Pentru a va usura invatarea, pe marginea fiecarei pagini am plasat o serie de simboluri grafice, Acestea vor indica diverse genuri de exercitii sau sectiunile de gramatica, fiindu-va astfel mai ‘ugor sa le localizati sau sa le recapitulat oe Pe marginea paginilor veti intdlni urmatoarele semne: Jn dreptul acestui semn, textul cules cu litere inclinate puncteazd nofiunile gramaticale $i de vocabular care sunt nou introduse fn lectia respectivd. Exercitiu pentru verificarea materialului lexical si gramatical insusit Cuvinte noi Textul care urmeaza dupa semnul ,.>” tiparit cu rosu (care nu se vede in cazul folosiri filtrului osu) arata c& exercifiul trebuie rezolvat conform indicatiei, de exemplu, completarea unui text sau traducerea unei propoziti. In final, o remarca. La radio gi televizor auziti adesea conversatii sau cAntece in limba engleza. Uneori pronuntia acestora difera de ceea ce va propunem noi in cadrul lectiilor. Aceasta se intimplé deoarece exista diferente de pronuntie intre engleza vorbita in Marea Britanic, in SUA sicea din Australia,LECTIA 1 — PARTEA iNTAI Cititi cu atenfie transerierea fonetica, tiparita cu rosu, aflata in paranteze drepte. Pentru sunetele care nu existé in limba romana, folosim semne speciale: shopping street ~strada cu magazine shopping >[sopin'®] — cumparaturi Complexul de sunete a corespunde sunetelor similare din limba romana, dar ,g” se aude slab, ca in cuvantul romanesc lung”. In cuvintele din limba engleza formate din mai multe silabe, una dintre silabe este accentuata. In transcrierea fonetica, vocala scrisa cu litera ‘ngrosaté semnaleaza silaba accentuata: > [sopin'*] shop 1 ~ magazin, pravalie ‘Semnul{o] este un ,o” scurt. Se rosteste 0” cu deschiderea gurii ca pentru wa”: > [sop] street >[sti:t] ~strada Consoana [r] din limba engleza difera de ,r"-ul roménesc. Rostii x” fra sé atingefi cerul gurii cu limba i fird vibrarea limbii, Astfel, obfineti un [strit] railway station ~ gard, statie railway >[reil"ei] ~ calle ferata Semnul fonetic {"] indica litera ,w” care, de obicei, nu se pronunta. In cazurile in care se pronunta, rotunjim gura ca pentru ,u” gi spunem ..v” >{reil¥e/] station >[steisn| —statie Semnul fonetic(i] indica un sunet moale, asemanator grupului de vocale ~iu”,,e8",,ei” din limba roménd. Se pronunf ca primul sunet din cuvintele: site, ea” > [stein] church tower —tum de biserica church >[tsats] — biserica Sunetul notat prin{ ts] este 0 consoana asemanatoare cu ,c(i)", ,o(€)”, .cere, zece” din limba roména. In limba engleza ins sunetul [ts] poate fi urmat direct de orice vocala, fara 2 mai fi nevoie de un ,.” sau ,i” intermediar. Sunetul [4:] se pronunga ca ,” lung. Sermnul('] (rridicat) indica un care se aude foarte slab: >{s"ts] tower > [tava tum Diftongul[au] se pronunta la fel ca gi in limba romana: ,dau, sau”. Sunetul [a] este neaccentuat, scurt, La sférgitul cuvantului,,”-ul se pronunta doar daca este urmat de un alt cuvant: > [taua'] street door ~ugl care da a strada door >[do:) ug Sunetul (o:] este un 0” lung ca in interjectia din limba romana 00!” >[do:'] sour ua LLL LEAL REY LOU hensFolosindu-va de sistemul de transcriere fonetic& descris anterior, familiarizati-va cu pronuntia corecta ‘a urmatoarelor cuvinte: shopping ~ cuparatur > soni shop = magazin > [sop] sweet = sada > [seit] railway ~ cal ferata > [rete train = ten > {tein} station ~ safe >{ stein] church ~ biserica >t] tower = tum > [1a house ~ casa > [haus] oor = usa > [90:4 = Citfcu voce tare urmitoarele expresi in limba englezt a church tower > [sitgtaua"] > tum de biserica = railway station > [rele stesan] > gata sate shopping street > [sopin sri} > strada cu magazine street door > [str do“) > upd care dain stad ‘Sa exersim noile cuvinte; fiti atenti la pronuntie gi sensul lor in limba romana: : shopping > [sopin'®] ~ cumparaturi Ss shop > [sop] ‘= magazin’ set > [sity ~ sada railway > [reel] ~ cale ferata train > [wein} = tren station > [steigan] = static ‘church > [isis] — biserica tower > ftaua'] tum house > [haus] casa door > [40:1 usa In limba englezd, inaintea cuvantului care defineste un lucru sau 0 notiune (adicé, inaintea unui substantiv) sé un articol. Articolul nehotarat a se afla inaintea cuvintelor care definesc lucruri sau nofini despre care vorbim la modul general. Corespunde articolelor: wn, 0, dar de multe ori nici mu se traduce in limba roménd. Atunci cid ne referim la un anumit lucru, folosim inaintea substantivuud articolul hotarét the.Articolul hotardt the se pronunta =" cu limba intre dinfi. Pronunfati 2" de cdteva ori. Acum, usor, cu gura intredeschisé, pronuntati cu limba intre ding, reragdnd limba in momentul in care s-a produs sunetul Sunet sonor: pundnd degetele pe gat, veti simti vibratiile corzilor vocale. sy, Acest sunet nu existé in limba roménd |» , se pronunta ca [cesta este un Articol Pronuntia Tipul articolului a fa] >D"] vocala scurta nehotarat the limba intre dinti Exersafi cuvintele in limba englezA folosind articolul: ashop > [8 sop] the shop > (D*a sop] astreet > Lastri) the street > [Dstt] atrain > [8 trein] the train > [D'a tein] astation > (8 steisan) the station > [D% steisan] a church > [a tgats] the church > [D7arsac's] atower > [a taua') the tower > (D9 taua'] ahouse > (A havs] the house > [D's haus] a door > [ado] the door > [Da do) ‘Acum intr-o alta ordine: the door > (D¥a