Simulare concurs de admitere — 7 mai 2023 Grita ne. 3 1, Fie fraza: Chiar md intereseazii si se vorbeasca despre cine a cdstigat concursul si nu-i ce comenta legat de asta, insd, fire-ar sii fie, e destul de greu de acceptat cit mi-a fost dat si se anunfe cum ci am iesit pe locul doi Propozitiile subordonate subiective din frazi sunt introduse, in ordine, prin: a. conj., pron. rel., pron. rel., conj., ‘eonj., con, loc. conj.; b. con, pron. rel. Conj., COnj., os. conj.; €. conj., loc. conj.; d.altd interpretare. 2. Bie fara: M-ai picalit yi de data asta, doar ci de acum inuinte nu te va mai crede niment, deci ni numa ed o si rimai singur, ci vei si suferi consecinfele purtirit tale, asadar se va face dreptate. Numarul propozitiilor subordonate din fraza este: a, patru; b tre; e. dou d, alt interpretare, 3. Fie fraza: Unde nu m-ai mai sunat, nici eu mu te-am mai céutat, dar chiar m-as bucura cind as sti cd fie dor de imine si, fericita cum ag i, chiar dacit n-am cum lua primul avion spre tine, in momentul cand as afta asa ceva, as plinui un concediu cu tine. Propozitille introduse prin adverbe relative sunt, in ordine: a. cire, de mod, atributivas b. circ. de cauza, circ. conditionala, circ. de mod, compl. directa, atributiva; e. circ. de timp, circ. de cauzd, citc. concesiva, ce. de timp; d alt interpretare. 4, Fie fraza: Ca tot a venit vorba, iti confirm si eu cit circula zvonul cum ed a fost silt sd plece, dar tot imi era dator sa ‘mii anunje ce si cum se petrecuse acolo. Felul propozitiilor, in ordinea succesiunii predicatelor, este: a. circ. de cauzi + principala + compl. directa + atributiva + compl. indirecta + principala + compl. directa + compl. directa + compl. directa; b, incident + principal + compl. direct + compl. directa + compl. indirecta + principal + compl. indirecté + compl. directé; c. circ. de cauz4 + principal + compl. directi + atributiva + compl. indirecta + principala + compl. indirecta + compl. indirecta + compl. indirecta; d. alt& interpretare. 5. Fie fraza: Cum prietena meu nu stitea prea bine cu gramatica si ca si: nu-i treaci prin cap cumva cit asa se va ‘putea descurca la examen, am sfatuit-o sa se pund pe treaba, nu fard a o indemna, in caz cd are nevoie, si apeleze {a ajutorul meu. Kelul propozitilor, in ordinea suceesiunii predicatelor, este: a. circ. de cauzd + circ, de cauzi * subiectiva + compl. directa + principala + compl. indirecta + atributiva + compl. direct&; b. circ, de cauzi + circ. de scop + compl. directa + principala + compl. directd + circ. de mod + circ. conditional’ + compl. directa; ¢. circ. de cauzi + circ. de scop + subiectivi + principala + compl. directa + circ. condijionala + compl. indirecta; d. alta interpretare 6. Fie fraza: Zambeyte ca si cum nu s-ar fi intdmplat nimlc, dar fart doar si poate ci, imediat ce se va afla de cite ori ‘Lam iertat, pind ce nu am mai putut suporta, nu ti va fi usor. Propoziiile introduse prin locutiuni conjum sunt, in ordine: a. circ. de mod, principala, circ. de timp, circ. de timp, circ. de timp; b. circ. de mod, circ. de timp, compl. directa, circ. de timp; e. circ, de timp, cir. de timp; d. alta interpretare. 7. Bie fraza: De esti atdt de obosita, mai ales c@ ai lucrat in ultimul timp si cazi laté, de pari o stafie, atunci mu iti mai spun gi eu de-ale mele, sii fe mai chinui si eu, ci doar ca te felicit cd ai facut asa o treaba bund. Felul propozitiilor, ordinea succesiunii predieatelor, este: a. circ. condifionala + circ. cauzala + circ, scop + cire, consecutiva + principala + circ, scop + principalt + compl. indirecta; b. circ. conditionala + circ. cauzali + cire, de mod + cite. de ‘mod + principald + circ. scop + principala + compl. directa + compl. indirecta; e. circ. cauzalé + circ. cauzald + circ. consecutiva + cire, consecutiva + principald + circ. consecutiva + principala + compl. directa + circ, cauzala; d. alta interpreta. 8. Fie fraza: M-ai refuzat, cénd, de fapl, eu voiam doar sd te ajut, miacar eit nici nu merita si imi bat capul cx tine, asa cit acum descurcé-te, din moment ce nu mii mai intereseazit cum si daca te vei descurca. Felul propozitiilor, in ordinea succesiunii predicatelor, este: a. principala ~ circ. de timp + circ. concesiva + compl. directa + cit. consecutiva + circ. de cauza + compl. directa + compl. directa; b. principal + circ. concesiva + compl. directa + cite. concesivié + subiectiva + principala + cire. de cauza + subiectiva + subiectiva; e. principala + circ. concesiva + circ. concesiva + subiectiva + circ. consecutiva + atributiva + subiectivas d. alta interpreta. 9. Se di enuntul: Chiar daci ie nu-fi pasé, baté-te norocul, pe mine mi bucurti ci, in sfarsit, se simte adiind un aer de primavara si atat imi ajunge si imi bata inima de bucurie ci n-are cum se mai intoarce iarna, Subiectele din enunt sunt exprimate, in ordine, prin: a, verb, subst, adv., subst., verb, adv.; b. subst., subst., pron, nehot., subst., adv.;€. subst, verb, subst. pron. nehot,, subst, verb, subst.; d. alta interpretare. 