ISBN: 978-973-135-429-3 Cee Th NICULESCU Radu CARMACIU Bogha VOICULESCU == Carmen SALAVASTRUT (Cision NITA, Catilinn CIORNEL “ANATOMIA IOLOGIA OMULUI compendiu pentra: @ clevii iceclor eu profil teoretic ‘sii ecolilor sanitare postliceale e candidafii la examenele de admitere Infecultifile de medicind ‘esindentii facultatilor de profit ‘© asistenfii medicali gi medicii stagiart Editia a doa ¢ orintPrezeniarea autorilor Prof univ. dr. Cozar Th. Nicwlescu ‘A fst sofol Catesre! de anatomic si embriologie [UME ,,Carol Davila” Bucuresti ‘Membr al Academici Sale Medicale fologie ,.N.C. Paulescu” UME ,,Carol Da via” Bucur Dr. Bogdan Voiculeseu Conf, univ, Ctedra de anatomic si embriologie UMF Carol Davila” Bucuresti Dr, Carmen Sakivastns sistent univ., Catedra dermatologie HL Spitalul Clinic Colentina Dr. Catalina Ciomei sistent univ, Catedra de fiziologie ,.N.C. Paulescu” ‘UME ,,Carol Davila” Bucuresti Dr. Cristian Nits ‘A fost sef lucrari, Catedra de anatomie si embriologic UME ,,Carot Davila” Bucuresti CUVANEINAINTE aan Ss Compendi de anatomia si eologa oma epeias 0 9 i sos revitzat Compe fiziol cei clrora Ii se admseava, oferindu-le un punct de spin att de neces Arsirea ptegitini lor profesional. AutoriiStaroa fiziologica ia ~ 7,5 1, ovulul de conditile mediului oxtera, v . Exemple: 150-200 p, fibra muscular stiaté- 5-15 can; media se consider 2 STRUCTURA CELULEL {in alctviea clus fig. 1) distingem tei pit componem principale: 1. metnbrama cetuact (plasmalemna};2.ckoplama; 3, nucleul. vembrani celular care este ée naturii fipoproteic’, prin mioros Ultrastructure membranci eclular laminaté, cu un strat extern, ae vedere biochimic, strat straturle extern 5 intern sunt de natuei proves Lunor sisteme enzimstice cu rol activ fn transportul substantelor, clit tlectrice (potential de membrani). Launele cela, ctoplasma prezintA dtesite prelungisi acoper pot fi temporare si neor (epitetiul mucoase! yermanente: mierovilit CITOPLASMA Areo stricta complexd, le nivel ei destigurindu-se principelele funefi vital. Esteun sistem coloidal complex, ineare mediul de dispersie este aps, iar fuza dispersaté este ansamblut de mivele loin continua migcare browsians. Citoplasma este aleituts din structuri de speet corpuscular, flamentos sm membranos, Snplobate iny-o matrice sau substan fundamemals cumita hialoplasmé (parte nestructuratl), ‘Dupai natura lor, strueturilecitoplasrmatice pot fi: A, Stuctut ce reprezint diferenter ale citoplasmei, cx anumite fancti, numite organite celutare, si care sunt de dow’ sategorii: organite generale (comune tuturor celulelor, care indeplinese functii generale);ANATOMIA $1 Frr1OLOGLA OMLLDT Organite generale (materiale de doporit, ca: lipide, glicagen, pigment, unele siruri minerale etc). Cone 9 rganite generate continiare Organite Sirdar Funct 3. Complexul Sistem mesibranar format cin micro qimacroveak. | Trenaportul, modi Gotgl in cisterne atung 4. Mitocon = rite al organismal, Fespirajie celular, + IS. Lizozomii Digerarea substan \elor si pariculelor mscrofage). '6. Centrozomul| fn interchine7’ apare de Forma wii corpuseut sferie Fa apropieres mstelu. Ets fora din 2 jetta perpendicalsr-mnul pe. de o zon de citoplasms bial roster). fa timpul diviziuai [64 nastere asterulu gi fusului de divizinns, ~s Sirueturi 2- extern al membranei mucleare, Se poate retracta sau feag- smenta, formand cisterns si vezicule, [Sistem canalicular diiainic, care eagh plasmalemma de staal | Si Refea de citomembrane(500 A = 1000 A), de aspect eiferit, in func de ati at, Mai sbundent fn fibreie musculare strate, celulele costicowupearenalei, oliculul ovarian ct. RE rags | Form diferonfiata a RE, Pe suprafaja extern® a peretclul Rol fn simteza Prembranos rein ni pana de sbaneleorotine de peoteine. 2. Ribozomi Seat (corpuscalit sintezel » |Iui Patadey 1 |proteice, proteine gi tn faza de crestere a celuielor. Grganite specifice + Miofibritele sunt elemente contractile din sarcopiasmna. Sir maces [Newrofibrifete sunt formatiuni diterentiate ale neuroplasmei Corpusculli Nisst sunt echivalent al ergastoplasmei pentru celula nervous, Citi, Paget etc, NUCLEUL, Este o parte const fandamentale confine m: gonetic’). Pozi de obicei, forma ‘Numirul nucieilor. Majoritatea celulelor suat monocariocite (un nuclet) dar pot fi gi «xcepfi:celule binucleate (hepatacitele}, polinucleat (fibra muscular stati), amvclte (hematia, adults), ul de a coordona provesele'biofogice eelulare {ear metabolism celular, tensinive informatia lal poate cea ng excench file ‘adipoese, mucoase). Are, funojionat a celui, si cele miei cu nucles mare (lifocite) sau oclule mari cu nucleu mic (evalu).Jo ANATOMIA $2 FuzoLOGIA OMELET Structura nucieului cuprinde membrana nucieats, carioplasoa gi unul sau mei multi nusteoli, Membrana auclearé, pocossd, este dubia, cu structurk tilaminatd, constituits din dont foils, una extern’, spre matricen eitoptast ce prezinté ribozami si se continu cx citomembranele reticulalui endoplasmic, alta intern, aderenta miezului mucleer. ine cele dou membrane exist un spafiu, m perinuclear, ce conjine un mater cctomatina este format din nucieoprateine (ADN lk genetice. {Incarioplasma so gAsese unut sau msi Au forma unor corpuscali densi, rotunzi sau ov raveleure. leo, rl important i sinteza de ARN. itati de o condensare a cromatinei (CELULELE SEXUALE ‘$e formeara din fal Are 150 - 200 u, format sferiel si o garmitara haploid ( cromozomi: 22+X). Structural, este format din membrana vit Fig. 24, Ovulad Cenwis un |. membrand pellucida, iar la ex membrane sau zona pel si, Transparent gi strabat ae Fig. 2B. Spermia (ceatsezom), numit i corpui vitelia Halbiani. Nucleul, sitaet central, este mic, are un duelea! § prezinta migetri ameboide, SPERMIA Se formetza, prin procestl de spermatogene23, a tabi seminiferiaitesticulelui, neopad cu pubertavea; est celal mobila, Mage, cwo lungime de 50 - 70g garaiturcromozo faploida (22 + X san 22+ Y), Spermia ese alts din cap, git, pes intmediars (corp) si onda (ig. 2B). 5 1), de form oval are un nuclew mare, invelit peviferic de um strat subtire Anterior prezitt a corpuscul ascutit, numitacrozom (perforato), eu care spemnia i con{ine nueleoproteine, leitine, glicogen. este 0 regiune scurtt si iagustl (0,4 1), cuprinst rare centriolul proximal si cae se inser flagelu. Corpul este cuprins inte cele douil jumtiti ale centriolului distal, eu ¢ luagime de 5-91. Centra, se gisogtefilamental axial, cu structiratipicd a unui cil mult slung, inconjurat | rindut sim de “tenea mitocondrialé” {mitocondrit dispuse spirals). Periferic se gaseste un strat subtite de. i piese principal terminala, seg- teacé citoplasmatics In exteriorBR AWATOMIA $1 BIZIOLOGLA OMUEUL Est procevul de aulplicare si mature a game spasentin. Eneepe ia puerta sist a intrerapere, pink Ja vacate fnaintate, Ritmul spernatogenczei este intens la tinerh cromozorsi somatici glo pateche XY), s de ordinal I (46 de eromazomi). Acestea (@2+Xseu22+Y). Teezpded de a speratocitn! de ordinul 1, spermatogeneza va forma gamet! maseulini Pe milsura ce se matureazs, spermiile se desprind de celutete Sertoli si se depl ‘in lungul csitor spermatice pins le vericulele seminale {oxgane de depozit), de wode de dout por: X sau ¥, Dae ovulul cate fecua: de un spermatozoié purtitor “X, produsui de concepfie este programat si devind fae, iar duck fecundares se produce eu um spemmatozoid purtétor de eromozom Y, pradusul de conceptic este programa: sé devin bit OVOGENEZA rucleal ler ua set dil prin divizinni mitotice ale ovo; cronelogia ovogenczei sufer a ordinal I, avind 2a cromozomi ( (000 folicul primordial, continand fiecare cite un ov. , primal global polar. Ambele au garniturd haploida de erom< : abil. Ovocitl de ordinal IE esto expulzat din ovar, captst de fanjurle sompei (22-230 gal doilea globul polar (22-+ X),Preovalu se transforma firs dviziune fn oval, are ist continu drumul prin trompa spre uter. Ovulul este gametui feminin, Rezulti of ovogeneza, cu exeeptia primeler doul etape, nu duce la multiplicarea ovuleloz. Catv B ‘Ovutafia este procesul de ruper alitate @ ovocitalui ID. Are lee lunar, fo Ciclul menstrual. Functia gonade’ este ciclic, spre deosebire de cea a gons- este continu. ila menstrual reprezintl o serie de modifi jai matur gi de expulzere a ovulurui Gn re- ciclufui menstrsal, losin plo le dpa ovale, in im