N23, AT MIRCEA SCARLAT e 67401 ISTORIA POEZIEI ROMANESTI VOLUMUL It wii 2SONS . .CARTEA A CINCEA > oy RADICALIZARBA MANIFESTARILOR REFORMATOARE’@ VAVANGARDA :ISEORICA © MODERNISMUL MODERAT RADICALIZAREA MANIFESTARILOR ‘REFORMATOARE, PASUL, It PORTAGE ALE MODERNITATIT LTERARE Prelust fiind ca ysleag de revoltié st abandonat ‘cna ‘enta se ca for{f revolufionard slabise,.simbolisrmul a oferit premigele radicalizarii manifestaiior reforma- toare. Hotaritorl in’ aceasta privinja. au fosb anil 1914 si 1915, cind Ton Vineay Tristan Tzara, Adrian Manlu se des- prind’clar de simbotiam. Se inregisireazd o rapida schim= Bare a mentalitatit lterare, fosta:migcare revolutionara dlevenind finta unor atacusl declinjuite de noi reforma- tori, Procesul este firese in istorla artel, schimbille de data recent& flind mal incitante decit traditia la care se raportaserd ele : : ‘Tautologla este ‘dogmarul tuturor reformistoello® arte Astfel se explicl) locul privilegiat al replicit artistice in tultima sut de ani. Originalitatea se inmpune ca’ deziderat primordial, f4cind sf dispard senindtatea intilaitd la poet mai vechL’ Nelinistea lui Macedonski fusese primul, n= dielu al aparifiel noil’ mentalitaty cultural. th RomAbia, Oricit de fovditor, mentorul cehaclulul ,Litérathrul® sl-a pus, JA finele yeactlul. al, XIX-lea, ‘problema raporiului intre conventiile artistice. active si traditia culturalé lar tent; schimbarea atitudinit. fal de. schimbareo, insist (clasicit,o priveau ca inadvertent, in, vreme ce: moderniiWid fn en 0 necesitate) a avut drept prima consacinta exacerbares dezideratulul outst in arta Specified. se- ‘oltlui nosteu este atitudinea de resiatenté in fala me- ‘moriel culturaie.(una din cauze filnd i gasatul™ acestola in urma inmul{iel poslbitaqiior de aiftzare a culturl. Exte 0 revoltd integratoare ; artist modern vrea si nege ‘ligeul dar, prin elle distantari, sil asuma, Integeindicl roll opere’ ‘Atitudinea fapl de memoria. éultarslt indicd foarte clar atitudinea fai de prezent, Manifestirle reforms ‘pare sini in deceniul al dotiea al secolulut, mai violente, cligecle Iiterare devenind referentul.prediléct al textelor reformatorilor. Persiflarea conventilor existent se im. une acum, spre a clgtiga un mare numar de partizant {in deceniul al trellea, Insintea anulul 1920, 0 inéfinim 1a Urmuz, ‘Tristan ‘Teara, Adrian Mant, lon, Vines, Tudor Atgher!, B. Fundolani 5, Nu mat gisim la el sduplic fates unui Macédonskey dispus sa ustreze:contomitent fendinta clasicizants si pe cea reformatoare, EL au optat frangant pentru ultimé( reusind s-0 Impund: Reaultatele au fost spectaculoase' ati! pe plan, Haional, lt gi euro Dean, »fermentul® macedongkian ardtindiral din pllp, goarse! Tnabte’de contribu a inchegisea'celed mat toono~ laste migedrt actstice europene, ‘Tristan Teara a creat Yersuii tn limbe oust. Poemele.serfsen anil 1913-— Yo15 indiot voluptatea dé aIntrigéy tonul general lind cela al unul ycopil terbil®, Tntroun text dl 1919 invitt Jn fapte de cite sf se seandolizeze oragul® (Insereazd) fo altul (Vino ei mine ta tard), seris tn 1915, finalul steengérese se optine flagrant’ cuminjeniet ‘titlulul : Ne-om dezbrica pe eal In plelea goal / $8 se, scan- alizens.“preotl, eh ge bucure felele, /. Vor umbla ca fagricultori cu. piliyil, mari de pale. /-O s8 facem bale Ing roata mortt /'S& ne intindem la'soare fara sfiald / Shor sine fire hainele ico s4 ne latre clinele.« TInileares normeler. unazim acceplate devenise 0 ‘ddd pe care dadalemul 9 va duce la limit Intentiel de 2 serie vetsudt cit mat pikcute (ehlte a magtll uredhea Imagingyia lectcrutul) Ila locul baudelairelana pidcere de a ‘dlslicea, Lovurile ‘comiine ‘int rellefate cu umor In Vacani\ tn’ province (,Spinetmi, servitoare batting, ce éra ‘dati co niciodatt’)'si In uncle texte fra tid reecreeerere neers ite wimase peintee manuscrisele -artistului:.(Poema_ mon= enti), [De-ai fost crottoreast). Ultieaal exprima. perfida Gorint’ de a gas xmoment pricinic pentru comparaiil po tuivite / Versifieste dupa regula vache si agezate ca flo- rile, In griding® ironizindu-se.astfel previaibilitatea Ii teraturit traditionsle. Diferentiereaertistica este. vizatd cu aceeagiardoare pe care clasicismmul. frances © punea tn conformarea la normele acceplate. ‘A reduce activitatea revolufionar’ afitebelic’ a’ anor utori precum Tzara, Vinea sat Maniu la plicaréa tine reascé de a goca sl la ambltia frusta:de a lonot cul orice pref ar fi_peste ‘misura de. simplist.” Aparent, gratuite, manifestivile lor aveat cauze profunde, $4 né:amintimn ce scriau, in *finalul: manifestului din’ 910, Umberto Boccioni si cellalti patru plctori: ,Vol nie eredett nebuni. Nol sintem Jnsa primitivie used sensibilitatt teansformate complet" (Pictura futuristd': Manifest tehnie.)