10. Se da enuntul: Impasul pardnd evident, e de presupus de cétre oricine cit nimic nu mai e cum credeam noi, iar eu mu mai pot fi nici nepasitor, nici mereu considerat fraierul de serviciu. Numele predicative din enunt sunt, in ordine, exprimate prin: a. adj., verb, adj, adj. b. adv., adv., adj., verb; e. adj., verb, ad; d. alta interpretare. 11, Se da enuntul: (7) futr-adevar, (2) diminetile e inca racoare, dar (3) mai mult ca sigur cd (4) miine-poimdine vine vara (5) mult visata $i (6) mai-mai cit imi vine deja sii dau (7) fuga-fuguta la mare. Secventele subliniate sunt: a.Simulare concurs de admitere — 7 mai 2023 Grita nr. 3 adv. in (2), (4), (5) $i (7), loc, adv. in (1), (3) si (6); b. adv. in (2) gi (5), loc. adv. in (1), (3), (4), (6) $i (7)5 ead. fn (1) (4), loc. adv. in (3), (6) $i (7); 4. alta interpretare 12, Se di enuntul: (1) Ce, tw chiar creci cd sunt cam (2) tralala si cd, (3) piicatele mele, o st iti spun (4) mersi sau 0 sit strig (5) ura, indiferent ce faci, in loc si-mi iau (6) adio de la tine? Dintre euvintele subliniate, sunt interjectii sau locutiunt interjectionale: a. toate; b, numai (1), (3), (4) si (5); . numai (2), (5) si (6); d. alt interpretare. 13, Se di enuntul: Degistiu cdr ¢ de important de respectat promisiunea facutd, din moment ce se aude tundnd, teoretic vorbind va ploua si nu ne va fi usor si putem iesi din cast, dar mie una mi-e greu a-mi infrina dorinya dea fl azi cu voi, asa cd nu pot spune decdt: de luat umbrela, dragilor! Verbele Ia moduri nepredicative au, in ordine, functiile sintactice de: a. subiect, subiect, circ, conditional, compl. direct, subiect, atribut, predicat; b. compl. direct, compl. direct, subieet, aribut; e. subiect, subiect, compl. direct, compl. indirect, atribut; d. alt interpretare. 14, Se di enunjul: inainte de a vizita Franta, necerdnd sfatul nimanu $i nestiind o vorbi in limba francesi, ia fost grew de patruns intreaga-i magie si, uneori, era chiar si 0 paifeascd, dar s-a regisit muti de emofie in fata ‘minunilor pe care le vedea si si-a promis sit se duci din nou cat de curdnd. Numirul euvintelor eare indeplinese funetia sintacticx de complement direct este: a. nova; b. opt; c. cine; dal interpretare. 15, Se di enuntul: Nu wita, prieten drag, ci parintii mei si ai tai sosesc méine in vizita $i ar fi frumos siti asteptm in Parcarea aeroportului Otopeni, cd, sti bine, trec anil si nu stii nici ce fi-e viaja asta, nici ce iti aduce jie si celor dragi, paringi sau prieteni. Substantivele si pronumele in nominativ au, in ordine, functiile sintactice de: a. subiect, subiect, atr. subst. apozitional, subiect, nume predicativ, subiect, compl. direct, apozitie, apozitie; b. subiect, subiect,subiect, ar. subst. apozitional, compl. direct, subiect, compl. direct; e. subiect, subiect, subiect, subiect, compl. direct, apozitie, apozitic; d. ata interpretare. 16, Se di enuntul: Chiar nz stiu ce om credefi voi si ai vostri colegi ed sunt sau dacé va inchipuifi ca as fi un analfabet functional care a facut doar scoala altfel, incdt cu un ocki réd, iar cu altul plang, dar dati-mi pusin timp si va demonstres ed asa profesionist ca mine nu mai existd, Atributele adjectivale din enunt sunt, in ordine, in cazul: a A,G,N;B.N,N,N,NeN,N, A, A, A, Ns d. altd interpretare, 17, Se di enuntul: L-as invita la 0 discugie (1) fat in fat, doar cé, desi (2) fat de nol are un oarecare respect, ¢ genul care mereu se haga (3) in fata si se poarti de zici cd nimeni nu poate scoate o vorbi (4) in fata sa, iar, cand i se spune adevirul, face (5) fele-fete. Secventele subliniate sunt: a. loc. aj. in (1) si (5), loc. adv. in (2) si (3), loc. prep. {in (4); b. loc. adj. in (1), loc. prep. in (2) i (4), loc. adv. in (3) gi (5); €. loc. adv. in (1), (3) si (5), subst. + prep. in (2), loc. prep. in (4); d. alt interpretare 18. Se di enuntul: Profesorul al cirui student a facut traducerea din Shakespeare care fi-a plicut e acum decamigit de ce praf sa ales de discipolul si, edt timp nu se stie nici micar ce profesie vrea si urmeze. in enunt existi: a. dowd adjective relative in nominativ, dout adjective relative in acuzativ, un adjectiv relativ in genitiv; b, doua adjective relative in nominativ gi trei adjective relative in acuzativ; ¢. un adjectiv relativ in nominativ gi un adjectiv relativ in acuzativ; d. alt interpretare. 19. Se dX enuntul: Primul zece pe care I-a primit a fost intr-o zi senind de septembrie a anului 1900 si gandut lui dintat 4 fost ca ambii sai parinti se vor bucura cit nue nici un prost, nici un lenes, mai ales cd au un singur copil, pe el. Numeralele cu valoare adjectival din enunt sunt, in ordinea dati, in cazurile: a. N,G, N,N,N, N, A; b.N,A, N, N,N,N, N;e.N,A,N, As d. alta interpretare. 