ce ov sabe wompa ring Prin fend, ow devine one 8 cmplet de i se divi, Ire timp, ou, ajuns in eavitaten wend, finzimea mucoass, proces mimit nidatie. Aici se ve Fora un organ special rol nuit pectrx produsel de concepie gi euro endocrin Produsul deco ‘mevitatea wtrind pi in naa 9-, cd este exputzat prin acl ster, Placenta, ca gleadt sdoerint seereta hormoni gonadotopi, care intrstin actvitaten corpulu gabe, # hotoni catrogeni sl progesteron nscesar evlutci normale a sarin PROPRIEPATILE CELULEI Calulele au sere de propre gens specie ansnmbil organi speciale care le asiguel indep inirea roluiui © sistem viu. Acestea sunt: metabo- Propruige ehlare pena go nilese nai a aman categoriide celule, adepiate Pema inden mor fic pncle Unele celuie din organism (eclule nervoase, musculare si glandulare) pr tate de a rispande la un stimul din afar print-o serie de manifestiri car dk inubliate exe bronzaren pil sub aconca maior ultevitte. In relajia stime! -réspung are o serie do caraeteristici: te prompt si usor observabil; * ispunsul este acclagi,indiferent de natura fizic a stinmuhutuis * peste o anumita valoare a agentului excitant, mirimea rispunsului ou mai depinde de ‘marimea stimufulu, Stimulul sau excitantul poate fi orice variate energetic din rediu! inconjurtor meea- Dict, electrics, termi, fotonic, chimicé etc).ut Arvarowta $1 F1210LOGEA OMELLE Biofizia exeitatel Le baza excita {potarizarse slctries, pera Potenfialul de rep de Kt, Se stabilestenstfl un echilibru de difwziune pasi ‘brant, lao diferenys de potential de -90 mV sie difereny§ de concentratie 8 Intracelular de 1/50. Se spune cd potentiaful de repaus este un potential de K’, [Na/K xeprezint® transport acti, ce aevesité consum de energie din partes maticd cu sediu! fn mebrani. Potentialul Ge repaus poate fi modificat pasiv sam activ, Pasi co pate din sareinil _membrana se hiperpolarizeaza. Scddlerea pare consecinge opuse. Creslerea gN2"depolasizeaz’ Cauuns Miron B- Reprezentares grafick a variaitor de potential al membrane! jn timpel ueui potential de aetiune tipic al nervadul Is ‘membrana s.a.nnd, Concentratia Ca? este de mii de 0 jon intervine ix special in cuplajul exeitatie - contract Potentiatul de acyiune: iecere potential de actions ncepe eo revere bru normal de-90 mV se pierde, po ‘reprezintt depolarizarea. ). Consti fn varia rapide ale pot ime, Se spane of in aeastlfa2i membrana ete “poatizaté™din faz, mombrena devine foarte permeabilS pentru ionii ‘una numar enorm din acesti ica, Starea‘polarizatt” ‘resend rapid spre valori mai putin negative. Aceasta16 ABATONTA $F FIZIOLOGIA OMT Faya de repolaricare. La ceva 2scimi de milisoounda de Is momen peselor de depolarizare jirepotarizare sanalelor de transpor prin membrana 2", care sa determine modificarea PR pint la o valoare sari a PA. ie sub value pra) eras odepliae pg leg “tot tao mimic”. Aceste depolarizri loesle se pot sunna prin stimulare cu frecvents mere i itensitate sub prag, puting duce la deciansarea uni potential de aciune “tot seu nimi”, propaga. PA reprezinta o caracterstca esenfalé a rspunstlbi celule la acfimes unui excita. plltrundi ia celuli atdtdin cauza vespingerii lor de cite Jar, cit mai ules din cauza revenicil gNa" le valori sc&zut peste valoarea de repaus, determindnd un eflux important di dupii iecare repolasizare, cu sute de stimuli cuasemenea frecvente mu las timp suficient licate; 2. timpul util; 3. eromaxia: 4. bruschejea.| Pragul de excitabilitate. Inteasitatcs minim accesaré vou excitant pentru a pro duce un rspuns se mumeyte curent “rag” sau reobars, Curenjii ct infensitigi mai mici ca eqbaze (excitanti subliminar’) ma exci, iar evrenti cu valoare mai marc ca reobaza (excitaati locaic. Aceste modified dispar Ia sourt timp dupa stimul apare inainte de ase gierge modiffcarea lacalk a produse de stimuli succesivi pana se realize ‘Timpal util Pectru a es Dranei un iaerval de timp suficien necesar unui stimul de valoarea reobeaei pentru a foarte diferith gis poate f utilizar drept criteria Aologicuiui diferi mult de a nervilor motoci, Muyehii au, in general, cront norvii motori corespunzitori. {n conditit de surmenaj si oboseala, caportu! valorilor reobazei s§ cronaxici nervilor si muychilor 52 poate inversa. Cronaxia este de zeci de ori mai soizut8 ca ‘impul util stizaul, Acomodarca este une descris in capitol eonsaerat explicate fenomenului de adapzare a receptorilor ce va fi izatacilor. CONTRACTILITATEA ‘Unele celule (musculare) au proprietsten des transforma energie chimicl ‘in energie mecanicd. Detalii despre mecanisnul contracjiei vor fi prezentate in login sausehilor”. ACTIVITATEA SECRETORIE Fiecare celui sintetizer2i substanjle prot roprié necesare peatra repara~ rea uaurilor, pentru eregere gi inmuhize, Unele cel it in producti de substante pe care le “export” in mediul iter (secrejie endocrint}) sau exter (secretie exocrina),CLASIFICAREA TESUTURILOR I. Tesuturi epitetiale 1 de acoperire ~ simple (an strat do eetul cilindrice = de tranzitie (urotsliy) 2. glundelare ~ tip endoorin ~ tpl in cordoane celulare (adenohipofiza, glandele paratiroide) ~ tipul ficulae(tiroida) + tip exocrin (pluriceiulare) = simple tubular + alveolar (acinos) ~compus + wbalo- glomerular - tubulo-alvoolar + tubulo-acinos tip mist + panereasul 3, senzoriale (neurcepiteiie) care int in stuotura organclor de simt Fesoruame yo Th Tesutari conjunctive 4. Dupa consistonga ~ moi = fesutub conjunctiv lax ~adipos ~sangvin rol mecanic| ~fibros ~ eattlaginos 1. Festtari muscutore “noted + strat + strat de tip cardiac TV. Tesutal nervos = neuroaul - nevroglia 'V. Singele ‘clue eae, inital, en forma ializarea functionali 51 localizareANATOMEA $1 FIZIOLOGIA OMELUL esuremus at indice (fig. 4). Bpitelia acopera Epitelii de acoperire -continuare Clasifieare dupa Tocalizare forma celutelor Colule de tal + | frites mumai ajung la supr | Mucoasa tahest gf a ‘bronbiilor principale 2 Epite_| Nomiral straturiior lu stra- | variaz’, ce gi forma fifieat | ectulelor din ultima! strat, Stratul profund | fade au roi generator = (Strat este situa peo mem: | generator) brant bazal pielir Ghe= fn mucoase cons buco a laringo- faringelui, csofagian’ {cecheratiniza) ‘Structuracanalelor mich ale glandelor salivare it 4 5 ti EPITELI DE ACOPERIRE, Whiseasa faringian’, Jaringian’. Epitell de acoperire ‘Clie urinare Gaucoasa verieii usinare, a ure verelor). Tovallzare fmea- | Eadotelile, meznelie [pitelin cubic (celle €e_| Mucoasa tronhillor mict {ormaa cuboide) (Goronhioleleterminale dip Loball paimocar), ‘caste exerotare mici ale landslorsalivare. EPITELI GLANDULARE ‘Tosutul cptetiat glandular este format din cetule diferentiate, sau in diferte cavititt(glande salivare, gestrice ete); endocrine (glande eu secre intern2),2 ANATOMIA $f FEiOLOGIA OMULET 1 cizor prods (homnoni) se elimint direct in singe; glande min, care au 0 db sere, endcrin §exacrind (pares, ston, ovar). Celutele epiteliiior glandulare au forme variate: In citoplasma loan numeroate mitosondti i un apar! plasma boat, struct legate de elaborarea produilor de scene Glandele exocrine se éeascbesc ine cle prin morZiogia wi stuctyra lo, Clsifiaren de excretia, produsul de dispase sub forma de cor inuside) int in straceara Siccdxcislande. Epiteli glandular Dupdnamfral | Tipal glandel Caraeteristici Localizare de celule Glande elute sceretorie este sciatz | Epielol testinal, uniceludare |ovintre ate celal epiteialc de | eile bilare exta- tip prismatic monostratifical, |hepetice, epitlile ‘Au forind de calcu cetnle eiliat ae arborelui valiciforme) $i secreti rmcus. {respirator etc. ‘Glande plari SEMPLE: [Aspect de tub, celulele glam | Glandele ectulareepite- [Glande tubuloase |dalare se afta pe o membraa | Licberkiihn din ie de seeesic, ‘bazali, se deschid direct in _intestinal subtire sitwot po un Furxentl organ fesatcoajunctiv{Gfange acinoase (GiandeleTacrimate incrvar fi vas- colarizat) iteazt un Sumen, [Glande aiveolare | Asemtinkioare calor acinaase, |Ghndele sebabze. sar porgfanea secretorie este roaidilatts (saci glandular’. | COMPUSE: [Glandele Briinner Glande tubuloase tin cuoden, Jeompuse ramificate) Glede Formate din tibt glendulan st [Prostata jrioulo-aiveotare _|saci glandutari. {Glande tubulo- —[Portiunea secretorie tabular Glandcke elomeriare nfisuratin ghem. sudoripae, is. Tubulare care cu la [Glande