Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • Cap 5 Dezvoltarea Cognitiva in Primii 3 Ani (pg138-167)

    Încărcat de

    Cretu Emilian
    4 vizualizări30 pagini

    Titlu original

    Cap 5 Dezvoltarea cognitiva in primii 3 ani (pg138-167) (1)

    Drepturi de autor

    © © All Rights Reserved

    Formate disponibile

    PDF sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    Raportați acest document

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    4 vizualizări30 pagini

    Cap 5 Dezvoltarea Cognitiva in Primii 3 Ani (pg138-167)

    Încărcat de

    Cretu Emilian

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    din 30
    Dezvoltarea cognitiva in primii trei ani de viata as “ase vise: dar ce sunt eu? unprune ce-n noapte plange, up’ lumina plange; «sigur plansu- glasul meu." ‘Lord Alfred Tennyson, In Memeriam, Cantu 64, 1850 Stiati c++. © Reactivitatea pirimfilor la nevoile copilului poate influenta inteligenta © Intervent timpurie poate stimula 1Q-ul copiilor eu grad de rise? © Nou-niscuti in varsti de doar doud zile prefer’ imaginile noi celor familiare? © Valurile de crestere a creierului coincid cu schimbiri Ia nivelul. ‘comportamentului cognitiv? © Folosirea gesturilor fi poate ajuta pe sugari si tnvete si vorbeascii?. © Sugari si copiii mici clrora li se citeste freevent tava si citeascii mai ddevreme? cesta sunt doar edteva din subectele interesante si importante de care ne vom ocupa in acest capital. In el vom prvi capactitile cognitive ale sugarilr si ale copilr de vista invari mersuli din Aerie perspective — comportamentalist,psihometrict, piagetian’, a presi nformafilor, a neurostinfelor cognitive si socio-contextual. Unnirim dezvoltaea impure a limibajuli si flim cum se produce. Dapice study acest capitol, a rebui si putt spunde la ficare din lei de Reper dela pagina urmtoae SUMAR Studierea dezvoltaril cognitive: $280 abordari ‘Avordarea ‘comportamentalists: mecanica flomentaré a invari Condijenareaclasica 9! c8a operant * Memoria sugarul! ‘Abordarea psinometrici testarea dezvoltari si a Inteligentet Testarea sugars! @copilor de varsta inetd mere Evalvareaimpsctuli! ‘medltu famtat timpun* Intervent. time ‘Abordarea piagetia ‘stadlul senzorio-motor ‘Substaiestadutl sonzerio-motor * Capactite imitative apr ma! dourems deca considera Paget? * Dezvotares ‘cunostinjtor despre obits! spat * ‘Evaliara sta senzorio-motor descr 60 Paget ‘Abordarea procesirilinformatilor: Perceptile si reprezentarile (Obst *Capactie parceptve gi de process vale i aucitve* Procesarea lnfomair ca actor de prodicve pentns lntoigoa*Procesarea ivormatior denvotarea capacitor cescse de Paget Abordarea neurostiintelor cognit structurile cognitive ale ereterulut ‘Sistomele memorl*Inflegares ide ‘enue ‘Abordarea socio-contextuall: ‘nvatarea prin interactiunile cu ingriitort Dezvoltarea timbajulat -tapoledezoti tnpur iba * Caractrsil ale vert pur * Teor! Cases prin ach iit controversa rat versus formare* Inurtoasupra canoe tmpuri a bali *Progitres pert Ivatarea ctr ‘a sre: benefice cis cu vooe fare Ccaseta 51: Fereastr’ spre ume: Jocul de-a eveu-bau Ccaseta 5-2: Cercetarea in actiune: Sugari ¢ copii mit se uta prea mutt elevizor? 139 ntru studiu Repere pentru studitt Je suse dozvti cognitive? yemoria lor? pilor de Varsta invA mersu iy 4. Care sunt cole sase aborda al 2. Cum fnvata sugar si cat de durabla este ™ ‘3. Se poate masura inteligenta sugarior $4 CO poate fi ea Imbunatatta? 4. Cum a explicat Piaget dezvol 5. Cum putem masura capacitat sugati 88 infeleaga caracters Ce pot dezvalui cercetarie asuy cognitive? 