TESTAREA ARTICULAȚIEI PUMNULUI

Pumnul este un complex osteoarticular în care distingem articulația radiocarpiană și

articulația mediocarpiană.
Articulația radiocarpiană – între suprafața articulară inferioară a radiusului și suprafețele
articulare ale scafoidului, semilunarului și mai puțin a piramidalului. Articulația mediocarpiană
se formează între primul și cel de-al doilea rând de oase carpiene.
Mișcările pumnului se execută în articulația radiocarpiană având două grade de libertate :
flexie-extensie și abducție-adducție, la care se adaugă pronosupinația.
1. FLEXIA – flexia volară sau flexia palmară progresează de la 0 la 900.
Poziția de start este cu antebrațul la 900 și în pronație cu degetele relaxate. Brațul fix al
goniometrului se plasează pe linia mediană a feței ulnare a antebrațului orientat spre olecran,
brațul mobil paralel cu metacarpianul V. Zona de pivotare a goniometrului trebuie așezată la
nivelul carpului.
2. EXTENSIA – dorsiflexia evoluează de la 0 la 700, extensia pasivă poate ajunge la
80-850.
3. ADDUCȚIA – înclinarea cubitală, flexia cubitală, deviația cubitală, atinge 40-450 în
pronație și mai înclină încă 100 când mâna este în supinație. Poziția: brațul în abducție și cotul
flectat, antebrațul în pronosupinație, goniometrul se așează pe fața dorsală a mâinii, cu brațul fix
pe linia mediană a feței dorsale a antebrațului, spre condilul lateral al humerusului și cu brațul
mobil în lungul metacarpianului III, spre articulația metacarpofalangiană III.
4. ABDUCȚIA – deviația radială, înclinarea radială, flexia radială, are amplitudinea
maximă 20-300
5. CIRCUMDUCȚIA
FLEXIA: flexor radial al carpului, flexor ulnar al carpului, palmar lung
EXTENSIA: lung extensor radial al carpului, scurt extensor radial al carpului, extensor
ulnar al carpului.
ÎNCLINAREA RADIALĂ/abducția radială, abducția: extensorii și flexorii radiali, ca
și extensorii policelui și lungul abductor al policelui.
ÎNCLINAREA CUBITALĂ/adducția mâinii: combinarea activității flexorului și
extensorului ulnar al carpului.
 REFACEREA PUMNULUI

REFACEREA MOBILITĂȚII

FLEXIE
- PASIV: antebraț în poziție neutră, se fac flexii cu cotul extins
- AUTOPASIV: șezând cu cotul pe masă, antebraț supinat cu cealaltă mână se fac flexii
- ACTIV: mobilizare în flexie din toate pozițiile.
EXTENSIE
- PASIV: antebraț pronat, prize pe 1/3 distală a antebrațului și o alta pe mană, se face
extensia pumnului cu flexia degetelor
- AUTOPASIV: cu antebrațul pronat, automobilizare cu mâna sănătoasă
- ACTIV: extensii din toate pozițiile
ÎNCLINARE CUBITALĂ ȘI RADIALĂ: mobilizări pasive și active

REFACEREA FORȚEI MUSCULARE

FLEXORI: cot sprijinit pe masă, extins, antebraț supinate, priza pe palmă și pe antebraț,
pacientul face flexia cotului și a pumnului cu contrarezistență.
EXTENSORI: antebraț în poziție neutră pe masă, pumnul și degetele flectate, prize în 1/3
distală a antebrațului și pe fața dorsală a degetelor, face o extensie a degetelor contrată, și
extensia pumnului.
 TESTAREA MÂINII

Mâna s-a adaptat la funcția de prehensiune -> de a se modela pe un obiect, de a apuca, de

a forma pense. Mâna se poate scobi ca un căuș, ultimile patru degete se pot flecta independent
sau în grup, iar policele se plasează în opoziție față de celelalte degete, ca și de palmă.
Articulațiile mâinii:
- 5 articulații carpometacarpiene
- 3 articulații intermetacarpiene – la nivelul capetelor proximale, la capetele distale cele 4
metacarpiene sunt unite printr-o bandeletă fibroasă
- 5 articulații metacarpofalangiene
- 9 articulații interfalangiene proximale și distale.