salivere, acinoase (acinoase [spit cite un gcin. Acinii | parenehiom exo- compuse) ormeazitparenchinmol seeretr| rin al pancreasulu {acini serosi, micsti, mucosi. pesoremme 2 EPITELI SENZORIALE (SENZITIVE) Acest tip do pitein este format din etule specializate penu receptionare difettilor stimuli extei sau intern si fae parte itegraati din ocgaucle de sim, unde vor Bi, de ait, preventate. Sunt dous tipuri celular: unele senzitve,caracterizate prin doua prolongii, gi altele pseudosenzitive, mimai cu oprelangice apical. La polul baz, acesteclemients suntineonjerate simi conte cu dendritele uner neuron seuztivi "TESUTUL CONJUNCTIY ‘Temunal conjunctiv este foarte varia ea aspect morfologic gi funcfiontl. Este alestuit din rei componente principale: celulele coojunetive, fibzele conjunctive (eolagene, elastice, reticulare) ¢ 0 substangd nestructurald, amorfi, samitt substaatlfandaincntalé. juctive sunt foarte variate; ele provin din celulele mezenchimale emibri- + fibrocitele, cu form siungits sau selat, care pot F fixe seu mot ‘mctabolice fundamentals (de edificare a Gbrelor gi a substenge! + histovitele, mobile, de forma variabll, cu prehingiri citople Pigmontare, cu funetii le coordanator al tutucor . smbrionart (mezenchimala si reticulata) cu capacitetea de refnnoire in jesutul conjunctiv, Se gruel, la randul lor, in tei cateyorti junctive: ia toate tipurile de jesut conjuneriv, sunc omogene si dispuse in fierbere, dan gelatina); -ramificat, dispuse in refea. Sunt forruste din elustind, care le confer de resiculina formeazé o refea in achiurile cfreia se aflk substanta fundamen sgiseso, in special, n organele limfopoietice, in fesural lax gi fn membrancle bazate). ‘Substanta fundamentala este o component amorfi, ce acupa spasiul dine fibre st esuturi mo} (eonjunctiv lax. fig. 5, retiomlat, adios, fibros, elastic), semidure - cartitaginos, si dure jest 080s,24 ANATOMIA $1 FLZIOLOGIA MLE ig. 5. Tent conjunctiy lax ‘TESUTURI CONTUNCTIVE MO Tesutari conjunctive moi Caractere Toealizare ise irra cee mat apd Ts oraane forineaal aroma proportic exalt celue, - Jeon neti de st ental, [Celulele sunt de dou felur Th ganglion! Gmiate, spins, mda osoas, feat, amucos- "Fesutul retienlat se pot transforsa in histiocite macrofaze, Javad rol fa procescle de apirere (fagocitor). sole respiratori gi digestive Fosurunne 25 esuauri conjunctive moi ~continuare ‘Tipuri de Caracierstet fesutert, FFesstut [in aicura sa predowsind exe adipos regiunile anilre i inginale, poder. FFeswiat = a sce ce copes amuse Ta vos structuratendoanelr ia spone- zozeor, capsule nor organe |Bste rezistent, avand rol de protectic. ‘hi, splind, ganglioni derm, corer, fire pis. "Tesatal [Confme namevoase Fre elastice prime ‘edie a arterelor mar, ‘vocal, ligumentsle {ima rezstes mecanic’ la facare. Ese tel te exten vascularizata, aumits pericondru, Tesurut cartilaginos este format din eel mentalé gi fibre, Componenta cea mai abundenti este data de ansambl fundamental® si fibre, care ste substan cartilaginowsl sau matricea c sunt spate cSmarufe, con: care adiipostesc celulele cartlaginoese, condroblaste- cand sunt tinere - si condroci mature. Condrociteie sunt celule mari, oval, globuloase, eu un diametru de 40 p, cu citoplasmt bundentt, se afléin grapuri de 2 ~ 4 cehule sau izalate, ‘Suostanja fundameatald este impregnati eu condrind, Sabstanjele anowaniee sunt reprezentate de spa 70% gi de sérurile minerale fa care ‘predomind NaCl. fn structara catitajuls inti gi fibre colagene si clastice care se dondensea7a concentric in jurul condroplastolor, Carfilajul au ese vasoularizat, nutrifa ealizindu-se prin difuziune de le aivetul capilarelor din pericondzu. api cantitaea si varizatea de fibre se dcosebese tei tipui principale de yasu cati- bros. Bisesc pujine fibre colagene, foarte five, cu crientiri diferite. Celulele sunt jzolate sau dispusc in grupuri. Din carta) Balin este format scheletal embrionului, cartitjele ifizare, cartlajele srticulae, schelen| carlaginos al rabeci si bronbiilor, ste confine fn substanla fundamentald o bogatt rejes de fibre elastice;26 Anarowa $1 ertoLoo1 outer itervertebrale, cetlajele simfizelor, meniscurile at ment espului fenvaral}, ‘TESUTUL Osos ‘Tesutul osos este adeptat pentra func de suport spr Cetula osoasd, aunt osteoblast in stadt tn i ostceit n stad adult, arerolosteo- gen. Osteoitele sant deforma ovalac tutte, curmuteprelungisi, situate i-nigte exit stlate 20 diamsrs), mite osteoplaste, spate in substung fundamental, De pe 9 pormese nanieroase canaliule subir, lexuosse, care se anastomozeazl ex lor invecinate gn care patrund pretungirileosteovtclor,Osteabestele dia tbrcare oeini le procesele de dezvoltare polinucteate. Au 0 puterict actvitate enzimatic’ gi ‘modular gin dferite remove ale substaneiosoase. |, curbonat de magnezi, hidroxic de calciu Snbstenia fundaenental distingem dou varietatt de fest 0508: com Tesutu osos compre formcazt diafiza de lamele osoase gi, dupa dispozitia lor, Foawers (contin fest soajunciv si vase de singe), slept sumeroase puncte prin arastomoze ans substan osoasi este dispusi su forma unor amelie osoasecorcetrse, in nmi varabil de ‘5-30, iar nize lemele sau ngrosimea forse gisese ostopiastcle cu oseocte. Un canal Haws, Jimpreaat cu Lamelele din jurformeaosteaul sau sistem! awersien (anitatea mortologica si imeyionata ose). ne sistem hawersine se gisescurvuride lame asoaae, estar de 7 inerhawersiene bree 0 aitecie spirals’. Ditecte Fesurome 27 Tm osul compact mai exist o serie de canale neiuconjurate de lame osbase, cate per foreazi osu! diaspre periost spre profunzi ite areole (da peotal spongios, buret0s). Areolele comunici fare ele si contin mniduvi hematogend. Areol pezinté 0 avumitit arhitectonicd, determinati de ecjiunea fectorilor fancy biologici asupra osului ‘JESUTUL MUSCULAR tele! funetia de contact. ‘Dupa partcularitaple miofibrilelor, jesuturile musculare se impart in treitipuris fesut -musewdar neted, in care miofibriele sunt omogene gi se.contractl involumtar;fesut muscular srt, ‘eu miofibrile heterogene. de aspect sirias, care se contract voluntsr; fesut muscular cardiac, in care miofibrilele sunt stint, dar fesutul se contract® involuntat, de aepect fusiform, are 0 lungime euprines ize 10-100 4st iemetrul de 2-4 jt. Este formatl din sarcolems, sarcoplasma si ua nxclcu contre, deform alungit Sarcotema (plasmaleza), groasé de 100 p, prezinié numeroase invaginiri din care ce formeazi veziile de pinositozi, prin intermedia cdcoca sun: transportae tn cell substante traces activator i procesului coutzact Sarcoplasma este amogenti sau fin granola, mpi abundent@ in central fibre. Contine cxganite comune, incluziun eclulare si organitespecifce ~ miofibrilee. imiczind) $i zegatoaze(troporniozina si troponina) Inervajia este esigurati de sistermal nervos vogetativ simpatic si parasimpati,28 ANATOMIA $1 FIZIOLOGLA OMULUT PesuroRine » forilaza, ez ‘TESUTUL MUSCULAR STRIAT30 Axsrowls $1 PraLoGus oMULLE ar oeia st rrzton ccs once Dogatd, asigurind procesele metabolice intense din timpul TesuroRie ‘otorie (placa motorie) si senzitivi (Bbre aferente care ppomese de la propriocep! ‘TESUTUL MUSCUL: (eitoplesma) si auctex. Neurilema celalei nervease este subjire, delimiteazi newromul si are 0 stricturt lipo- protoicd. cu care se continu, ‘TESUEULNERVOS rebral). Forma neurorslor este32. ANATOMIA $1 FIZIOLOGIA OMCLEE Faster a mea terminal se samificd; ultimele ramifioaii sunt -ricale pline cu mediator chimic ce Mnlesneste tans- ‘Butona! mai confine nexrofiteile i mitocondri Celulete tecii Schwann repr perpendivalare pe direct ‘influentand spatiul extracelular din aien -mului cardiovascular, Impreuni cu al organismutui.