! Sensibi- litatea aceasta se va impune abia dupd-razbot. Ea aparuse inainte de 1916, far ca manifestitile sale’ sé fle exprésia tunel migedxd inchegete. Dar simptomile’sint -vlibile, eel ‘mai important constituindut, far fndolalé, opera’ urmmu~ ziand, Notim apol tentativele, (datorate ‘In: primal rind Tul Ion Vines). de ‘a ofert ofl, sensibilftat,scene® pe care si se manifeste': Stmbolld | (1912) \91” Chemarea (916) ; 1a ambele colaborea2d Tristan Teara, aparut. cy acest pscuganim In, Chemarea, dupa,.ce,semnase si ‘Tris- i Tralee abl pol aang Lterard rdménease’ avea o existentd latent; a fost sem- nalat faptul c& In,anul aparitiel -revistel Stmbolul pa trunde In: noi. gi termnenul. ,avangarda, inregistrat intr-o scrisoare a lui Gala Galaction : vol face tin mic ‘volum de avangardi-pe care il editeaa Cotoa.* 2 Textelaevargardgtivor at fost” titnlte ta nol, “tn eteval ait, Cele mal ghle sist -acelea" inloomite de. Maio Minew (Avangorda lterard romdncased, Bucuresti, Eeliura Miners, 1253) (P'Marlo De Micheal (Atengarda ortltiol a secotutue 220) lead, omy, Buctregt, altura’ Meridia; 1098), Din lea eprodus! meigniaten eitstlor. ee rats "Fa volumul Scrsort citye {brdlean, Bucuresti, altura, pehted Literatura, 100m, ps it, Seiscnrea Tak Gala’ Galaction este Bin Wox1012, Primul are @ semamalst da presi) sparitia ter= menulu a fost: Adan. Marino ie Digna de, det Uterare, Voli, Bucuresti, Baitura Eminesel, 1973p. 179.Germenii avangardel tncoltese intmtin elimat favor abil; cdutétiie de tob felul eran numeroase in medifle attistice dinamizate de Macedonsid, in absenfa edrula este greu:de imaginat constitulrea'Zeclet migcari Inno foare ce avea sf dea un impuls putemie:insurectiondrii Mteraturil Gratie acestui:mediu, ecoul futurismulul este foarte prompt, un articol despre el apécina la. not in chiar anu publictriy primulut manifest al carentulut Semnificativi este sf stera de. preocupisi a publicis- fulul Vinea th acel. ani ‘Cele mal graitoare in ‘privinga deosebitei neceptiviti ia tendinjele.radicale:de primienire artisticd sint,articolele publicate tn Facla, la 13 no- lembrie.1918 (Literatura rust: Poet: Futurism. Acmeiom: Curente:nai) si la 1. martie 1914 (0 noua scoala Stra faneismul)..Merita cconsemnatd: st jrecenzia. la. volumul ‘Alcools, de Guillaume: Apollinaire, la 16 februarie 1914 Citez din erticotut despre. literatura. rus: ,Futurismal corespunde unel epoct interesante a attel modeme sl se poate repeta dupa Goethe, pe care Iuptele tumultuoase ale romantismulul nicl inspalmintau : “Lisath must sf fermenteze, va.da vip». O atare luclditate Taf’ de un cu ent care speria fncl batrinul continent nu ers, in 1915, de ignorat! Sublinlez faptul ef, vorbind despre ecouriie curentuluf italian, ‘ton Vinea.ridica, tne8 de pe atunct, problema’ originalifatit ‘nationale amigcarilor’ reforma? toare: ard a nega impulsil extern, putem afitma cd evens garda romineasct are’ ofigini aitohtone. Licrul fost observat si, iued din ainul 1924, Ton Vined vorbea despre un smoderism de export (Modernism. #1 tradtfie, tn Cuvintul ber, 26 ianuarie 1924), atragind atenfla astra originilor folelorice: ale unora dinice cele mal ineendlare practict moderniste.. Opinia Iu Vines. avea. si fe cons firmata apot de specialisi, prezenfa unul Brincusl fn clita reformatorilor artelor plastice fllnd explicati prin preluatea:creatoare a motivelor din folelorul rominese. Un ceréetitr ‘contimporan 'e dovedit' traditiile durabile ale. absurdului* gi ale yantiliteraturit® tn folcior si in opertle clastcitor nostri.” Se recunoaste astiel existenta Tatenelor care au pétmisobiectivaréa lor In sensul im= 1 Edgar Papu, Motive: tterare-tomdnest, Bucurest!, Patra Eminescty 1983, 5: Se ene pus de avengorda artistict @ veoculul nostru /Pe Iinga precursori precum Macedonsti st Urmuz, medi cultural Fomdnese a oferit culturil europene autorl wlansall™ ulte- Hor In Oceldent, ati. in damental literaburil (Tristan ‘Taara, ilatie Voronca, B. Fondane, Eugen lonescu, Claude Semnet 9), oft si al plasticit (Constantin Brancusi, Mar cel Tanctiy ‘Victor Brauner $4), Lor trebiile sf fl aldturam pe Ion Vines, prea pufin cunoscut in afara.granifelor oastre,? dar ‘edrula ii dalsreazd clte ceva tot scriltorit ‘ita. Dupa cum fi datoreard, direct sau indirect, ui ‘Macedonski, initjatoral cfutarilor fnnoitoare. S4 mu uitden ci, (recut de mult de virsta primet tinereti, Macedonski publica dota, sonete tn revista Ini Marinéttl Poesia “"rassegna’ tnternazionale (auindl-8-6/1909). Indicile prezentate dovedese c& exista un: elimat eul tural (Ineltant pe plan larg cultural, mu doar. literar) favorabll manifestitilor artistice fnnottoare. - Germentl roménesti al avangardismulut european merit intreaga stenfie, cict gampania care va exploda !a Zirich, im 1916, ra facut din mustul care flersese la noi, in anti 1013 1915. Atitudlalle provocatoare erau frecvente tn’ presa Simbolista, numele unor publlcafil lind. grditoare ! Re- vista celorlalfi (denitmire evocind saloanele. yrefuzatilor® SI pe cole ale ,independentilors), Insula: (sugestia singu- Tarizirii mu péate seapa nimantl) si, mal ales, Fronda (eplrutl Ta Tass, in 1912), ‘Tristan ‘Twara 1 Maréel Janeu a dus Ta" Zlrich’ 0 stare de spirit cafe exista In eultiira romAneascl. Inso- lenta din manifestele dadaiste este 0° excerbare a celel din presa'Iiterara aparuta Ja nol. Inaintea razboiulul. In Monsfestut dada, citit la 28 mat 1818 Ia Zorich, ‘Tristan ‘Teara declara ‘ yJe ne suis ni pour, ni contre et je n'ex- plique. pes, car’je hais le bon senst.? Nicolae orga ish amintea e& Ton’ Creanga Sar fi declarat, Ja’ un moment dat, ,pentit contrat Nu inseamng, autsmat, of Tzara (otielit, totugl, Im Moldova..) ar fi ctmoscut deeste. cu~ vinte (esi mit deloc exclus), of doar ef spitital acesta persiflant nu era ceva curios in mediile romanestl. Exis- 1 Grou de explicit Gite imprinted: voluiot’ La. peupge dane 1 Sra i ote en apt evi Baca mal Tole Gpud Marin Mica, op typ 18 4) IRpad Jean Caatow Panorarie es drs_plastaues contem- porainay Pasis, NRF, 1050. 834tenja unel traditfi autohtone va permite dezvoltict in- dependente faté de migcérile europene sl, unecr), In con= fadictie cu ele. Modéle interne erau Urmu si Arghec, al-ciror modernism de substan nu, datora nimic avant gardel occidentale contemporene, Putem conchide cd, la Plecarea lui Tristan Teara din Romdnia, now sensibii- fate so impusese, erddind in mod eliciokt vechile struc (fast terare “fectul cel mai_imporiant al radicilizdrii_atitudinil (i, implicit, a. manifestirilor) teformatoare a fost dislo- Carea structurilor tradiffonale, Relevant este opera, serisd de Tristan Tzara in romaneyte, Pagit cel inal curafodl siat facufi in poemal {In gropi ierbe viagt rosie] ; revplutio~ nara este discontinuitatea voltd a discursufil lire. si abandonares ordinil in favoarea logiior hazardulul. Tneoe- rena reprezentirilor din poeaie este ostentativa. Dislo- area structurilor traditlonale (a celer, loglee, In pelmul rind) a fost deliberatd ; 0 dovedeste un’ poem a cir iania s-a pistrat in arhiva artlstolul, Versulle perfect inteligibile din varlanta! (anit ,infeap& zmeuré ca gust Ge lopte / Bluza ce acopera plefsicl coapte") aut deveni ulterior :",Sinil t€i sint float fara ghiveot / Si ineapa sineurd cu’gust de lapte / Perna nor lmpezimi de noaple* [Prietenti Mamie}, Biptic, ultimul vers erat cif de de~ Pare sintem de anteriodi reformator! ai inc {A ne oprim sl asupra unvl Cintec vecki, unde orice tentativd Gea intra inten rtm eunoseut ‘este repece contrecarata de_perturbarea voit @ ycurgeri® melodice ‘Am sublinat versurile ey structucd prozodld traditional, spre. a face. mai evidenta ruperea.ritmulit previaibil 20, te-ai dus, te-at dus, lubito, intro tarnd ehipt-mast / $i mi-e inima 0 floare ofilité / O hirtiespoezie veche si de mult mototolita / Si-aruncatt tn cutle sate sub yeast // Am ctutat si-H apr ehipud de tristeyen tnserdrtt | $b Sil pun cu ingrijre tntr-un' cut lingt feoand! / $8 2h tog lel eind ploud tn grédind / Sau cnd ag stmft chon noaptea ceea 0 5% aud ¢intirile uitéril // ‘Pull altadata se stringeau in jurul. tau, iubito, nechematt,/ Cain jurul tunel mame si Mt dezmierdai cu vorbe dulet /'N-o sf le mai dai mincare, n-o, sa te mat duct sii culet / Acum vintul stringe cero defrunze Imprejural pomilor’ uscati. Y iNamé, no 9 intlooty Variants w ‘Titlul poemului nu este deloc intimplator ; sensibilitatea modema a postului a dislocat structuri prozodice vechi, fara a ucide, totugi, ,cintecul*, Referentul. permanent, al textelor reunite In'volumul Primele poeme? este. scin~ tarea sentimentalé la care autorul insust se referd In~ trun text! yDe-al fost crottoreasd. orl n-ai_ fost nu-mi asd / Dragoste: provincial in curent cu miscarea lite- rard / Sufletul tue curat sie bine informat — asta-i / Partea principald pentru. cintarea sentimentala* [De-at fost croitoreast]. ‘Si ne oprim acum: asupra Inceputului until poem pu~ blicat in 1915: Pe cer pasdrile’ nemigcate /»Ca urmele ce Iasi mustele 7 siau de vorb4 servitori in’ pragul graj- dului / Si-au inflorit: pe cérare ramasijele: dobitoacelor.