do.) station > [asteisin} a house > [8 haus} the church. > (Dat the station > [Dt steisin] atrain > [aren] atower > [a tau] shop > [asop] the train > [Da trein} the house > [Dia haus} the shop > [D’a sop] the street > [Da stri:t] astreet > [a sti] the tower > [De tau] achurch > [a tsa] door > [ado] SA repetiim inca o data cuvintele, dar intr-o alta ordine, impreund cu traducerea, Pronunfati cu voce tare urmatoarele cuvinte: the house > (Dt haus] ~ casa station > [Asteistn] — ostatie a door > [a dor] = ousa the tower > [Dia tauat] = tumthe shop atrain a church, the street ahouse the train a shop the station atower the church the door astreet tase >laven| >latsats] >[D‘a strit] >[ahaus} >[D’atrein) >[asop] >[D’steisan] >[ataua') >[Déatsar'ts] >(D'a dor} > [a strict] = magazinul = un tren = o biserica ~ strada = ocasa = trenul = un magazin ~ statia = wn tum ~ biserica = usa ostrada Ai repetat de mai multe ori cuvintele noi deci, probabil deja le-afi invatat. Incercati sa traduceti in limba engleza: casa usa un magazin statia > ahouse > the door >a shop > the station > [a haus) >[D*a do] >[@ sop] > [DA steisan]> achurch >jsmuliss casa > the house > [Da haus] ostrada > astreet > [asin] turnul > the tower > [De tau usd > adoor > [ado] ‘magazinul > the shop > [D’asop] un tren >atrain > [atrein] biserica > the church > [Da tsa] un turn > atower > [ataue'] strada > the street > [Diastrict] o statie >a station > [Asteisin] trenul > the train > [D*atrein} turnul de biserica > the church tower > [Dra tsttts tava") usa dinspre strada > the street door > [Dra strit do: strada cu magazine > the shopping street > [D’a sopin'® str] gara Tar acum vorn invata cateva verbe. Cu ajutorul lor putem forma deja propozitii simple: > the railway station > [D’aceileistesan) Verbul este partea de vorbire care exprimd o actiune, 0 intémplare, ca de exemplu: a vizita, a deschide etc. in limba englezd, cénd verbul nu este conjugat (cénd inaintea lui nu apar pronumele personale eu, tu, el, ni etc), verbul este la modul infinitiv si este precedat de particula to (tu). In d, infinitivul este indicat de particula a, ca de exemplu: a vedea, a intra etc limba romén« Exersa{i cu voce tare pronuntia urmatoarelor verbe, cu ajutorul transcrierii fonetice: tosee > [ust avedea tose > [tsi] to visit > [tu vizit] —avizita, amerge la to visit > (tu vit] toopen > [tu upn] — —adeschide, adesface to open > [tu dupa] toenter > (tuenta’] intra toenter > {rwenta"] Sa le repetim acum intr-o ordine diferita: to visit > (tu vizt) ~avizita, a merge la to visit > [tu vizit] toopen > [tu Aupn} adeschide, adesface to open > [tu dup] tose > [tu si] avedea to see > [ust] toenter > [wenta] © ~aintra to enter > [tu enti] 2 6In urmatorul exercitiu veti intdlni verbele nou invatate impreuna cu substantivele. Cititi cu voce tare cexpresiile si reinetitraducerea acestora: to see the train > [iu si: D’a tein} ~ a vedea trenul to visit the station > [tu vizit D4 steisn] ~ a vizita statia to enter the house > [tu enti D8 haus] ~ a intra in casa to open the door > [tw fupn D’a do:'] ~ a deschide usa to enter a shop > [tu enta a sop] =a intra intr-un magazin to see the street > [tu si: D’a stri:t] ~ a vedea strada to open the door > [tu dupn Déa do) — a deschide usa to visit a tower > [tu vizit a taua"] = avizita un turn Ati reusit sé invatati cuvintele? Cu urmatorul exercitiu putefi verifica acest lucru, Traducefi in limba ‘engleza urmatoarele expresii, incercdnd sa le pronun{ati eat mai corect: a intra tntr-o biserica > [tu enta a tsa'ts] > toenter a church a deschide usa > [tu dupn D’8 do:'] > to open the door a vedea turnul > [tu si: D’e tava’) > to see the tower ‘a merge la magazin > [tu vizit D’a sop] > to visit the shop a intra in static > [tu enta® D’a steisan] > to enter the station a vedea 0 casi > [tu si: a haus} > to see a house a vedea strada > [tu si: D’a stri:t] > to see the street in limba englezd, cand un verb este conjugat, este precedat de pronume personale ca de exemplu: eu, tu, noi, voi etc. Sa invatam céteva pronume personale in limba engleza Atentie: in limba englecd you inseamnd si tu, si dumneavoastea, si voi. 8 1 > [ai] seu L >fai) you > [iu] —tu, dumneavoastra you >t] we >[id = noi we atid] you > [ie] ~ dumneavoastra, voi you >tiu} = they > [Drei], ~ei, ele they >[D’ei]in limba engleza, avem nevoie de cuvinte ca: often >Lofian, oft} = des always >[o:lerz] — fntotdeauna every day >[evei dei] ~ in fiecare 2i every morning >[evei mo:nia!s] ~ in fiecare dimineaya seldom >[seldam) -nr a repetim incl o data: . des > [oftan, of] = often intotdeauna >[o:lei2] ~ always 4 in fiecare zi >[evridei) every day ‘ in fiecare dimineata >[evri mor'nin'®] ~ every morning = seldom > [seldam] pronumele personal, pe cdnd expresiile ,every day, every morning” stau la inceputul sau la sfargitul propozitiei. ‘Acum vorn construi céteva propozitii simple. Fifi atenti la pronuntie: often enter the church. > [ai ofn enti D% tsa'ts] __— (Eu) intru des in biseric’, They seldom visit > [DPei seldaim vizit — Bi viziteaza rar the tower. Da taua’] tum We always see the train, > [Yi o:lYeiz si: D'a trein] —_ — Vedem intotdeauma trenul, You open the door every day. > [/u: apn D4 do" evri def] ~ (Tu) deschizi uga in fiecare 2. Exersafi cuvintele noi: Refinett: in limba roménd, (de obicei) nu folosim inaintea verbului pronumele personal, ceea