[ntre medial intern sutul conjunetiv din jun fibreinervoase. Fste o wacd continu, cx, insoteste axonul pln aproape de ultimele sale zamificatii. Este format din substania fundamentalé si fibre conjunctive elastice, dispose ix rejea. Are rol in permeabilitate si rerisenti NEVROGLIA Celulele nevrog La mamiferele superior cotodermici (nicroglia este singura de origine mezodermics), Forma si dimensiunits compului celular pot fi difeit, iar prelungirile variable ca numt. Au centru celular, deci se divi. sim dendsite, Corpul astrocinulut emite p th (picioras vascular). Acestea iau contsct cu capilarele sangvine, brand Linitant’ perivasculard ce separ neurouul de vase. Alte jung Ja suprafaja creieruiui. crit hemoglobinet jtcmoglobin din singe acade, culoatea devine rosu-palid, Pm mae, Seale ese mei grou dectt apa, Densitatea stage are valouea 1055 gh Dae ea Catal oe poate mobaion Fun et soma sangvina arc o densitate de 1025 g/L. Aveasté proprietate a singelui depinde de compo- susan el nentele sale gi tn special de hemati i protein.ANATOMTA $F FLZIOLOGIE OMELET mire som ts ta icone ae om i rece ow sens ies een heen incomes ge ee Sl ha crc meen chen owt soir er a aces cs) ee rn a ee! ‘Ses pram oxen ec re, Ee cose fie mca mardi ta nose atl na id splu de dou subs stem tampon tnd oun cp de Gua ta sc gest bt psc eel H.CO, + CO,N) Sin cucu, pe cacoplvané lst -CH-COOH, a I oH CH, CH -COOH+HCO,Nax CH, ~C—COONa + H,CO 1 \ veut difict medinl; lactic a dispérut este o tare neutri, deci mu acidificd mediul; acid lactic orm slab, acu earbonic, care se descompune in CO, si HO, i Tesorne 35 si ajuti la transporte viscere spre tegumente, unde are loc limiaarea avesteta prin inadiere. Stngele asttel nfoarce la organeie profunde, unde se incarci cu caldurt i ‘aga mal departs. COMPONENTELE SANGELLT ‘Singele tratat cu oxalat de sodiu 1% mu mai conguleaz Prin centrifugarea unei eprubete cu singe incoagulabil timp de 15°, la 3000 Uminut, se produce separarea sigelul fn dowd corn + lementele figurate ale séngel foarte viscos, de culoare rosie-Inchisé; Plasma sangvini, situats deasuprs, este un lichid nai putin vascos, transparent, de ceulosre galben-citin, eI func! eprubetei so prezimtl ea un fichid -Hiemeatele figurate ale sngelui Repreintt 45% din votumul sangvin. Aveastt valoare poarti numcle ds hematoctit sou ‘olum globular procentual. Hematocritul variazi cu face un frotiu de singe proaspat. Se dezinfecteazd ‘cu alco! pulpa dezetul injeapa co un it In momental clad apare 0 piciturd de singe, aceast srvat prin fixare ingmesteo de aloool-ter, in pitti egale, Hemaropoteza este procestl de reinnoire contina’ a clementelo: figurate ale singel Bris cite 0 cale separati penira flecare din cele tri tipuri eelulae principale (ertropoiezn Pentru eritrocite, teucopoieza pentru ieucocite gi trombocitepoieza pentrs trombocite). iat la leacocite se descrix ci separate pentru grinlocite (granulocitopoieza) si peatru limfocite (ismfopoieza) ‘Toate celulele sengvine au o origine comund: celula stem pluripotent din mduva osoust (celulé hematoform D. Sunt ceiule firs aucleu, bogate in hemoglobin’, in transportul 0, lives nezervelor de singe ‘ulat). Cresteri de hung durat suat poliglobulia de altitedine sé poliglobulia unor bolnavt de limi sau eu defeote congenital ale inini, Seiderea nurruli este consecinfa unei distrageri ‘Siagerate sau 2 umel eritropoieze deficitare.36 ANATOMIA $4 FIZIOLOGLA OMULUT sue GFU-B ———+ CFU-£ + ERITROCITE GRANULOSTTE cru-s cru-om < monocrt= cFu-M. MEGAGARIOGITE PLACHETE SANGVINE esHe ise — LiMecerTE T LiMFOciTE & Fig. 7. Hematopoieea reprezinti adaptiri morfologice la fencfia de transport a discuci rotunde sau usor ovalare cu centrul de culoare ; 3DUL viet un echilibru dinamic, mal epatrneroendoon, MBdvencenyiens mai poste fireeuperati penta mai miei de 7 p (eaierocite) sou mai mari de 8 p (maeroeite).ANSTOMIA $1 FLOLOGLA OMELUT 39 av prin macasismse neuroendocrine. ene neuroegocr eslulare(macrofagocitozs). Grauaatile pola tantul principal este scaderea aprovizionsrii line ou emis ora sae pel wolearclor 2 ofl gi ferentiazA cehula stem unipotenti. Prin procese de fecjioase microbiene, ‘forme de cancer (leu ‘singele capita o cul lor procentual icleu unic - monomucleare- sleueocite cu mucies fragun 14, au granntatien afiitate pent colt es pentru im foctal me, si 20 pn iametr,Anvarosils $1 FIZIOLOGIA OMLLE ‘numa prea mare de microbi, ‘mor, Amestecul de microbi, leucoeite moarte gi lichid exadat, lor in macrofage, proces ce are loc di smacrofagele formes78 un singur resturile celular (leucotite, erm fooarulul inflamator, ‘Limfocitele au rol considerabil in reactia de apiirare specie’, Clasele de limfoctte, Desi aseminitoare ca morfbiogie, imfoeitele reprezint3 0 populate ‘celular cu functi individuale foarte diferengiate, Se deseriu dow’ clase principale de limfocite, prin aceasia contribuie 1a eurtizea gi vindecarea “mmunitatea prin mecanism celular par identice all: le microscopul optic, cat sila eel itialele organelor limfbide centrale in care Exists dou asemenca organe limfoide cen- je sau bussa] al timfocitelor are loc in periouda specifice a organismului. Subclasele de limfocite T. Exist mai multe tipuri de limfocite T, cele mal ‘mportante limfocite T helper (ajutitoare); ‘gen, Corespunzitor, ¢-su specializat tot atatea tipuri de limfocite T sau B, astfec& la un amumit antigen reactioneadi si se multiplick numnai grupulimfocitelor care recunose antigena! gt atacd umite puspure tromboritare, at sagelu. Nusndul for variezk inire 150 000 - 300 O0Gmn?. Cresteree numarului trombocite- Jor peste $00 000/man? se numeste tromboctemie, iar sciderea sub 100 000 ssombocitopenie {wombopenie) Forma trombocitelor este varabild:triunghiuars, rotund, elipie8. Msimea lor ete 43 Gamer. deorigine «plachetclor sangvine este megaoarioeitul,o celuli cu nucleul mare, pollobat, Durata viagi trombocitetor Reglarea trombocitopoiezel se face prin intermedsal unor substanfe (crombocitopo- ‘win cae se elibereaztatune cand aumaral trombocicircirulaniescade. Spina ae rol n name de oprze 2 singer, Funsile hemostatice ale ombocitelor sunt ndeptinite dtr ‘roprietiilor fumctionale specitice acestor elemente, ca: + mecamorfoza viscoasa — proprietatea tambocitei + fimctia de eliberare a factoritor trombac fosfolipide, tromnbosteniad, serotonin, ADP)ca Anarowa 31 Fucion9ous ameter Plasma sangvina Dupa indepirtarea clementelor figuiate ale sin nummit plasma. Plasma reprezinté 59% din volumul sing ou cle singelui, difers doar valorite si culoarea (plasma esto incal ‘sangvine este foare heterogent. Proteinelor plasmatice le revia urmatonsele coluri: © ATbuminele mural de tanspert al ator substanfe minerale (Cu, Ca, Fe, hermoni,pigmenti biliari, precum si rol fi presiunes coloid-osmotied a singelui. Sesderea albuminclor ‘compromite schimburile de fa nivelul lor © Giobutinefe au col fa transportul. subst prin singe, tm coagularea acestuin 31 ‘contribuic, alitur dealbumine a presiunea oncotici, Oanutitéclasta gamaglobulineler, ‘mumitd clasa imunoglobutineor, reprezinti suportul chimnic al anticorpil, > ibrinogenut are ro ip eoagularea singelui, prin recerea sa din starea solubild intro refea insolubit, numiti cheag de fbrind. Alte rolari ale proteinelor plasmat roglareaechilibruliacido-bazic (prot erminarea visconti i densi plsmei sant substan amfoiere, ah au prope iz, fo funete de pHoul mediuli, ean to! Tnreelareafunctilor (hematopoteza, repre 55 mEq/l. Din cation, 21 mi important sunt", K’, iar dintreanioni Cr, COJH, $0,, PO, HEMOSTAZA ‘Timpu yascule-plachetar (hemostaza primari) Incepeo dati cuezarea vagulu- Prim reatie const in vas 2-4 minute. Acest simp se pretungeste in afectiuni vasculare sau trombocitare, ‘Timpul piasmmatic — coagularea singelui | Coagularea singehi ete unprocesfzico-chonic complex de tansformarea singel din stare lichid in stare de gel, prin treezteafibrino, in forma so}ill into rea insohtils ‘de fibrin’. Incé din prima faz a hemostazej are loc eliberurea din trombocite @ unor factor de ccoagulare. Tot in timpai hemostazei primare se produce activarea factarilor plaswoatic. ‘pesumunnie a Factortl couguldrii, La coagulare participli mumeronse subsianje. Ble se gropeard in urmnitoarele cateyorii de factori + fuctoriplasmaticis + thotori plachetari, lari Factorié plasmatict ai coagutdrié sunt in mumar de 13, Bi se noteazk cu cifte romane, Majoritates sunt foruati tn ficat, Factors! | (R1.) = fibrinogenud, proteind care, in proeestl coaglici, se transform in ‘bri insolubita; FLL promembina, gloouling plasnostic8 fabricaté de fiat fo prezenga viteminei K. ta procesul coagulii se inmnstormi in trombini, ote, ce apare in procesul lasmatici sav intrinsecd gi tromboplas- fe caleiu (Ca™} sunt indispensabili coaguti i in aproape Blocares Ca** cu ajutoral citratulu saw oxztat sodiu tmmpiedict Factorit ¥, V1, VII accclereazi formarea tc EVIN= factordl antthenofilc 4 este 0 globuli& plasmatica, ce int’ in componenia Fill intrinsce. in lipsa acestui factor se produce o boalé gravl, numiti hemofilia A, IX = factorul antihemofilic B are acclasi rol cu al EVIL Lipsa Jui provosci bemofila B. FX™ factorul Swart Prower este principalul component al smbelor tromboplastne. FAI factor sntitemofilic C este att precursor al troboplastine iatrinscci, EXI~ foctorut de contact factorul Hageman) osteo proteins plasmatici co se giseste zi Ja contact] en suprafejele Iezate si en fibrele de colagen. singel. inet (FS. F) este o protein care intervine i stabi- 5 noteedil cu cifte arabe. Mai important sunt: comp. tromboplastineiintinseci; Fea. ~ antiheparina plachetard, care se opure acfunti acticongolante a heperive F.2.