* (Vacanfi in provincie). Comparatia din. al doilea vers si imaginea din al patrulea constituie un afront serios dus prejudecitii gnobletel" unor elemente de vocabuler si unor procedee stilistice. Dincolo de plicerea de a dis plicea, fe intrevede un iucrit mult mai important si anime ‘cristalizarea: tendinjei: depoetizante, care va cu- noagte o imensi dezvoltare dupa rézbol. O surprindem in aparenta notatie din finalul poémului Duminecd : Le vecini, pirintele-si sirutd-fata, indiferent. / Tl face mo- ral de despértire / Balta s-a fnchis ca in urma unel fete porfile Ia. mindstire / Gilgiitul sinucisel - & -speriat Piriproastele au incetat un moment. / Ma duc si ra fntiInese cu un poet trist si fard talent. ‘Depoetizarea era‘un proces; nit un eveniment. Ceea ce ‘sa petrecut, in1916, la Zilrich, tiie de domeniul event- mentialuul.’ Dar aparitia'dadaismulul fusese pregatita de o migeare mai larg’, fn’ care revolu\fonarea diteraturii se produsese treptat ; J sfirsitul procesulul tnnoitor, da- daistii aveau s& aplice etichela cea mai adecvaté.. La 17 januarie 1944, ‘Tristan ‘Tzara‘tl scrig editorulut tex- telor sale roménesti, respingind titlul Poémes dabant- dada, pe moll c& acest tiflu ar Idsa 94 se banulasc’ 0 form de rupturd in personalitatea-i poetic, ruptura care, in, fealltate,, fu ‘existase. Mai, mult chiar, insista 7 Gu ineivinlacea hil Tritlan Tzara, ‘Sasa’ Panda publicat, in 1994 volumal inttulat-astel, reeditindl, amplitieat, is. 197 Ih editira Cartea Rorséneasea ;'din acoastd ultima edie ars rs produs versurile ciate aasupra continuititii din epera-i poetici, Insstenta aceasta nu poate trece neobseevaté; th argument fn “aptijiaul {esl din scrisoarea mentionata fl ofera poemul. Soir (ou bilcat in volumul De nos oisemix, Baltions. Kra, 1000), fraducere a versurilor romanost(Gatate : Mangels, 1919) din Insereazd. Singurele poeme roménesti a cdtor adunare Jn volum na a crezut-o necesari at font cole imprimats, in 1912, in Simbel Amintindene de ,procesul*intentat’versulul de fac~ turd veehe, vom veda cl dislocarea structurllor acre ditate nu ‘éra un fenomen de: dats recenta: prin 1911 1916, cf doar, unul radicallzat in acesti ant. Macedonski deoscbise: lar adeviral logic de “eel varlislin, ticnr ‘Teara ve merge mat departe, cerind pur gi simpla sabox lirea.logici* (Manifestul. Dada. 1912), Tdeile dln “Sexst. manifest pluteau im aerul climatulut reformator tominose insincerity abot. 0 dovedee piturile literare ale lui Adrian Maniu? el garjesza potriva’academismuut, folosind ,familiartatea-exprecel de toate zilele st tinuia: negraméticalds, «Moda Heerasd este avutd in vedere st persifata la tot pasul © Durere = o durerea meay./‘netnteleas ais fii. / Cum: vrei si te-nieleagi cineva ('cind nu tesnvett cach teebutc Serli (Jettirea durert mete Practica ludied @ permis si ea revotutionares fermelor dle expresie poetict Antlclpata de Maceconskt a prog LU de simbolistt senint,ncreditarea® Jocidul fx Corle Boezlel avea si-si-arate, urind, conseaintele: freemen de importania capitala;in devenitea poeziel nossive, dea fobirea ludiculut din strinsoares autocenmurdrit apace de tradite..a.favorieat dinamitarea, steacturfor Tiler rare vetuste, Amplul proces’ viza. nu numai conventia clasicizants, dacs tnele descoperitt ale reformetaiion integrate {radifiel dupa 1010. Daca pind acum. vesbeom de dowd structutt polore ale. élimatatul poetic Fomanece (Gea Gasicizanté gl cea reformatoare), vom aistinge ‘de acum thalnte, {i céa dé dona, 0 noua polaritte cdr stiluli Te-noi-in deventul al doilea al seeolulut, Poetia' moderna “are doud‘structari, a tun, “eum apate (exemplar deseris, dar ignarind-o pe Geaeiti) In 2 Viagimie’ stein, Versftcaia'moliornd, Bucureit) Baltiea pentru literatura, 1965," p, 236. : bes i 2 celebra carte a lal Hugo Friedrich : Structura liriclé mo- derne. Cea analizath de el, anticipata inci din secolul al XViTi-lea,"fsi are punclul, nodal in opera lal Bau Gelaire, Dar exist4 o a doua structurd, la fel de impor= tanta, a poesiet moderne, pornind de la Walt Whitman, ‘Sint ‘structuri complementare, presupunindu-se sl inci tindu-se reciproc. Pari cea'de-a doua cale, imagines despre poezig modern ar fi, mult falsificata; cach aici se Incadreszd yinventarele',',prozaismul* poetic, altfel ‘spus : tocmai Geea ce a adus”realmente nou poezia se colulut nostra. Charles “Basdelaire ‘tnaugureazt‘directia ce ‘largéste sfera.poeticulut prin’ ,poetizare® (@ uritului chiar), In timp ‘ce Whitman se ‘afl: la originea directiel vitaliste, Gepoetizante (poezie yprozaica,” discursivitate socant’, sinventares, cultivarea