ce nu schimba sensul, de exemplu: eu vad'= vad. fn limba englezd, insd, este obligatoriu si indicdm prin-un ronume personal persoana care desfisoard aciunea; de exemplu: I see. E (eu) vad > see >fai si] (tu) deschizi > you open >Liu: dupn] (noi) intra > weenter > [is enta’] (Gi, ele) viziteaza > they visit >{Diei vii](noi) vizitam (Ci, ele) intra (cu) deschid (tu) vezi > we visit > they enter > Topen > you see >is vizit) >[Déei ent] > [al Bupn] > Liu: si] Ke ‘Nu uitati! Cuvantul I” se serie intotdeauna cu litera mare. ‘Acum si aplicdm cele invatate. Traduceti urmiatoarele propozi Folosiifiltrul rogu: (Noi) intotdeauna vedern ‘tumnul, (Eu) intru in magazin in fiecare zi. (Tu) vezi statia in fiecare imineata. Viziteaza rar biserica, (Eu) deschid intotdicauna usa (Voi) intrati des in casa. (Bi) vad strada in fiecare zi. > [is onMerz sic Da tau] > [ai ent D'a sop evri dei) > Liu: si: D*8 ste/gn evri mo-'nin'®)] > [D'ei seldam vizit D¥a tsa:tts] > [ai o:l¥eiz Aupn D*3 do:") > [iu off enti D2 haus) > [Déef si: Da stri:t evri der) > We always see the tower. > Lenter the shop every day. > You see the station every morning. > They seldom visit the church. > Lalways open the door. > You often enter the house. > They see the street every day. KP Consortia ¢ traduce in limba engleza prin ,and” [End]. [E] este 0 vocala care nu are corespondent in limba romana, Se situeazi intre ,,¢” gia”. Se rosteste ,e” cu deschiderea gurii ca pentru a”. Acum putem forma deja propozitii mai lungi. Cititi-le cu voce tare: ‘We often enter the railway station and I see the train, You always open the door and Ienter the house. > {Sis off entaf Da reil*ei steisin End ai si: "4 trein] > [iu: o:etz dupn Da dost End ai enta’ D'a haus] = (Noi) intram des in gara ssieu vad trenul, = (Tu) deschizi intotdeauna usa gi eu intru in casa, din limba roména in limba engleza.LECTIA 1 — PARTEA A DOUA In continuare, vom invaja expresii si cuvinte noi: entrance > [entrans] = intrare i Sancta” alt in sla neaccentuts se promuna ca um "seu; > [entrans} | fear] > [ka:'] — magina, automobil Semnul [2:] se pronunfé ca un ,a" lung la fel ca in cuvéntul roimanese mare”, Sunetul ,x" aflat Ia sfarsitul cuvantului se pronunté doar atunci cénd acesta este urmat de un alt cuvant care incepe cu o vocala, in rest nu se pronunga: > [ka:"] bus > [bas] —autobuz In cele mai multe cazuri,u” se pronunfa a” scurt: > (bas) woman, > ['unan} — femeie Fifi atent la prima silabi accentuata: > [Suman] side-walk > [saiid"o:k] = trotuar I Acesta este un cuvant american, Accentul cade pe prima silaba, de aceea _a"-ul de La sfarsitul cuvdntului nu se pronunta: > [sa:id%o:k}. building > [bildin®] ~cladire Se accentueaza prima silaba: > [bildin'=)] Sunetul ,.g” de la sfasitul cuvantului nu se pronunta, iar ,n"-ul premergator este mai lung si mai moale: > [bildin'=), i t i | i the apartment > [D'iapa:‘tmant] — apartamentul Si acesta este un cuvant american, Accentul cade pe silaba a doua. Daca substantivul pronuntat incepe cu o vocala, de exemplu [apa:‘tmant] ” care fl precede se pronunti [D'i] La fel, in locul se aflé an” [4n] pentru a fi usurata pronuntia. atunci articolul ,, articolului nehot > [fn apa:tmnant} boy > [boi] —baiat 10ape Citi cu atentie transcrierea foneticd a noului set de cuvinte: the entrance > [D entrans] the car > [D¥aka:'] the bus > [Dtabas) the woman > [D¥a*uman) a side-walk > [a saidork] a building > [a bildin'=)] an apartment > [an apar'tmant) a boy > [aboi] Sa repetém acum cuvintele noi traducerea lor in limba roméi entrance > [entrans] car > (ke bus > [bas] woman > [Yuman) side-walk > [said’o:k] building > [bildin'#] apartment > [apa:'tmant] boy > [boi] Citi cu voce tare urmatoarele propozitii in limba engleza: see a car. > [aisi: ka] You often enter the building. > [iu: ofm enta D’abildin'®) They always visit > [D'el o:leiz vizit ‘the woman, D'a Yuman] I seldom see the bus. > [ai seldam si: D% bas] We see the boy every day. > [: si: D®a boi evri dei) ‘You enter the apartment > [iu: enta’ D4i apa:‘tmant every morning. evti mo'nin'®) I see the side-walk, > [ai sic Da saidYo:k] They see the entrance. > (Dei si: D4 entrans] u ~ intrarea ~ masina, automobilul ~~ autobuzul —femeia ~ un trotuar =o cladire un apartament un baiat tr-0 alté ordine; aveti grijé sd va insusiti corect pronuntia gi ~ intrare ~ magina, automobil — autobuz —femeie ~ trotuar = cladire apartament ~ baiat ~ (Bu) vad o maging, ~ (Tu) intr des in claire. ~ Ei intotdeauna fi fac vizite femeii. 2 ~ (Bu) vad rar autobuzul. — (Noi) vedem baiatul in fiecare zi. = (Tu) intri in apartament in fiecare dimineata. ~~ Eu) vad trotuarul. ~ Bi vad intrarea, .Acum urmeaza edteva verbe noi, Fifi atenfi la pronuntia corecta: B towalk > [tu Mook] ase plimba, a merge pe jos [ to go > (tu eau) ~amerge , to have > [twhEv) ~aavea to look > [tu luk] ~a se uita, a privi to drive > [twdraiv] =a conduce to g0 to > [tu gau tu) —amerge la to look at > (tu luk Et] ase uita, aprivi la ceva Nu uitati! in limba engleza folosim cuvantul ,to": 1. Daca preceda verbul la infinitiv. 