—trombostenina, protein eu proprictii cazimatice si contractile, eu rolta retract sheaguli. Tot acogs factor sunt etiberati de rombocit, la Fooeputul hemostaze. in acelat timp, ttorabocitele mai transport serotonina (5) ctorultisular af coagultrt este reprezcatat de 0 substan ipoprotic3. in procesul congulti a setiveazd fsctoral VI si, in prezenta lui VI activ i varea IX. In procestl coagulari ee se activeaza sub influenya (fig. 8). ‘Dinamiea procesului de eoagulare, Coogularea singelui se destigoarh in rei faze * fara 1~ formarea tromboplastine’ are loe pe dou ci, extrinsecl i intrinec. Aceaste este faza Cea mai laborioas si dareazi cel mai mult, 4-8 minute * fazaa Il-a~ formezea tombine! dureazil 10 s;romboplastine transforms protrombina in rombin’,“ ANATOMTS $1 FIEOLOGUA ome Galan wR SaLiA DRNGECL trombocite ed feck > Gq ray pide. | t cot sense ah pri ois tae Fer ten TROMBOPUASTINA ACTIVA «—| ce} serene cog ap © faza a -a — formarea fibringi dureazt 1-2 s, Trombine desface, din Gbrinegen, nigte _monomeri de fibrin care polimerizeazi spomtan,alcdtuind rejeava de fibrind, ve devine ‘nsolubilé sub acfiunea F_XTU. fa ochiurile rete de fbrind se fixeazh clomentele figurate sisingerarea se opreste ‘Timpet srombodinarnie al hemostazel ‘Dupia coagulase are loc, sub actiunea trombostenine plachetaze, un proces de retractie a cheagului. Din cheag este expulzatun lichid galbui, numnitser. Serul este piasma fri fibrinogen si protrombinil ee s-au consumat in procesul de coagulare. Retractia cheaguui éureaza 2-24 ‘ore, Dupll retractie, cheagul sufeed treptat un proces de dizolvare, dlotoresie unei enzime proteolitice, plasmina (fibrinolizisa), acti Fibrinoliza are drept efoct indepiriarea cheagului si dezobturarea civewtatia, in felul acesta eu fost indepartaze toate eousecin{ele ezArii vasulut, de coagulare evalueaza mai rapid, side provenient§ exogens. Unelo veninuri de garpe sau toxine microbiene prot FUNCTIA DE APARARE A SANGELUT CN cspmimnem gin ac ge atten Sm, nr eaten ec pon em es ene cen satan ipa nseneaes ent Soe eee eco et wet tcc oo sth Seo 2 ea mt Seigneur ec pero oe Te gs at nt -rispuaaul imun primar yi rispansul Jimfocitelor de a reacsiona mumai ew wlor sensibilizate sit retin mecanisme interdependente: B, si imunitsies mediatt celular (celular) care, wp cectale capabile si fabrice intens anticorpi specific; b, limfocit reactions mai prompt la wn nou contact ca antigen. © a acestora Similar cu cefulole B, clona limfocitelor T activate se multiplicd inten gi se separd in coluicle16. AwaToMiA $1 FtoLocts oxi T de aize saw citotox T “cu miemorie”. Limfocitele T citotoxice se dispun in jura, celui sau gamut 5. transport spre locurile de exerote a substantelor toxice i neutliaabile, Datorité confinutului séa bogat Tn api, singele are rol de termoreghre, ‘ORUPELE SANGVINE — TRANSFUZIA, ‘Memnbrans hemutilor are in structura sa numeroase tipuri de macromolecule poli: ite aghutinogene. in plasm se gsesco serie ine. Cele mai importante aglutinogone le mai frecventintiite agltinine sunt genelui B si aglutinogenelor omoloage, tm decursut jemuaologice sangvine. Cele mai importante zaheridie si glicoprotcice, cx de gamaglobuline cu ro} de extie ‘ntélnite ia om sunt aglutinogensl 2: ‘a- omoleaga aglstinogenuul Ab - ome Prin excludere reciproca evolujiei uname s-av constinait mai in practca medicalé curenta gunt: 1 Sistemul OAB 2 Sisteaml Rh Sistemul OAB binafile cocxistentcle posibile, tolerate imunologic patra grupe sangvine in care se poa'e reparciza popalat 5 supa 0G Grupa zero, Cuptinde tot indivizii cave au pe membrana eritoci aglutinogenst zero. in mod natural, acestui aglutinogea maxi corespande 0 ag ‘in plasma indivizilor zero pot coexista ambele aglutinine, x gb. Pesvrvnie rtd Grupa A. Cuprinde indivii ce au pe membrana hervailor aglutinogeaul A, ar in plas aghtiina b raps B. Cuprinde inva eu agatinogenB pe hematiyi aglinin ain plasma Grupa AB, Cuorinds indivi care au ambele aglitinogene pe hematin oaget- sn Ta plasen Cunoastrea aparieneei Ie tna din grupele sanguine are mace imports in ca transfusilor de sdnge. Regula wsasfuciel cere ca agluinogennt din single donatorvoi of {nlncase ol agiuininele di plasms primtorul. Poveecst! regu, taaefvia de Gnas faire grape difeite se poate fice atte” Grupa zero poste dons la toate grapete (donator universl) dar ma poate primi decit singe izogrp (de ia grupa ze). Grupa AB poate prim de la toate Sistemul Rh S-a constatat of 85% din popula gl seneie sistemulai OAR, gf un antigen denmmi cui sintezi este ée gene slele Dé, Demumirea Rh provine de la maimufete Rhesus, lao divi’ au acest ‘glstinogen. Toi indiviit posesori de antigen Rh sunt considerati Rh pozity, % care ‘tu posed antigenul Rh sunt Ri negativ, in mod natural nu exist aglotinine omol Rh, Tepetate de singe Rit‘ lapersoane Ri, fie pri aparstul imunitar al gazdei reacyioneaza fat d 0 ' fed de un antigen oarecare, prin sctivares limfocitelor uraati de producerca de Siacorni ate Rh Ate anticompi vor reactioa cu aghutinogenele Rh de pe supafea ematiior sivor produce hemo! {Rous sarc, acesie agutisine (care pot waversacapilarole placentaze) patruad in citculstia ‘etala gi pot distrage hematile Meu, ancori ducind chiac la moattee aeestuin, atanch ated ‘glutininele sunt im concentreyie mate.istemele care participt, pede o parte, la sustinerea a diferitelor segmente ale aces articulatile care formeszi ANATOMIA SISTEMULUI OSOS Cupriade oase, organe duce gi rezistente datoritti comporitiei chimice, ct i arbitecturit sistermului oses. ‘Dupil forms lor, oasele se clasificd tn Fxemple Renmur, bie, bala, humerus, yadius, ulna, [Coxai, omopiat, parcial, irontal, occipital, ‘Forma ouselor T,Oase fungi predomin’ Iungiznes. 2. ase Inte - predomini Iijimea sit [Carpiens, erenc, Vertebre, fenoid, cunoid, mandibul. [Frontal,ruzxilar, moid, sfenoid lavicula, la care predominl lungirnes, dar care nu prezinta dia ‘aga cum ou oesele lungi. ‘Oasele prezinté suprafeje aticulare cu cele veeine, acoperite de un carly articular ioe tin; de esemenea, prezints apofize si tuberozititi pe care se prind mugchii, cauzate de tacfiunes acestora asupra oasclor, sanpuri si fosete determinete de presiuni exercitate asupra osu, STRUCTURA OSULUI 9 i in interiorl crora sunt udapostite osteocitele. In ,Fesponsabil de eresterea in 1 compact la perierie, Tesutul tea pati numite areal, line tui spongios din interionul ‘Ea prezimti tei varietii: rosie, galbend gi cenusic. adult, se ofl in fesutl spongios din imeriorl oasclor cenval din daizele oaselor lung: ale adult ete bogat i tesu adios (ro de rezerv). In onsele persoaneor in vrai exist mikivs cease, ii ol factional DEZVOLTAREA Si CRESTEREA OASELOR Dezvoltarea oaselor are los prin procestl cle asteogene7a, care consti in transformared {esutuluieartilaginos sou conjunctive-Fibros a] embrionuli gi apoi al Zetulni fa schelera oso, al adult, Procesul are loc in dous foze: . rival ee poem roses conrative fs ma co ‘seine (impregnarea ei cu s&ruri fosfo-calcice) sub acjiunea unor enzime, se formeazi larelele ‘osoase. Osificarea iradiazt de la centeu la periferi, repetindu-se gi fn alte centre de osificure. Pin faionarea tuturor centrelor de osifiesre se formeaz asul definitiv.50. AvaToMtA §tFLAOLOGIA OMULLE spar puncte de osiicare, mai -Bunete de osificareprimitivi, atoare, din priconde, membrana care acoperii modelul cartilaginos, pieacd ‘vascula, care ptrund in cevitii, distrag pesetiiacestoma si le wanst {esut conjunetive-vasenlar, care SCHELETUL CAPULUI Fete aledtie din newrcranis, care adios 1, $dinviscerooraniv, unde se a segrentele perferice al argenelor de sm, tors! dgesiv (Hg, 9). Jambdoids uneste| parictalele