terior st esuind in cel mai docil conformism. Tn afara celor amintifi, au mai trezit eéou serierile semnate de ‘Scarlat Callimachi, Uitati stat! astet Filip Corsa, Jacques G. Costin, Dalocrin (Nicolae Opréa. Dinu), Al. Dimitriu- Paugesti, Retil Tulian, Marius Lotar, Sesto Pals, Tana -Quil, ‘Miball Sabini, Alexandru Tudor-Miu, Ionathan X. Uranus, A. Zaremba, Autori de verstiri avangardiste au fost si Aurel Baranga, F, Brunea-Fox si Ion Vitner, ale ‘ror nume ni se leagi th primul.zind de activitatea poe- ‘ied din acet ani. rarel Revistele amintite-au atras colaboraréa unora ‘dintre ‘ei’ mai mari poefi af epocll (fon Barbu si-a publlcat tin num epreciabil de poeme tn Contimporenid) sla avut ‘© pronunjata deschidere spre literatura strdind, Aveasta ‘explicd prezenfa unor colaboratori de mareé (Pail Eluard, Philippe. Soupault, Filippo Tommaso Marinetti, Theo van Doesburg, Hans Arp, André Breton 5.2), ca ‘si aparitia textelor roménesti in’ revistele occidentale ; Der Sturm dedica ‘un Intregg numir (8/1930) migeérit de avangarda in, Romania, ‘ ‘Dupa. 1930, se intimpla cu avangardismnul poetic’ctea ce, prin 1915—1916, se peirecuse cu. simbolismnul-: mani- festirile Jul nu mal gocheazi,-apare examenul critic, iar efortul de diferentiere imbraca alte forme. Conducdioral ‘Contimporanutui este. numit smog: Vinea?, Adrian Maniu sdezertase* de multé vrema, Geo Bogza ova face in Surind.. Inceputul deceniulut al patrulee este o-perioadd a bi- Janfurilor. La‘al 0 sutélea numée al Contimporanulud sint trecute in revisti meritele publicaliet sl ale grupului’ de colaboratori ; la universitatea. bucuresteand este ‘admis © tezi de doctorat despre, ,anarhism*. Bilanfurile: indi’ ‘0 slibire a forfei creatoare @ migcérii. Pind la al doilea act ti Me a wos a eae aol cng 8 Sant bam ed Ge psc nope eo facie eee ptoel /ce! nit vine’ la note nobus ingt Corte opel, SS} Teen Bank, Cia tai Moe Vines, fn wnt I, 2890, 2 Const Buon (Bian. 1 Constantines), nara snd poole deen, Bosaren, Tipoerati’Bacebine, HS a a EE EEE rizboi mondial, manifestirile modernismuluti programatic ‘nu mal ies in prim-plant) vietit literare. Anul 1932 marcheazii Incetarea aparitiei:celor doud importante publicatii: Contimporanul si unui. ,Viata®. organizaté..a-avangardel ,istorice" se contunda, ‘la nol, ‘eu intervalul in care a apirut Contimiporanu. Bfemere. revistele ulterior ivite — Aige (seria a doua, 1933), Viata imediatt (1993), Pinguinul (1987) ga, — nu ating presti- giul gi influenta dobindite de Contimporanul. Singura pu Biicafie care d&inule mai multi ani este Meridian (1934— 1936 si 19411945), der nicl ea nu se dovedeste tribuna. tunel misedri notablle. Forfa dinamitard’ a avangardel, devenise ineficientd. Revistele care o sustinuserd dispar, iar nolle aparifit au mal au nicl continuitate, nici colabo- fatori prestigiosi. Tarie Voronca se stabileste in Franta, Ton Vinea se dedicl gazetAriei politice, Geo Bogza opteaza pentru reportaj. Lipsitd de aportal prineipalilor anima tori, migcarea supravietuieste, fra a mai atrage atenfia in mod special, pind dupa al doilea rézbot mondial, cind se Inregistreadd o scurtf recrudescenta a el. Intre 1934— 1947 este reprezentati de autori ce debutaserd, aproape. toti, inaintea rézboiului : Gellu Naum, Gherasim Luca, Paul Péun, D. Trost, Virgil Teodorescu. Intre cele doud avaluri au desfiqurat activitate extremist’ Eugen’ To~ esc, Constantin Nissipeanu, Victor Valeriu Martinescu 52. Versuri de facturd avangardist® au publicat si V. Do-. brian, Mihnea Gheorghiu, Tiberia Iliescu, Miralena Milany (Maria Ludosan-Copotu) ‘Modernismul programatic mu se reduce Ja migearea de avangarda, cu toate cd ea a captat cele mai multe din- tre manifestdrile acestuia, Un bun exemplu din afara, avangardet 11 ofera Eugen Toneseu. In Nu si in Jurnal ‘4 dovedit un inconoclast de vocatie, fara a se fi integrat fn avangarda ,istoricl, el fiind mal degraba un produs. (cel mai important) al ‘acestela, Dup’ ce a oferit avan~ sgardismului european un precursor (Urmuz) si unul dintre cel mai importanit promotori (Tristan ‘Teara), Literatura rorndnd ndstea si un revolutionar al teatrului. L-am men~ fionat acl pentru cf a seris nu numai dramaturgle, eciza din teatral su fiind, in fond, a limbajului si, implicit, a:a litératurll, inltat de efervecenita nogatoar’ 68 carae- feriza o parte a liferaturit roméne din’ vremea foliar Tul, Bhgen Tonesct a preluat experienta mvangandele- trices ulllzind-o ulterior in gemul dramatic Numele de evangarda presupume anintarca tor vil- toare revelutl. Dar; Inainte ea. preceday avabgurda a existat, obligindusne 80 analiziin ca. reallate auton EE EEE AVANGARDA ,ISTORICA* RTA INCEPUT a rosr eLigEUL. Mm, PLUMBUL, TRADIA ‘Tom mi. 0 LIRICA De RIEMUL, VREME IV" REVOEUTIOL NAREA. sxpnrsigi. v. suvbernaeu, vi Vooass ‘MEROWIANAS1 AAtRE abaaced. vit Shae UN CEA: 1 ‘La imceput @ fost Cligeul sau, altfel spus, Tradifia. tn "fa unor norme constringitoare, acreditate de marele public, avangarda-artisticd nu se poate constitu ca mig. care visbila, Sau nu ‘are ecou; nicl coetenti interna. Cooa cea unit eterogena migcare’pe care, astdzi, o nile mim avangarda ,istoricd, a fost respingerea tradi, in termeni de.o. violenté nemaiintfinita pind atundi la nol ‘Mijioacele negatiel eraw diferite, frontul. comun. Litera tura clasicizanta si formulele erau atacate continuu..[oo- noclagtii nu vizau un curent istoriceste detormingt, el evlavia sterllizatoare fafi de modelele lustre ; nu clasi- ‘ismul, cl academismul. Adevératé, obsesle a contestatarllor, gustul academic, cuminte si stérp, este Infierat eu fiece ocazie, dovedii. du-se referentul predilect al textelor publicate de repre— entan{ii modernismului programatic. Inea din 1913, Ion Vinea asoclase adjectivele insipid i academic, pentru a earacteriza 0 publicatie (Riisfoind revistele, in Facla, 16 ‘octombrie 1913). In 1924, Tlarie ‘Voronca Muida generatia Apollinsire, André Salmon, Braque Picasso, pentru ca marcat 0 violent si'temeinicl zdruncliare ‘a academis- muluié (Graraticd); in” acelasi Timbaj agresi acadentismul si in domeniul plastiei, afirmind ck ,pictura nu mai este onania academied a tuburilor de Culoare Ey(1924). Atitudinile de acest fel devin freevente, pulindu-se vorbi te 0 adevarath moda antlacademica, Sagetile otra vite ale iconoclastilor finteau orice formulé artistic’, orice fel de literatura acceptatd ; nu erau ocolite nici curen- tele cele mai recente, care dinamitaserd, la rindul lor, traditia. Ar fi o dovada de dogmatism s& reprosim avan= gardistor lipsa de evlavie in fata traditiel gi, mai ales, atitudinea lor intoleranta, Numal contrastul ne leaga de trecut®, afirma Tristan ‘ara (Manifestul Dada 1916). Mai mult decit teecutul inctta perspective esupra Lui. Negajia iconoclastilor (generind Ia rindw-i tn intermi= nabil sir de negafiiale negatle) sti Ja originea unus pro ces dialectic din. care, arta secolulil ‘nostra nu a avut Gecit de cistigat. Negativismul {conoclastilor a infuzat ‘energie unui sistem care s-ar fi putut anemia, In timp ce in secolul trecut fusese deplins& moartea aeilor, insurgentii veaculul nostra qi-au fdcut un titlu de glorie din doborirca idolilor.fUrmarind descatusarea de prejudecditle ruginite, reprezentantil avangerdel ,istarice™ eauld, tofi, sf ocoleasea previeibilul sl sk nu répete Lu eruri ‘deja’ spuse. Hlarie Voronca vedea. rostul artistului pin stréduinta de a:improspata cu_un element nou sf Bropriu cadrul uzat al. artelf(Gramatict). Tati motivu pentry'care migcari foarte récente erau tratate drept Vechi-si quzaie®, Niciodaté nu a mai fost vizati noutatea Intr-un Sens: atit de restrictiv. Novatorii dela finele rézbolului, de pildd, nu mai erau receptati drept moderhi im 1938: ,Téria nei uriage tragedil colective a sfiri= mat méruntele lucruri care féceau preoeuparea seritorilor moderni de la sfirsitul rizboiului*, (Geo Bogza, Pau Paun, Gherasim Luca, Pobzia pe care’ orem sa 0 facem.} Cerind ‘moartea statuilor, scriitorii s-au ‘napustit, de apt, impotriva cliseelor.. Formulele gésite sint memora bile : ,8& ne ucidem mortii* (Ion, Vinea, Manifest activist eitre.Finerime, 1924); ,Cetitor. deparaziteard-fi.creierul® @arie Voronca, text’ purtind acest. titlu, 1994); Arde magulatara bibliotecilor® (Saga Pana, Manifest, 1926) 5.2. Spectaculoase prin, insolenta, lor ,desdvirsit8, formutele erau in splritul celor. mai cunoscute curente de avangard’, si, gratie, lapidaritatii, mak penetrante dectt unele din cele apusene, ‘ : m De semnalat c& mai des sint invocate curentele recente numeroase sint atecurile Impotrive simbolismului) decit cele vechi (clasicism, romantism). Cligeele de data recent ivitau mai mult decit cele acceptate de parinti.. ‘Prezenta’‘cligeului. impune replica, sttucturat- prin prisma noii sensibilitaji. Ar-fi gregit si se vada-in afl- tudinea iconocléstilor ‘0 simpli fronda . strengareasca. Avangarda sistoricl# nu ficea decit:s& exacerbeze 0 at!