arbitrarului gam). Viaja este Preferaté artei, vitalismul atenuind-estetismul, [ard a se renunfa — mai e nevoie s-o spunem ? — lao’ estetic’. Dusa la consecinfe"extreme: de Mallarmé si Valery, di- rectia baudelaireiand isi scoate fn strada instrumentarul, cealalt& gil ascunde cu-grija in prima artificiul este ‘expus cu orgoliu de iniflat, th a doua apare artifictul evitarit artificialulul, Ultima’ tending este amplé, nere- ducindu-se la domeniul'poezisi ; astfel s-a ajuns, in plas tied, Ia operele Ini Marvel Duchamp si la. celebrele objets trouvést, toate contribuind Ja eristalizarea si'im= Bunerea orlentatiiantiestetlzante, Pind in. deceniul-al doilea al veacului nostew, tendinta reformatpare se: inscria: in .descendenta . baudélaireiana, Tati: Ins ch-acum se evidentiazi din ce:in ce, mal, mult celilalt drum, ales de creatorii al edror anticipator a fost ‘Walt. Whitman:. Vorbind: despre, Felix Aderca, semna- Jasem tonul: whitmaniam intr. poem din 1913. Cu un an inainte, Tudor Arghezi publicase :o. traducere’ din pootul american; Dumnezeii.(in zevista Versurt,-1. de- cembrie 1911). tilmicire din acelsi poet avea st/pu- Dlice si Trisizn Tzara: Sang of: myself (in revista Ver- suré $i prozd, 26 rdecembrie 1915): Dar cel mal constant susfindtor al’ revolutiet sivirgite de Whitman. tn poezie @ fost, la. noi, Ion: Vinea,.care serie in repetate rinduri despre poetul’ american, Citez numai afirmagia cf ,poe- ‘tica contemporanié deriva de Ia Walt Whitman si Emile 8Verhaeren si caracteristica ef (vorbind fn termeni gene= rali) e sforjarea de a reda eft mai fidel viata modernd. (OQ nouit scoalt: Simultaneismul, in Facla, 1 martie 1914) a Rapida, socant4, necesara, dislocarea amintit’ a adus poezia, temporar, intr-un impas. Exemplar in acest sens este Urmuz, a clirui celebré Zabul ne oblig§ s8 zabovim asupra ei, O citer, integral, flind vorba de un exces re- evant pentru o intreagé>directie creatoare: ,Cica nist: cronicari / Duceau lips de galvarl. / Si-an rugat pe Ra- paport / Sq 1e.dea un pasaport. / Rapaport. cel drag la / Juca un carambola), /:Alestlind cd-Aristotel. /. Nu vazuse ostropel. / «Galileu | O, Galileu I» /. Strigi. ef atunei merew — / sNu.mai,trage, de urecht / Ale tale ghete vechi» / Galilen scoate-o sintezi / Din redingota Francezi / $i exclami: ~Sarafoit, / Serveste-te de car- tof br {J Morala. /Pelicanul., sau’ babita.* (Cronicari, Fabutt.y Exist si un text urmuzian' in prozi. (Plecarea in. striinatate) inchelat cu. doud-versurl. intitulate pompos Coneluciune sii moralii: .De:vreti cu. toll, ta Umpul noplii, un somn-in Uhna'sA gustafi,. /, Nw-face(i schimb: de ilustrate cu cel primar din Cirligati"’Ca sl. fn Cro~ nicari; moraiat din versurile finale nu are niet 0.lega- ‘turd cu’ textul, cArula ti este’— potrivit Indicatielfronice a autorului — si (sau'tn prisinul rind) coneluzie. Finalul’ rimat al acéstul text in proza devine, prin .raportare la Cronicari, extrem de semnificativ'si ajutt’la’o adecvatd interpretare ([n splritul autoruluf Snsusf) @ fabulel. Cro- nicari este tn mult mal mate masura Tabull decit este: Pilnia $i Stamate réman ; este, intr-un fel, gi-fabula su~ gerati fn subtitlul acestel proze:: Convenfionalismul. ge urilor traditfonale este: denuntat in-chip cit se poate de categorie, Morala scrierif consti. tn lipsa unei-morale de facturd tradifionali. In sens mai larg, este sugerat unul Gintre principille jpoeziel pure: poezia. adevarata. nu, are o moralé, flind act spiritual gratuit, suficient siest G, Calineseu ‘serie’ cs,Urmuz a fécut $10 fabuld pura, u ceondush dup cononul clas, dar {4r& sens: Alo, lipsa Sengului aie, tots, 0 semnifeatie ‘Versurlie’inaugurale au Infeles Logie tocmai spre a-l face pe citar sise astepte Is ovmorell a Tabulel. 1ro- ek eite sh vehiculeres ‘unor_ume lustre; se. persl- Tieaza ici prelutieceta ynoblefel™ unor subiecte $1 a unor ‘Glemente Lexile, apte’folosit de cltre poe. Denun- ind caracterul.iteratarizant al Mteraturii, Urmuz a hegat automat gi formole consacrate ale ypoctiail™. Spre decsebire de Tristan ‘vara, Urmuz poelizeacl exces, Gu intengia clara de a dlacredita-procedeul Pind la fnceputal secolulu al X3lea. Ge, manifesta- ‘ert In lteratura romini lenomene de persiflare 2 unor Sranlere consacrate, Parodiatorll 0 vies pe aceea Un aubor Seu ¢unelScol mal ult deste Badal Deteant Ylaave 0 specie literard* epopees, parodiatA ql de Urmuz In Fucsiada. Urmua merge mule mal deporte, iulad In spi Insugl modul traditional de infelegere a litera furl, Setitorul nu apivuse din nants se. produsese. 