Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Dacia Literară
Dacia Literară
Mihail Kogălniceanu anunţă şi intenţia revistei de a-şi exprima părerea asupra respectivelor
opere, asftel anunţând critica de mai tarziu:,,Critica noastră va fi nepartinitoare; vom critica
cartea, iar nu persoana”.Obiectivul revistei este de a oferii ţării ,,o limbă şi o literatură
naţională”.
Mai apoi sunt ilustrate marile teme romantice, istoria, natura şi obiceiurile româneşti,care ar
trebui să slujească autorilor drept surse de inspiraţie : ,,Istoria noastră are destule fapte
eroice,frumoasele noastre ţări sunt destul de mari,obiceiurile noastre sunt destul de pitoreşti şi de
poetice pentru ca sa putem găsi şi noi sujeturi de scris, fără să avem pentru această trebuinta să
ne imprumutăm de la alte natii.”Tocmai de aceea revista a fost considerată manifestul
romantismului romanesc.
- Crearea unei literaturi de specific naţional: în loc să imite pe scriitorii străini, românii ar
putea făuri o literatură autohtonă, inspirată din istorie, natură şi folclor. Preluată din estetica
romantică europeană, această triplă recomandare se va regăsi în operele paşoptiştilor.
- Lupta pentru unitatea limbii: „Ţălul nostru este realizaţia dorinţei ca românii să aibă o limbă
şi o literatură comună pentru toţi”. Eforturile Şcolii Ardelene de unificare a limbii sunt
continuate de paşoptişti, care încearcă să formuleze normele limbii literare, respingînd
exagerările latiniste şi pledînd pentru introducerea alfabetului latin.
- Dezvoltarea spiritului critic: sperînd ca prin impunerea acestor reguli să creeze un sistem de
valori pentru publicul român, M. Kogălniceanu introduce şi conceptul de critică obiectivă,
subliniind că analiza critică se va face numai asupra operei: „Critica noastră va fi nepărtinitoare.
Vom critica cartea, iar nu persoana.”
La finalul articolului sunt precizate rubricile ce vor exista în revista, articole originale,
compunerile originale, critica noilor apariţii şi Telegraful Daciei, care va include ştiri, informaţii,
noutăţi, etc.
În spiritul său, combinând elemente romantice, dar şi elemente de clasicism, s-au afirmat marii
scriitori ai literaturii romane pasoptiste si postpasoptiste: Costache Negruzzi , Vasile Alecsandri,
Ioan Heliade-Răadulescu, Grigore Alexandrescu, Gheorghe Asachi, Nicolae Bălcescu, Nicolae
Filimon, Alexandru Odobescu, Bogdan Petriceicu-Haşdeu.
Principiile luminoase ale Daciei Literare au generat un climat propice evoluţiei literaturii
naţionale (sub raport cantitativ, dar mai ales calitativ): acum "iau naştere toate formele moderne
ale beletristicii, unele dintre acestea (mai ales în domeniul poeziei lirice si prozei scurte)
ajungând chiar să fie ilustrate prin creaţii de vârf. Fenomenul caracterizant al epocii îl constituie
coexistenţa mai multor curente şi orientări literare: elemente preromantice şi romantice, clasice si
realiste, care se pot întalni chiar în opera aceluiaşi autor.
Dacia Literară a fost publicaţia care a redresat literatura română şi care a oferit impulsul
necesar pentru dezvoltarea unei adevărate literaturi naţionale.