- ‘nudine artislicd ceavea s& devind, curind, dominanta. Aceasta deoarece traditia postromanticé a inclus dezide- ratul replicii 1a existentul cultural ; in arta modern8, ca- acteristic este ostentatia la adresa conventillor. In locul ‘vechli formule arta pentrw arta: s-ar putea vorbi le ico noclasti deo art contra. artei (ezistente). Formula na rea si spund décit ci 0 conventie artisticd se ‘opurie al- eia si cd, la autorii aici analizeti, earacteristicd a devenit rezistenta in fata conventillor. Intrebarea care’ se ridicd este ‘in ce: consta ‘noutatea artel (considerate) moderne, Aceasta noutate reztilté toc mai din constlentizarea caracterulul deiconventie al artel (alta consecingé decurgind de afci a fost noua dinamicé 4 conventiilor:literare, modificarea raportulut-dintte ele) Insolenta’ iconoclastilor: indica’ 0. revolt& impotriva cli- geelor, nu si o'depasire a caracterului de: conventie’ al actulul artistic. Neacceptarea’ norielor®dthise Sa davedit' 6 con- stant a artel moderne ; ea este, in majoritatea cazurilor, opera ereticllor. Epoca'msasi tn’ care ne-ar naseut 5-2 dovedit — sub raport strict attistic’ — una'‘a. erediflor (care, prin rapiditatea sitccestunil, au provocat confuzle), Deconcertante pentru public, ‘ele sint exttem de utile dezvolt2ril generale a artei. Teowaclastit gi-ati congtientizat situatia de mogtenttor! yingrati al unei indelungate tra- ditil, pe care ‘tocmai ,infidelitatea* lor ‘a ‘revigorat-o intr-un mod de mare’ spectaculozitate, 1 Replica a devéntt'o.tehnick de Greatie, iar gindirea prin paradox -e foarte indragiti. Replica cea isi frec- Venti se bazeazd pe formula parodia, existentul devenind lun model. de. tip special: antimodel. Inca din’ vremea ui Arlstotel se vorbeste despre tradiffe seculard, capabila 2s& influenteze procesul de creatle artistick. Esteticientt ‘modernivorbese despre modelul. preexistent operei-(in- {elegind prin el un tiper, 0 lege-de organizare), care poate Hi copiat sau negat ; actiunes modelatoare se manifesta Sn ambele cazuri, negarea nefiind decit. un mod. particu Jar al preluarit. fn eazul antimodelului, influenta mode Julul-este uneort mai mare.dectt. in cazul copierii, nega rea. presupunind mai multi venergie, dectt acceptarea. Mimarea dezinteresului fat8 de reguli era curenta fn textele iconoclastilor, ei. vizind cu insistentaevitarea ar filicalitAit care ar ingrédi ‘imaginatia i spontaneltates. Dar scrierea f€r& semne de punctuatle, ostentativa, este un, artifieia 1a fel de-mare ca. respectarea normelor im- puse de Boileau, tendinta fireasca a. unui om neinteresat fe aspectul exterior al poemulul find (cind este instruit) sil serie cu semne ortogratice. Solufia cea mai radicala de evitare a conventiilor li terarea fost propust de dadaistl, in celebra recomandare a. lui Tristan Tara gLuati,un ziar. Luaft o pereche de foarfeci.. Dar, stupoare! Textele, rezultate din fronda dadaistd intereseaza exclusiy prin raportare la-arta ne- gata ! Si-iat& cum cei mai radicali denunfatori ai conven- flilor artistice au seris o.iteraturé a reminiscenfelor cul- furale! Confuzia lor a.fost intre-regull normative si caracterul de conventie al artel ‘Find. structurata in-jurul replicli 1a cova existent, 1- tefatura programatic novatare are un referent traditional, In Ipsa clruia efectul seontat de autori nu s-ar- produce, Plumbul traditiel encoreazd puternie aceste corabii na~ bidatoase, plutind pe. agitate mare a viet literare ; tex tele intereseaz’ toomel pentraca au éxistat, Inaintea lor, altele (consacrate), aga cum cetitile suprapuse descoperite dde Schliemann tsi datoreaed interesull in. primiil rind fap- tului.c# sub ele se afl Troiay 8 nee ‘Trimitind la un. referent din’ sfera. literaturit. larg acceptate, textele iconoclastilor nu se autonomizeasa es- tetie; este reprogul fundamental ce se poate face acestor temerarl exploratori, mai aptopiati de literatura nogat decit de India sufleteasca“ si artistica spre care navi ‘dau si la a caret descoperire dur contribult! Prea tranant, fortul lor de a se diferenfla a legat definitly de_cees 7 Tinrie"Woronea, 'Suprareatism 48 tneeortsm, tn Integral, ar ayes SE otro ae enone ‘ce aut nogat, contestatla lor estetica necesitind; in recep- ‘are, complementarul fapt negat, Literatura lor'n-o trans eende pe.cea luatd in réspaey autorli_ reeditind: cazal ‘tentatorilor intrafi in. storie’ gratie prestiglulai celut impotriva cdrula si-au indreptat revolverul, "Aceasta.explicd de ce creatia cea mal notabila a'fost, pentru ei, literatura programelor, specia preferata find fmanifestui. Este un simptom de carenja Imaginativa ? Tn nici un caz, Una din putinele trésituri comune ale pro- gvameloriconoclaste. este dezideratul original, ‘Aceasta literatura este negaté uneori pe motiv. cd. fat fi rodit in planul ereatiel (in accepyiunea steimia a cuvintulul), Dar olne sa gindit vreodata si ceard unui romancier, <4 zicem, ca"strierlle Tul si yrodeasca n8s- ind altale ? Dadaisti, pentru: a lua un Singur exemplu, ‘aul creat pe’ el ingigi'ca fenomen artistic, aga cum Flau~ bert a simslit-o pe Madame Bovary. f, artist, sint rexultatul progranialui, tar mu operele literare pentra lipsa edrora au fost, acuzatf. Este prima oar in istoria ate cin: ersonalitatea cunturala se substitute operet iterare. ‘Activitatea iconoclaitilor este un avatar al Iitetaturti didactice din twecut; este un didacticism sui-generis, In- tenfla de a convinge prevalind asupra celel de'creatie pur artistica, Avemde-a face cu o ifteratura didacticé.im- pregnata'de spieital veacutul,'decl una @ rebours, carac Xeristicd-modernismulus progeamatic. $l poate era 'iormal sf se Intimple aga ceva In cazul unor’artisit care s-au ‘yrut — sh au-fost — nihilisth; dinamitaral ; el aul dogajat terentl necesar ridiearil unor edifici, demolindu-le fara nostalgle pe cele véchi, Dar ceea ce rémine-dupi ef este Yoomal oblectivarea insolent& a furiel negatoare. Repre zentativ in privinja dezlanfuiril energiet-demolatoare este ‘Manifestul impeimat de Sasa Pana in revista un (1928). Preluat de la’ Tarle Voronea, citatul (,cetitor, deparad teazi-ti referal It) cave inaugureacd "textul 'se refer’, evident, la. parazi(ii gisdieit sk al iniaginatiel: cligeste Si prejudecatile de tot soiul. De remarcat afet rarltatea ‘verbelor : numat elnei tn tot, textul, Ca exceptia rind ilor continind verbe, telelalle seamind unor cuante de informal menite ¢ aca, Dornfa de a Volenta pe re ceptor este sugératé dintru inceput prin acel ,strigit in timpan, ca gi prin céea ee urmeaz4 : referirile ia tehnica 9eee — po atunci — ultramoderna (radio, televiziune), indica rea clasicilor (contestafi, la acea dati, al) arte!’ moder- niste, strigdtul de triumf al dinamitardulut (ura... / arde maciilatura bibliotecilor"), ridiculizarea. unor mume pre- juite de contemporani (Eftimiu. si Mikelache. Dragoral- rescu), toate culminind In’ interjectia .cu multi: deo" (pic yvers" iconoclast.) Ironia 0 intilnim la’ tot-pasul: introducerea unui eli~ seu (,a. et p. Chr.) persiflarea livresculul si a sterilitigi académizante, Dac, propunind. scoaterea cuvintelor din, palatie, dadaistii-volau s& se lase in vola hazardului pur, Sasa. Pana se las in. vola maginii de. seris, atingindu-i claviatura precum un pianist; neinteresat de 9 armonie: Alfabetul imprimat cftre finalul manifestulul (dupa ce, ‘mai inainte, apiruserd cifrele) este simptomatic tn pri vinja explorarii celor mai neasteptate. posibilitati "de fatonare 8 Necunoscutului. De-remareat.faptul ci aceasta se face prin urmarea. celor mai cunoscute cli; atit de banalizate (alfabetul sl ordinea numericd) ineit surprind atunci cind sint prezentate. Ironia este evidenta, apelil Ja 0 ordine precum cea numeric’ afiindu-se "intr-un raport: neasteptat, cu aspectul arbitrar al textulul Nu lipsegte nici militantismul avangardist: (76. hop-* este titlul unei reviste iconoclaste). Manifestul "propriu- zis apare in final (,art@ ritm vitezd. neprevaaub granit*), ‘dup§.ce mai sus se Ticea aluzie (,combind verb‘) Ia chi- mip" insolit#.a cuvintelor, pentru care militau avangar= digtli (verb este. folosit'aici ca, in francera, cu sensul de ,cuvint#). Finalul afirma credinta in adamismul artel Nu numai ta noi traditia era resimtit’ cao. povard. In 1913, Kirchner seria in Cronica Uniunii Artistice Die Briicket : ca tineri. ce, poarta in’ el viltorul, vrem s&.ne cucerim libertatea de actiune si-de viat’, fat& de vechile forfe atit de dificil de distrus.