2. Pentruadesemna migcarea intr-o anumita directie (la, spre, catre). Cititi cu voce tare urmatoarele propoziti: Toften drive a car > [ai ofn draiv a ka] ~ (Eu) conduc des magina. We always go tothe house. > [Yi oil"eiz gau uw ~ (Noi) intotdeauna mergem 1D’ haus] pana acasa. They have an apartment, «> (D'e/ hEv anapa‘tmant] —~ Bj au un apartament. You seldom look at > [u: seldam luk Et ~ Privesti rar trotuarul the side-walk. Da said*o-k] Thave a car. > [av hEv a kas] — Am o magina. We look at the building > [Vis luk Et D% bildin'® Ne uitam Ja oladire in every day. evri def] fiecare zi. {ata gicelelalte pronume personale: he > (hi:] -el she > (id alLa timpul prezent, dupa pronumele personale he, she, it sau substantivele pe care le inlocuiesc, verbul primeste termina he drives hi: draivz] = el conduce she walks >{si: Yo:ks) ~ ea se plimba Cititi propozitiile de mai jos; incercati s8 le pronunfafi ct mai corect: ‘The woman often drives a car. >{D%a Yuman ofn draive ~ Femeia conduce des aka] magina, She looks at the building. >[si: luks Et D*bildin'® ——_— Ba privegte cladirea every moming. evri mos'nin!] in ficcare dimineata. He sees the car. > [his siz D*a ka) ~ (Bl) vede masina, Terminatia -s se pronunfa[s] dupa consoanele surde (de exemplu p, tka: Tooks >{luks) ‘Terminatia-s aflata dupa consoanele sonore se pronunta 2} drives >[ draivz}. Daca inaintea verbulud to go stau pronumele personale he, she sau it, atunci -s primeste si vocala de legdturd -e. Acesta nu are nici un rol in pronuntie, he goes >{hi: gauz] — elmerge Si verbul to have suferd anumite modificari he has >{hi: hEz] ~elare she has >{ si: hEz] ~eaare Pronunati clar propozifile urmatoare: ‘The woman often goes >{D'AYuman of gauz — Femeia merge des toa shop. twa sop] Ja magazin. The streethas a side-walk’ >{D*Astri:t hezasaid'o:k] — Strada are trotuar. She goes to church isi: gauz tu tats — Ea merge la biserica every day. evri dei] in fiecare zi. [seldom go toa bus station, >{a/seldam gautuabas = (Eu) merg rar a stati steisa] autobuz. He always looks at >fhi: oc¥eiz luks Et ~ El se witd fntotdeauna la the apartment. ‘A fpa:‘tmant] apartament. ‘The church has a tower. >[D'a tyi'tg hEzataus'] ——— Biserica are un turn, The shop has a door. >{D¥a gop hEz a do:"] = Magazinul are 0 usa. We see a boy and a wom: S{ti si: boi End a uman] — — Vedem un baiat gi o femeie. 13Jn expresia to go to church (a merge la biserica), inaintea cuvantului church nu se foloseste articolul. Repetati de cdteva ori urmatoarele propozitii. Veti vedea ca in curdnd le veti invata: Peter often goes to Bucharest. > [pita ofn gauz tu biukarest | He goes by train. bi: gauz bai trein] I When the train enters the station Peter > [en Dia trein enta'z D¥a steisan pita? | looks at the buildings. luks Et D% bildin®z} : He has no car, so he walks. > [his Ez nau ka: sou hi: *o:ks} He visits a church tower. The tower has adoor. > [his vizits @tsa'ts taua" D"a taua" hEz a do:"] He visits the tower and looks at Bucharest, > [his vizits D*8 tauaé End luks Et biucarest] ‘Then he goes to a shop. > (Den hi: gauz tu a sop) in textul de mai sus apar cdteva cuvinte noi, Cititi-le de mai multe ori pentru a le refine: togoby > [tu gau bai) ~ a calatori, a se deplasa cu 7 by train > [bai tein) ~ eu trenul no > [nau] ~ nu, nici un, nici o so > [sau] : ~ astfel, agadar, aga when > [Yen] ~ And, atunei cand He has no car. > (his hEz nau kas"] ~ El nu are masina. 14Semnificatia cuvéntului no este nu sau nici roporitia “He has no car.” o traducem: “Nu are (nici 0) maging. un, nici o si di propozitiel sens negativ. De aceea Daca gasiti cuvinte care va par necunoscute, atunci recititi prima parte a lectei Dupé cum afi putut observa, in cazul cuvantului buildings, pluralul se formeazd prin addugarea unui -s final Aceastd reguld este valabild pentru cele mai multe cuvinte: shop = magazin shops — magazine >{ ops] street — strada streets = strézi >fstr:ts] train ~ tren trains ftreinz] tower ~ tum towers = tumuri —>ftaua'z] car = masind cars masini >{ka‘'z] Pentru pronuntia terminatiei -s sunt valabile aceleasi reguli ca si la verbe. ‘Acum s8 exersim cuvintele noi: Cititi-le cu voce tare gi fii atenti la pronuntie. Veti intdlni aproape toate cuvintele din lecfia 1: ‘turnurile >[D’ taua'z) >the towers el merge >[hi: gauz] >he goes un apartament >[an apa:‘tmant] >an apartiment ca vede >[si: siz] >she sees trotuarul > [Daa saidtock) >the side-walk a se uita, a privila >[tu luk Ej >t0 look at o cladire >[abildin®] >a building a conduce magina >[tu draiv a ka:'] >to drive a car strada cu magazine >[D* sopin!® str:t] >the shopping street nici un autobuz >[nau bas] >no bus apoi merg >[D¥en ai gau) >then I go «a privi turnul [tw luk Et D*a tava] >to look at the tower ‘femeia priveste des >[D*a Yuman ofn luks] >the woman often looks “amerge >[tu gau] >to go biserica >[D¥atga"ts] >the church euam >[aihEv] >T have maginile >[D*a ka:'2] >the cars 1sastfel intotdeauna ua biseriii baiatul © statie de autobuz a vizita casa un tren gi un autobuz vedem in fiecare zi gara > [suu o:l*evz) > (Dratsaty do) > [D’aboi] > [8 bas stein) > [tu vizit D' haus} > [A treinEnd a bas] > [Missi evri dei] > [rele stestn] x0 alwys the chureh door the boy 1 bus station to visit the house a train and a bus we see every day railway station Citifi urmiatoarele cuvinte. Vocalele din fiecare coloana scrise cu litere ingrosate desemneaza acelagi sunet: (il fel we then see enter street entrance she (eA [al train car station apartment they 16 Cai) by side-walk driveRECAPITULAREA LECTIEI i A Reguli gramaticale 12, 13. 14, 15. 