilor şi nici nu cercetează fondul, ci doar face o examinare sumara a
supra aparenţei dreptului.
În ceea ce priveşte pensia de întreţinere, întrucât, potrivit dispoziţiilor legale, părinţii au
îndatorirea să contribuie la întreţinerea şi educaţia copiilor lor, nevoia de întreţinere a minorului
fiind prezumată, chiar dacă are bunuri, instanţa având în vedere şi dispoziţiile art. 516 alin. (1) şi
ale art. 527 din Codul civil urmează să stabilească o contribuţie lunară de întreţinere, care să
reflecte atât nevoia celei în drept să o primească, cât şi mijloacele celui ce o datorează.
Din probele administrate în cauză rezultă că pârâtul-reclamant ######### ######
###### este angajat al societății ####### #### S.R.L., obţinând de la această societate un venit
mediu lunar din salariu de 1753 lei, potrivit adeverinţei emise de către angajator.

12
Faceți clic sau atingeți aici pentru a introduce text.

De asemenea, din probele administrate în cauză rezultă că pârâtul-reclamant


reconvenţional nu are alte persoane în întreţinere.
##### în vedere toate aceste elemente precum şi faptul că pârâtul-reclamant nu a
contestat nevoile fiicei sale, prin raportare la stabilirea domiciliului la mamă, instanţa urmează să
facă aplicabilitatea dispoziţiilor art. 529 alin. (1) Cod civil urmând să stabilească în sarcina
pârâtului-reclamant o pensie de întreţinere potrivit cu nevoia celui care o cere şi cu mijloacele
celui ce urmează a o plăti.
Cu privire la modalitatea în care se va fi prestată întreținerea de către pârâtul-reclamant,
aceasta va fi stabilită sub forma pensiei de întreținere, în cuantumul prevăzut la art. 529 alin. (2)
C.civ., respectiv o pătrime din venitul său lunar net pentru un copil.
#### de cele arătate, în temeiul prevederilor art. 402 din Codul civil, instanţa va obliga
pârâtul-reclamant ######### ###### ###### să plătească reclamantei-pârâte #########
#########, în beneficiul minorei ######### ######-#####, cu titlu de pensie de întreţinere,
suma de 478 lei/lună, începând cu data de 24.11.2022 (data înregistrării acţiunii) şi până la
soluționarea dosarului nr. ####/787/2021.
Cu privire la cererea reconvențională formulată în cauză, instanța constată că în ceea ce
privește programul de vizitare a minorei ######### ######-#####, solicitat de către pârâtul-
reclamant ######### ###### ######, aceasta este în parte întemeiată.
În acest sens, urmează a constata că, potrivit art. 2 alin. (2) din Legea nr. 272 din 21 iunie
2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, republicată: “Interesul superior al
copilului se circumscrie dreptului copilului la o dezvoltare fizică şi morală normală, la echilibru
socioafectiv şi la viaţa de familie”, iar potrivit art. 2 alin. (6) pentru determinarea interesului
superior al copilului se vor avea în vedere următoarele: a) nevoile de dezvoltare fizică,
psihologică, de educaţie şi sănătate, de securitate şi stabilitate şi apartenenţă la o familie; c)
istoricul copilului, având în vedere, în mod special, situaţiile de abuz, neglijare, (...); d)
capacitatea părinţilor sau a persoanelor care urmează să se ocupe de creşterea şi îngrijirea
copilului de a răspunde nevoilor concrete ale acestuia; e) menţinerea relaţiilor personale cu
persoanele faţă de care copilul a dezvoltat relaţii de ataşament.
În privința existenței urgenței în luarea măsurilor cerute, aceasta derivă din necesitatea de
a reglementa situația juridică a minorei, temporar, până la soluționarea dosarului ####/787/2021.
Urgența derivă, de asemenea, și din necesitatea de a asigura un echilibru și o stabilitate a
relațiilor de familie ale minorei, aspect deosebit de important pentru dezvoltarea psihică a
minorie.
Așa fiind, instanța constată că este îndeplintă cerința urgenței.
În ceea ce privește cea de-a doua condiție, și anume vremelnicia măsurii, instanța reține
că pe rolul Judecătoriei Avrig a fost înregistrat dosarul nr. ####/787/2021, iar măsura urmează a
produce efectele până la soluționarea, în mod definitiv, a acestui dosar.
În acest sens, dispoziţiile art. 263 alin. (4) Cod civil prevăd că procedurile privitoare la
copii trebuie sa se desfăşoare într-un timp rezonabil, astfel încât interesul superior al copilului şi
relaţiile de familie să nu fie afectate, iar prevederile art. 920 Cod proc.civ. reglementează
posibilitatea instanței de a dispune, pe tot parcursul procesului de divorț, prin ordonanță
președințială, măsuri provizorii cu privire la stabilirea locuinței copiilor minori, obligația de
întreținere etc.