* Dar, ,ancorata in, portul ‘tradifiel furlbund negate, corabia jcovoclastilor nu poate parisi rada detestata. Referentul mitologie rimine,, de aceea, prezent. Un. automobil urlind, care pare ef! go- neste’ pe mitralil, e mai frumos decit'Vietorla de a Sa mothrace® se afirma in Menifestul futurismulul lupta contra muzeelor se va termina prin acceptarea. in miizeu a operelor iconoclastilor. Placerea de a scandaliza pretindea 0 traditie de persiflat, Brutalitatea era pro- 0 a. gramaticd, dar etichete precum antiestetism, antilirism gama, indica ceva de care te legi, negindu-l. Ori, crea~ tia durabila apare cind a fost depisit stadial experimental si programatie. i Literatura avangardistilor oblectiveazs, programatic, ‘noua sensibilitate, cea ce explica freeventele referiri la oritmul vremii*, la, gtimpul nostra’, la modul de simtire Contemporan. Reprogul adus de Iarle Voronea suprarea- lismului este edificator : ,Suprarealismul nu raspunde ritmulii vremii* (Suprardalism i integralism, — 1925). Partizan, articolul se incheia cu precizarea, previzibita, & yintegralismul e in ritmul epocei," intenjia: contestatarilor era descdtusarea sensibilitati din tiparele ruginite. Se militeazs, pentru exasperarea creatoare!, pentru poczia agresia "pentru violenta, in expresie (dovedind. una de suferinta ) si, in mod constant, pentru violentarea perceptiel publicului, Literatura cere bral era atacaté In numele. Viefii 4, promovindu-se vn sm de tip whitmanian. Se sustine poezia. dtadind, pentru care militase si Ovid Densusianu (la not: exista. 51 tun motiv particular : poezia traditionalist cultivase abu iv teme rurale). In articolul-program al revistel Integral Hare Voronca seria: fram, dfinity sub zodie evatind sa). Inteligenté-filtri, luciditate-surprizi. Ritm-vitezs.* (Ghiay 18285 . Exist un raport dialectic tntre revolutionarea sehsi- bilititi si cea a limbajulut poetic ; ar 4i simplist si abuziv sic privim pe acesta din urma.drept consecinfa a meta morfozarii sensibilitatil, de vreme ce el insusl contribuise Ja amintita metamorfogare, Ieonoclastii interbelici s-au ridicat Impstriva echiva- larit poeziel cu litiea, propunindu-st sa imprime o arien= Geo "Bogne, zasperarea’”creatoare Droge Toa, PPaul Sterian, Possia apres’ sou despre ‘poemul reporta), sn up 35 : ae Penal ar 8, nieve 1682 Svautorit ‘eta, Poesia pe care urem st 0 facem, In Vista mete te 18. fn. una, nes toe atare delircizanté, Cunoscinds-ie programm, _sintemr Obligafis& anatlaaim medal in care a fost pus in’ practcd Literature pe care o volau depoctizanta are un subetrat lirie pronunfat, Iucru explieabit In primal find prin In~ dividtllamal exacerbet al autorflor, Ei negats modalitif wetaste de expres lined, neputind s8 evite lirismnl, cit atit mai mult cu cit {sh propineat si exprime o not. ensibilitate. Afectind delagarea gl chiar ciuismul, el se espiryeau de infelegerea veche a poeaiel (ea expresle a tine) alecivitag proatnfate), nu de lirim, La extremist ici. analirafi, lirismial este’ mai pronuntat dectt Ie al Teprezentand! al sensibilitétit” moderne, care. cultivau modalitatile ,impersonsle” de expreste. Raportind avangardismul literae romfiese la cel fran? ez, Loren Uli observa c& Geo’ Bogen, Stephan Roll $1 alti introduc in poezia lor ceea ce francesll respinse- Seri: Wisma! Remarea este numal partial Justé! cel teoretio, st avangardistil nostri respingeau lrismul, dupa fun niet franceait nu sl eviteserd in. poemele Tory orth ar ft dort sf 0 fack,/Avangardistt au scris © teraturd & mistultoarelor noslalgt :-spontaneltatea, plritates, bertatea depling. Acesth autorl apirufl into vicstl tir Hie a culturli au nostalgia incseatilul, Inrefinula gl de ambi. permanenti-a-ctitoriel culturale/ Nu numat de lirismal-sublacent este vorba aie; in Jumal, Bugen To- hescu vorbea despre yforfa rica necesard (alaturi de ‘gpriceperea literara*) “atragerii: cititorului.? Tar aceasta JOH hue lipsit promotorilor avangandel noaatre ,isto- eet Reprezentatly este Geo(rge) Bogza, care aducea tn poedia romind'0 nowé forma ‘de lieism, Una agresiva, focind gust burghez, dar inchisind’ 0 tensiune liriel incomparabil’ mai mate deett edulcorsia poezie a séma- nitoristilor: ,Dact ai 34 nicelae ife noptile mele de, pe crm / toatl "teroarea olfactiva care tint coace ochll, cre- ierii / cind fiecare aripa de vint / imi aduce din cine gtle care balti nepamintene / mirosul de aleool si dovleae al fecalelor tale / care mi urmArexe pietutindeni. ca staf olfective / pitrunzind in hrana mea de toate allele / f- 1 Gaca Pan, Prosapoeme, eu tin cuvint incinte de Lowrentin Uliel, Bucureyt Eaiuen Miserva, oT, pe 12 P Busou ioueses, Jual, in Meridlory caletul ‘eel, 2094, ae cindu-mi grefoasa ptinea rivnita de multi / sl fSr& putiata. finerea mai departe in viaté./ a trupului meu mereu mai slabit / din pricina hoitului tau. (Nécotae Tie. Teroarea olfactivi) ,Stafille olfactive au o forth expresiva ca nimic inferloara celor vieuale din poesia tradifionala, Terifiant, poemul se incheie cu acest pasaj_profund rie: yMa rog de tine In genunchi nicolae ile. /, putre- zeasca-i trupul cit mai curind / impragtie dincolo de ‘mine mirosul ul care / m& mistute la fel. cum foctl pe fine / si vrea sine epropie in acciasl huma./,florit mortii imi trec ca serpil prin singe / si cornea mea ined proaspala / isi cauta alte gropi dectt acelea. de pimint./ fn care nicolae ilie odihneste ca un sfint®, Vechile formule lrice 'sint repudiate ‘de cei care se dovedesc, totusi, poeti lirici. Ca revolutlonarea expresiel poetice nu-a dus nicidecum la alterarea Hrismulut od vedese si aceste versurl ale lui Tlarie Voronea : ,Odaia cu arome a unui hen de munte / Soarele, naftalind, in rufele din scrinuti, / Cu brazi.ce-sf trec lumina tn cere ca nigte unde / Reourile, butil, pleznind. de-atitea vi uri, // Sau aurora clopot de var in. cini cu lapte, 7 Culori, zvonuri clétite cu-odihna tn cerdac, /Umed’ si bun pimintul cu aburii in soapte, / Tristete. sfarimata sub crengi ca un gindact.. (Peter Schlemsihl, XX). 1eo- Torlagl aa cultfva ! 0 forma socantt de trem, les © suficient si-{ amintim pe Geo. Bogea (Poem petrolie si pe Tarie Voronea (Dus). cee. 2brice. Nu atit natura cuvintelor gocheazé, oft aléturarea dermenilor apartinind nor sfere pe care logica omulut de rind le“considera incompatibile. Nu se inventeaz’ cu- inte, cf ‘asocieri pind atuncl greu de banuit. Adesea, Guvintele par scoase din pilarie; niciodaté urmat, ce ebrul inden al lui Tristan Tzara_motiva libertatile depline pe care Je asumnau arp Ip multe esau, 3° apeleaza la efecte strict grafice. In 1925, Ton Vinea pu- bbica wn poem (Necroman) in care fiecare vers era cules ‘cu alt corp de litera. Ostentasia graficd era curent, Romulus Dian’ im- prinia' in Contimporanul (nr..75, 1927) un Autoportret Gispus in pagina astfel ineft cohturul poemului sk fie feel al corpulul omenesc. Exemplul mallarmésn din Un Coup We dés jamais n'abolira le hasard, apoi cel al ideo gramelor Tui Arno Holz sau Christian Morgenstern, pre~ Gum si acela al caligrameloy, Ini Guillaume Apollinaire este urmat si de alti autori roméini, Intlinim si pure ex- hibitiigrafiee, precum cele ale lui Geo Bogza, care in. tersecteaed citeva rinduri din. poemul Caporalul Aurel, dupa ce, cu un’ an insinte; publicaso textul” intituiat ‘Atenfiune, sfldind si acolo ‘dispunerea traditionala a c= vintelor ‘Teribilisme: giisim: si ta Stephan Roll si la Searlet Callimachi, Primul reproduce (cu patra ani inaintea apa~ Titiei Manifestuluilui Saga Pan’) alfabetul si indicarea lexicala a semnelor grafice, iar al doilea’ fst dispune in forma de patrat poemul (Tacerea), indicind In mijloc... ‘itll gi atitorul. ‘Na’ aceste stridente sint esentiale. $1 chiar inapoia lor se, disting elteva constante ale migcarli de avangarda (vizarea spontaneitifii totale, in primul rind). A reduce Ia simpli teribilism activitatta sfldatoare a extremistilor ar insemna i jgnordm’descoperirea lor cea mai impor~ fait: noit sensibilitAti Ti corespunde o noud sintaxd, ‘asa cum fizica modern foloseste un sistem de referinye diferit de cel al fizlell newioniene, Marie Voronca note Creatorul riow a sfirimat deci si regulele cunoscute ale Geatnaticll’ Imaginea now a cerut gl o constructle nous." (Gramatici, 1924) In anul urmator, Mihail Cosma afirma si el ed dezrobirea de tirania logicd gi sintactic& a rodit Gntr-o logica si sintaxa noua", (De la futurism: ta: inte- gratis, 1925.) Es Macedonski deosebise si el adevérul logic de cel ar- title Sub acest gpect, sential In: dese dena rice: donskiand este articolul’ Gramaticd aul Larle Voranee. Descoperirea cea mai impartanté este accea potrivt ok rela jeuvintele au viata lor, pe care gi-o cer sl ereeacdt Flibérarea cuvintulut din’ constringerite, logis curents ace JOUR urmari de maxind importan | spetifia unel imagistiel deslantulte (reliairile cele mat valoroase aflin- du-se. in versurile, lul Tarle Voronca). sl creares: uner Poeme raportabile la. cunoscutele.yoblets, trouves* dit Brtele plastice (se deschldea astfel calea spre tehnlea ,in= ventarelor"). In cazuri extreme — gh, tocmal de actea, Tare ~ revolufionarea limbajulul a permis erearea ancl pimbi* voit Ininteligibile, Un exemplu. Ml oferd Geo Bogza, inir-un descintec publicat ta 1928: Haw! Hau! Hau '/ rota. dria dau / simo selvo.valen /‘fat& eu pir galben'/ vermo sisi dur /"aict imprejur /'Klimer zebra fren / nici tu'/ nich eu / rugéri lut Dumnezeu /: Klimer zebra tren / cl noi /'o nol y in nol / da nol / trebun cimet duc / tare larg 7 ole se sparg /'durtle de cap / Teac corese / tn plept erese ] simo selmo valen {al cup guibese, "Pt es imo selme-valen / fe, Sea leg wage aneetat, cnseratd in jolelorul romanesc, S-a arktat c&, spre deosebine’ de mesa verbal, din-limbile naturale" mesie sf coranieg ceva unui, partener-receptar, mesajuh cuprins in. desein fece nul se adresearh unul receptor uman, el divinititl sau unor personaje infernale, de la.care iu se agbeaptt an rispuns oral"! Tocial prin absenfa eritertulul sev cepiibtail st descfradi "mesaatat de un. aueltor aman? explied Alexandru Rosetti marea libertate (ge- nerind o'creaiie lesicall Toscana) po, care o: peree aceasta’ specie foldoried. Spreo atare Ubertate eu Uns Sl reprezentantil avangardel istorlce™, Si totus, nu fn.materie Téxicald trebule cfutata con teibutia realmente novatoare a iconoclastilor; Ton Vinea diculize chiar confuela ‘Intre- modernismul «poetic ¢ Simpl. revoluffonare a lexicului, are Voronca se. 11. dica impotziva’prejudecitit potrivit cdrela arta ‘now é 1 Alexandr’ Rosati, Limba, destnteéelne romanest’ Bac, esti, Editura. Minerva, 1975, . 7 Ioidem. asprue o arti de revolutie, lipsita de suportal comtinuitate tx timp, precisind c& esentlal este. yprocesul de dezagre- fre & tinei sticd de apt st de erftaizare lent a ainei fiteia urmatonre', (Cieatrioir. Pocsta noua, 1825) Acest proces incepuse insintea primulul ricbol mondiel, cind Ee putea observa lesne dislocares steacturlor Logie, pro- Zodice, sintactice si, in genere, negarea taturor ‘slele- rotor stadifionale. Ist fae aparitia, Incd de atunci, for~ Inularile eliptice s¢ alscontinuttates voltA a discutsului liric. Incerc&rile de abolire a logicli empirice au urmari fn onganizarea poemului, ler absndonarea ordinit (consi- erate, pind atic, fires) tn favoarea yleglor® hazar- Gfuiut duce la. incoerenta ¢eprezentieior, Sporindu-t poe- diel puterea de sugestie. ‘in atarh cont, tendinta depoctizants cuncaste 0 mare deavoltare dupa (primal) rézboi, clad dizectia whit~ rmaniana este Ienbratigaté de un namie sporit de poeti care trmdnese evitarea artifical, Tstraty 31 in acest Sens este Geo Bogza, eu al siti Poem petrotier, imprimat jn 1992, Postal stabileste, ostentatv, um raport dead versitate_intre realitaten inflordtoare ‘i perceptiag edl= oratd. Ceea ce se propune este adeevaren tonulis la realiitle presentate; convins ch despre petrol trebuie vorbit yeu brutalitate%, poetul braveard rasturnarea ra- portacilor previzibile, Fronda ertistulut este, ach, excht= Sky tematich, revolutionsrea. expres neproducinat-se. Fiind insA vorba despre o tendin(a ce atesta diversitatea avangarel nossire gistoie, no pute tece cb Ye Contestatarit renunti la ypododbelet stlistie, optind pentru expresia penetranta ? Ton Vinea visa tnlnanca Cuvintula now si plin de sine; expresia plastich strictt St raplda a aparatelor: Morse! (Manifest activist litre tinerime, 1924), Se abandoneaz& principalul (si cel mai Mtatornig) clement al esteticl tradisionale armonia. Ei explosteaci strinia expresivitate a disonantelon, ce-1 cone duce uncori la rerullate seducstoare, Dar ceed ce atrage cel mai mult pe ciltorul de asthst este imagisties unor insurgent, Sub acest sspect, Harte Voronca este cel mat notoriu dintre reprezenlangii avangardel yistorice® st nul dintre coi mel original imagisth din lntreaga noastré Mteratura, Esuficient sf ne. gindim la volumul. Ulise (i823). Flogiut cartofului (unde se vorbeste despre mile Fr nile aspre ale plugariui, despre glasul gliei, despre ne- roiul si despre negreala pamintului) poate #8 raportat la Pocmul petrolier al lut Geo Bogza ; observiim insd lesne ca fronda nu mal este doar tematica, el ine In. primut Find de sfera semnificantului poetic.’ Semnificatal este tradifional, in vreme ce. semnificantul este revolutionar. Carajul hit TlarieVoronea inprivinfa construinit-ima- ginilor este imens st singurul Iucra ol leaga ined. de Iimagistica traditionals este prezenta (suparatoare in uncle cazutl) a particulel ,ca%, pe care nicl un poet roman no- toriu nu a folosit-o atit de frecvent, Aglutinarea. de ima- gin este preferabil& celel de comparatil. ‘Aparent, Zodiac este un poem ce putes fi seris st in tara avangardel (In marea sa Istorig, G. Calinesca I-a tratat pe Voronca tntre traditionalist). Spun aparent, deoarece, in lipsa libertitilor ingédulte de migcarea de* avangardd, nu s-ar fl ajuns la atan. texte, Expresia poe- tlcd este metamorfozaté structural. Albastrul cerulut este privit printr-o ,lentila de luceafaré, motivindurse astfel wialonarismul poetulul, Cosmarescé,’ reprezentarea vizio gard subliniacd,insingurarea omulti, intent in sine insusi Cast th cazal’altor iconoclasti, gisim la Tarie Vo- ronca aspecte de un didacticism artistic @ rebours. Patra versuri publicate in 1924, im revista 75 HP, se intita: lear’, ironic, Strofa I. Utmeaza, fireste, Strofa Hl, con finind exact’ accteasl stihurl, cfrora le-a fost inversata ordinea. Inversarea’ vrea sé’ sugeréze, aici, 4 -ordinea poetica ar ‘fi aleatorie; este, in fond, 0 ironizare.a: 10- fic tradifionale, vldita i in procedeele. urmuziene: Ia tare apeleazi poetul, Renuntind ostentativ la: structirarea’discursull? poe tic potrivit normelor logieti empitice (avangarda’a oul fivat intens alogicul), Voronca ajunge la pure’ ,semitall- acl (un. poem dnt 1925 se intitula’astfel). Lipsa’ elemen: tulut coagulant este voité; ca si: dezordines notafilé Incongruenta. elementelor sochea2d,‘subliniind lips of genizacit logice 2 discursuluj, Cu ‘mljloace tipie icone laste, st vizeazd spontansitatea, Elementele seminalale sint lisate 38 se drganizeze dupa ylegile™ bazerdulil, Poetul nepropuntndsr-si,orientarea semmnificatilor inti-0 anume directie, Lucrul mu este, totus, general in poezia wJoi Merle Voronca, Hxemple contrare gisim frecvent, cele mai spectaculoase flind in Ulise (imnul ceaiulut si ‘eel al’ cartofului). Un imn frumusetii poate fi consi- ‘erat sl Inceputul poemului Aquarium. Insolltul comperafiilor create de Tlatie Voronca nut poate scipa niet ‘unui comentator = ,Marea e 0 minusa runcata in arena noptit / Unde e eutezatorul care s-0 “napoleze frumoasel din balconul eeralut % (Brafara nep- flor, TH); ,buna, ce maging de cleat noril, ruféria / tirfor* (Gomnar) ; ycuvintele cresc Indlte ih searé ca porumbul / drumuel se-nerucigeank ca oct pe-aceste incl / vindtoreso clnd: luna tn frunzi-si sparge plum- bul / st plopi cao citeadi se-ncumeta. cu lanci* (Co- Tomba)’ ete. Voronca are o mare capacitate asociativa; probabil ced mal mare din intreaga noastrd poczie. in” terbelick. Ceea ce i se poate reprosa este, nu’ o datdy snoduil in care se succed Imaginile si comparatille; iesite pared din mated, torentele se imprastie pe sypratete {prea) Intinse, diminuindu-st forta expresiva. // “Faogentele cu alt reprezentani al epiituld’ modern nu tin doar de reformares mijloacelor expresive, Ver~ Surile din Ginduri pentru Soveja le amintese pe céle ale “ui Tristan Tzara din Vino cx mine la fart, in. timp ce Truntarile vorbelor evocd spiritul lriet Tui Fundolanv Publicat In 1929, Discurs intru comemorarea clinelut Se~ rajina ne teimite gindul la yrapustl cline Fox* cintat de Ton. Barbu ‘Tot ca imagist s-a remarost Stephan Roll (Gheorghe Dinu), al dru! poem reprezentativ' (Discurs. pentru un ‘repuscul) se deschide cu un vers: de-s dreptul expresio~ nist: Un incendlu prin arborli in genuncht sau e pro- filul ofagelor rogu ? Asoclerile de cuvinte sint la fel de socante-ea la erie Voronca, ingeniozitates artistului find Femarcobilé. Pretinsul. gdiscurst se opune,. prin. natura % profiind lried, prozalsmulut pe care civintal dintre ghilimete i sugereacd. Avem, deci, curatt. poezle vizio~ hhard, crepuiculul ailel find asociat. ca asfingitul unel Hiustee togme (,Cavalerii au murit bind tm com. crepus- cilul®) st cu atela al naturil vegetsle. Notabil este st poemul! Circ, unde aceeagi forld.vizionar’ se face sim Hit; oetul teanscende planul’ inifial (al spectacolultt Aletractiy),plasindu-l pe umailit mascéricf