16. In limba engleza, articolele stau inaintea substantivelor: a fa] — articol nehotarat the [D*] ~articol hotarat Articolul se schimba inaintea substantivelor care incep cu o vocala: in acest caz a” devine ,an” [8n], iar articolul hotarat ,.the” se pronunfa [Di] abus {abas] fan apartment _[n apa:‘tmant] thecar — [D'aka:'] the entrance [Di entrans) Daca inaintea verbului se afla pronumele ,., you, we, they” sau cuvinte care le inlocuiesc, atunci forma verbului nu se schimba. Isee [aisiq ~euvad wesee [ti i] —noi vedem you see [iu:si:] —tuvezi theysee [D'eisi] ei vad Pronumele personal ,I" —.,eu" se sorie intotdcauna cu litera mare. Daca inaintea verbului se aflé pronumele ,,he” sau she” sau substantive proprii sau comune, atunci verbul primeste terminatia ,-s": she visits si vizits] — ea viziteazi he opens [bis upnz] = el deschide the woman looks (D*a“uman tks] — _ femeia priveste the boy walks [D' boi *a:ks] = baiatul se plimba In cazul verbelor ,,to go” si ,to have” are loc gio alta schimbare, daca sunt precedate -de pronumele ,he” sau ,she”: he goes [hi:giuz] —elmerge she has [sis hEz] —ea are Igo {ai gau] —eumerg Ihave [a/hEv] ~euam . Cuvintele ,often, always, seldom” stau inaintea verbului, in schimb ,every day”, ,every ‘moming” se gisese fe la iceputul, fe la sfryitul propozitel; de exempl: Toften see the boy. ~~ Eu il vad des pe baiat, I see the boy every day. ~ Vad baiatul in fiecare zi. 717. Particula ,to” atunci cand se afla inaintea verbului, indica infinitivul, dar folosit ca prepozitie, inseamna .a, in, spre”. to the hotel = lahotel to see —avedea 1.8, Pluralul substantivelor se formeaza prin adaugarea terminatici ,-s”: a building ~ buildings [bildin's'z] atower towers [taua’z] acar cars [ka] a shop ~ shops {s0ps} B.Promupia 1.9, Daca un cuvant se termina intr-un din consoanele surde, (de exemplu, yk, fp, t") atunei terminafia ,s” se pronunfa {-s}. Daca un cuvént se termin8 intr-o consoana sonora, sau intr-o vocalé, atunei terminatia ,-s" se pronun[-2} () (2 looks {luks] drives [¢raive} walks [Yorks] has [REZ] visits {vizits] opens (aupnz] shops {sons} towers [tawa'z) streets {[strits] cars [xa:'2] lati céteva exemple de consoane sonore gi echivalentele lor surde in cuvinte roménesti. Infelesul difera datorita faptului cd acelasi sunet se pronunté o data sonor, apoi surd. Controlati in care din cazuri vibreaza corzile vocale gi in care cazuri nu vibreaza: b baba P papa v vata £ fata 4 dare t tare & gard © cara 1.10. Dupa cum afi putut observa, existd o mare diferenta inte limba scrisa si cea vorbita. ‘Unele sunete nu se rostesc clar, exceptie facand doar cele din silabele accentuate, Acest. lucru are o mare semnificatie si in pronuntia propozitilor. Vocala silabei accentuate este tiparita ingrogat; de exemplu: [entrans} Alte semne pe care le intdlniti de-a lungul lectiilor: + La pronuntia sunetului ,1” in limba engleza, limba nu vibreazé, iar ,"-ul de la sflrsitul cuvéntului se pronunfa complet, doar in cazul in care este urmat de un cuvint care incepe ct 0 vocald, In transcrierea foneticd am folosit notatia [*] D? Este varianta pe care am folosit-o pentru a nota varianta sonora a grupului ,th” din limba engleza. 18ae oS TEMA PENTRU ACASA 1 Rezolvati si trimiteti pentru verificare urmatoarele exercitii: A ‘Traducei urmatoarele propozitii in limba romana: 1. Loften go by bus. She has no car. So she visits the boy every day. 2 3, 4. Wehave an apartment, 5. He seldom goes to the shopping streets. Traduceti urmatoarele propozitii in limba engleza: 1. Baiatul deschide rar usa, (El se plimba intotdeauna pana la turn. Ai (0) magina. (Eu) merg des cu trenul. we wp (Noi) vedem cladirea, Alegeti raspunsul corect si incercuiti litera corespunzatoare (exista un singur raspuns corect, de exemplu: 1a, 2c etc.) 1. Care este cuvantul la care ultima litera se pronunfa [-z]? side-walks b. shops . stations streets 2. Care este propozitia corecta? a. Toften go and she go. b, He has and she has. ©. We seldom goes and he goes. 4. Took and we looks. 3. Care este propozitia gresita? a. She has an car. b. We have acar. ¢. They have an apartment, d. He has a car. 19LECTIA 2 — PARTEA INTAL Incepem lectia cu setul de cuvinte noi: hotel > [hautel] ~ hotel room: > [rem] — camera window > (4indau} — fereastra restaurant > [restarant] ~ restaurant [restro:nt} traffic > [WEfik] ~ cireulatie bicycle > [baisikl] ~ biciclets school > [sku:l] ~ scoala factory > [fEktari] — fabrica, wzina office > [ofis} ~ birou, oficiu Pronuntia sunetului (£] este 0 vocala care nu are corespondent in limba roména (vezi gi la pagina 9); se situeaz8 inte. Se pronunta ,e" cu gura deschisa larg ca pentru ,a”: > trEfik], >[Ekt ‘Sa repetim cuvintele, dar intr-o alta ordine: school > [sku:l] ~ gooala office > [ofis] — birou, oficiu factory > [flektari) — fabrica, wzina restaurant > [restirant} = restaurant [restro:nt] hotel > [hautel] ~ hotel room > [rum] ~ camera window > [4indau] — fereastra traffic > [wEfik ~ circulagie bicycle > [baisikl] — biciclett 20Adresa: Cll 1-15 Cod 75500 - sect. 4 EUROGO: Secures ia $ profesorului NSTI. EUROPEAN DE CUS PRI CORESPONDENTA Namele prenumele curs: ENGLEZA PENTRU INCEPATORI Adresa Ne. Leck 1 Coa poyat CTT] tocalitten Engleza pentru incepatori lectia 1 ‘A. Traduceti urmitoarele propozitii in limba romana: Obeeratie profesor 1. Loften go by bus, 2. She has no car. 3. So she visits the boy every day. | 4, We have an apartment. | 5, He