20. Se di enuntul: Prima revelatie am avut-o cand am vizitat la pas Bucurestiul, band cate o cafea la fiecare colf de strada si vizdindw-l cu ochii unui om insetat de frumos si fara niste prejudecifi prea ades vehiculate. Numarul articolelor este: a. cinci; b. sase; ¢.treis d altd interpretare, 21, Se di enuntul: Cat priveste pregitirea sa pentru examen, s-a striduit, nu-i ce spune, si ma bucur cd stie ce vrea si ajungai $i ce il intereseazi in viata, ctci succesul cui munceste e asigurat si nu stiu ce anume si-ar putea dori mai ‘mult decit sit dovedeasea asta tuturor cérora cred in el. Funetiile sintactice ale pronumelor relative sunt, in ordinea dati: a compl. direct, nume predicativ, subiect, subiect, compl. direct, subiect; b. subiect, compl. direct, compl. direct, atribut, aribut, atribut; . compl. direct, nume predicativ, subiect,atribut, subject; d. alt interpretare. 22. Se di enunful: Colegit ale citror acuzafii contra ta te-au deranjat i-au enervat si pe tofi ai mei, iar tupeul lor de a face din nimicurile astea motiv de a jigni atdtia oameni e de neacceptat. Adjectivele pronominale sunt, in ordine: 4. pos., nehot., dem., nehot.; b. rel., pos., pos., pos., dem., nehot.;¢. rel., pos., dem; d, alté interpretare. 23. Fie enun{urile: (1) Linia tramvaiului 5 e in reparatii. (2) Ay vrea sa locuiese in orasul Constanta. (3) Mulfi 0 invidiaza pe colega mea profesoara. Exist’ atribut(e) substantival(e) in cazul nominativ: a. numai in (2); b. numai in (1) $i 2); e. numai in (2) $i); d. alt interpretare.‘Simulare concurs de admitere ~7 mai 2023 Grita ne. 3 24, Fie enuntul: Toate (1) joile sunt ocupaté ta facultate, dar fmi e asa de (2) drag de (3) ai ti ed, imediat (4) ce termin cursurile, voi fugi (3) glont sa ii intiinese. Dintre cuvintele subliniate, pot avea, in alte contexte, dar cu aceeasi form’, valori morfologice diferite de cele din enunt: a. numai (2), (3) si (4); b. numai (2), @). (4) $1 (5); €. toate; d. altd interpreta. 25. Fie enuntul: Fiind votat si ales in unanimitate, e de infeles oarecum cd poate decide cine va fi avansat, dar si imi fie incaleate mereu drepturile nu e de acceptat, asa cit mi-as dori ca alegerile sit fle repetate cit de curind, desi problema e ci nici nu prea are cine fi ales in locul lui. Numérul verbelor la diateza pasiva este: a. opt: b. patru; ¢- ‘ase; d,altdinterpretare, 26. Fie afirmatiile: (1) Orice adjectiv pronominal poate indeplini functia sintactici de nume predicativ. (2)Toate pronumele personale pot substitui un substantiv. (3) Orice pronume personal, forma neaccentuatd, in acucativ Indeplineste funcia sintacticd de complement direct. Dintre acestea, sunt corecte: a. nicitina; b. toate; e, numai (2) si 3); 4. alta interpretare. 27. Se dt enuntul: Faciindu-se mare, si-a dorit tot mai mult si fi fost ined de mica sfatuita de ai ei sii exerseze la pian, Sperdnd $i acum cé 0 sa ajunga si cante pe marile scene ale lumii, unde va fi indelung aplaudati, si, la cit e de ambitioasé, poate chiar as paria ci nu-i nimic ce 0 poate opri. Acesta contine: a. 7 verbe predicative, 5 verbe auxiliare $15 verbe copulative; b. 10 verbe predicative, 7 verbe auxiliare si 3 verbe copulative; e. 11 verbe predicative, 6 verbe auxiliare si 4 verbe copulative; d. alt interpretare, 28. Fie enun{urile: (1) De obosita ce era, fi venea si planga. (2) Cum esti bine pregatit, nu infeleg de ce ai emoti. (3) Gum faci numai prostii, imi cripa obrazul de rusine pentru tine. (4) Te apreciez pentru munca ta. Existh complement(e) circumstantial(e) de cauzi: a. numai in (2) si (3); b. numai in (1) $i (4); ¢. in toate; d. alta interpretare, 29, Rie enunturile: (1) Colegié acestia ai mei sunt cam zapaciq. 2) Tu ai luat cdinele, iar pisica a rdmas a mea, (3) Nu ‘mit inciinté nici varianta mea, nici a voastrd, Exists pronume posesiv(e) in cazul nominativ: a. numai in (2); b. ‘numai in (2) si G); e. in toate; d. alta interpretare, 30. Fie enunfurile: (1) Lumea e un tot. (2) Fiind galdigie mare, nu e clar ce se spune. (3) Ajungerea asta a lui ca avocat mea uimit, (4) Neai cum fi ce om cred ei cd esti. Existi nume predicativ(e) exprimat(e) prin substantiv in nominativ: a. numai in (2), (3) si (4); bin toate; e. numai in (1) si (4); alta interpretae. 31. Fie afirmatiile: (1) Toate modurile verbale personale realizeazt categoria timpului. (2) Participiul poate si aparii ca regent al complementului direct. (3) Participiul poate sit aibd functia sintacticd de subiect. Dintre acestea, sunt incorecte: a, toate; b. numai (1); €. numai (2) si (3); d. alt interpretare. 32. Fie enunfurile: (1) Ma fot mir ce consideri tu citi se cuvine. (2) Ideea care ne-a venit este geniald. (3) Respect pe cine te respecti. (4) E trist ce s-a ales de el. Existi pronume relativ(e) in nominativ, cu functia sintactics de subiect: a. in toate; b. numai fn (2) si (3); ¢. numai in (1), (2) $i (4); d. alta interpretare. 