de scuama oceipitata aceste sutusi sat dinate (prezinia52 ANéroMiA $1 FIZTOLOGS One Neurocrantul Wamele | Siuatie Ffementele Detalit ‘osulul anatomice ¥. Osul [Ta parte Porjiunea vertical frontal |anterionré a | (scueme fronte- jreuroeraniului, |futu:) formeaza jparticipdnd la | frantea, Prezinti o i i Hformarea }faf8 exocranialé si | goura suprecrbitary, prin care ies arts 7 este reprezentat de lama per olf gi bazei | fagA endocraniala. |i nerwul omonim. Deasupra arcurilor art a eamoidul, care se ar- craniului Porjunea orizonta- _|sprivesnoase se vid tuberozititile i formeazai peretele |frontte, portiunea osoasa a septului nazel, superior al orbits. [Masele laterale ale | Confin cefule etmoidale Jetmoidali zeapectv, mijlociu.ANATOMIA $1 FIZTOLOGIA OMELET Pores orbital ‘osu rent 5. Oasele Scuama tempo temporatutui frale (fe. 14) ‘Fig. 12. Btaadel A-lamele erbitale; B-lahirinrul etmofdal, C- mascle taterateetmaidate /Sfinca tempo _|Conjine urechea ralului. earotic 3i canal 5 ae APABATUL LOCOMOTOR $55 ig. 13) plerigoid. s Osa occipital flora sitar ta [Apotiza bazi- superior gi inferioac’ si par ‘nucala inferioard. Pe faa enc lMaseleTaterale,56 Aarons gr Frzio.oota owuLus Ed 2 aripii mari Marginea. Aripa maze deja orbital Gauta rotund Sinusul sfenoidal Apipa ried Procesul clincid aga cerebral a Fisura orbitala superioar Gaura Fig, 13, Sfenoldul. A- fata oxternd, B- fafa orbitals simpaniea A Porn! acustic inten Fig. 14. Temporal. fafa lateralis B- Safa medial ‘acustie —‘Fosa pietro-timpanies Foja cerebral a pig scuamoasere se Amarosm $1 Fraovoars ONLI ——_pynartn rocomoron 9 ‘Newracraral-coisore Facerocraal - contaare Numeie | Siting | Piemonte ‘eat janele | Situajfe | Elemente Deiat est anatoe ‘val | _tnstonte 5. Qanede Apotizs ‘Este o proeminenya pe care se insera mugchiui Gasele Au forma |Participa la delimizarea perctelui intem al temporale mastoicl stersocle‘doraastoidian. fn intrionul si 3¢ af tele fpetruaterk. —foebiteh ™ = corinute matic, inte care west ma rare (fig. 14) comunieé cu casa timpanulut Ome Coepa saat ProcesiFatoia aigomatice cent (Oral tapanat a Coraetaie Ode oeeale parietate liaferioare Fi Wome Viscerveraaial este format din 6 oase per (maxilare, palatine, neal, lactimaic, lec htanaibara] ‘tigommtice si cometele nazale inferioare) gi doul oa: neperecki (womerul si mandible), Namele Sitwagie Detail 1 Ousele_| Prin daze formes manitre [21 maxila; coup lcemul viscerocrs- jain. ‘Apofiza frontal. a interior se ala ainusel manila ?Partea superiomr participa la forma- Fes podisula exit lApotiza igoratic’, igo ‘Apotiza alveolar, [Prezints [6 alveols denture pentn din superior. Apolza [Se uneste eu lamele ize Osul bioie. Os nepereche, sisaat in sacului, deasupralarin- elu, face parte din scheletul osteofibro: fat lateral se af 2, Oasele | Sitmate posterior de [Cama verdeall. ‘oaruele wnat gi mici. Pe osul bind se pri ' palatine foascte maxilere. Tama onzantcla, SCHELETUL TRUNCHIULUL 3. Omeie [Sunt sinate tainea [Au form ynazsle | apofizei frontale a | patrulater, Este format din cofoand vertebral, ster, coaste si hazin, Bazinul este aledtuit din osul losului maxis. sacra gi cele dowi ease coxale,- 60 Awarours $1 FRIOLOGIA ORL ——_ApaRATUL LOCOMOTOR 6 COLOANA VERTEBRALK Pays articular ‘anterioar Procosul anioular pe regiuni ale diferitelor vertebre, wrebuie stadiats vertebra tip (vert \ertaara ip prezint, in partea sa anterioar, corput veriebral, delimnitesz3 o circumfe ubiacente, douilinferioare, Ele servese pentru erticulaji cu apotizele Corpul —spinos ‘A iacente gi subiacente. Intse corpul vertebral, pediculi vertebrali axisului Caracterele regionale ale vertebrelor Regin- | Corpai | Procesele | Procesul | Orifichul nea transversale | spinos_|vertebral |Seurt gi | Triun- ; |bifurcat. J ehia- laze |Iaterale unite primtr-un are baza spee | anterior si unul posterior, mai | Diame- eral transver- ig. 15) |sal dubia fash de |orificin prin finaints mare ject ante- [are rec ar- sore |C,—avls: prezinti pe faye jro-pos- tere gi nervul eorpul terior, | vertebra verte- bref. C,= vertebri preeminent are un proces spinos lung. [Regiunea Coxpul Procesele | Procesul | Orificiul transversale vertebral] (Cilindric, avand | Prezints 0 Ronmd comp o fafeti pentru vvers egal cu cel artieulare ca {jos pentru Jeoasta I gio hemi- toberculul |e limita ex- fajot8 pentru coasta coast. ensia, atta. diametral trans foupratai de {ir Verisbra,, eo hemifaget® pentru coasta X. ticular pestra vertebrele /capul coastelor au fajeteke 29. eoastelea XT gia ig 15, Vertebrele cerviele B+ asa (C2); C- alas (C1)a Copal! Foveen” vertebre’ costly rane ABATOMIA $1 AIOLOGLA OMIEY articular inferior Procesal OF spinos APSBATUL LOCOMOTOR 6 Caracterele regionate ale vertebrelor —continuare liniet terminate Lini wansverse64 ANATOMTA $7 FIZTOLOGIA OME Procesul articular Canalul sacral Faga’ suri \ Creasta suet Teter Crease Creasta sacral ie imermeciant median E> Giri suerte docsale ey F— Comul sacral ‘Hiatusal sacrat Apex Fig, 1718. Osul sscru, fafa externa Fejele lateale ale sacrului prezinti, in partea lor superioar, 0 suprafati de articutare givcilor vertebrate, ee APARATUL LOCOMOTOR 65 SCHBLETUL TORACELUT ‘Tomecte 030s este format anterior de citre stern, posterior de eBtre coloana vertebrala, jar lateral de coast. Steraul este 06 lat, stuot anterior, po linia median a toracelui, Rote format din menubriu, corp si spenicele xifoid, care rimfine cartilaginos plat in jurul varstei de 40 de ani, Ls loeul de unire a cinuia so af eartlajul cons marginea supetioar§ a manubri 0 offi incizura cartlajulni coast Iajelor coastelor Hl - VEL ‘XiL. Areal os0s prezintl o extremitate anterioari, La i coastei, care se articuleazi cu foele taterate ale ver se articuteazt en eéte dou vertebre, in timp ee eapul ptruade cariiljul costal, Comput coastei previa o fat tater perioart yuna inferioar, in vecindtatea cireia se afl sanful coastei prin care wee vena, aren si nervalinteroostal, ‘Punctia in torace se face intotdeauna introducind acul aproape de marginea superioart cosstelor gi iciodall de maryinea inferioara a acesiora, deoarece putemn atinge ménenchiul Cifoza si seolioza moditicd forma to tu sunt simetrice. In cifez8 este mirit in sons SCHELETUL MEMBRELOR Scheletul membrefor superioare este format din scheletul conturi seapulare gi scheletal ‘rembeului superior liber (schelewul brajului, aniebragalui gi mini), Centura seapulard leaga ‘membrul superior de torace gi este format din clavieulé gi sesprs Scheletul membrelor iaferioare cuprinde centura pelviand i scheletul membrului {nferior liber.6 Schelerad centurii scapulare ANATOMIA $1 FIZTOLOGIA Omreey [Farm iaifuatie [Blemonto anatorice [Detail (Os hung, pereche, | Extemitaca items. | Voluminoasi, Se anevada de Forma litre nciziaclaviculara de pe +S", in part manubr sero-supeiort [Ewen coi |Tui. Se eres Gans Fate Spend ‘Sub pale Se posts papa Fata tease. Paves pie p prezicta un seri mogchi fargines antroarh, [Convex mx ateral argiocaposteroari | Convex lateral, concave medi 2. Scapula “| Os at de orm [Fala wntenoari ___{Priveyte spre coasts gi pre- ig. 19.4518) |trinnghiulas, oo int 0 adéncitur, nus Foss baza in sus, stuat subseapulac, fa parcea poste- oviginea mus le load torsceui. Taj posedoart | rezind spina scepules, print-o porte scromion. Deasupra 8 fosa supraspino is Spink se iseste fosa intiaspinoass. Mangoes siperoars @ scapute. Mines ea Merginea medial. ghd teal seapulo-humeral inghialsuperomedial. | Ofers ison waaqcbiulat idicdtor al scapnlet gh iirc |Ofere inserje catorva Rscicale in marete dorsal ee APARATUL LOCOMOTOR Procesut comncoid lateral Tuberoritat musculeri Unghivl inferior Fig. 19. Seapula, vedere dorsal Marginea _ Uaghiul superior Fosa ‘supraspiincasti Spina scapulei Spina scapulei08. Ca Anarovts $1 FrsoLocts ont. APARATUL LOCOMOTOR oy Procesul coraeoik ga Acromion Fig. 19 B. Scapula, vedere lateral supraglenoidal ‘Scheteaal membrului superior liver ‘Ose Forma, | Elemente situaiie | _anatomice 1. Hamerusul [Os lung, —|Epitiza formeazs {proximal osul ratulai. (fig. 20) Diatiza, Epiiiva diel, deasupra condilului foseia radia, Tuber ala Cott chiraigical pesteroari Fosa inant peony Trohleea anf nervalu faumerais Seat Fig. 20. Humeras ‘Stinga- vedere anterioari, dreapta - vedere posterioard70 ANATOMLE $1 FIZIOLOGL O3teLoF Ansnartt LOCOMOTOR ” Scheletul menbralui superior ter -continuare Saterat al antebra- i. ‘Osal_| Forms, sitanjie | Hlemente Dealt anatomice sie osul st | Bpifies internal lproximals, schetetai antebreput. Diaza Epitoa sta | Este osu mobil | Epifica 4 Oascle [3 case sate, pe learpiene | doai rinduc (ig. 22) Suntin aunt de, aa 2 | | | | j 1 {| { | | ‘a@osului pubian Sane ce Fig, 23. Osul eoxal, vedere oxterait Wig, 22. Qasete mani, vedere externa, Schelettcenturil pelsiene - cantimoare Sehetenut centurit pebviene ‘Osul | Form, | Plemente Detalit Osul Form, | Btemente Detalli sitaatic_| _anatomice situatie_| suatomice (Oval coxal PMargines [Este reprezentaml de creas Tiacl, oo ws forma [Oval coxal Format [Pe pile [Fala laterally |In coat so of cavitates acetabulard. Sir) | conti- euperiont 2 din tei oase;ileonul, |Iaterae ale perior de cavitatea acetabular’ se afi fa) |muare Margines tun segment suletior, care se aliculeaza in partea superiosri, [bazimalui (Gu.24) inferioar’. I opus, formsind simfiza pubiant, sium pubele, ancerior, gi osos. mezentat de ramur ischio- ischonul, posterior So sudeaza ttre ele Marginca ina ine antero-supe- Ia pubertato, Cele 2 snterioari. iliac ancero-inferioari, eminent Faja me- ‘reasta pectincal si tubereuful ial. sus in jos 3 dinapot inane, Deasupe Tinie arcuate se afl fosa iliac, Sub lina iliac hive se all tberozitatea iliac, suprafog2 auri- posteioark cular’ a osu ooxal gi o supratat plana sacroiliac (fig. 23) ere corespinde eavitii acetabular,aaa Avaroan sr rimoLoa OMT aggre LocomoTOR m“ Arner gi FzIOLOGUK CMLL Creasta obturatorie {59 Tuderculul pubic ac a osului pubian beroita 'cizur actabalard ‘sehiat “puberenlol ooturaioe amterior ‘Gaura obiuratorie Tubereuha obturator \pernara sul ischiatie posterior Fig. 24, Osul eoxal, vedere internii ‘Schelenu! mesubral inferior liber ‘Osal_| Forma, | Blemonte situatic | anatomice 1. Femu-|0s iuog, [Epifiza rut (lig. |carefor- {proximal PS) awed Fig. 25, Femur fata amterioarl si posteriosri elt Sciclaul membraluilafertes Ro enaman oops. Sehelerud membrutuilaferior liber coniinuare [Bite ‘er iomente Detail pias Fine cavers diss, Se atiuleazs cu supra palo a emnurull “Ambele convexe. Privesie fn sus. Osienta in jos.76 AWATOMIA $1 FIEIOLOGIA ONLY ApguaTtL LOCOMOTOR 7 Scheletal membrulud inferior liber - continuare Oxal Blemente Detalit anatomice 3. Tibia {Epifiza proximal, (Bg. 26) Diatiea, Epics distal talus, plasaté inferior. Me Iprelungeste cu maleota a |prezinta o supraZaja de articu but. ‘4. Vibela |Parieipa la” |Epifiza proximals, [Este reprezeatail de capul fibulel, care formarea sche- [prezintS o supradafa de articulare pentru lerwhai gambei, tibie. Capul se prelungeste fn sus cu vr- ind sitmata {fil capului fibular ater. Diaz. Este iriunghiularl, prezentind o Fad late ral, una medialis olla posterioart. FEpifiza distala, [Este formats de maleola fibularé care pre-| int o saprafeeé de articutare pent tbie aja amterloard a Houle Posterioare ale el st filer Singita oa Tae tarsiene | aispusein fone anstoniee beat (ig. 27) \Catcaneat (6. Oasele | Sunt numerotaie de Baza. Se articuleazil cu oasele tarsiene. Sao a ra Scares | —_[etmmate omar — Sasa es = ee . _ lanterior cu baza metatarsiemelor IV gi V- |7. Ousele |Degeteic sunt numerotate de ta Ufa [Baza, [Concavi. eee —Sanaunecsemats | lak emo ate Pe area 3 feueitorme lanterior cu baza metatarsieneloe f, Ll gi (fig, 28) [tea laterals: prinml depet, haluce; [Capul [Convex avin ce |degetele II-V au cite trei falange, eae7% Awarouta $1 FIzioLoGt4 OMLLLT APARATUL LOCOMOTOR 79 Fataiga Galt Felanga medie aang proximal Fig. 27. Planta, fafa superioard (dorsal) ARTICULATHLE Articulaje sunt organe de logiturl intre case, flind sedi! migerilor. Dupli gradul de ‘obilitate, anieulaile se irpart in sinartroze gi diaruoze, ‘SINARTROZELE Sunt arcalagi fixe, imobile i nu posed’ cavitatearticutara. fn acest tip de articulali ‘se cxecuri misciri foarte reduse. Dupii tipul fesutului cere se interpune intre cele dauti oase cure se articular, distingem sindesmaze, sincondraze si sinastoze. ‘Sindesmozsle Sunt ariculagi fn care ine cele dout oase se interpune tesutul fibros; mentions in acest sens articulate dintre oasele coxale si sacru, unite prin ligamente interosoase puternice. Tot Tuberosiiatea caleaneuti, procesullatsal Fig. 28, Planta fagainFerio ra parieto-team Incare onsale se artic Sincondrozele Sant aticulai fn ear, fesutcaniagin osului sfenoidl sea80 AAroMtd $f PuoLoGes OMELEY _APARATUL LOCOMOTOR an ‘Teliefizele, unde fnive cele dou ouse so nterpune fesutfibrocarilagines (simfiza pubiank dintre sindesmazelor la oamenii fn varsti. ce poseda un grad variabil de mobil rtrodii(articulatit mobile. spart fn amflartroze Amflartrozele ‘Sunt artioulaii cu suprafete articulare plane sau usor cone purile vertzbrale eare se fic prin intorpuncres discurilor interverteb semimobite. Elementele unel artrodit Suprafeye articutare (Capsula articulard Membr ‘sinovial \Cavitaten articular "Tigamente articuiare ‘core se articuleaz# existi nepotriviti ‘sealiziad potrivirea supratefelor articulate (meniscul waoardivarsalnia ge [nunchiniui smu discul articular din asticulatia temporo-mandibulars, ‘aetrodle Avtrodile sunt articuatisinoviale, cu o mare mobile, Blomeatele uneiartrodi sunt sedate ia tabell din pagine antezioard. La nivetal unei articuatti mobile, migearile depind de foxma suprafejelor artcnlace, Ele se pot realza in jurul unui ax, a douid axe sau a tre axe, ‘Tipurile de ised i articulapis (Foie Extensie ‘Abduetie— Adduetie Rotatie Gireamduetie |e Promajie— se ric, se realizears pronalia, iar supinala se realizeaz’ invers. FIZIOLOGIA SISTEMULUI OSOS ‘Qasele sunt piese rigide, componetie ale scheletulni. Ete indeplinese mai multe roturi ‘locomoter. Asupra lor acfioneaz musehii,asigurdind eroase suibstante toxice ( Hig, Pb, F ) patrunse ac- ‘ind eliminate renal. In felul ecesta concentra Junt prevenite efectele nocive asupra alfor organe. jelor hematopoletice, La copii inate oasele, ir Is eetroliflor. Oasele eprevint prin- .Lp a2 Avcaronas $1 Fuvoro«s one APARATUL LOCOMOTOR COMPOZIVIA CHIMICK 4 OASELOR id care este foarte malt inn de depo. atv 30% din grevtate matric: itmai mare de matrice deeit cle ini ei determing reterea concentraic plasmaetioea calcul. imul subtire gi riick, sitmalsinearlor proteice din os. Ghucoet84 Axaroun $7 Fresonogus mutts APawATUE LOCOMOTOR 8s Sind reprezentat de situri usor mobilizabile, Acest tip de ealciu realizeazA un msceanism rapid de ‘tampon, care Impiedics concentratia ealeiului din lichidal extracelular si varieze foarte mult OSTEOGENEZA $1 OSTEOLIZA — REMODELAREA OSULUL (Osal este tn permanent format de cétre osteoblaste si este cantina tizat acolo unde sunt cerigare ale oaselor sin eavivitile ester emit chtre ox tipuri de subsiaaye: rile minerale. Lexceptind oasele de eregere, ala a osubui rimdine con- isi, o dal ce o populate de sous in strafuri succesive pe suprafate interns a cavititi, pil ce tunelul este umpiut. Osteogeneza inceteaza efnd osul incepe sf sténjencascl-vascle ce ‘ce matrices organic’ bird’ degenereai este nevoie de matrice organicé ale se mentize consistenta normala a osulyi. raport cu soliitarea compresivii pe care trebuse slo suporte, Solicitaea fizicl dezyolti intre cele doud capete rupte ale osului o mare aglomerare de tesut osteoblas ‘matrice organicd novi, uemati de depunerea siroritor de ealciu. Aceasta poartl numele de cals -Apoi, ol este remodelatfatr-o structurl osoasi corespunzitoere. ANATOMIA SISTEMULUI MUSCULAR, [Rovator ia ater al [Plena femural tata ischiatcd conpsei loenbar.106 AnaroMiA $1 FIZOLOGLE O81:219 ——_gmynaree tOCOHOTOR 407 Musehil conpsei,regiunea anterioant ‘Hupehlcoapse,regiunea medial conivssare Mugehial ‘Retiune ‘Namele” | Origine [Taser Aefiene Twente i Croitor (cel Flexor al cospeei sneha rat hing mush pe bazn sal gam- f Admetor Fe oval pubis, [Poni Flexor al coapset, adductor al” |Plexal et compat) fang [subtubeseutut ink coapseigioiatorin fart. flombar, [2 Condiceps Plexul pubic (are patru eapete I omer. Si héictor [Pe ramura Pe ersjed | Eve auctor al coups, Neve Piel deorgine) [gi buzmextoniialine) frei. ‘curt schiopubiand | inieiaspre lombar, spre. (4 Addactor [Pe ramure Plesut fb. Vastul media, pe fuare——[isehiopobiant i pombar aya medial. fears i tuberozitatea |eondi iui si pe ura interna a schitioa fal femur ‘extensor al coupsei, Este gi ro- lide aspre ator fn ark al coapsei fc. Vastul intormediar, R Graciis |PCramura [Pe fja medial |Adductor al coapsy, flexor | Plow pe fata artesian a ‘schiopubiant. Jaibici, sub [al gambei si rotator medial al {sacral femoral. condi! media, | arbi, dl. Drepeatfesmura, pe bazin, Mochi gembei,regianea anterioard Muschit conpsc, regiunea poserioaré ine ‘Origine Tnserfie Faorvats Numele | Origine Tasere Twervaie] —FL-riiajol_ [Fe condita lacralal —~ 'Teaneiforta qT = [Pea sauehintat anterior tiie, fs lateral atibied { metatasian, sacral, T. Biceps [Capiarimg | Pe caped iui. lexad j:mombranaintorosoasa Hferaurad ‘pe tuberozitatea sacral. 