seldom goes to the shopping streets. | B. Traducefi urmatoarele propozitii in limba engleza: 1. Baiatul deschide rar usa, Ta b94, puller goes He Hoa. 2. (Bl) se plimba intotdeauna pind la tum, « Aulek, 4. (Bu) merg des cu trenul. wv OS. Sy acne: 5. (Noi) vedem clidirea We see the duce “9 ATENTIE ! y VA RUGAM NU UITATI SA ALATURATI UN PLIC TIMBRAT PE NUMELE $I ADRESA DUMNEAVOASTRA!ra corespunzatoare (exist C. Alegeti raspunsul corect si incercuit un singur raspuns corect, de exemplu: 1a, 2c ete.): 1. Careeste cuvantul lacare ultima litera se pronunga(-2]? a. side-walks b. shops Q sation da streets Care este propozitia corecta? a Toften go and she go. e He has and she has. ©. Weseldom goes and he goes. a Hookand we looks. ‘Obeevaile profesor 3. Careeste propozitia gresita? @ She has an car. b. Wehaveacar. c They havean apartment. 4 He has acar. ATENTIE ! VA RUGAM NU UITATI SA ALATURATI UN PLIC TIMBRAT PE NUMELE $I ADRESA DUMNEAVOASTRA! ‘Semnatura profesoraluieAdresa: C.P: 61-15 Cod 75500 - sect. 4 EUROGON, Bucuresti Codul * profesorului RENT EunoPOIOV De CIT PRN CORESPONOENTA ‘Numele si prenumele curs: ENGLEZA PENTRU INCEPATORL Adresa Nr. Lectiet: 2 cod poytat CL) te Nomiral crsanal Engleza pentru incepatori lectia 2 ‘A. Traduceti urmiitoarele propozitii in limba romana: Stearic 1, Is he near the railway station? 2. No, he always goes by bus. 3. The driver waits for Peter every morning. “4.He also likes to speak to Barbara 5. There's a good restaurant in the hotel. 6. [walk to work every day. B, Traduceti urmatoarele propozitii in limba engleza: 1. Ea merge des seara Ja restaurant. She, destoubarT rn Hhe evering| 2. Vedem gara in fiecare i 4 ATENTIE ! VA RUGAM NU UITATI SA ALATURATI UN PLIC TIMBRAT PE NUMELE SI ADRESA DUMNEAVOASTRA!‘Dhsenvatile profesorale 5, Cunose cladirea alba, 1. like to, I, drive, car, a fe olhie Ocak. 2. the driver, often, speak to, we We offer. 3. by cay, she, goes, every day, to work She...g 9h. 7% woth © 4, has, windows, the building, five Je ‘Semniitara profesoralul ATENTIE ! VA'RUGAM NU UITATI SA ALATURATI UN PLIC TIMBRAT PE NUMELE $I ADRESA DUMNEAVOASTRA!‘Acum va propunem urmatorul exercitiu. Cititi cu voce tare cuvintele de mai jos: factory > (WEktari) ~ fabrica, uzina room, > [rem] ~ camer’ window > [Yindau} — fereastré traffic > [wEfik) ~ circulatie restaurant > [restarant] ~ restaurant office > [otis] = birou, offciu school > [sku:l] = scoala hotel > [hautel] = hotel bicycle > [baisikl) ~ bicicleta $a introducem cuvintele noi in propozitii. Cititi-le cu voce tare $i verificati-va pronuntia: We seldom go to the factory. > [: seldam gau tu D*a — Mergem rar in fabrica. ‘sEkari) ‘The room has a window. >[D' rum hEzaindau] — — Camera are o fereastra. Ihave a bicycle. > [av hE a baisiki] — Amo bicicleta, We see-the traffic. > [is sis D¥a wEfik] = Vedem circulatia. He sees a hotel, > [hic sixz& hautel] — El vede un hotel. ‘A school and an office, > [a skurl End an offs) = O scoala si un birou. You seldom go toa > [ius seldam gu tu a — Mergi rar la restaurant. restaurant. restarant] Cu urmatorul exercitiu putefi verifica daca v-ati insugit cuvintele noi. Traduceti urmatoarele cuvinte din limba romana in limba engleza: fabrica, uzind > factory > [fktari) camera > room > [sum] fereastra > window >(indau) circulatie > traffic > [WES] restaurant > restaurant > [restérant] birou, offciu > office >[ofis} scoala > school >[skucl] hotel > hotel > [hautel] bicicleta > bicycle > [baisikt] atSPC avesta este” sau ace este is lit) Cititi unmatoarele propoziti si urmariti traducerea lor: Itis an office. >fitizan offs] — Acesta este un birou. Itisa hotel >[itiza hautel} ~ Acesta este un hotel. Itisa station, > [itiz a steisan] — Aceasta este 0 static. Urmeaza alte cuvinte noi: in >tin] —in, Ja, inauntrul near >[nia!] ~ aproape, in preajma, aproape de, tanga also >{olsau] si, de asemenea not >[not] nu “este, se afl, exista” se traduce fn limba engleza prin: there is{D*e4" iz) Incepem propozitia cu aceasta constructie cand vrem si exprimam cA ‘ceva este, existi. Propozitia este completa daca réspunde la intrebarea unde?” Inaintea substantivului sta articolul ,,a”, iar inaintea adverbului de loc sta artcolul the”. Cititi urmatoarele propoziti in limba engleza. Fiti atenti la sensul lor: There is a bicycle in >[DFea" iz & baisikl in — Este o bicicleta in casa, the house. 1D haus) ‘There is an entrance > [Deal iz an entrans ~ Este o intrare in the building. in D*4 bildin'®) in cladire. ‘There is a factory near + >[D*eat iz a fktari nia? ~ In apropierea stati se afla the station. ‘D’a stefgan] © fabrica, In mod curent, expresa itis se prescurteaza i'sLits], tot astfl si expresia there is: there’s{D*e87]. lata cdteva exemple: It's a restaurant. [its a restarant] — Acesta este un restaurant. It’s an office, >[its an ofis] — Acesta este un birou, ‘There’s a school near >[Drea'z a sku:l niar — Este o scoala in vecinatatea the station. Da steisin] statiei There’s a window in >[D¥et'z a Yindau in — Este o fereaistra in camera. ‘the room. Dv rum} 2In urmatoarele propozitii veti regasi cuvintele si expresiile noi. Cititi propozitile, fiind atengi la pronuntie: There’s a hotel near > [Dea 4 hautel nia" ~ Este un hotel in the station, D‘a stefsin} apropierea static You also see the car. > Liv: olsdu si: & ka:*] ~ Situ vezi masina, It’s not a school. > fits not a