33, Fie enunturile: (1) Teri-noapte te-am visat. (2) Nu infeleg de ce tmi e si frig. (3) Ai venit la fix. (4) Nici nu mai stiu unde e. (5) Nu mai fi mereu impotriva! Exist adverb(e) cu funetie sintactie&: a, in toate; b. numai in (1), (4) si (5); ¢. numai in (1), (2), (3) si (4); d. alta interpretare, 34, Se di enuntul: Jar a ventt la noi si azi pe la priinz, si ne tot dea noi informatii legate de examenul tui la drept, iar pe mine si pe maicé-sa, drept si-fi spun, ne-a impresionat tot ce ne-a spus. Acesta confine: a. 0 pereche de ‘omonime; b. trei perechi de omonime; e. 6 perechi de omonime; d. alta interpretare. expliciri de euvinte (1) veselie zgomotoasa; (2) grocivie; (3) lucru extrem de plitcut; (4) nebunie (plini de satisfacti); (5) stare patologica de neliniste; (6) preocupare chinuitoare; (7) obsesie. Care dintre acestea poate/pot constitui sensul/sensurile cuvantului folle, in diferite contexte si expresii? a. numai (1), (2), (3) si (4); b. toate; e. numai (5), (6) si (7); d. alt interpretare. 36. Fie enungurile: (1) Nu se face aya ceva! (2) Du-te incotro vrei! (3) Uiti-te ce mi-ai facut! (4) Neputindu-ma gindi Ia ziua de méine, mi intreb ce am de facut. (5) Da-fi seama prin ce trec, cit nu-mi vitd capul de treabd. Existh verb(e) la diateza reflexiva: a. in toate; b. numai in (1), (4) si (5); e. numai in (1) si (2); d. alta interpretare, 31. Fie secvenfele: (1) Poate o si vind si el. (2) Poate vorbi cat vrea. (3) Poate si rezolve si singur. (4) Nu se mai poate asa ceva! Cuvantul poate este verb: a. numai in (3) si (4); b. numai in (1), (2) $i 3); en toate; d alta interpretare. 38, Se dau urmatoarele definiri/expliciri de cuvinte (1) a intarata; (2) a aduce pe cineva intr-o stare de surescitare Savorabili comiterii unel infractiuni; (3) a constitui; (4) a prilejui; (5) a invita pe cineva si participe a o competites (6) a avea drept urmare; (7) a pricinui. Care dintre acestea poate/pot constitui sensubsensurile cuvantului a 35. Se dau urmitoarele dSimulare concurs de admitere ~ 7 mai 2023 Grita nr. 3 afara de (4); rovoca,in diferite contexte $i expresi#? a. numai (1), (2) si (5); b. toate, in afar de (2) gi (3); €. toate, 4. altdinterpretare. 39, Se dil enunful: Desi in acest birou pare eit domneste 0 (I) armonie deplina, prefer si fiu deocamdati (2) precast, sa ‘imi reprim orice urma de (3) fizvie $i, mai ales, si mu caut (4) compania acelora dinire voi care (5) stintetlipsifi de (6) earactér. Dintre cuvintele eu accentul marcat, permit, in contextele date, si 0 alti accentuare: a, toate: b. ‘numai (2), (5) $i (6); numai (3); 4, alt interpretare. 40. Se dif enuntuts Ordinea intririi im concurs este (1) aleatorie / (2) aleatoare, ceea ce mica produs o oarecare (3) confusie (4) confuziune, inedt nu sunt sigur dact am reusit sd dovedese nici (5) precitia /(6) preciziunea, nict (7) concizia / (8) conciziunea si e acum (9) obligator / (10) obligatoriu sit mut adun, macar pentru urmétorul intervite Dintre cuvintele subliniate, in contextul dat, sunt corecte: a. toate, in afard de (6); b. numa (1), (3), (4) (3), (1) st (10); € numai. (2), (3), (6), (8), (9) si (10); d. alta interprerare, Se dau urmitoarele cuvinte: (1) extravagant; (2) original; (3) bizar; (4) neobignuit); (5) risipitor. Cuvantal excentric poate intra in relatie de sinonimie cu: a, toate; b. numai cu (1) si (5); e. numai cu (3) si (4); d. alta interpretere. 42. Se di enunful: fa mai tacefi si nu mai bateti din gurdé degeaba, ci m-am sitturat si mi tot chinuiesc cu voi, cd, uneori, mai bine as disparea decat sit mi tot indoiese de loialitatea voastrd, mai ales ci tofi anticipeazéé c@ mu-mi va riiprietenia cu voi. Din formele verbale utilizate, sunt gresite: a. niciuna; b.trei;e. patru;d. alta interpretare. 4 43, Se dd enuntuls Nu infeleg de ce mu renungi ta vechite (1) dusmainit si (2) sresurt, mai ales cd ele sunt niste fete (3) ingenui, ale ciror (4) tmiditatt ar trebui mai degrabi sit te induioseze, iar tx nu mal esti la primele (S) tinerete, sai asifel de reacti. Di {ele subliniate, au forme corecte de plural: a. numai (1), (2) si (4); b. mumal (2), (3) si Gyre. toate; alt interpretare, 44, Se di enuntul: Faptul ed est (1) prost-crescut si nu sti spune nicl (2) bun-adsit ma cam (3) prostedispune, asa ca Jimi vine si fae (4) fete-fete, iar asta in timp ce tu continui (5) bine-merst sa te portt numai dupa (6) buntl-plac, Dintre cuvintele subliniate, sunt corect scrise eu cratima: a toate; B toate, in afar de (3); tote, In afara de 2) ¢ (5); 4. ata interpreta. 45. Se di enuntul: Convingerea mea fermé e ci nu degeaba a ajuns de notorietate publicd st chiar unanim acceptat, ‘mal ales cy ta fel ca si noi, luptd impotriva abucurilor exagerate si pentru ca si le fie tuturor mai bine. Numarul pleonasmelor din enunf este: a. douas b. tri; c, un data interpretare 46. Se di enunful: Sunt incorijibile, dragele mele, aya cit ii spun, eu ultimile mele puteri cd nu vroiam sa ffi fac nimica riu, ba, dimpotriva, in loc sa-mi manifestec pe fata oprobriul, it faceam cu deticateta un apropo. Numirul cuvintelor cu form neliterari este: a, sate; b. gase;e. cincis data interpretar. 