tntr-un necu~ noscut t2rim utopie. Un text cu aspect aproape programatic este Ploile oragalué, unde ,confruntareaY artistulut cu. predecesorii Tai in tratarea motivulul este tiple avangardist&.:,yploud peste oras — / dar nu ploud cum. ar ploua. in inima mea /,(vezi Verlaine). / Nu ploua sfigletor. gl melancolic ta in Bacovla. / Ploud generos si persistent / peste.glia / care a findult aceste picéturi ale cerului / luni de zile’. Idea germinatiei viitoare il fage si jubiléze in fata ploii care are, in plus, darul si fack mai strélucitoare framu~ seti existente (mantalele ude le fac pe femei si semene unor mari papusi de porfelan), Din p&cate, poetul dé vine, spre final, prea explicit (jlat4 de .ce nu ploua dezesperant si melancolic. / Jat de ce inima. mea se Dbucurd."), ambitecl pelemick gisbind, de asté dats, flo- Stephan Roll este un exceptional creator de secvente, majoritatea poemelor continind cel putin una memora- bila. Citez numai cfteva: yintr-o scoied. strins oceanul cit © lacrima plinge* (Lumind inchist); ,dulait flaminzi au ltrat dupa oascle stelelor® (Pagini)’: Nor\ -sfisiati de sirmele ghimpate ale scaietilor* (Ploile. oragulut) ; jcerul clufulit de pasdri e eu frunzele prin. pomi* (In Gecolteul verii) ete, Un vers din acest ultim. poem (,Cimpul. innopteazi in botul cu plug ud al vitelor*)-ne mite ca gindul la Privelistile lui Fundolanu, fra a fi vorba de vreo influent. Perspectiva asupra::naturii vazute si nevaaute e grandioasi. Semnalez poemul Sonda, ‘unde ,nervii semnalelor excit4 jazzul geologic. Materia Inerta”este Snvestita cu o viafa intensa, organicului flin- du-i otribuite calitafi surprinzstoare : ofririle sintyfe— line, iar ,Drumul se abenguie leoared de lumina (Rowd) ; tin felinar, / ca o stea in colivie®, 11 asteapta pe indré- fostiti'la fiecare rispintie (Un erin. ticea,.). In schimly vintul, pe care asociem ‘spontan cu migcarea_peritia- enti (condifia insigi a existenizi sale) ye de trei sipti- mini gomeur (Bte,). In alt poem (Arborele spontan) ne surprinde, ,fipstul unui parfum“, Cromatica este’ ‘so- cantd, culdrile dind consistent aproape materiald cavin~ telor !, sintre lebedele negre ale uzinelor / Vorbele,erau pete roi pe o hart peste care, umblamé (Primivara) In timp ce la simbolisti suav.torturante erau’ parfamu- ile, Ja Roll ucigitoare pot: fi -culorile: .yPe ,aleea, cu »‘inci, / tm paturile verzi bolnavii ou murit clurwift de ceulori*(Ochiul negru al néménui). Depasind stadiul pur experimentalist, Hlarie Voronca ‘41 Stephan Roll confirma totala emancipere 2 expresiei oetice de sub ytutela vechilor canoane. Un rol impor- fant im proces emanetptrl aminite Is ava aceptarea joculuLin poeaie. Curios este ca, in clude naturii ludice a actuful poetic, abia in secolul nostra jocul mu mai este privit restrictly, ca pettecere, cum se tntimplase in vre~ mea lui Eminescu. filiberarea Iudicului din chingtle tra- cdifiel este revolufionara, lar ériumful s4u va ft deplin in perioada.interbelic, ‘Manifestirile ludice neaccidentale apiruser’ inaintea prinulat rézboi ; avangarda istorica* avcentueaza ten inta.ostentativ-polemicd, 0 Mare dozk de ludic find ib sin mantfestiele extraiterare ale feonoelay- tilor. Dintre:textele poetilor notorii, nu patem ocoli Poernit printré regi, de Stephan Roll. Strofele sint intrerupte dle featrene ‘imate, serise intr-tn stil ce mimeazé perfect naivitatea si primltivitatea mijloacelor artistice yAlel rect un rege gal / buclat rotund in portocal / lipft cu feel si uns eu sur / pe aici trecu un brontozaite.* Sau : ‘yAiel muri un rege.bun / én inti cleiosi ca in sipun / a capul galben ca un iaz’/ eo lance suptd din obraz# ‘Atatl stihuri-de o dezarmanta gratuitate sint un indicia pretios in privinfa abordari dintr-o pornire pur ludict 4& prorodiei traditionale, abandonata. tn celelalte_poeme. Roll adopta cu detagare regulile instituite, subliniindd-le sutomatismul, mecanicitatea* care, placati pe elemen- ful viu, produce efectul. comic, Tustrativ este. acest Ma- drigat ’\,Un tramvai e mai rotund ca un pepene, / orl ‘un. pepene.c mai pitrat ca un tremval — / nu stia doamné,./-vrefi um pepene clectric / sau un pepene ct eat? / Ck mal poarté $l monoclu, seuzt-ma te roe / mu ‘asili cA acest _pepene / J-a cunoscut pe Van Gogh? / ‘oud felinare se rugau: un.inger In fleat / Infepe-ne / ar viom sf purtdm sl nol eravatd / cx ori scare pe- pene !¢ Dintré autorit minoti, metita semmalat Dan Faur, care ‘$6 juuca! In chip’ savant ) Bust de rege carpen, spin sl mops; / olf rinichi- de vatd drs: /“poloneai,‘polonez, polonesii, polonedi... / Simbaté la’ ora'9 / sapte giste eo ' ous oui / pentru bust de lund now’, / pentru boi de und nous (Bust de rege carpen). Fecilitatea volts a imelor reliefeazd absurdul. Tn mod similar este obtinut ffeetul comic in Monotonie, ttiul indicind impresia pe fare 0 crecazd aici rims s{ cadentarea metronomicd "a Sstiburilor. Lexicul insolit este melt a spori absurdul textulut ‘Incd mai putin cunoscut. este astzi Dalocrin (Nicolae prea Dinu), autor al unor jocul versifiate ce n-au re- aistat timpulul. Ultatd este avangardista Filip Corsa {@ semnat si cu pseudonimul Diane de Poitiers, dind cu fitla unei serafice intruchipéri mult pretpite de. acade- rizanti) care, In Romanfi cistigata la baccara, introduce aranteza absurd jbalene autentice vor cinta la obol*, spre a rima cu THE VIOLETTE BOY. Mistificares este in multe cazuri, volld st placerea de a soca inepuleabila ‘Teriblismele abunda, dovedind permanenta propenstune spre ludic, depistabilé fn cazul tuturor reprezentantilor avangardel noastre yistorice v Hovis: Stinbolit era eit’ tn 1812, de dot post | f'anilipa ella sutnsa-aproplre ince eformator a ri—strsCisisritzs¥sait care masura pregatit, Stefan. Peticd exprimindu-gi, inca. din aru 1900, tnerederen in manifesisen concomttent 2 spiritului timpului.fn toate artele. In 1910, Ovid Den- Soslanrelcface sel ulldatatea® artelor particule _ Dupl edaboi, fon Vines apeleash Ia Maree Tinea tn a —Crrrr—C ‘un literat (Darie Vorénca).si un plastician (Victor Brau- Lrt—sr—O—C—CMC—CSsSN (Gemitnd Alex. Cerna) Yedea nicl mal mule ale: oer a rrrtrt~t~s—ssCi iss |. ess Plcpoeeis muve posse / Pictopocsia. © pltopocie# (5 BPs ocombni? 1928) “In 1914, Ion Vinea publicase in Facla articolul O nowd scoala Simtitanetenst, Comentind principiite scat, el scragea atentia astpra nous findamentale a cubist lui incerearea dea exprima migcares in mod simultan, far au suocesiv, cum procedase ‘arta veche, Prezentind cu fnfelegere youa exietick simaltanelsti# 36 yconceptia Simultan,soritoral isl manifesta retinerea fat de ypoe- tnele simultaneiste, neignorind ins posibiltaten ea teo- Ni novatoare sé rodeased in viltor | ychiar dad noun tehniot nue ined perfects, ea deschidé cercetrilor iite- fare un exizont now gi neblnait™ Adepi ai scoii na s-aw atirmat fe nol, dar ideea simaltanelamulat plutea tn act Ton Barbu concepise opera de arta ca fort de integrare, Hiarie Voronca milita pentes ysintedem™ 9), mpreuna ca alfi, pentru integralsm® st ypictopoerie“ dees simtl= fancismiul a generat ambifia prezentirit sintetiaatonte, jar felul im care 2 fost Infeleasd, in caltara noastrs, poe sSbilitatea cooperdrit-ereatoare fotze practicana.artelr diferite a dus la individualizarea avangardel noastre yioq, torice! in cadral mai larg al avengarciemului estopeangh Este st atitudines crtied a. insungentlor most {até de curentole europene de avangardi, Aceasté atti dine explicd eclectisreu! migcirii romanesti, care nu poate fi redusé Je un curent apérut tm afara granitelor, chiar atunci cind influenta acestora sa flcut simtitd, La Con- fimporantd, principalele tendinge ale avangardel artiste curopene ait fost prezentate, revista jucing rolul esential in informarea cititorilor romani asupea celot mai recente tentative reformatoare. Lipsa de exclusivism a revistet tu face imposibla, total, optiunea, Preferingele sint vi dite penitu tendinjele ce caltivan diseiplinarea createt cubism si constructivismal in primul rind. In 1923, re- vista imprima articolul Constructivism (Pictara neo- Cubistd), seis de germanul Hans Richter, Publicatia incu faleazi eforturlle In. directla constructiel deliberate. (In timp ce dadaistit cultvaser8 hazardal pur, iar suprares~ list dicteul automatic) st pune mare pret pe ideea si- qmullaneismulul artelor, accental izing pe literatura st Srisle plactice. Arta (nelitererd) tutelard. pentru. simbo- lis muzica — cedeaza locul (in ierarhia instieaita de heli refocmatort ai iteraturi) ertelor plastce 2 7 Ambratisaté ca entuziasm de cel mai, activi avangar- disti de la mijlocul deceniului al treilea, idea manifest’- Hi simultane a spiritului epocil in toate’artele particulare avea si duc Is intitularea Integralului: Revista de Sintesd moderns“, Ideea simultaneismulul Grtelor este sustinuti In mod constant de publicatille cele mai impor- {ante : Contimporanul (sint organizate manifestirl la care Giteratura se intlineste cu plastica, muzica, dansul, tea- ‘ru, Integral si Punct. tn ultima, Tiarie Voronca lanseazi jenmenul ,sintetism® : Toate stréduinjele omulut de azi Side totdeauna, toate realizirile din orice figas, matema- fied, astronomie, medicing, chimle, inginerie, toate s-au cumulat fecund’ tn aria aceasta al cfrui_nume {1 vom Stiga in plin: SINTETISM® (Glasuri, 1925). Sustinind 4, dupa primul rézboi mondial, arta nu se mai risipeste fragmentaré, Voronca serie: yastizi, reslizirile de arti sintetied, povzie, constructie, ‘vestest tumultuos, viril, ‘SECOLUL-SINTEZA.