sku:l) ~ Aceasta nu este o scoala. There’s a boy in the house. > [D'ea"z a boi in — Este un baiat in casa, Dat haus) Sin urmatoarele propoziti vet intdlni cAteva dintre cuvintele noi. Citi propoziiile in limba romana si incercafi sa le traduceti in limba engleza: Este o bicicleta in clidire, > There's a bicicle > [Déeat baisikl in the building. in D’a bildin'®] Ti vad des pe baieti. > often see the boys. > [ai ofn si: D¥a boiz} Mergem intotdeauna > We always go near > [Yi: olMeiz gau nia? jn apropierea scolii. the school Dea sku:) Sica o viziteazd im fiecare zi > She also visits the woman > [si: Alsdu vizits D4 Yuman, pe femeie. every day. everi def] Cladirea nu este un oficiu. > The building is not > (D*% bildin'® iz not an office, an ofis] Acum veti invita toate formele conjugate ale verbului a fi- to be [tu bi:]: Tam = —eu sunt > [ai Em) Tam > [ai Em] you are —tu esti, dumneavoastra sunteti > peat youare > (iu; a] heis el este his iz] he is > [hit iz] sheis —eaeste > [pis iz] she is > [sisi] itis —acesta, asta este (genul neutru) > [itiz] itis > (itiz] weare noi suntem > [iat] wear > [ia] you are — voi sunteti, dumneavoastré sunteti > [ju: a") youare > [ju: a] they are ei sunt >(Deeia") —theyare > [DFefar']Jam inthe house. > [a/ Em in D*a haus] You are aboy. > [iu a:*Aboi] — Bu sunt in casa, Tu esti baiat. Mi He is near the door. > [hi: iz She is in the street. > (si: iz in D* stri:t] —Eleste linga usd. — Ba este pe strada. Itisacar, > [itiza kav] ~ Aceasta este 0 masind. We are in the building > (‘ica in D% bildin!®] ——_— Noi suntem in cladire, ‘You are in Bucharest. —=—> [us ar“in b/ucarest] — Sunteti in Bucuresti. They are boys. > [Dei a: boiz] — Ei sunt bei. “Traduceti in limba engleza urmatoarele propozifii. Nu uitafi sd folositi pronumele personal, deoarece ‘n limba engleza pronumete nu se omite: Eleste in camera. > He is in the room, (Noi) suntem in apropierea gcoli. > We are near the school (Eu) sunt in birou, > Lam in the office Suntefi la Bucuresti. > You are in Bucharest. Ea este 0 femeie. > She is a woman. Bi sunt pe strada. > They are in the street 4Aceasta este o static, > I is a station, Esti aproape de state. > You are near the station. Sicelelalte forme ale verbului to be asemandtor lui itis, se pot prescurta lam -tm > [aim] you are = you're > [iua] she is ~ she’s > [siz] he is > [hicz] itis > [is] weare > [a] you are > [iva] they are > [Der] ‘Traduceti urmatoarele propozitii folosind formele prescurtate: Eleste in camera, > He's in the room. Suntem in apropierea geoli. > We're near the school. Sunt in birou, >I'm in the office, Sunteti la Bucuresti. > You're in Bucharest. Eacste o femeie, > She's a woman. Ei sunt in strada, > They're in the street. Bi sunt in strada, > They're in the street. Aceasta este 0 static. > Itisa station. Esti aproape de static. > You are near the station. ‘Acum sa invatm cdteva verbe noi:. to work > [tw %ar] ~alucra to get > [tw get] a primi, a obtine to know > [tu mau] —asti, a cunoagte to wait > [tu eit) a astepta to speak > [tu spick] a vorbi to like > [tu ak ~ ai) plicea, a indragi Jar acum vom folosi aceste verbe in propozitii. Completati propozitiile in limba engleza cu verbele care lipsesc. Folositifiltral rosu: Es fntotdeauna obtine o camera la hotel. — She always >gets [gets] a room in the hotel. El asteaptt des in apropierea gcoli — He often >waits [its] near the school. Vorbesc rar. — I seldom >speak [spi:k]. Lucrii la Predeal. — We >work {*%:"k] in Predeal, Lore place femeia. = They >tike [la‘k] the woman, 25Unmatoarele expresii se folosesc destul de des: to work atin > [tu 8ick Evin] a lucra la to wait for > [tu Heit fo: = a astepta pe cineva, ceva to speak to > {tu spick] a vorbi cu cineva to like to > [tu lak tu) placea sa facd cova Completati verbele care lipsesc din textul in limba engleza: Ii place $4 mearga la Bucuresti. = She alikes to [laiks tu] go to Bucharest. Asteptim intotdeauna autobuzul. — We always >vait for (Yet fo] the bus. Lucreaza in birou, = He >works in {aks in] the office: in exercitiul urmitor, exersafi-va ined o data pronunfia si traducerea: to work in a factory [tu Mak in a FEKtari] — a lucra intro fabrica to get a bicycle >(tu get a baisikl] ~ a primi bicicleta to like to speak > [tu lak tu spick] — ari placea s8 vorbeasca to wait for a bus >[t eit fo:' bas) — a agtepta un autobuz to speak to a boy >[tu spick tu a boi] =a vorbi cu un baat to know the entrance > [tu nau D4 entrans) — a cunoaste intrarea ‘Traduceti in limba engleza propozitiile de mai jos. La sfarsit, nu uitati si va verificati traducerea gi pronuntia: : El merge des la hotel > He often goes to the hotel, >[hi of gauz tu D4 hautel] Else afla in camera. > He is in the room. [his iz in D’@ ruc) a se uitd rar a masini > She seldom looks at > [sis seldam luks Et the cats, D¥ ka‘'z] Vorbese ou baiatul > L speak to the boy > [al spisk tu D¥a bof evri in ficcare dimineata. every morning. mo-‘nin!