47. Se di enuntul: Intoarce-fi-vd ta casele voastre, scumpii mei, cit, ori cdt may sfiti si vi-o spun, mi-i acru sé continua, cat timp, din punct de vedere a profesiel, nu m-i tot una. Numérul greselilor de ortogeatie este: a. cinci; b. sapte; e. sase; d. alta interpretare. 48. Se dau urmitoarele forme de plural: (1) city-breakuri; (2) newslettere; (3) weekenduri; (4) gentlemeni; (5) challenge-uri- Sunt corecte: a. toate; b. numai (1) si (3); €. toate, in alana de (4); d. alta interpretare. 49. Se di enuntult Sti bine cd insist prietenei mele, a cirei parinfi sunt mereu sobrit din fire, nu-i usor sa sii suporte, cum nici nowd nu ni-i, dar, contrar parerilor tale si, mai ales, a celor care nu o agreeuzl, me va ceda unei asemenea nedreptiti crunte i fafisi. Numviral greselilor de ortografie este: a. cinci; b. noua; . sase; d. alta interpretare 50. Se di enuntul: (1) Amploarea / (2) anvergura actiuni de azi mi se (3) datoreazit / (4) datoreste, asa ca mu imi mai ‘arunca priviren asta (5) glaciald /(6) glaciari, de parca mi-ai fi fécut o (7) concesie /(8) concesiune lasainducmad st organize: foul, Dintre cuvintele subliniate, pot fi corect utilizate in context: a, toate; b. numai (I), (4), (3), (7) 31 (8); ©. numai (1), (2), (3), (4). (5) si (7): d. alta interpretare. 51, Are caracter de bun liber: a, apa imbuteliata; b. marfa cu pre} redus; e. lumina solara; d. transportul public. 52. Constituie bunuri complementare: a. stiloul si cerneala; b. ochelarii 5i lentilele de contact; e. micrea si zahirul: d, untul $i margarina. 53. Deflatia reprezintd: a. sinonimul inflajiei; b. vechea denumire a inflajiei (din secolele trecute); e. procesul de scidere generalizati a preturilor; d. procesul de crestere a ratei dobanzii la depozitele bancare. vanzare-cumparare; b. 54. Indicafi situatia care nu implied instriinarea integrali a atributelor proprieti mostenire; e. donatie; d inchiriere.‘Simulare concurs de admitere ~ 7 mai 2023 Grita nr. 3 55. Ce este munca?: a. modul de afirmare a abilitatilor intelectuale ale omului; b. activitatea constient, specific umand, indreptaté spre un anumit scop lucrativ; e, modalitatea de afirmare a progresului tehnic; d. 0 parte a capitalului circulant, 56, Posesorul unui factor de productie pe care il comercializeazi poate obtine un venit mai mare in condifii oferti elastick atunci cAnd, pe piata acestui factor de productie: a. oferta creste si cererea scade; b. oferta este mai mare decat cererea; e. oferta este mai mica decat cererea; d. oferta nu se modifica, 57. Serviciile sunt: a, obiecte economice cu existenfa necorporala; b. bunuri cu existenté conditionatt de cea a bunurilor de consum:; e. factori de produce; d. bunurilibere. 58. Care din urmitoarele elemente sunt incluse in capitalul circulant?: a, clidirile administrative; b, energia; e. metodele de fabricatie; d. nici unul dintre elementele de mai sus. 59. Informarea completi a producitorilor si consumatorilor pe piafa cu concuren{i perfect este relevati de: a. ‘omogenitatea produsului; b. transparenja perfecta; ¢. atomicitatea piefei; d. perfecta mobilitate a factorilor de producti. oferta agregati depaseste cererea agregata; b. oferta agregata este 60. fn faa de depresiune a ciclului economic: cresferea corespunzstoare a oferci crete puterea de cumparare a depasita de cerereaapregatse.sciderea ofer populate 61. in termeni generali, raportul efet economic (reqltate economice, ouput) / efort economic (resurse, input) ia forma: a. pretului unui bun; b. productivitatii; ¢. cantitatii cerute dintr-un bun; d. banilor. 62. Ce este economia mondial: a. ansamblul economiilor najionale prvite in interdependenta leg&turlor dintre ele; b. este doar mulfimea statelor membre ONU; c. cuprinde numaistatsle membre ale Organiafiei Mondiale a Comerjuls 4 cuprinde numaistatele eu economie de pita. 63. O rat lunarii a dobinzii (firi capitalizare) egal cu 0,3% inseamnii o rati trimestriali a dobanzii egal cu: a. 9%; b. 0,009; e. 1,296; d. 9. 64, Venitul variabil obfinut in urma plasirii capitalului in titluri de valoare de tipul actiunilor se numeste: a. dividend; b. salariu; e. curs; d. profit. 65. Daci inclinafia marginali spre economii este 1/9, iar economiile sunt egale cu investifiile, multiplicatorul investitiilor este: a. cgal cu 11,11%; b. egal cu 9; €. egal cu 1/9; d. informariile oferite sunt insuficiente pentru determinarea lui. 66. Indicatorul economic care arati ponderea economiilor destinate investiiilor in totalul venitului (disponibil) se numeste: a. accelerator; b. investifie net; e. inclinaie marginala spre economisire;d. rata medie de economisire. 67. Ce este coreren agregati?: a. este expresia monetard cheltuielilor totale, globale din economie; b. este diferenta dintre incasirile gi cheltuielile bugetului de stat; c. este diferenfa dintre ineasirile din exporturi si. platile pentru importuri pe o perioada de timp; d. este situatia de excedent a comerfului exterior. 