7. Cum stimuleaza iteractiunea social cu adult competenta cognitiva? Cum achiztioneaza sugar limbalul si ce influente contribule la progresul area cognitiva timpurie? tea sugaior de a provesa informatile 51 c&nd incgp ticle lumi fizice? pra creirui cu privie la dezvoltarea capacitor linguistic? Studierea dezvoltarii cognitive: gase abordari ‘Cum fnvati bebelusi si rezolve probleme? Cand se dezvolti’ memoria? Cum s explici diferenele dintre indivi in privita capacititilor cognitive? Putem si ‘dsurim inteligenfa unui sugar sau si facem predict despre ct de inteigent ve fia itor? Aceste intrebir fi intrigi de mult pe specialist in dezvoltare; multi dine ei au adoptat in studile lor una din sase abord ordares comportamentalisth crane aster ect ut tuder dott «Abordaren comportamentalist studiazai mecanica elementar a fav, ct se ncadreazi in domeninl dezvoltii cognitive. Pe comportamentalisil intersex int ‘cum se schimbi comportamentul ca reactic la experienti. + Abordarea psihometrici misoari diferentele caniative in privinta capaciiee ena, folosnd teste car indica aceste capaci sau fc rede a etude av ee are deseo ‘ Abordarea pingetiani urmireste schimbsile sau stale caitaive ae function Se toneioni coo" ti ‘Adeptii ei sunt interesati de felul in care mintea isi strata ile gi se adapteazit la mediv. MApordarea procesirii informatiei se concentreazi ‘nv r iei se concentreazii asupra perceptic, inv ‘mémoriei si rezolvirii problemelor. Ea urmireste si descopere cum prove provesele implicate in receptarea formatile, din momentul cénd le intdlnese si pani cfind le utilizeaz $1 manevtarea informatio. & abordarea neurostinteor ogntive Abordare a stuciri . neurostiinfelor cogniti x iat mons cogntve car cores” Sister nitive examineazi suportl fizie const Se ee sistem nervos central, Ea urmireste si identfice structrite cerebral imi” Scone in aspect conetete ale cognitc. Geordares soco-contexusld a ae 7 oordare a studi Gezvotar oe ncio-contextuali examincazi efecteleaspectelor ce fin de mei i inva gi, mai ales, Folul parintlor gi al altor ingrijtor Cognitive care se concentreazs ‘supra nfuentelorexerctate de ‘mediu, mai ales de paris al “ : 440 Partea a 2-2 Inceputurle -— a omportamentalista: mentara a invatarii jarea C norco ol soo cu capacitatea de afnvita din ceea ce vid, aud, miros, gusts ating yi ase fpacitate de a-si aminti ce invatl, Desi teoreticienit invari recunose Por limitator, pe ei i intereseaz in principal mecanismele inva ii dout procese de invatare pe care le studiazi comportamentalisti 7 clascd $i condifionarea operant. Ulteior, ne vom acupa de obisnuire, ia nvatare stuiatd de cereetatori din domeniul procesiri informatilr. area clasica $i cea operant condition: rmortalizeze momentele memorabile ale Annei,tatil a fotografiat-o 2 tn clipes, sear a vst de 1 an, Ann Fa veut pe ta i doc iat In ochi — sta clipit nainede bit. Invitase si asocieze aparatl cd, asa cera suficient si vadi aparatl ca si ul de clipire al Annet Ta vederea aparatului de fotografiat este un ne Cr ni Sip ee em eae dee ro OS Gn eee eee ee ee cae ate eee eg ere eee ‘gscatul foto si blitul, apar de regula impreuni. Invatarea conditionati clasic se va Ce rai aaa eee eet ee nt a ee es oe at ee ee eae ‘eaindnd automat la ei. In eonditionarea operanti insi — ca atunci ind bebelusul Ta nn a eee cova ta medull Sugarl tet st eactonete n-ne flaunt creeds (ison yale ge aaa ft Tea ce Pee), oe ee ee morse Memoria sugarul ‘pu aminvreun Ira cae vis inimplat asiote ‘ital 2 ani? Foarte probabil ci nu. Aces incapac- & ‘saminice a evenimentelor de la ineeputu viet se ES onnecie infantil. Specalstiv in dezvoltare au ea Plicati, sustnutl de Piaget (1968) si alli, este inag’t®¥enimentelede la incepualviti mu sunt depozitate Lat oarece ceieul ne nu este sufciet de bine tage 2Stlestocheze, Ins Freud considera céamintirile Pea: Pasta, dar sunt refute, fin tulburitoare din Ainengye "® emotional. Alf cercetitori sugereaz ci eve- ‘hat ggt Pt fi pstrate tm memorie de copii decit dupa Cerg Pabili sa vorbeasca despre ele (Nelson, 1992). Ic aetuale folosind condlonarea operant si Creat Prexce n tele, adecvate varsti sugereazk cle posbil ea Mes ‘cum vata supa cat de ‘ural este memoria or? conditionare clasic& invatare bzatl pe asocierea unui stimu reactie cu alt stimul care trezeste: react. conditionare operanta invatare bazata pe intanre sau pedeapss. ee etn aan eee = sib ca ein cvatemae pce ae eet ore be eral tie se supailor sn se deosebease fndt- nc Cp pu conn eam a cna a a Ale copilor mal mari cu excep fapuli kml v exert oo frre CCapitolul§ Dezvottarea cognitivh primi tel ani de vats 144 = aE nu ctpete Bee Keka Bi (SNC) st aparat oto ‘SNC asociat ou ‘sump ‘cu simul newt, Figura 5-1 ‘Tre ctape alo concsinalclasice. durata retinerii Ia sugari este mai scurti. Aceste studi au aritat eX sugarii pelle ‘actiune dupa edteva zile sau siptimani — dacdli se aminteste periodic situaia fn eae 1-0 (Rovee-Collier, 1999), Intr-o serie de experimente efectuate de Carolyn Rovee-Collier (1996, 1999) si sociati sii, sugarii au fost conditionati operant si dea din picioare ca si pond fn migcare juciria suspendata, legatt cu o panglici de o glezni a copilul aritat aceeasi jucirie suspendati dup’ cateva zile sau siptimdni, sugarii fn virsth d= au in rs experiment clase; ugar rata nr ds 6 i, precum ‘el din foografe, care inva ci dc dau din pcre, un ipeare Juctria suspend amis oot abltte chiar dad ura ee imp de pind la dou ptm, Cn juries pus leo, fncepe ui dea din picioare edit ceo ved. Pca tn dann pa ji 5 ae aie de contest ini Inceputurie Stadia 2 Condtionare ‘SNC (simul necondionat)o ascciat SNC determina RN (reacta nacanationst ‘Staal 3: Dupa Copii cipeste Aparat foto, e INC 30 (simul ‘condiiona) Stimutl novtu (aparatu Cand tis dou pan la 6 fun au repetat dal din picioare, chiar dacs su mai aveau jucrialegatt de lez, Cind au viz tele uci, sugar au dat din picioare mai mult decdt inant conditionae, ceea ce arati ci recunoasterea jucilor a declangat o amintre a prime’ lor experiente cu acest” = Toto sarcn similar, sugariteeva mal mara fost On dition si apese pe o pedal ca si faci un tren miniatura cireule pe sn, Durata pistrri reactiet conditions a cut cu varsa, de la dou zile in cazul sugailr de dows ni la 13 siptimani in eazulcopiilor de 18 luni (Hantshom etal., 1998; Rovee-Collier, 1996, 1999), a [La sugari mici, amintirea despre un comportameat da Pare si fie legati in mod specific de indiciul initial. Copiii i varstd de 2-6 luni au repetat comportamentul invaat mama dnd au vizut juciria initiald saw trenul initial, Copiti d& 9-12 luni ins au incereat compertamentul cu un alt daci nu trecuseré mai mult de dou siptimani de la cond tionare (Rovee-Collier, 1999). ‘Contextul familiar poate imbunitati reactualizarea cind © amintre a slibit. Copii n vsti de 3,9 si respect 12 un au putut si recunoase la fneeputjucieia sau tren its context diferit de cel fn care fusesera conditionai, dar ma dup interval lng Reamintien nonverbal pero pot inermedial expuneilor seu Ia simul inal, Poste {ntretine o amintire de la inceputel pruncit si pal 1 (Rovee-Collier, 1999). aa sinun cercetitor de mar din domenul memories pue la nda fem emcee en etn peer anal aoa intro perspectiva evolutionist asupra dezvoltirii, capaci Gnd pt tndeplni rola ule tn aaptaea la media, Canale net spective puri evidentite de sugar care dau din picioare casi cil eo jie sspendat na sunt denice cu amines expli «un wan adult Cu pvr a anit evenimete cores Peal corel este 0 perioall cu mati schimbisi gi exe improbabil ca inipiriea & trates wi pea mol inp, Ass pot onl dine ele shi nS amines evenimentlesurente fn prunciaTor (Nelson, ft fetlerin ext atl neler asp cence ca 39 No aves me npr le se Abordarea psihometrica: testarea dezvolt&rii si a inteligentei esi nu exist un consens stiintific clar cu privire la definireainteligenei (Stemberg al, 2005), majoritatea specialistilor sunt de acord ci un comportament inteligent ce orientat spre scop Si adaptativ: urmireste adaptarea la cireumstantele si conditile seat Inteligenta, asa cum este ea infeleasi in mod curent, le permite oamenilor si camuleze cunostine, si si le aminteasea gi si le foloseasci, si injeleag concepte $i reat sisi rezolve probleme cotidiene. ‘Natura exacti a inteligentei a fost subiect de disput timp de multi ani, la fel si ‘nodul cel mai bun de @ 0 misura, Miscarea moderna de testare a intligentei a debutat Ie fnceputul secolului XX, eid administratorii ycolari din Paris i-au cerut psihologului Alfed Binet si conceapi o modalitate de 2- identifica pe acei copii care nu fac fat rnuncit scolare si au nevoie de instruire special. Testul creat de Binet si de colegul cestuia, Theodore Simon, a fost precursorul testelor psihometrice care coteazit numeric inteligent. ‘Obictivele testi psihometrice constau in misurarea cantitativa a factorilor despre care se considera aledtuiese inteligenta (cum ar i comprehensiunes si rafionarea) $i in formularea de predictii, pe baza rezultatelor acestei misurisi, cu privire la perfor- ‘mantle viitoare (cum arf ezultatele scolare). Testele de 1Q (coeficient de inteigent) consau fn fntebisi sau sarcini care ar trebui si arate in ce masuri are 0 persoand abilttite masurate, prin compararea performanfei persoanei cu normele stabilite cu ‘ute grupului mare de indivizitestati care a alcdtuit esantionul de standardizare. La copii de varsti scolar, scorurile la testele de inteligenti pot oferi predictit corecte si de incredere cu. privire la rezultatele scolare, dup cum vom vedea ‘pitolul 9, Testarea sugailor ga copiilor mici ins e altceva. Cum sugarii nu ne pot ‘pune ce sti si cum glindese, cea mai evidenti cale de a le estima inteligenta este rl a cee ce pot face, Dar cn un ugar ape zmaitores,¢ sgreu de spus ‘acinus cum, mare chef 0 fad, ns i seam ce se ate din paren Jui sau oar sa pierdut interesul. Testarea sugarilor si a copiilor de varsta invatarii mersului Des ste patio i emisoure nliget suger, stare densi lr *Rhitive este posibild, Testele de dezvoltare compari performanta sugarului la 0 no pe bara oservatilorasupra a een ce face un numa mare de sugar i cop mci la 0 anu Vist suse Hey Szetela cot ei, 1,198, )aleiniese un test de devolar foloi la scark lrg, concepot pent a evalua Scie vse cupine feo Tun 3% an Scorurile obit a Bayley ara cle fore, puntele sabe competatele copia ecare din ele cin sectoare Putotl sa... 4 Compara cele 988 ‘abort importante ae Stu dezvolil cognitive # sae Idontiicay oblectivlo? 4 Dat exemple do condijonare clic si ‘operat ga prezentat rezuiatle studilor de ‘onaionare operant tu piv la memoria suger? > Report Se poste maura inteigents sugatlr sia copilor de varsta ‘nti mersull scum poste fa imburatagta? comportament inteligent Gomportamentoentat spre ‘s00p #adaptativ in contextul ‘Sreumetantlo sl conatilor de vats teste do 10 (cooficient de intoligenta) Teste painomatrice ‘are umireco 88 masoare Inteigerta compara performanta persoanel estate cu norma tandardizato teste de dezvoltare Tost pit metic care comparh perfor ‘sugar ini-o sore de sarin noe arta cu normele standardzate pent ‘numite vist, ‘Scale Bayley do dezvottare sugarul gt copii mi Te Standardizat pervu dezvotare rest pated motore a sugarior si 8 copilor mi Capito 5 Dezvoltarea cognitva Th prim tre ani de vat 143 Ale dezvoltiit: cognity, al limbajulul, motor, soeiovafectiv $i al comportamenyy

    S-ar putea să vă placă și