* Laerurlle stau mult mai bine in teorfe decit tn prac tica literara, Mihail Cosma teoretiza si el sintetisenul : De a spiritul Unilateral si ingust al inceccdrilor separate, de la exploatarea, pe parcele, a sensibilitiqli noastre, am ajuns la enofma sintezA contemporand : INTEGRALISM. Spirit constructiv cu. nenumarate aplicatii in toate dome- Sforfare integral oltre desavirsirea glntctick a existentel." (De la futurism la integralism )/Sintetismal a fost cel mat drag vis al avangardel noastfe ,istorice* Un vis utople, in fond, ceea ce s-a reusit fn realitate fiind doar o foarte mare comunicare intre arte, fara a. se ‘junge Ja alterarea artelor jparticulare ; pictopoezia 1 zmlne un frumos many ‘Cu toate of avangardigtit vieau o apropiere, organticé ‘a tuturor artelor (nefiind ocolite nici cele mal recente Barbu Florian seria in 1925 un articol despre Suprarea- lismad tn cinematograf), referivile le muzief, teatra, nematograf, dans au fost sporadice, Singurele referiet consiante la domeniul extraliterar priveau artele platice. Publicatiile avangardlste dcordé 0 atentie spectald. grafi- ci, aceasta situlndu-se, in uncle numere, peste. nivelul valoric al textelor publicate. Aldturi de “numele. tinor Plasticieni din Rominia,, (Constantin Brancusi, “Marcel cSeee Taney, Vielor Brauner, Iser, Milita Patragcu, M. H. Maxy, Mattis Teutsch a), ‘int ‘reproduse desene aparyinind unor autori straint’ Paul Klee, Juan Gris, Robert De~ Taunay, Piet Mondrian, Alexandie Archipenko, Fernand Leger, Hans Arp, Kurt Schwitters s.a. Literatli mu ezita SH publice $i el desene (Geo Boga, M. Blecher, Sasa Pani, MR, Paraschivescu, Tasca Gheorghiu $2), Bxploa- tarea efectelor pigstice este curent8, mergindu-se pind Ja fronda grafic fB-a insistat asupra faptulul c& la ori- ginea unor doctrine llterare moderne s-au aflat experl- mentele intreprinse in domeniul artelor plastice? (idee sus{inuta, peste decenii, si de Hugo Friedrich), Inca din 1012, ultimul numar din Simbotul semnala lucrarea des- pre cubism semnatd de Metzinger si Gleizes.? Se stie, apoi, c& ,prima manifestare de risunet e Contimporanu- ud a fost in domeniul artelor plastice - marea expozitle internationala din decembrie 1924, la care au expus ar- tigti din Belgla, Germania, Cehoslovacia, Suedia, Ungaria, Polonia gi Romania® * (printre particlpanti num@rindu-se si Brancusi), Hugo Friedrich a artat cl toati literatura modern’ a avut de cfstigat de pe urma analizarii feno- menulii plastie.® $i acesta este, An cazul iconoclastilor, un simpton clar de-modernism. Incercind s4 apropie arte adtonome, avangardistit au reliefat limitele literaturil sl ale plasticii. Tdetle despre evolutia plasticli au contribuit 1a cristalizarea unei nol infelegeri a literaturil, fara a vorbi de influenta propriu- zis a primeia asupra celellalte. Aga cum poezia nu poate concura muzica in efectele specifice acesteia, ea nu poate prelua descoperirile din domeniul artelor plastice. Doritd, sinteza artelor nu s-a produs ; cflle parcurse inspre ea de avangardisti au condus insa la salutara ,irigare® a Adeologiet Iiterare cu sugestii provenite din cdutarile plas- ticienilor. » Elena Zahatia, Jon Vinea, Bucuresti, Baitura Cartes Roma reaged, 9, 9. 8 ‘FEilen 1, Constantinescu, Studel Woreré, Cluj-Napoca, Bat ‘ra, Dacia, 1983, p. 280 ‘Blend Zaharla, 0p, cit, p. 24 4 Tider p. 88 2 Hugo Mediieh, Structura Urlele madera, trad. rom, Bu ccujesti Biitara pentru lteratord Universes, 1080, p. 32, 69 “ S ae Peau vi Se cunoaste strigitul din Manéfestul tui Saga Pan (192%) Sstraaaa Uraaaaaa Graaanaaae / arde maculstura Uiiiowedior® Este strigital Ini Nevo admirind fedrile are mistoisa Roma ; strigat simptomatie pentru Intreage Shigeare interbelicd de avangardA, la care se observao Pronuntatd inclinatie neroniana, ste normal, de atte, ey inttinim Ta reprezentantt nel atitudint fconocleste Ta Monijestul juturiomulus (1909) ere glorficat ygestal Uistrugitor al anarhistiions, promovindu-se yo debotoare Gi incendiack violenfat inipotriva gustalui” acadernlzant, Gin consngsrea eb yoo pers far caracies agree 2th o capodopera este putini ani, Tristan Teara REpunee, in mumele dadsistler, motivele atitudinilor fatvoclaste yB de implinit o mere luerare negativd, des- tructiva: Sa maturi, sf feck din nou curajenie (Manéfestal Dacia 1978). In acelasi text, nu doar atitudinen (Niel un pie de mild, Dupa masacrd ne rémine ins® sperana une Umanitatt purifcate!) este neroniand, ol st imaginatia Nol sfisiom ca un Vint rufiria norllor sl a rugaclanilor Br pregitim marele. speciacol al dezastrulus, incendil, Tectompunerea", Brataitales programatica sl teribillsrmal focital caracterizeara textele leonoclagtilor; {ronda este permanent, desele referic la sex si la alte tabuturi find Franifestrl ‘predilece, ‘Am expus attudinea avarigardistlor fata de modelete aoraaitate (atit de tranganta, felt una din revistele dada- ie se inttula Canmibele); desi tnvocetl, distrugerea ‘Sfotullors nu sa produs, ‘Scurgerea.mpului @ arétat Gir de neintemeinta era teama celor ce credeau ck marile Spore le trecuttlul pot fi peofanate ; nict o adevarati CApodoperd nu a fost résturnata de pe sock, chiar dach Scbprdl sa abétut grindin froniflor, dupa cd mustaile puse Giocondet n-at stirbit prestigiulportretulil leonar~ {ese Persifarilecontestatarilor an avut rola aeizlor care Verifich aulentieitates metslelor pretioase Dincolo de asest nescontat rel de autentficare a re~ isienje in timp a operelor atacate, actianea de contes- ‘ave vea #1 rolul de a justifica ambitia sdamismulul ar~ fistic Intreun Strigdt imprimat in Aige (seria I, nr. 2/ 1930) gisim un paso} graitar in privinta dublarit vocatet “6neroniene de 0 ambitie adamici : Un torent care di- rim, / Un torent care cladeste. /...] Veniti la not st vefi auzl adevarata goarna a veacultt." leonoclagtil giseat atliudinea contestalara drept fireascd in. vederea impa neril noului, ,Gustul, ochiul, urechea spectatorului tre- bulesc netncetat violentate. Opera de arts trdfeste numai prin ignorarea tuturor regulllor cunoseute — seria Tla~ rie Voronca tn 1925 (Glasuri), Cu. acelasl pile, igh ex prima convingeres cl yopera de arta adevarata va avea fmereu_farmecul unei "virginitatl ‘relnnolte®; ideea era mpartigité de inteeaga avangorda ylstorel, reprezen- fanjii ei crezind Intr-un destin adafnic. oe 1é-ar fi fost recervat: ,Preistoria nu intereseazd decit pe arheologt Istoria ne poate ocupa si pe nol. $1 pe noi, Dar perioada ‘storied ineepe de la noi; din’ coplliria noastra, Mal precis : de 1a Marinetti (Mihail Cosma, De ta fusurism a intepratism, 1925). In acelasi an si in acelasi stil, Tlarie Voronca’ spunea adic suprarealismului, decretind ? sintegralismul incepe stilul veaculal XX* (Suprareatism Hi integratism). ‘Ambifia adamicé flind evident, idoli erau incomozt. Nu putem ignora tnsé faptul ed, cel putin parfial,atitie dintle neroniene aveau si 0 motivare ludied. Unul. din matfle cintiguri ale avangardet este inlaturarea definitiva 2 célugelor care, secole de-a rindul, eenziirasera propen- Slunea’ spre ludic. Fronda iconoclastilor a lsat <4. se manifeste liber atitudini tndelung reprimate care, dez~ infuindu-se cu o forfa vuleanicé, au surprins, Convingerea ci lumea (storia) Ineepe cu at au avut-o tit futurist (punctul 8 din Manifestul publicat in 1909 find. concludent), oft si dadaigtit; venind dintr-o nesti- pinité ambitie adamica, aceasia convingere la feut pe ‘Tristan Teara sé afirme of ,a-{i impune propriul ABC. un lucru foarte naturalé (Manifestul Dada. 1918). ‘Fie- care ‘migeare de avangard’.