68. Zona de liber schimb se caracterizeaza si prin: a. climinarea taxelor vamale; b. insttuirea unui regim comercial unic in relajile reciproce; ¢. liberalizarea completa a schimburilor comerciale cu teri; d. excluderea masurilor protectioniste din relaiile reciproce. 69. Preturile unitare ale bunurilor A si B, achizifionate de un consumator rafional, sunt Px = 6 u.m. si Pp =2 usm, Rezult& cX in cazul optimului de consum, raportul utilititilor marginale Umea / Umps este egal cu: a. 1/6; b. 12; 6. 1133 4. 3, 70. Prin consumul celei de-a 7 itate, Utilitatea marginal determinati de cea de-a 7-a ui e148, iata unui bun, dependenta cererii C si a ofertei O fatd de pretul bunului denoti ci la pretul de echilibru Pe =2u.m., cantitatea de echilibru Qe =34 bucifi. Daci funetia cererii este C = 40 —3-P, functia ofertei are forma: a.0=34+ Pb. O=40+3-P; 6. O=2246P;d.0=20+8P 72. Un actionar detine 30 din cele 30.000 actiuni de ti in totalul titlurilor de acest tip este: a. 1%; b. 0,1%; unititi dintr-un bun economic, utilitatea total creste de Ia 35 la 43 unititi de tate consumati este (in unititi de utilitate): a. 43; nN A existente pe pia{d. Ponderea titlurilor aflate in posesia lui €.0,01%; d. 10%. de 500 bunuri B, se inregistreaz costuri totale medii de 10 u.m. / bucata. Lao rati a 73, Pentru 0 product in raport cu costurile totale, preful unui bun B (in u.m. / bucati) va fi: a, 50; b. 10; ¢. 0,5; d. profitului de 10% iSimutare concurs de admitere — 7 mai 2023 Grita nr. 3 74, Produefia a 3 ereioane automate costi 60 u.m., iar productia a 4 asemenea bunuri costi 64 u.m. Costul marginal al fabricarii celui de-al patrutea creion este (in u.m.): a. 12; b. 1,33; € 15 de 4, 75. Suma de 5.000 u.m., depusi la baned pe principiul dobinzit compuse, in conditile unei rate anuale a dobinzit de 10%, a generat o sumi final — definuti de eitre deponent la sfarsitul perioadei contractuale — egala cu 6.050 uum, Inseamni cd termenul pentru care a fost depusi suma 9 fost: a. 2 ani; b. 10 ani ¢. 5 anisd. 1,1 an 76. in anut curent, pretul P; al unui bun este 1.225 wm, ceea ce arati o crestere cu 250% fats de anul precedent. Inseamna ci in anul de baz, preful Po al bunului a fost: a. 490 u.m.; b. 350 u.m,; ¢. 250 u.m.; d. 25% din nivelul IuiP. 77. intr-un interval de timp, venitul se majoreazi eu 2.000 milioane u.m., iar economiile erese eu 1/4 din sporul venitului, Asadar, mirimea inclinaiei marginale spre consum a perioadei este egal cu: a. 4; b. 2500; 0.25; d. 0,75. 78, intr-un interval de timp, intr-o fara, rata inflafiei (determinati exclusiv de eresterea generalizatS a prefurilor in economic) este egal eu 150%, Rezulti ci in perioada dati, pe fondul unei mase monetare constante, puterea de cumpitrare a banilor scade: a. cu 33,3%; b. cu 50% ¢, la 66,7%; cu 60% Wvestifile sunt egale cu economile, iar multiplicatorul investifitor este 4, inclinatia 0,25; b. 4; 6. 3/4; d. 4/3. 79. in ipoteza in care marginal spre economisire va 80. La o reducere cu 1/4 a salariului real ca urmare a cresterii eu 20% a preturilor bunurilor de consum, rezuiti ¢3 fat de nivelul siu inifial, salariul nominal: a. a crescut cu 10%; b. a scAzut cu 10%; ¢. a scazut cu 90%; d. a scazut cu 0,9%. 81. Fle propozitia: Daca Adina mindned tort la micul dejun, atunci fie nu se hidrateacd suficient, fie bea limonada inainte de culcare. Care dintre urmatoarele propozifii este adevirati in aceleasi circumstante cu aceasta? a. ‘Adina manned tort la micul dejun daca si numai dac& deopotriva nu se hidrateaza suficient si bea limonads tnainte de culeare; b Adina nu ménéne@ tort la micul dejun daca si numai dae8, in eazul in care nu se hidrateaza suficient, nu bea limonada inainte de culcare.; ¢. Fie Adina nu mandncé tort la micul dejun, fie, daca se hidrateaz suficient, atunci bea Jimonada inainte de culcare.; d, Fie Adina m&ndncé tort la micul dejun, fie, daca se hidrateaza suficient, atunci nu bea Yimonada inainte de culcare. 82, O regula corectitudinii in definire este ca definitia examinata si fie: a. prea lungi; b. obscura, echivocd, ininteligibilas fli; d. necircular. 83, Fie silogismal: Toate comedille trezese risul; nicio comedic nu este 0 tragedie; asadar, unele tragedit mu trezese rasul, Ce lege a validititii silogismelor incale acesta? a, legea conform eéreia un silogism valid trebuie si aibé exact treitermeni; b. legea conform céreia,intr-un silogism valid, termenul media trebuie sa fie distribuit in el putin tna dintre premise; e.legea conform céreia, intr-un silogism valid, oricare dint termenii extremi poate fi distribut in concluzie numai daci este distribuit gi in premisa in care apare; d. legea conform careia dintr-o premisa afirmativa si una negativa nu poate fi obtinuta valid o concluzie afirmativa. b. Tofi 84. Care este obversa conversei propozitiei Niciun om obosit nu este dirijor? a, Toti dirijorii sunt obositi dirijorii sunt odihniti; e. Niciun dirijor nu este odibnit.; d. Unit dirijori nu sunt odihniti 85. Fie urmitorul text: Nimeni mu a dovedit pind in 2020 ci nu existd extraterestri, deci trebuie st existe extraterestri, ‘Textul exemplified: a. un sofism numit amfibolie; b. o propozitie inversA parfialf; ¢. un sofism numit argumentum ad ignorantiam; d. 0 inductie valida. 