1a Tnceputul veacilal o restructurare a, mentaitsit artis tice piste epoca in care: se declangase eriza. Umbojului He idnplleh, a. iteraturl, Expresiaplenard a. erizel 0 him in paglile urmuzione: receplate initial drept. co- inlce, cind- ele indica, fa fond, mane. tragedi, gene Tata ‘de nelnstederea forturantd tn. posibilitatea.Zealet, Eomunlcarl, Asuminducs! tragedis, Urmuz.a ajuns Ta sl- Sucidere, ceiza-culturald declangid, tn cau. sAu, una existential 7 : TRevolutia cea thal TndeminatS infSptuttd de Uimu tine de sfera limbajulul erste (problema fundamentala 2 iteraturl modem) Intro bush parte din itorla poc- diel romdnest, intentia autorilor fusese rellefarea'sem- fiflestalui prin semmnltcant ; Sntentla o Intlnim st Ta Urmit, cis deosebirea:— radcald !'—~ ch semnificantul tradifonal vellfeas4 sll inutilitates, in poezie, « sem- hifieatull consacrat, Urmuz Zoloseste ,codul* unt specit ‘mult cultivate, mizind pe. geomplicatea clitoral absent in acceptlunea tradiionall, semnificatalexistd ‘Mai mull, ined;"elacapareaed inteeg semnul_ artist. Stora conotativi a textulul este, preferaté lel deno- YG, Glineseu, Istorie (eraturit romane. Compendia, Bucu- rest, Baifore entra Uteratura, 1908, p. 362 »tative, virarea permanenti a sugestielflind simptommal ce mal Gar de ‘lodernitates oe Dincolo de efectal grotese (scontat, de autor, cast de un Edward. Lear, bundoara), trebuie si vedem, in coma surd revolutionatea ‘esteticd a fost deliberata. incepind cu G. Calinescu (el vorbise 1a Urmuz deo atitudine de ghegatle estetizantée"), critiell romani opineaz ca de Renuntarea la semnificatul traditional este tocmal sao ralaf fahulel urmuziene. Cicl fabuld, este, a probly even ce face. inutilé utilizarea. ghilimetelor ‘sao. pref, xelor (antifabuld, pseudofabuld ete). Intre putinele pagini rémase-de ta’ Urmuz exist st un text parabolic'in. prooi (Algazy & Grummer), care poste sprijint cele spuse pind acum : ylatr-una dba site Grummer, fra anunfa pe Algazy? lid. roaba st poral singur in cdutare de cirpe. gi arglee, dar la. inspolere, gisind din intimplare si elteva resturt-de poome se pre, feu bolnav 31 sub plepomé le mincd singur pe. fits Algazy, simfind, inked dupk el acolo cu imtentee deed de a-i face numal_o ugoard moreli, ‘dar eu grosel oby servl in stomacul lui Grummer ca fot co ramisese bun Jn literatura. fusese consumat sl digetat" Silit si ree titule (sub formé de... voml) ceea:ce inghiitse, Grummer nur} satisface pe Algazy, clcl batrinul; in pintecul cle rula fermentitbasicii inghitite’ incepusera sa. trezeasel florii literaturit viitorulul,gGst of tot ee 1 se ford este prea pujin’ sf tnvechit..” Aceasta ‘nu’ puta ff, fn nicl lun caz, ghana jdeald de care amindol ave gta ne- vote. Din yconsuinareat iiteraturit existente S-a-ndscut gus— ful pendru acea ghrand ideala reprezentatd. de. ylitera— tura viltorului*, Accasia din. urmA: era. posibila’ dec, chlar -pentru Urmuz, Intr-unmod: nesugerat, ined. de autor, Se indicd'moariea unor convent ertistice fird se propune altele, Este acest lueru important Ji istoria literard ? Desigue. Pentru exploratorul unul rim ne 1G. Cine Princip de exter, Buctzest, ‘tru lteraturs, 1958, p. 29. rans Unt enigmale inn 4, Aliaay® eee clit de'Yon’ Vine rept ebloe al artcotutel despre Homan 9) featra teeta aS Nous Sooied roma din. O ebrtane 184 (ren Toccoa A Apollinaie, ta" Feels, 8" tebranie is. tora pea 16 cunoscut, a sti ce si ocoleascd echivaleazé cu a i se in- dicao cale ‘de supravietuire. ‘Urmuz sugereazi falsitatea unei estetici fara a indica posibilitatea.alteia,.Atrage, atentia asupra. necesita formel, f8r8 88 o-si sAvirseascé. Este o fortd de aducind. literatura intr-un impas simptomatic pentra in- sisi dezvoltarea ei. Chiar daca s-au revendicat de la el, avangardistit din. anii 1922—1932 nu .l-aw continuat in realitate; iar atunci cind au ‘vrut so fack (Moldov, de exemplu), rezultatul a fost epigonic. Trepetabil, un gest precum serierea, fabulei Crovicaré perturbeazd, benefie, ordinea, constituit’ a literaturil. Fa- ula, urmuziand este echlvalentul unui mlcrob tnoculat intr-un corp, pe care fl,va oblige, automat, Ja o reactie de autoaparare. Chiar “nepublicate, textele urmuziene avuseserd, inaintea razboiului, ecou de, cafenea literard, tit Favorizatd’ de’ teiumful reformei_artistice, ‘radicalizn- ea ‘manifestirilor reformatoare @ facut sf ce vorbesscd in mod insistent despre modernism. Acesta iu constituia, se Intelege, o aparitie dé data reconta (,bonjuristit™ din generatia Tul Alecsandri treziserd, la, vremica lor, reactia ostlla atit de cunoscuta), dar surprindea prin atitudinile extremiste: ; Rezistenta pe care ‘noua’ literatura a‘ intimpinat-o