13
Faceți clic sau atingeți aici pentru a introduce text.

Așadar, condiția vremelniciei cerută este îndeplinită, urmărindu-se prin prezenta cerere
luarea unor măsuri provizorii, pe perioadă determinată, respectiv până la soluționarea cererii ce
formează obiectul dosarului de divorț.
Referitor la condiția neprejudecării fondului, instanța reține că este îndeplinită în cauză,
dat fiind că neprejudecarea fondului decurge din condiția referitoare la caracterul provizoriu al
măsurii ce urmează a fi dispusă, cât și din art. 997 alin. (4) C.proc.civ conform căruia ordonanța
poate fi dată chiar și atunci când există judecată asupra fondului, precum și din art. 997 alin. (5)
C.proc.civ care dispune că pe cale de ordonanță președințială nu pot fi dispuse măsuri care să
rezolve litigiul în fond și nici a căror executare nu ar mai face posibilă restabilirea situației de
fapt.
Instanța nu va cerceta fondul dreptului discutat între părți, ci va cerceta aparența acestui
drept, urmând că problema existenței sau inexistenței dreptului subiectiv să fie rezolvată pe calea
procedurii de drept comun.
Ordonanța președințială nu presupune dovedirea temeiniciei pretenției formulate,
aparența de drept în favoarea unei persoane fiind o chestiune relativă, care nu poate fi stabilită în
abstract, ci doar prin raportare la persoana căreia i se opune dreptul în cadrul raportului juridic;
aparența de drept este în favoarea reclamantei dacă poziția acesteia în cadrul raportului juridic pe
care se întemeiază ordonanța este preferabilă din punct de vedere legal, în condițiile unei sumare
caracterizări și analize a situației de fapt.
Raportat la aceste considerente, prezenta cerere reconvențională se apreciază a fi
admisibilă.
Instanţa, luând în considerare, cu prioritate, interesul superior al copilului, poate limita
exercitarea dreptului părintelui nerezident de a avea legături personale cu copilul minor, dacă
există motive temeinice de natură a periclita dezvoltarea fizică, mentală, spirituală, morală sau
socială a copilului, potrivit prevederilor art. 19 alin. 2 din Legea nr. 272/2004, republicată, cu
modificările şi completările ulterioare.
În jurisprudenţa sa, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reţinut în mod constant că
părintele are dreptul de a beneficia de măsuri adecvate din partea statului pentru a fi alături de
copilul său, iar autorităţile naţionale au obligaţia să dispună aceste măsuri. Cu toate acestea,
obligaţia autorităţilor naţionale de a lua măsuri în acest scop nu este absolută, deoarece este
posibil ca reluarea conviețuirii cu minorii care au locuit un timp cu celălalt părinte să nu se
realizeze atât de uşor, să nu se poată face imediat şi să necesite unele măsuri pregătitoare. De
asemenea, Curtea a subliniat că instanțele judecătoreşti trebuie să ţină seama de interesele şi de
drepturile acelor persoane şi, în special, de interesul superior al copilului şi de drepturile sale
stipulate în art. 8 din Convenţie (Cauza Ignaccolo-Zenide contra României, Hotărârea nr. 1/2000,
Cauza Laforgue contra României, Hotărârea din 13 iulie 2006).
Modalităţile de exercitare a dreptului părintelui de a avea legături personale cu copilul şi,
respectiv a dreptului copilului de a menţine relaţii personale şi contacte directe cu acesta, sunt
reglementate de art. 18 alin. 1 din Legea nr. 272/2004, republicată, cu modificările şi
completările ulterioare, şi acestea sunt următoarele: ”a) întâlniri ale copilului cu părintele ori cu o
altă persoană care are, potrivit prezentei legi, dreptul la relaţii personale cu copilul;
b) vizitarea copilului la domiciliul acestuia; c) găzduirea copilului, pe perioadă determinată, de
către părintele sau de către altă persoană la care copilul nu locuieşte în mod obişnuit, cu sau fără