• Mișcările în articulațiile carpometacarpiene

Creează căușul mâinii, care se formează când apucăm mânerul unui ciocan etc. Această
depresiune că un șanț orientată spre eminența hipotenara spre a doua articulație
metacarpofalangiana se datorează opozabilității primului și celui de-al V lea metacarpian în
articulația carpometacarpiana.
Nu poate fi măsurată, ci se apreciază în cadrul studierii prizelor sau tipurilor de prehensiune.
• Mișcările în articulațiile metacarpofalangiene
 Flexia-extensia degetelor:
Poziția zero este cu pumnul și degetele întinse. Flexia măsoară 900, crescând de la degetul II
spre V, unde poate ajunge la 1000 când sunt flectate concomitent toate cele patru degete.
Extensia este foarte variabilă, în funcție de subiect, pornind de la 00 până la 900 în cazuri de
hiperlaxitate.
Măsurarea se face cu goniometrul special pentru degete.
 Lateralitatea (abducția-adductia) – este o mișcare de îndepărtare-apropiere a celor
4 degete față de axa mediană a mâinii care trece prin degetul III. Mișcările se pot
executa din poziția 0 sau extinse, când ligamentele laterale sunt relaxate.
Amplitudinea este variabilă de la subiect la subiect și de la deget la deget – în
medie 15-200.
 Circumducția – posibilă mai ales la index datorită combinării mișcărilor de
flexie-extensie și de lateralitate.
• Mișcările în articulațiile interfalangiene
 Flexia – în interfalagiana proximală poate ajunge la 1000, mai amplă la degetele
IV,V decât la II,III; în interfalangiana distală nu depășește 900.
 Extensia – plecând de la poziția zero este posibilă doar în interfalangienele distale
și doar la unele persoane, amplitudinea variind de la 0-200. În interfalagienele
proximale în mod normal nu există extensie peste poziția neutră nici chiar pasivă.
• Mișcările în articulațiile policelui – sunt diferite ca amplitudine după sediul lor:
 În articulația scafotrapezoidală mișcarea este foarte limitată și nu poate fi
apreciată.
 În articulația trapezoidometacarpiană:

abducție – mișcarea de îndepărtare a policelui de planul palmei, mișcare în plan perpendicular

pe palmă, amplitudine de 60-700;
adductie – mișcarea de revenire a policelui abdus la poziția inițială;
 flexie – mișcare în plan frontal, paralelă cu palma, care baleiază policele de –a lungul palmei,
ducându-l spre baza ultimileor degete, amplitudine -10-150;
extensie – mișcarea ce se face în același plan ca și flexia, îndepărtând policele în afară de
marginea indexului și realizând o amplitudine de 25-300;
circumducție
rotație axială
 În articulația metacarpofalangiana: flexie 70-750, considerând ca poziție de start
falanga I în prelundirea primului metacarpian, această flexie adaugandu-se flexiei
din articulația trapezoidometacarpiana, face ca vârful policelui să ajungă la baza
ultimului deget;
extensie propriuzisa nu există
rotație axială
 În articulația interfalangiană: flexii 80-900; extensii 100 active și 20-250
pasive.

Mișcarea specifică a policelui este mișcarea de opozabilitate, care se realizează printr-o

combinarea a mișcărilor din întreaga coloană articulară a degetului: abducție, flexie și rotație
axială, în așa fel încât pulpa policelui să ajungă față în față cu celelalte degete.

Degetele II, III, IV, V

 Flexia falangelor distale: flexor comun profund degete
 Flexia falangelor mijlocii: flexor comun superficial, flexor comun profund
 Flexia falangelor proximale: flexor comun profund, flexor comun superficial,
interososi dorsali, interososi palmari, flexorul scurt al degetului mic
 Adductia degetelor: interososii palmari
 Abducția degetelor: interososii dorsali și abductorul degetului mic
 Extensia degetelor: extensor comun al degetelor , extensor propriu al indexului,
extensorul propriu al degetului mic
 Extensia interfalangiana a degetelor: lumbricalii, interososii, extensorul
degetelor, extensorul propriu al indexului, extensorul propriu al degetului mic

Policele
 Flexia în articulația MCF: flexor scurt police, flexor lung police
 Flexia în articulația IF: flexor lung police
 Extensia în MCF: extensor scurt police, extensor lung police
 Extensia în IF: extensor lung police
 Abducția: abductor lung police, abductor scurt police
 Adductia: adductorul policelui
 Opozabilitatea policelui și degetului mic: opozantul policelui, opozantul
degetului mic.
Funcțiile de bază ale mâinii sunt prehensiunea și apăsarea. La prehensiune participă
obligatoriu policele, la apăsare nu participă.
Prehensiune: bidigitala (police+un opozant), tridigitala (police+2 opozanți), polidigitala
(police + celelalte degete), polidigitopalmara (o combinație între prehensiunea polidigitala și
palma) considerată că prehensiune de forță.
 Tipuri de prize:
- Tipul I: prinza de finețe, terminala între pulpele policelui și indexului (rar alt deget)
- Tipul II: priza tridigitala (police+index-medius) termino-sub-terminală (ca la prinderea
unui creion de scris)
- Tipul III: priza bidigitala subtermino-laterală , între pulpa policelui și fața externă a
indexului (apucarea unei farfurii)
- Tipul IV: priza polidigitopalmara, ca în apucarea unui ciocan, a unei lopeți – priza de
mare forță
- Tipul V: priza digitopalmara, de multe ori fără police, ca în apucarea unei pârghii, a
volanului
- Tipul VI: priza interdigitală latero-laterală, în special între index și medius – cum se ține
o țigară.
Tipurile de mișcări la nivelul policelui:
- Flexia : duce policele înainte metacarpienelor, apropiindu l de metacarpianul II
- Extensia: duce policele îndărătul metacarpienelor, îndepărtând metacarpianul I de II
- Adductia: închiderea primei cmusuri întreb police și index, apropierea metacarpianului I
de II
- Abducția: deschiderea primei comisuri, îndepărtând metacarpianul I de II.
 RECUPERAREA MÂINII