@ ‘incereat_ si impund. un yalfabet# insolit, vocatia neroniand si ambitia ctitoriel Sfiindu-se, de flecare dati, intr-o strinsd relate ; cea de-a dioua a fost chiar mai puternicé, ambitia prevalind asupra voeatiel. Bste cunoscuta celebra frazd a lui Gide: Dada est le deluge, aprés quoi, tout recommence' !, Actiunea ¥ André Gide, Dade, In NRF, 79, VIL, aprilie 1920, p. a7. ra le distructiva a iconoclastilor era justificaté tocmat de spe~ tania redobindieli unei virginititi creatosre. va Rivoltd, yvinginitatea* terenului (redobindlta, tuzoriu, in urma netilosselor demolari) era necesard‘edificarit Hitoarelor realltaqi artlstice. rebule subliniat cu toata Lire faptul ef avangerda noasted pistoricd* mu s-a mol- jumit s& demoleze. leonoclastt s-ail vrut 31 constructori. Wumot spectaculositatea iesta din comun a manifestacilor eroniene a pus in Umbra eforturlle lor constructive. Teonoclastia descinzind din dadaisin duce literatura spre ceca ce (la Inceput din neintelegitoare ratiuni de Jubsitate™ Hterara) s-a numit ,anarhism poetie®, ‘Tre Zerea,timpului a dovedit cA yenarhismul se justifica polemic. Dar acta, spre a.déinul, pretinde un efort de Drganizare, Reprezentantil cel mai importanti ab avangar~ Gat sistorice® romanestt au stu aceasta sl inc8 din, dece- fploi”al trelica s-a e@utat in mod insistent un principiu Srdonator (aga cum reachille ‘nucleare se cer_suprave- heate). Inainte de = ajunge Ia constructivism, Ton, Vinea Sistinuse — in 1914 —e8 nu pot fi anulate din principiu consitingerile formale; in recensia volumului de Sonete it Tui V. Demeteis, et accepta ubitatea formelo fixe fe poedie st potrivirea lor cu antimite sensibilitait. si stehtet to aft artical de tnerete, se araia. impotlva Fegulllor (entiniate de alffi gl urmate placid. de poet) dar pentru autoconstringeri, CAutindu-le, poetul a ocolit, Supt razboi, solutille vetuste (cima, ritmul 5.1) ; a ajuns CiMGat flind cf receptivitates sa era pregatitA pentru Bcasta — 1a constructivism, definit ulterior de Tarie MJoronca deept yarmonie abstract ct legl fixe (Arhitec- ura, 1925), La" Contimporanul (i, ulterior, la Punct si {a Tategrat) sint vizibile preocupirile in, vederea. discl- plingeil creatiel, ceca ce-i deosebeste fundamental pe Bvangardigtii roméni de dedaigti 1 suprareals! Tn Contimporanul au fost prezente. ecourile, tuturor eurentelor care. au revolutionat arta primulul. sfert_al Secolutul: cubism, abstractlonism, dadaism, suturism,ex- presionism.? Optiunea pentru constructivism a fost ex- Plleata, just, prin atractla exercitata esupra Tui Ton Vinea ¥ lena Zaharia, op. ot, p. 6 ade yideea luciditatis creatoare, a suveranititit artistulul tn fata naturil.¢ 1 Opfiunea lui Vinea a avut ecou asupra intregit avan~ garde ,istorice* autohtone ntr-tn articol despre arta abstracté, Vinea o definea rept ,vis lucid, elan construc tiv al mintii_omului care: descompune $i realedtuleste dupa legi inniscute, natura (Promisiuni, 1924). Cu ace- lagi prilej este enunjat ,adevarul elementar al artel f8r8 anecdota, cucerirea esentialé a secolului care-si fixeazd astfel un proprit stil! Si in Manifestul. activist cdtre tinerime anunja. ymoartea® anecdotel. (care ys rimind ‘obiectul reporterilor iscusifi*) in literatura si"in plasticd (Vrem_ artele plastice libere de sentimentalism, de li- itraturd si anecdot, expresie a formelor si @ culorilor pure in raport cu ele tnsele*). Tot acolo se tindea spre jarta integral, pecete a marilor epoct (elenism, roma- ism, goticism, bizantinism etc), pregatind terenul pen- tru integralism, expresia roméneasc’, particularizatoare, a -constructivisrnult, La Integral era vizatd constructia obiectiv, de tip clasic, Harle Voronca’ insust’ folosind aceste ‘cuvinte ‘Limb& noua, senzatie crud, constructie clasict obiectiva Gmpusi deo ordine si constringere proprii) poezta actu al umflé coaja solului, circulé prin nervura frunzelor, tigneste apa mineral (Cicatriztri. Poezia noud.) Mihail Cosma insista si el asupra faptulul cf la originea inte gralismului st un spirit cohstructiv cu nenumérate aplicatii in toate domentile* (De la: futurist la integra lism). Prin accentul pus pe idea disciplinarit. creattel, mig~ carea constructiva si cea integralista reallzeazd 0 ‘nes teptaté apropiere de directia baudelaireiand, cu toate c& cole doud migeéri romanesti se tnscriu in directia whit~ manian’.” La o-cercetare atent&, avangarda noastrd. wis torie& se: dovedegte’ un fenomen artistic de. mare complexitate, cu urmiri fecunde in dezvoltarea ulterioar® @ poeziei roménest ‘Ambitia adamici ‘si eforturile constructive vizau apa~ ritia unel arte cu totul nol. Trebuie subliniat c& nu doar noutatea acestel arte era dorita, of 1 depisirea stadiulut experimental — inerent in procesul revolutionait. mij. » idem, p. 82 . | | i i | toacelor artistice — intru atingerea mult rivatulul cla- sielsm modern. In primal nurmir al revistel Integral, Ta rie Voronca asocia ordinea ,constructivas, ,integral2, cu faccea clasic& : ,Dupa exprefionism, futurists, cubism,’ su prarealismul era tardiv. Nu dezordinea bolnavs romantica suprareallstd, cl ordinea sintezt, ordinea esentl, construc tod, clasied, integralt(s.a.)(Stiprarealism sf integratism). fn acelagi an si in acceasi revistd, Mihail Cosma ts Iincheia un articol (De la futurism ia integralism) afi mind In numele intregulul grup de colaboratori ai revis tei: Cu pagi giganfi si siguri, ne indreptim citre o Incandescentdepecd de" claScism®. Simnptomal, cel mat incurajator fi parea trecerea de la fragmentarism la sin~ fe24: yDe la spiritul unilateral si ingust al incercirilor separate, de Ia exploatarea, pe ‘parcele, a sensibiltaqiL hoastre, am ajuns 1a enorma sintecd contemporand : IN- TEGRALISM." Curentul este definit in acelasi pasaj dzept psforfarea integrald cétre desdvirsirea sintetica a exis- ene Tconoclastli asteptau — pregitind ! — clasicismal vil- tor. $i nui surprinzdtor c& unul dintre ef (Geo Bogza) {ned din 1981 problema raportului dintre moderni- ‘traditie: yNe agezim asifel ca 0 2a In plus la eapul unui lant foarte lung. Sintem modeenisti-numal Intructt ne menfinem Intr-o permanenté agitafie, numal fintructt nu presupunem nicl o anchiloz’. Dar avem 0 traditie de mii de ani (Exasperarca creatoare,) Fiind rostite de un contestatar notoriu, atari cuvinte capita o omnifieatie aparte. In momentul in care se accept, ct iuciditate, c& avangarda yistorica a constitult un episod in dezvoltarea milenaraé 2 artel, forta de soc 2 iconoclas- fiel Incepuse 88 soada. De la isplta clasicsmulu s-a ajuns Ja clasielzarea atitudinit antiacademlzante (Ind devine "od, vilentana publica poste ft consideratd proceden artistic de facturd clasicizanta). Cea ce visa iconoclast era un clasielsm antiaca- demizant. ‘Termenul insusl de clasicisra era Inteles res- friciiv, acceptindu-se, dintre sensusile lui, ordines, iar nu schematismul, soliditatea, dar nu rigiditatea, construc ‘ia objectiva, insd impregnai& de vist. Chiar dacd icono- clagtii n-ar fl fost constienti de asta (dar, oare, n-att fost ?), clasice In sensul visat de ei erau poeme atune! serise de on Barbu (unele publicate in Contimporanul !), Luclan oBlaga $i Tudor Arghezi, Pentru reprezentangil autentict ‘ai migcarii de avangarda (In care ar fi abuziv si-i inca- eam pe cel trel, mari poctl citati, cu toate ch au fost pretuitl sau au colaborat la revistele avangardiste), ycla- ficismul de miine*-a rimas doar un vis. frumos. ‘Dar, prin faptul cf au tins spre un tip insolit de clasicism, el ‘Bu probat-o data in plus originalltatea avangardei noas- ‘tre istotice” gi au Individualizat-o in. cadrul celei euro- pene. : | oe fete MODERNISMUL MODERAT ‘neu amnion iw naa Docthinat eoverice, it TROTNBA, DE. ATONT2ARE™ ®W" PORCIA G1 ONDRA Hn Y. menesra MODERNA. A. TRADITIONATISHULUL "y. DIVENEIPATEA MODALITATIEON PORTICE Poesia. ¢ conteseal sti perma nonte de Fevolutie (1. Eo lnicd ‘Sezordine reaolvatt fe Tinie." Yon Barbu? 1 Clasicismul antiacademizant a fost ilustrat de repre- zentanjii_ modernismului moderat (,conelliant*, asimila- tor, constructlu) ; afirmatia c& aceasta este forma cea mat Dbogati in exponent de marci ne obliga si-i acordim o atentie specialé. Nu doar prezentul capitol ti este dedi~ cat, ef si intreaga Carte « sasea. ‘in planul strict al creafiel, atitudinea reprezentantilor modernismului moderat a fost, de multe ori, la fel de radicald ca sl a reprezentangilor celuf doctrinar ; nu‘ou- rajul Te-a lipelt moderatilors, ci manifestarile »nero- iene, iconoclaste. $i chiar daci acestea au apirut, une orl, i articolele serise de unii dintre.autorit 1a care ma refer aici’ (ar fi suficient ,Erow su~ prem in prag de soare-aptine, / pe ultime trofee strunind, tun eruint destin, / ecvestra viziune / le-a vremilor ras- cruce / si-ntors din epopee prin Iumile-n declin / aprig, si dur profil de belliduce, / Aetius, /: palidul imn ce Cuvinte / gloriei tale si-nchine / cind, numele tau e ‘4835 / de clare silabe latine ?4 Si amintim, faptal ca Ma- cedonski insusi revenea, in 1916, astipra propriei revolutli din Hinov, revendicindt-se de Ja literatura antici. Semn e& traditia continua sf fascineze si fn mediile reforma- toare.. 