2 Bsten- {Fata mediald a fibulei si [A doua Talangi Plexat hit, capa sorlung al [ps membrana interosoas. fa halucela. sacral i pe fluc asp 2. Himen- [Fate medialfa Aulei gi | Faacloulal Piesal 2, Semi tuberozitate | Teen Gee pe Fa lexal Sor lng at {membrana iterosoas se | sacral rmembranos ischiasci [posteriori «contiuha sacral fcgetctor fimpert in pate tendon edi alibi, temdonut faunchilo. Rota pent dapatele recureet merecin sus xi finguntra al gambel, LV. Flecare tendon se dout margi- stra, tendon reflect pane itn fascial | nale pea treia ocala condi moti mijtocin si douk margi- | flag’ at ie, se. [3 Semiteo- [Po abbsoniaia {Pe fa melalna avi, Presa dings (situatfischiatcd, sub condl meta - sacra Moschi gamsbe,regionen lateral superficial de zr insertie june inetvagie ae mss eek ame] Onin Troerti Ret neta 1. Peronier |e pal Abul, | Swiave planta ge Ppexal ‘Muychil coupse,regiunen mediatd ong pe fata ateratb 2 fiaseck po T metas sacral Numele | Origine mere Fefiune inawvaile ule. sie T cuneiform rmugehiulul 1. Peetinew PoTinia dete | Fexoral compact si yor | Prexal Peronier |PeTyalnccralia |Meizarsanul V. Plexal urea miloce.|aiductor al coups. lombar. seurt | bute. planter al piciorlui | sara line are (catensor)Si 108 Anstonis $1 FILOLOGIA OMT ——_gygyarut LOCOMOTOR 109 ay ‘ote avast tert ig 39, Moye Fig. 40, Planta ‘membrulat inferior ‘Mugchit gambei, regiunea posterivard conttuare ‘Namele Origine insertie Tnervatie cle musebiutul 3. Poplitea [Pe condilul iateral [Deasupra linked Flex - — ngh oi cogs al femuntui, [scleral sacral Muschi gambel, regiunea posterioard “Flexor [Pe fata posictions [Pe flanged ‘Numel Origine Tasertie ‘Aefiune [inervave Tung at de- la tbici tia dewe- |getetor telor uv. [Capit lateral pe conditul | Acestimugchi formea- | Trieepeel | Plexul I. Tibial [Pe tuberozitatea fenemian lateral feumural, capit:} [28 impreunticu solearul |suraf este |saeral [posterior i, | asulai navien- medial pe conditul fermurat extensor, ir. medial, supinstor gi 2, Solear Pe linia solearalul de pe ductor st 6. Flexor — [Faja posterioadi a [ATI-« falangit a bie, pe capual gi feja poste-|pe mberozitatea calea- | piciocutai lung a | fibutei gi membra- | hahucelni, lrioaré a fibule!. nen [aatucetut {na interosoasi.10 -ANaToMIA $1 PizoroGts oMeLL: “Muyehilpiclomll, spre deacebire de cei ai mii sunt agezay at pe fa dors, ti pe faa plantar, Pe si muschiul extensor scart al haluoeni, Ei fie ox ‘Muschi plantar stm agezat i tei Iealuceleé, mugehiol Dexor sem al halucelai este indicali de fosus! mumel> mugchiului. Grop degetului mic: mugchiul abductor ab eget mi “Muschi grupubai mijlociu sunt mai namerogi gi plantar si muschi lonbsieal care se inser pe cele pa degetelor state scl in plan mijoci. in strata profund se aflé muschii interasas), planter} si dorsali. Mugchiintesosog fac fen primi falange, Actiunes de extensie a ultimelor dows falange este redusi. FIZIOLOGIA SISTEMULUI MUSCULAR Muschi reprezini efector importer rmicroscopul optic, brele maseulare sunt Je rmiocardice,caracterizindy-se prin prezena 2, meted (Pri caracteristici de prezetare ‘Muschi scheletic asignri toms, posture, ec ‘Mugehiul cardiac asigurt actvitates de pomp eitmicd scheletici reprezintt apronimat 40% din masa organiansului, iar magehit netezi smi ‘inca 10%, ‘COMPOZITIA BIOCHIMICA A MUSCHTULUT forweaci sarcomere. Uncle sunt profeine contractile (actina, miozina}, atefe au rol wglstor {(eoponins, tropomiozina). Prote! feastructnt gi ajunetive gielastice ‘Hlasticitatea este propzictatea speciticd mugchilor de a se deforma sub set 3 protoneuronitor piirunde fn mild pe calea ridacinilor posterioare si face si- ual moton ‘4 din coaracle anterivare (reflex monasinaptic), Centrul ‘inal al reflexului tonic este chiar sinapsa dintre acesti doi neuroni. Calea eferenta pornestemn ANArouu $1 FigtoLoGis oMenuy supeciori ai tonusulut muscut pormeso oii dascendente fect intrafusale, fenomen ce exciti vatiabil terminatile senzitive propt fusurite neuromusculare vor fi conduse aferent descirciri de pot ‘mare, cid fusul ests tensionat, sau cu freeventl mic’, atu impuisuri ferente ajuag ‘Auofie de freevenfa descireszilor din fusuf neurormusculez, Cresterea activitsti motonc ot determina o contract unititilor motoriisle fibrelor extrafusale, deci creslerea 1 ‘muscular, iar educerea activi activitali notorit voluntare sau automate. 1 stage. Tonusul am ‘nfluenfal gi de scoarfa cercbrald, diferte stiri afectiv-omotionale vind efeet stinslator sav inhibitor, CONTRACTIA FIBRE MUSCULARE STRIATE ‘mngehiul nu presteazit Iucru mecanic extern, toatd enengia sub forma de cBldura plus luccu mocanic intern, Exemplu de contract izo- variazit, iar tensiunea rméne constants, unt catacterisice majorittii muchiler sheletici Totimpul use activi obigaite sare musehi aacxotoniee,Inceputl orice contracii museutar, im special cd irebuie si deplastio | este izometric. Apartul contract museular ineepe 88 penereze frtaneoesari entre depless sarcinaimpusi, Tensvaea dia rah crete def valourea zoo Joo valoare ena cusarein [a acest moment, mujchialincepe si se sourteze, deplasind grewtata pe odistan amumi. Des Arua L0coMoTOR 3 {ie loca dows fai a contract, faza izoronicd. Ps parcursul scursn,tensianes din mugehi poste mine constant (cind ereiatea este do tical sau pe rizontala) seu poste Nana (clad triectvia puncalui de reistent satcna deserie un are de eer). fa sees az, cotta este auxotonic’ sau eontracie co scurtare su teasiune paiva varahits {eosianea dia magi ete iotdenima activ posi est rezstemta opus de sarcina deplasatd de musi, Seren eare ae ovaloare egald cutensianea generat activ). MECANISMUL CONTRACTIEI $I RELAXARI MUSCHTULUL “Mecanismul costraetiei musculare. Substratul merfologic al conractei este mifi- ‘le cu sarcomere ci, iar substratal biochimic este reprezental de filamentele de acti yi ssiozini Filamentul de miozind ete altuit din paste 200 de ce miozin este aleatuité din sase lanai polipepticce ( unei molecule de miazind dout zone: cap ¢é condi, Cozi forma corpul filamentalui, i tryp ce capotele molecule filamentul,impreuns ou omicd porte din zoe spirlati a molec punile transversle flamenclu, flexibile fr dow’ zone, numite zone-belama Filameatal de acting, Preznts ‘rei protcine corponencte: astna (de tip F si G), tr0= ponia si tropomiozina. Piesa principal a flamearuli de actin est o molecu F, dublu spirale. Fiecare spiral a aoestui dun helix este eleait din molecule polimerizate e actind de tip G, Atasati de fiecare molecule actin’ G este © moleculd de ATP (conside- rite siniure active ale miozine}). fn repaus, molzculele de topomiozing se gies deasupea situsrilor ative ale atin’, pentn a Srmpiedica int sectint -mioaie, Troponina csc aledtuii din wei subunit protec stnitete pentru actin, T-ex efintate penta tropomiozins, C+ 60 afinitate penta io liu, Se pure e¥ aces complex stagcaza trpomiozina de actind. Afiitatea mare ai eatru troponin se pe ei este cea care dectangcasd procesil contrat ‘Muschi se poate afl fn dowd str fundsmentale, dismetzal pase: |, starea desepaus, jozind; 2. starea de contract, starea activa, Cuptajul excitagie - contracfic, Stimulal natural care declangeaz’ activi- ‘atca muscalard este potenfalul de acfimne ce Se rispindeste pe suprafata sarcolemei, ltranzfind (prin sistem tubilor T) dno i ‘bra muscular, unde determin’ eliberarea din reticulul seccoplasmatica unorwatican- ‘iti de toni decalciu, stocate la acest nivel. Sep tore bruscé a concentrafel = clei ie. Acests se fixeazi pe Coatractat sprater , Feprezentate de tropo- Fig. 4, Stirilede contratieslrelasare ale 00 lor musculare $ (Gs cazul fibrelor muscutare striate) si