14
Faceți clic sau atingeți aici pentru a introduce text.

supravegherea modului în care relaţiile personale sunt întreţinute, în funcţie de interesul superior
al copilului; d) corespondenţă ori altă formă de comunicare cu copilul; e) transmiterea de
informaţii copilului cu privire la părintele ori la alte persoane care au, potrivit prezentei legi,
dreptul de a menţine relaţii personale cu copilul; f) transmiterea de către persoana la care
locuieşte copilul a unor informaţii referitoare la copil, inclusiv fotografii recente, evaluări
medicale sau şcolare, către părintele sau către alte persoane care au dreptul de a menţine relaţii
personale cu copilul; g) întâlniri ale copilului cu părintele ori cu o altă persoană faţă de care
copilul a dezvoltat legături de ataşament într-un loc neutru în raport cu copilul, cu sau fără
supravegherea modului în care relaţiile personale sunt întreţinute, în funcţie de interesul superior
al copilului.”
Modalitatea în care se realizează această legătura trebuie adaptată permanent la vârsta
copilului, la evoluţia sa continuă fizică şi psihică, fiind în interesul acestuia să crească în
apropierea ambilor părinţi, beneficiind de grija, afecţiunea şi interesul acestora. Interesul
minorului cere ca acest drept legal să fie exercitat continuu, iar în situaţia în care există
neînţelegeri cu privire la exercitarea acestuia, intervine instanţa de judecată prin stabilirea unui
program de vizitare.
#### nivelul sumar al probațiunii în cadrul acestei proceduri speciale, în considerarea
caracterului provizoriu al măsurii, al dispozițiilor legale care guvernează materia, al probațiunii
în cauză, instanța apreciază că programul de vizitare solicitat de către pârâtul-reclamant nu este
adecvat şi nu răspunde interesului superior al minorei, motiv pentru care va admite în parte
cererea și va stabili un program de legături personale cu minora în favoarea pârâtului-reclamant
în următoarea modalitate:
-în primele 3 luni după expirarea perioadei pentru care a fost emis ordinul de protecție în
dosar nr.###/787/2023, în fiecare zi de sâmbătă sau duminică din lună de la ora 17 la ora 19, în
prezența mamei, în afara locuinței vreuneia dintre părți,
-ulterior, în primul și al treilea weekend, de vineri ora 16:00, cu preluarea minorei de la
domiciliul reclamantei, până sâmbătă ora 18:00, cu înapoierea minorei la domiciliul reclamantei.
Măsura are caracter provizoriu și își va produce efectele după expirarea perioadei în care
este în ființă ordinul de protecție emis în dosar nr. ###/787/2023 până la rămânerea definitivă a
hotărârii în dosarul nr. ####/787/2022 al Judecătoriei Avrig.
În ceea ce privește cheltuielile de judecată, instanța constată că reclamanta - pârâtă
######### ######### nu a solicitat cheltuieli de judecată.
În ceea ce privește cheltuielile de judecată solicitate de pârâtul-reclamant #########
###### ######, în temeiul dispozițiilor art. 453 Cod proc.civ., față de admiterea în parte a cererii
reconveționale, instanța va reduce onorariul avocatului de la suma de 1500 lei la suma de 750 lei
și va obliga reclamanta – pârâtă ######### #########, să plătească pârâtului - reclamant
######### ###### ###### cheltuieli de judecată în cuantum de 770 lei, din care 750 lei,
onorariu de avocat, conform chitanței nr. 492/20.11.2022 (f.108), și 20 lei, taxa judiciară de
timbru.
Pentru aceste motive,