s-a datorat, Inainte de toate, soculut produs de modernism programatic. Inevitabil partizan, acesta ‘se manifesta os- ‘entativ, ‘lind agresiv si, adesea; icondclast. De aceea produce 0 bogatd literattird: a programelor, mai intere- sant& unieori decit poemele sau prozele menite a ilustra intentiile revolutionare. ‘Exemplul limit& fl ofera, pe plan european, dadaismul, far in cadrul literaturii roméne milgcarea iconoclasta din jurul publicatillor de avangarda apirute in intervalul 19221933, Exist si un modernism moderat ’ spre deosebire de eel programatic, ‘este “yconciliant®, asimilator 1, tntr-o misurd. sporiti, constructiv, Creajia durabilé prevaleazi supra programelor estetice, fard ca acestea din urmi si Y Nicolae Balotd, Urmuz, Clo}, Eaitura Dadla, 1970, p. 25. alipseascs. De aceea, modérnismil moderat constituie forma cea mai bogata in reprezentanti de marcé. Un bun exemplu fl: ofera miscarea promovats, dup’ primul rast ‘boi mondial, de B. Lovinescu, la. ,Sburdtorul= ‘Se poate vorbi’ si de 0° modernitete ingend, yino- ent, tntilnit® la autori pe care rin dezidaratul estetic i Teagé de contemporani, ci sensibilitatea si unele cle. mente de ,tehnici literark (respiri serul epoeii indiferent ‘de optiunea-ti estetica). Triumful real al reformei este indicat, tocmai de aparitia acestui modernism lipsit. de inten{it programatice: Este un modernism de substanti, intuitia ‘artistilor’ suplinind: lipsa tezelor reformatoace’ Exemple pentru aceasti forma (al lui Bacovia find cel tal concludent) gasim atit In poezia, cit si in proza inte terbelicd : svar putea analiza’ sub acest aspect romanele Hortensiei Papadat-Bengescu, autoare care, in cuda lip. sel ambitiei (31 a vocatiel) dovtrinare, serie’ proad vadit modern, Amintese aici dezagregarea epicd si nestbor donarea moderna a eposulul fat de timpul real in proza lu Matein Caraglale, ceea ce J-a facut pe G. Calinescet st plaseze pe acest’ autor cu o atit de desttetd estetica fn acelast capitol cir cel mai radicali inovator! literal at ‘yeemil : dadaistii si suprarealisti. 1 Ceca ce uneste cele trei forme de, modernism? este, agadar, factorul.diferenfiator faja de literatura ‘unter, ard, Oprindicne asupra primelor doa forme, semmaliin disocierea propuside Marin Mincu intre avangarda 1 experimentalism. Pornind de la. textele unor erilict ita- Yeni Umberto Eco gi, indeosebi,, Angelo Guglieml), Marin Mincu afirma ci jo: marc separatoare ar consia in ten dinta exclusto distructivd, demolatoare a avangardei in opozitic cw caracteru .constructin,, integrator al experi. mentalismalui:*$ Ar exista.o dezvoltare de la literatura de avangarda Ji. literatura experimentald, 4 aceasta din rma caracterizind. literatura :actuala.S Rom@nii sar fi 2 G. Cilineseuy istoria lteraturtl ramdéne de ta origin pln im prezend, Bucurest, Fundatia reuall pentru iterators ot Seem, Wak. a0 a 2 Le regisim. pe: toate. atlt tn. divectia’ baudelairetant tt ty ofa whtimahian 8 Mavin Mineu, ep. lt, p. 6 4 Tider, p62 8 Toidem, 5: & we LLL ardtat, dupa opinia eriticului, experimentalism. ? Disocieren este operanté in. abordarea diacronicd Pentru a deosebi migearea. de avangarda a ‘anilon tsi; ae Mteratura experimentala a 2ilelor noastre — far a satlsfdcltoare si in abordarea sincronicd a Iiteraturil Tice eceniile doi si tret ale secolulul nostri, Angelo Gugliaes echivaleans avangarda cu iconoclastia artistiea ; orate, gatda presupune deopotrivd (ba poate in mai mare grad |) experimentalismul, tatonarea deschiderli unor dana, ol. Inc din perioada interbetica;s-a vorbit despre vine, demismul de avangarda sl experimental? suctinul ho reviste.recum Contimporanui, Integral, 75 H. Py Punce, un. $i este aproape imposibil. si deosebim, in canal i teraturit promovate de publicatiile amintite, avangardiee mul.de experimentalism. De aceea, retinind alsocietea lel Marin Mincu drept operajionalii'in plan diacronic, mw © vor folosi tn analiza avangardel din deceniul al treilen al secolulul, dat flind 3 este aproape tautologic a vorbi despre un avangardism experimentalist Snclineti mai degraba spre mul). Inregistratt “forje artistice revolutionaré att ia domeniu) teraturli, cit si in oot al plastiell, Cu toate acestea, /manifestiile existente se yor. constitul: Incco adevarati miscare abia’ dup’ réaboi, mei precis. tn aaut 1922, cind consermndin ‘dou evenimente pe care nite \storle lterara nut le “poate ignora: la Insistenfele: lug grghezi, ‘sint publicate primeleé texte urmustene. gi, la 3 iunle, apare cea dintii tribund a avangande! literare autohtone : Contimporanal, Griltoare in. privinfa: tardive inchegiel a migedrit ‘a fost publicarea unor texte. scrise in. anil. premergitoal +. Mlzbolului. Concludent este exemplal ul THistan ears, Bldem, p, 224 52 JF ovinescu, Serier, editie de Eugen Simion, Bucuresti, wn ners, Wel 6, 1859 ®‘dria Conttinporantl i Imprimé tn 1924 versurt scrise fn 1913 (Insereazt si La marginea orasului, 2914 (Glas) si 1915 (Duminecd), dupa ce, tm 1922, il tipérise un alt text din 1915. Vino cu mine le tard. Boomele existaserd, 14rd rispunde orlzontului de asteptare al’ publiculul »Fermentulé macedoniskian rodise niumal parflal in mis area simbolist&, care conjinea sl getmenit tunel viitoare reforme a literaturli, Adevaratele revolufit sint posibile atunci cind se trece de Ia contributit Individuale fa efor tari colective. Forma extrema si. prin aceasta; reprezentativa, dé modernism programatic a fost, in literaturile europene, Avangarda, de Homa, avangerda astride 4 fost toa ca migeare tn intervaltl 19221933, atingind apogeul {in anit 1924—1930. Dintre gazetele avangardiste, viaja cea:mal lung si colaboratorii tel mat valorosi.i-a avut Contimporand (1922-1932), editaté de Ion Vinea, Dupi dou publicatit cu viatd scurti — 75 H. P. (1924) gi Punct, revista de arta constructiv’ (19241935) — apare'a doua tribun’ iro- portant a avangerdismulul romanese : Integral (1925 1028). Disparifia ef va coincide cu ivirea altel publicetii foarte active : unu (19281992). Dintre revistele de mai mic Importan{& merit mentionate : Urmus (1928), XX- Mteraturd contemsporitnd (1920—1928), Alge (prima serie, 1990) st Liceu (1932) Doi dintre ‘reprezentantifavéngardel istorico4 sau dovedit, in timp, durabili estéticeste : Ton’ Vinea si Tarie Vorones. $1 numat ultimul ,rezista* prin pactea propriu- ais avangardisté a pooziet fale, Ton. Vinea fiind, in vers suri, reprezentant al modernismulul. moderat. Asadar, autorul reprezentativ pentru migcarea yistoricd de avan— garda rémine Hlarie Veronca, Afirmatia este sustinata atft de versurile, cit si de textele programatice publicate de autor. Faptul cf, sub raport strict estetic; au diinuit numal oi dintre avangardisti nu trebule s8 ne mire. Pentru c, coricum, adeptit miscarit nu au fost prea numerogl, Anto! Jogind avangardistil iviti de-e lungul a-patru decenil (de X Spre deosebire de Marin Mincu, am deseronat prin avan- garda gistoriel" exclusiv manilestanle cuprinse "in acest In rea 0 SE teeta eee Oe ta Urmuz pind Ja ultimul ,val* suprarealist), Marin Mince S-a oprit, justificat, asupra a 22 de autori, Chiar cel mar generos antologator ® nu gésise mal mult de 60 de ume! Dac& din acestia fi scadem pe autorit. care nau Took propriu-zis avangardigti, pe cel care s-au manifestat ox. clusiv dupa 1993 si pe cel cate, precum Urrnus off Tristan Teara, mu au scris pentru revistele:romanesil de. avant garda (desi au fost publicati de acestea), vom obtine un Rumi restrins de autorl pentru Intervalul 1922-1933, si tno mai mic pentru perioada “19241930,” Aceasta nu Inseamna oi revistele ar fi dus lips de colaboratori, In ele se publica si operele unor artisti care, din varil motive (Urmuz murise, Tristan Tzara sl B. Fundolanu se expatriaser8, Tudor Arghezi si Ton Barbu nu acceptau ninregimentareat intr-o estetiea de grup), nu apartineau Avangardei romanesti din ani 19241950 In afara de Vinea. 31: Voronca, se impun, ‘prin_origl- nalitate, Stephan Roll, Geo(rge) Bogza si Milail Cosine (viitorul Claude Sernet). Prin activitates organizatoried i mai tireiu, arhivisticd, s-a remarcat Saga Pand, initia torul revistet si al editurii un, Tot el a ofetit, in memo- rii,® cel mai bogat corpus informativ asupra avangardel roménest ‘Un caz ceva mat curios il repreeinta Virgil’ Ghesrghiu si Dan Faur, Ia care fronda se manifesta cu mijloace traditionale ;$ Ja amfndot lipseste dinamitarea sintaxei si a logicii. Acelasi tucru se va’ tntimpla ta Miron Rada Paraschivescu, ale cui versuri sint prea cuminti, sub raportul mijloacelor expresives fatd de cele ale iconéclay-_ filor. Sintaxa treditionala sl logiea empiricé nu sint aba donate-nici in versurile lui. M. Blecher. Exclusiv prin tematic3,-iar nu prin inovarea forinelor de expresie, scandaliza Virgil Carianopol,4 cumintit:ul- 2 Saga Pand, Anfoiogia teraturi romine de avangordd, Bacurest, Bditura pent grated 150 ae 4 Sasa Pani, Nascut-tn,‘02, Bucures, Eaitare Minerva, 1979. 2 Coneludenteste:un. Poem (in loc dz manifest) priate Virgil Cheorshta ia auinaral inzusurat dia” #8 iors contemperar 4 eNO sinter gonite de Tume / der ce. ne past de. voi / ta pol vin oamanil vosin | gf not fist im nordk fine indsao fim st'de animate / ict Temette subase, mult In savola | desee- ae