®} Intotdeatina primim camera, > We always get the room, > [*%:o: Iz get D8 rum] El agteapta trenul > He waits for the train >[hi: “ets fo:" Da trein in fiecare zi. every day. evti dei] 26Merg des la biserica. > Fotien gu te chureh > [iar oti gn tu tty] Este aproape de scoala > I's near the schoo! > [its nia! Dea sku:t] Este o fabrica la Buzau. > There is a factory in Buzau. > [D’ea' iz. PEktari in buzau} imi place sa lucrez > Hike to work. > [ai lak tw "8:"K] Si el cunoaste hotelul. > He also knows the hotel. > {his olshu nauz D‘a hautel] ‘$i eu intru in claire > Lalso enter the building > [a/ olsau enta’ D*a bildin'®) in fiecare dimineata. every morning. evri mo:'nin™] Ea merge des cu autobuzul. > She often goes by bus. > [si of gauz bai bas] Unele verbe au aceeasi formd ca si substantivele: to walk > [tu 80k] ase plimba a walk > [ak] 0 plimbare to work > [1 ak] ~alucra work > [Yak] = munca Existd si substantive pe care le formam din verbe: to drive > [tu draiv) ~aconduce river > [draivat] — sofer, conducator auto to speak > [tu spick] =a vorbi a speech, > [aspicts] — vorbire, discurs Cititi urmatoarele propoziti: ‘The driver goes for a walk every day. — Soferul merge la plimbare in fiecare zi. ‘We go to work every moming. — Noi mergem si lucram in fiecare dimineata. ‘There is also a speech. — Este gi um discurs. They speak about everything. — Bi vorbese despre orice, In expresiile to go to work (a merge la munca) sito go to school (a merge la scoala) omitem articolul, ca $i in cazul expresiei to go to church (a merge la biserica). 2lata céteva cuvinte noi: morning > [mornin] ~ dimineata in the morning > Lin D’a mornin) — dimineata (ca perioada de timp) evening > (ivnin®] = seara in the evening > [in D4 ivnin'=)] — seara (ca perioada de timp) red > [red] = rogu white > (ail = alb good > [aud] = bun bad > [bEd] . ore five > [fay] = eine’ two > [tw] = doi there > [Drea] = acolo (cuvantul ,there” este adverb de loc, de aceea se afla la sfarsitul propozitiei) ‘Acum cititi cuvintele invatate anterior, intr-o alta ordine: in the moming > [in D’a mornin) ~ dimineafa (ca perioada de timp) red > [red] = osu five > [fav] = einci good > Laud] bun evening > Livin} ~ sear’ bad >[bEd] -u two p(w) = doi ‘moming >[mo:‘nin!®} — dimineata there > (De) ~ acolo in the evening > [in Di évnin'®] ~ seara (ca perioada de timp) white > [rat] —alb 28Completati propozitile in limba engleza: ‘$i soferul are o masina rosie. ~The driver also has a >red {red] car. Acesta este un discurs bun, = It's a >good [gud] speech. El se plimba des seara, He often walks >in the evening [in D4 ievnin'®], ‘Noi vedem clidirea alba. ~ We see the >white [ait] building, Ea nu este in Bucuresti dimineata, ~ She is not in Bucharest >in the morning [in D*a mo:'nin'#}), Siei au cinci magini. ~~ They also have >five [fv] cars, ‘Vad doi baieti in apropierea scolii. [see Stwo [tu:] boys near the school. Ea este 0 femeie rea, She's a >bad (Ed) woman, Merg des acolo. —Loften go >there [Dea] In exercitjl care urmeaza, cuvintele din limba romana trebuie traduse in limba engleza: inci ferestre > [faiv “indauz] > five windows doua seri > [tu: ievnint2] > two evenings seoala bunt + > (gud skusl] > good schoo! ‘munca grea > [bEd “6K > bad work Tanga tumul rou > (nia D¥a red tau] > near the red tower in magazinal alb >in D*8 “ait sop] > in the white shop nu dimineata > [not in D8 mo:‘nin'®} > not in the morning El este un baiat rau, > [hivz 4 bEd boi} > He's a bad boy. Ea merge des la lucru, > [sis of gauz tu "8% > She often goes to work. bun sirau > [gud End bEd) > good and bad Sieleste in cladirea alba. > [hit iz dlsau in Da > He is also in the white ant bildin'®"] building. nu seara > [not in D’i ivnin'®)} > notin the evening a lucra intr-un birow > [1u*@:%k in an ofis] > to work in an office 29LECTIA 2 - PARTEA A DOUA In aceasta parte a lectiei nu mai introducem materie noua; doar repetim ceea ce am invatat pn acum. ‘Cu ajutorul exercitiului de citire vei vata care este structura unei propoziti in limba engleza. Repetarea permanent a materialului asigura consolidarea cunostintelor, dar si utilizarea lor cu uguringa. ‘Dupa un timp veti observa ca nu mai trebuie sa faceti eforturi pentru a va aminti un cuvant sau topica sunei propoziti Citind cu voce tare, invatati mai mult decat ati crede. ‘Va vetiinsusiti mult mai repede expresiile i constructia propozitici. in acest fel, vetiinvaa lectile din ce in ce mai repede gi mai usor! CCitigiclar, pronuntind edt mai corect urmatorul dialog. Repetayiexercitiul pana cdind nu veti mai face nici o greseala. Dacé nu sunteti siguriin legaturd cu pronuntia unui cuvant, céutati-l in vocabularul de la sfarsitul caietului de curs. Pentru usurarea pronuntiei, am tipért silabele accentuate cu litere ingrosate. Repetati cu voce tare: Barbara: There's a church in the shopping street. Peter: {I know the church. It’s near the railway station, We go there every morning. Mary: 1 often go to school by bus. I know the driver, He likes the traffic in the streets. Tom: 1 go to work by bicycle. I always see Peter. He walks on the side-walk. He goes to school. Mary: Peter likes to go to school. When he enters the building he goes to a room. Then he ‘opens the red window and looks at the boys and girls inthe street. John: He also likes to go to the hotel. He knows five rooms in the hotel. Tom: ‘There’s @ good hotel in Brasov. The hotel has a white entrance. The hotel also has a restaurant; it's a good restaurant, | work there. I like there. | like to work there. I go there in the morning. Barbara: John also likes to go to the restaurant, He goes there every day. Peter: You go to the restaurant every day. John waits for you in the evening. I often see you in the traffic. Mary: We go to school in the evening! 30