86. Termenul roman de dragoste este: a. singular $i abstract din punet de vedere extensional, compus din punct de vedere intensional; b. general gi nevid din punct de vedere extensional, compus din punct de vedere intensional; . singular gi pozitiv din punct de vedere intensional, colectiv din punct de vedere extensional; d. simplu si relativ din punct de ‘vedere intensional, absolut din punet de vedere extensional 87. Propozitiile Nicium soldat nu este lenes $i Unit soldagi nu sunt lenesi se afta in raport de: a. subalternare; b. contradictie; e. contrarietate; d. subcontrarietat. 88. O inductie incompleta: a. nu include niciodata o contradictie; b. poate uncori fi o inducfie slaba; e. poate uneori fi un argument deductiv valid; d. generalizeaza intotdeauna cu privire la o clasa finita de elemente. Fie textul: Fiecare dintre Ortansa, Paula si Robert are cel pujin cate un hobby dintre urmétoarele: pictatul, scrisul de poezie $i cdntatul la pian. Oricare dintre ei fie picteazd, fie scrie poezie, dar nu ambele. Doar unu dintre ei scrie poezie, $i nu este 6imulare concurs de admitere ~ 7 mai 2023 Grita nr. 3 Ortansa. Doar unu dintre ei eéintt a pian, si nu este Ortansa. Cu excepfia Ortansei, oricare dintre ceilalfi doi edit a ian daca si numat daed picteazd. Dar Robert nu canta la pian, 89, Care dintre urmitoarele propozitii este falsi? a, Ortansa cdnta la pian dacé si numai dacd Robert picteaza.; b. Dacd aula scrie poezie, atunci Ortansa picteaza.; e. Robert picteaza sau Paula nu scrie poezie.; d. Ortansa scrie poezie sau Robert e&nta la pian. 90. Ce decurge din ce stim despre Ortansa, Paula si Robert? a. Cu exceptia cazului in care Robert c€nté ta pian, fie Crtansa nu picteaza, fie Paula scrie poezie.; b. Paula cnt la pian daca si numai daca deopotriva Ortansa scrie poezie si Robert cfinti la pian; e. Cu condifia ca Ortansa sé nu cénte la pian, Robert nici nu picteaza, nici nu cénta la pian, d. in cazul in care Paula canta la pian, Robert picteaza dar Ortansa nu serie poezie, 91, Care dintre urmitoarele propozitii este adeviratd? a, Ortansa picteaza si Paula scrie poezie.; b. Paula canta la pian daca si numai daca Robert scrie poezie.; c. Dac Ortansa picteazA, atunci Robert canta la pian.; d. Ortansa scrie poezie sau Robert cénté la pian. Fie textul: Fiecare dintre Dorin, Elena, Felix si Gabriela pot juea oricare dintre urmétoarele jocuri, dar unul singur dintre acestea: jah, fintar, go sau tenis. usa Dorin nu joaca niciun joc. Nu este adevarat cd, dacd Felix joacd go, atunci Gabriela joaca ‘fie fintar, fie sah. Dorin joaca gah dacd si numai daca Elena joacé tintar. $i Elena mu joacd sah daca si numai dacd Felix Yoacd fintar. Cel pusin unu dintre cei patru joacd fintar numai daca joacé fintar cel putin trei dintre cei patru, Stim ci Gabriela joaca tenis. 92. Care dintre urmatoarele propozitii conditionale este falsi? a. Dac Dorin nu joaca tenis, atunci Elena joaca sah.s b. Dac Elena joaci tenis, atunci Felix nu joacd tenis.; e. Daca Felix joacd go, atunci Gabriela joacd fintar.; d. Daca Gabriela joaca tenis, atunci Felix joaca go. 93. Care dintre urmitoarele este exclusi de scenariul prezentat? a, Nici Elena, nici Felix nu joaca tenis.; b. Felix joacd go, iar Gabriela joaca tenis.; e. Elena joaca sah, dar Felix nu joaca tintar; d. Gabriela nu joaca gah, dar Elena joaca go. 94. Care dintre urmatoarele proporitii este adevirata? a. Felix joaca tenis.; b. Daca Blena joacd sah, atunci Gabriela Jaca go.; ¢. Nu este adevarat c4, daca Felix joacd tenis, atunci Elena joaca go.; d. Dacd Gabriela nu joacd tenis, atunci Elena joaca tenis Fie textul: “Oare ct de probabil este ca in urmétorii ani, oamenii s& foloseasca in locul monedelor nationale (dolari, euro sau lei) tot felul de criptomonede ca sa-si cumpere bunuri $i servicii? Ar insemna c& multe companii si-ar putea plati angajatii gi furnizorii in Bitcoin, Ether, Doge sau altele. Care ar fi consecintele unei astel de schimbari? Cum ar fi ca un numér mare de companii americane, mici $i mari, s8 foloscasca in buna masurd criptomonedele? ‘Au mai fost perioade istorice cénd monedele nationale au parut ci cedeaza locul unor instrumente de platé alternative. Astfel, pe la mijlocul secolului al XIX-lea, a existat in Statele Unite o perioadit in care bancile private ($i aproape oricine dorea) puteau s& emita propriile note de platé. Acestea se foloseau exact precum banii nostri gi ardtau ca niste bancnote. Dar, cu timpul au aparut multe probleme si nemultumiri in randul celor care utilizau aceste instrumente financiare. Notele respective nu aveau stabilitate $i deseori nici credibilitate. O parte dintre emitenti au dat faliment, iar bancnotele lor au ajuns s4 nu mai valoreze nimic. Au mai fost cazuri in