15
Faceți clic sau atingeți aici pentru a introduce text.

ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:

Admite cererea de emitere a ordonanței președințiale formulată de reclamanta #########


#########, CNP #############, domiciliată în orașul ########, #### # ######### ### ##,
#### #####, și cu domiciliul procesual ales la Cabinet de avocat ####### ####### din ####
#####, B-dul ######### nr. 72, ### ##, jud. #####, în contradictoriu cu pârâtul #########
###### ######, CNP #############, domiciliat în orașul ########, #### ######### ### ##,
#### #####, cu domiciliul procesual ales la SCA ######## și Târșia din #### #####, str.
Banatului nr.8, ### #, ### #, jud. #####, și, în consecință:
Stabilește locuința minorei ######### ######-#####, CNP #############, născută la
data de ##########, la reclamanta ######### #########.
Obligă pârâtul-reclamant ######### ###### ###### să plătească reclamantei-pârâte
######### #########, în beneficiul minorei ######### ######-#####, cu titlu de pensie de
întreţinere, suma de 478 lei/lună, începând cu data de 24.11.2022 (data înregistrării acţiunii) şi
până la rămânerea definitivă a hotărârii în dosarul nr. ####/787/2022 al Judecătoriei Avrig.
Admite în parte cererea reconvențională formulată de pârâtul-reclamant #########
###### ###### în contradictoriu cu pârâta-reclamantă ######### #########, si pe cale de
consecință:
Stabileşte următorul program de vizitare a minorei ######### ######-##### de către
pârâtul-reclamant ######### ###### ######:
- în primele 3 luni după expirarea perioadei pentru care a fost emis ordinul de protecție în
dosar nr.###/787/2023, în fiecare zi de sâmbătă sau duminică din lună de la ora 17 la ora 19, în
prezența mamei, în afara locuinței vreuneia dintre părți,;
- ulterior, în primul și al treilea weekend, de vineri ora 16:00, cu preluarea minorei de la
domiciliul reclamantei, până sâmbătă ora 18:00, cu înapoierea minorei la domiciliul reclamantei.
Respinge în rest cererea reconvenţională.
Măsurile au caracter provizoriu și își vor produce efectele după expirarea perioadei
pentru care a fost emis ordinul de protecție în dosar nr. ###/787/2023 până la rămânerea
definitivă a hotărârii în dosarul nr. ####/787/2022 al Judecătoriei Avrig.
Obligă reclamanta – pârâtă ######### #########, să plătească pârâtului- reclamant
######### ###### ###### suma de 770 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Executorie.
Cu drept de apel în termen de 5 zile de la pronunțare. În cazul exercitării căii de atac,
cerere ce se va depune la Judecătoria Avrig, sub sancțiunea nulității.
Pronunțată prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței,
astăzi, 29.03.2023.

PREŞEDINTE, GREFIER,
########-###### ########## ######## ##########

16
Faceți clic sau atingeți aici pentru a introduce text.

RED. – C.R.M.
TEHNORED. – M.N.
Data tehnoredactării: 29.03.2023
Exemplare imprimate: 4
Operator de date cu caracter personal înregistrat sub nr. 5264

17

S-ar putea să vă placă și