Refacerea mobilității:
 Pasiv: manipulări ale articulațiilor mâinii, se execută pt fiecare articulație în parte (se fac
tracțiuni în ax, sau de decompresiune articulară, ex de alunecare latero-laterală sau de
abducție-adductie, alunecarea antero-post sau de flexie-extensie, rotație axială sau de
torsiune, ex de flexie-extensie, abducție-adductie, circumducție, ex combinate)
 Autopasiv: degetele întrepătrunse, se fac mobilizări cu mâna sănătoasă
 Activ: toate variantele

Refacerea forței musculare:

 La toate tipurile de mișcări se aplică rezistente
 Se poate folosi elastic, minge de forță, inel de forță

Tipuri de exerciții:
1. Cu palma sprijinită de masă și cu degetele închise se face extensia activă a fiecărui deget
2. Același exercițiu cu ajutorul celeilalte mâini se face pe rând extensia degetelor
3. Cu antebrațul sprijinit pe masă se execută flexia cu o apăsare pe a treia falangă
4. Cu coatele sprijinite pe masă, palmele față în față apropiate se execută cu flexia
extensia degetelor din articulațiile metacarpiene
5. Din aceeași poziție se execută mișcarea de lateralitate din articulația mâinii.
6. Cu coatele sprijinite pe , încordate ușor flectate se execută rotații din articulația mâinii
7. Cu coatele sprijinite pe supinație , se execută flexii extensii din articulația mâinii.
8. Cu coatele sprijinite pe palmele închise continuarea antebrațului se execută apucarea
buretelui cu toate odată cu extensia din articulația mâinii
9. Cu pe un suport special amenajat, alcătuit din cinci benzi de elastic se flexia-extensia.
Terapia ocupatională :
Noțiunea de ocupație nu trebuie referindu-se strict la propriu- la serviciul pe care are
un individ. Termenul de ocupație apelativ al acestei terapii se refera la o suma de activități din
cele variate domenii pe care individul le realizează in cursul zilei care dau înțeles vieții lui.
Astfel de activități ocupaționale sunt: scrisul la calculator, diferite activități care necesite
folosirea mâinilor:
- Autoingrijirea zilnică ( igiena personală, hrana , îmbrăcatul, mobilizarea, transportul)
- Munca ca angajat sau organizată de el.
- Activitățile educaționale (școlarizare).
- Activități de divertisment în timpul liber (jocuri, sport, excursii)
- Hobby-uri diverse
- Alte activități.
Atunci când apare o reducere a mobilității articulației mâinii (mai ales la prehensiune) pot fi
folosite de bolnav anumite dispozitive speciale care îl ajută în viața de zi cu zi.
Dispozitive:
- Ghiară cu mâner lung pt îmbrăcat
- Piesa-orteză de mână pt fixarea diverselor obiecte: creion, periuța de dinți, pieptenul,
aparatul de ras
- Mânere pt sprijin (pt telefon, tacâmuri)
- Colac cu mânere pt closet la înălțimea funcțională
- Placa de lucru în bucătărie cu posibilitatea de fixare a produselor alimentare în preparare
(tăiat, curățat)
- Farfurii cu margini înalte adăugate pt a nu aluneca mâncarea
- Bastonaș pt întors foile la carte
Măsuri pt ușurarea manipulării obiectelor casnice, de îmbrăcăminte, de gătit, igiena personală:
- Simplificări de îmbrăcăminte fără nasturi, cu fermoar, benzi adezive
- Încălțăminte fără șireturi
- Vase de bucătărie (cu 2 urechi)
- Mânere groase la tacâmuri
- Farfurii cu margini înainte
- Perii de păr cu mâner lung
- Bureți cu mânere lungi pt baie.