care multi dintre emitentii unor astfel de bancnote private - dupa ce au strns de la populatie mai multi bani reali, comparativ cu ce emiseserd ei - s-au facut nevazuti. La un moment dat, congresu! Statelor Unite a fost nevoit s4 interzica emiterea banilor privai printr-o lege care este $i acum in vigoare, in prezent, bancile centrale au din partea unor criptomonede, aparent, 0 nou’ concurentA, uncori chiar declarata, Sa presupunem 8, la un moment dat, o criptomoned va ajunge la un nivel de performanta tehnologicd si popularitateatat de ‘mare incdt o parte important a populafiei o va folosi in mod real in tranzactii. Nu este cazul acum, dar ce se va intémpla atunei cu moneda national€? Statul ar putea avea probleme foarte serioase si-gi plateasca angajafi facturile sau chiar datoriile catre creditori, Dac moneda nationald ajunge, chiar si parfial, s8 fie inlocuita de o alté moneda (de exemplu 0 criptomoneda) acel stat poate s& cunoasca o devalorizare pronuntat& a monedei nafionale cum a fost cazul Turciei ultimior ani. Credibilitatea monedei nafionale are o important uriaga atat din punct de vedere economic cit si strategic, iar statele au {ot interesul sé-si promoveze $i sa-si apere moneda nationala. in condifiile accelerarii tranzitiei catre o criptomoneda alternativa se poate ajunge la cazuri extreme de hiperinflatie precum in Zimbabwe sau Venezuela, Cu alte cuvinte, ‘moneda national ar pierde foarte mult din valoare in raport cu bunurile $i serviciile, iar acest Jucra ar fi un dezastruSimulare concurs de admitere 7 mai 2023 Grita nr. 3 pentru institufile statului. Cum ar mai putea un stat sa faca plat, interne gi exteme, dacdi lumea nu mai foloseste moneda pe care acel stat o emite? (..) Asadar, ideea inlocuirii monedelor nationale, chiar si partial, cu niste eriptomonede, asa cum unii precum Elon Musk promoveaza, este si va raméne o iluzie.” (Ben Madadi, “Inlocuirea monedelor nationale cu niste criptomonede este @ ilwie”, 17 junie 2021, _hrtpsi/svww bursa.rovinlocuirea-monedelor-nationale-cu-niste-criptomonede-este-o-iuzie~ 67225343) 95. Prin intrebarea Cum ar mai putea un stat sa facd plafi, interne si externe, dacii lumea nu mai foloseste moneda pe care acel stat 0 emite?”, autorul este cel mai plauzibit interpretat ca: a. sustindnd, dinis-o perspectiva anarhista, intrarea statului in incapacitate de plati; b. oferind temeiuri in favoarea adoptirii criptomonedelor ca monede nationale; ¢. oferind temeiuti impotriva adapta criptomonedelor ea monede nationale; d. oferind temeiuri in favoarca adoptarii criptomonedelor pentru tranzacfile banclor private. nati in text ed reprezentind: a. un rise asociat pierderii increderii in moneda national; b. tun rise asociat desfiintirii bancilor nafionale; e. un beneficiu asociat une! economii infloritoare; d. un rise asociat integrarii in federati transnationale. 97. Textul este cel mai plauzibil interpretat ca: a. sustindnd folosirea criptomonedelor ca monede nationale; b. propundnd o analogie intre criptomonede gi notele de plata emise de baci private din Statele Unite in secolul al XIX- lea; e. dezbatind utilitatea desfiinfrii bincilor nationale; d. propundnd o inductie completa intre criptomonede si notele de platé emise de banci private din Statele Unite in secolul al XVIUl-lea Fie textul: Allin, Bianca si Corina au de ales, flecare pe cont propriu, cum si-yi petreact duminica. Fiecare dintre ei aleg cel pusin una dintre wrmétoarele destinayii: muzeul de arta, grikdina botanicd sau cinematograful. Bianca alege exact doud destinatii, iar Alin alege o singurd destinafie. Exact doi merg la cinematograf. Corina merge la muzeul de arta daca si numai dacd Alin merge la museul de arti Si nu este adevarat ca, daca Bianca merge la grédina botanicd, atunci Bianca merge la cinematograf. Insa, daca Bianca merge la gradina botanics, atunci Corina merge la gradina botanicd. 98. Care dintre urmatoarele propozitii conditionale este falsi? a. Dac Alin merge la gradina botanic, atunci Bianca merge la cinematograf.; b. Dacd Alin merge la muzeul de art, atunci Corina merge la gridina botanic&.; e. Daca ianca merge la gradina botanicd, atunci Corina merge la muzeul de arti; d. Daca Bianca merge la muzeul de arta, atunei Corina merge la cinematograt. 99. Care dintre urmitoarele situatii este exclusi de seenariul prezentat? a, Bianca merge si la muzeul de arta, si la gridina botaniea.; b. Corina merge si la gradina botanica, si Ia cinematograf; e. Alin nu merge nici la muzeul de arta, nici la cinematograf.; d. Corina nu merge la muzeul de arta, dar merge la cinematograt. 100. Care dintre urmatoarele propo: ? a. Bianca merge la cinematograf dac8 gi numai dact Alin merge la cinematograf.; b. Corina merge la grédina botanica daca si numai daca Alin merge la muzeul de arti; ¢. Bianca merge la gridina botanicd daca gi numai daca Alin merge la cinematograt; d. Alin merge la gradina botanicd dacd si numai daca Corina merge la cinematograf.