16 Tr Influenta macedonskiand se simtte si in alte texte inspirate din domenitl antichitatii clasice, reprezentali flind poemul Demostene (Poréret antic), ‘scris tn 1915, Nu este vorba de epigonism, Ton Vinea individualiztadu. vocea lirica (i) in directia deschisd, la noi, de Macedon- ski. Graltor este un text din 1923’ (Casa din Mongalia) ‘eontinind aceste memorabile versuri : Din somnul de praf al storurilor / ferestrele sorb lecrfina / neplinsi a Secetel.* ‘Mai putin profunda decit’a lui Macedonski dar 1a fel de importanta. in procesul detasaril de simbolism a fost influenta lui ‘Tudor Arghezl. Un poem din 1915 (Panteli- mon 2) ar fi rémas, din cauza cuminfeniel desivirsite, neluat in seam daca n-am fi fost atrasi de o rimé ar- ‘ghezian in mijlocul strofei : ,Sub ce obscure auspicii / au calea mutelor réscrucl /’ sh prind printre stréjeri de fuel / alaiul albelor ospicll ?© fnrudirea cu (nu neaparat directa influent& a lui) Anghezi este vizibila gi in Glosar : Port masca celui care-am fost, / ti sti si vorba pe de ost, / prin ochit Jui ma uit la lume, / st mai. purtam statelagi nume. / © prea destul ca si-mi ingin / c& totul fréce, eu ramin. // Taigal, roata, focal si fringhia, / Is- ‘tetul om le-a nascoolt pe rind, / Te-a pritoelt tn eapul sit plipind, / si minunet de tot ‘ce-i da prin gind / tsi cere ca rasplata vegnicia." (23, 24.) Versurile de tinerefe ale ful Vinea evidentiae’ tatura gelasieaé a artistulul, pe care nu o detectam la un Tristan Atzara, bunioari. De ‘aici — impresia de cuiminjenie a poemelor Iu Vines, dar si pregnanta imaginilor : ,inima plinsa bate. A plins si a crescut / ca un burete putred uuitat aferd-n ploaie. / Prin negurile rupte, pe gesul ce se-nmoaie, / sub Iinced soare trece o turma la pascut.* (Bocet). Si chiar intr-un emfatic Sonet din 1912 (,solie las / rézbind prin vremuri in eternitate'), trezind Sstiai zimbete justificate, gisim un pasaj de factura poemelor Int Radu Stanca:yrtras / in sinea mes sk-n gind contro ‘Tindral post il premerge spectaculos pe Lucian Blaga, atit in. meta (,Praful, polenul lumilor, /' praful, urma fimpuriior, / invalute lucrurile / ca somant.*), cit ‘si in senzatia dé percepere a imperceptibilulut : AUz\ / sub streasina zilei_/ cum se-nnoleste pretutindent. pra~ ful¢ (Prof), Deja citatul poem Chemare (scris, ca st Praf, ooSn 1914) anticipa factura intlielor versuri publicate de Ton Barbu. Lirica de tinerete a Jul Ion Vinea se prezinté cao sum de disponibilitati din cele mai diverse. si numat wrisipirea® tn prea multe doinenit Ira tmpledicat pe. au~ Yor sf devina cel mai mare poet al generatiei sale. Ver— sitile-i antologice sint numeroase, serltoral excelind tn stabllirea de raporturi nebiinuite ’ Apo luna, — lacit pe icerea zirii / intre cer si cimpurl farmec incheget..© {Brinnerung). La fel de modern este poem Pouzd, scris in 1915. nte-un alt text din 1915 (Pantelimon), vizionarismal din strofe Inaugural este. de. sorginte ‘expresionista ‘Ocal sid, plins de fol si Terestre, / bivoll fumeg’ arin Emircurl, / Arboril cu gheare de cirbune / sfigiau un ‘cer care fugea. Ceva din yrecuzita poeziei simboliste f ramas sl alel (corbii, parCul, bolnavi, glasal clopotu- ju), ydecorurile* adipostind thed o sensibilitate de ox- presidnist' yAtunel un vulet a schingluit crenglle, a Spulberat folle /'s1 s-a depdrtat parcul cu bivolil negrl.* in mal sus amintitul Glosar, vizionarismul din. xeo- venta 28 (gin parcul in care se leagdn8 vintul / alearga si iarba de rupe pamintal, / Paunii. réscrucilor iau Chipul fintinilor /§1 iepuri se joacd prin casa stApini~ Tor. / La ceucea strimbati pe-un somn de mireasa / se piaptind-n voie o salcie pletoasa / Si fara pereche, dar nici ci Te pas’, / treo albi armasari in ciorapi de’ ma asi.) iese Incl mal mult in evidenta gratie contrastulul deliberat cu. terestritatea secvenfel precedente : Ce om de treab& medicul de plas / cu tagca lui ctlcind din, ‘casi-n easd, / sicntr-un docar, pe vreme rea sau bund, / din sat In sat, de doud ori pe lund. / Cum se oprea la fiece fintin’ 7 si bea din jgheaburi iapa lui batrina, / Aseara iapa mi Lantors 1a vatrl / sl-a nechezat_pre~ lung opriti-n poarti. / Dar doctorul ancremenit pe capri. / Bat clopotele si toft clini latrd." Dar: chiar sf in aceasti secvent4 apare, fn final, Moartea, conferind geavitatea pe care intllele stihurl nu ne-ar fi facut s-0 binuim. Forfa vizionard a artistulul va izbuicni ulterior, ctr sporite puteri, in Ctinele pimfntului, cAruia ii sint atri- Dute calltiti miraculoase :. El desluseste si dezleag’ agoniile / teptat pind la sdmnul din urma / si singur -stie soaptele adincului / spre cari igi sourma vizuinile. / ‘Prletul Tut masoar’ vegnicia / cu intreg uritul astepta- tilor.. Bresul folclorie’ este prelucrat tn sensul in care, jin perloada interbelic’, o facea sl Blogs, yclinele pimin- {ului# devenind o prezenti fascinant& sf tnspiimintatoare in acelagl timp, puruci prezent dar’ niclodata “vazut : | Astfel de fafa si nevézut pretutindenea, / ecou din Toe Jn tot locut trezit, / pindA sub pas, pind& sub gind, pro hnod de ultare adincé, / in lung si im lat cutreier’ vre-~ rurile, / lepsie agtrii tuturor fintinilor / st talmécin~ Guene gemetele gi blestemele / de cari sint pline geau- rele, / plinge-ndeling ling’ mortit mormintelor* »Pindind* din locurile cele mal tainice, din ascunal~ ‘otile de nepatrunis ale subpamintalul, gclinele* din poein ‘ne frimite gindul la textul care a dat tithal volumulul din 1964: Ora fintinilor. Urletul ,cfinelul pémintului* ‘se deslugeste la ,ora lfuntralul, ofa duhueilor, ora Tu ‘milor celorlalte',"cind pot fi adulmecate stafiile, pot fi tite visele 9 juidecate rugaciunile. Este, cum arf spus ‘Alexandreseu, ,ceastl nélucirei, complementar celui al revelatiel, din Ora fintindlor : ,Oré de Tinigth stelare, / lar semn de lumi fir nume, / largul in ambri gin jar e / Toalassa-n ritmuri apane. // Vorile sfint de eu- rate, / fruntile pure si ochii, / cugetul gol gi curat e, / clopote cind leganate / trec’ in nuntestile rochil.t Ver~ -surile surprind aici clipa trecitoare a beatitudinil, cind ‘sufletul se ycurdjeste de dorintt s1 de patimi, far cu- getul se .gelegte" de ginduri jnetilméclte gi sumbre, Scriitorul "care a agitat atit de ‘profund apele climatului nostru literar din decenille doi si trel a fost fspitit de atingerea momentulut privilegiat al senindtii, de ,ora fintinilor*. Astfel se.explic faptul. c& unul-din promo- torli activi ai modernismului programatic a vizat echi- ibrul mai mult decit ruptira cu traditia. Constatarea. fost, de alifel, facuid si autorul primutai studi amplu 2 ot din folclor a fost preluste mativele denvoliste In pom ‘mele Pasinga. miiastra 31 Steoua morilor. De o factura aparte este Echolalie, inde aportarca la folclor (prin structura. pro Zodicd si Insesjia sal vers precum : mult. zice eu, foe") este ‘ostentatva. 0dedicat avangerdismului roménesc sugera aceasta inc& din titlul capitolutui despre editorul Contimporanult In nota ,linistilor stelare* din Ora fintinilor este serfs gi poemul Sighipoara. TAcerea este tulburata numai de sunetul vechilor lespezi i de dangétul aramei. care pumeste fiorul clipelor*, Decorul ¢ static; nu sf imagi- Bile, ins&. Turnul secular al burgului nu este, aici, 0 prezenti inert, ci o pivire* (cu luna pe culme se im- plinta), investité decl, dacé nu cu o yviata*, cel putin cu surprinzdtoarea capacitate a migedrli, Si, spre a po- tenfa ideea de miscare, cu totul neasteptath intro pri- veliste de zid si piatra, artistul introduce, cam la jumi- tatea poemului, acest vers: ,Crengile resfir&. beznele*. ‘Versul final asociaz’, prin inserfia unui celebru pasaj iiturgic, dangétul orologiulul cu mfntuirea ; ,Simie fio- rul clipelor pe care / orologiul de arama le Urneste, // ‘Asculta dangatul : ca o planet / de gindul nostra se aatinge / si-n anonima bold se slefeste / deasupra noastré mult, / Sau sub pasul nostru plapind / cu moartea pre moarte cilcind. Total ,cumintit* acum (versurile stat scrise in 1931), poctul atinge note grave, gisindu-si tim ‘brul* care [-a impus definitiv tn lirica romAneasca. Cistigind netayadut in gravitate, poesia plerde In spectaculozitate extétioard. {ntr-un poem din 1913, ima- fica era mai pronuntat novatoare, avind inrudici cu aceea a expresionistilor germani: ylnserare in oragul dintre munti: / linistes se’ taie-n plopi si-n vilele, as— cufite, — / singele pe tigle se cojeste* (Din umbra). Ag- teptat’, ora / trebule sf se arate undeva, dupa un cos. Seris tn Scelagi an cu antologicul poem Tuzla, textul (cu- prinzind si superba imagine a unui ,cuib incins cu urn— bra") denota clar cl, la numat 18 ani, Ton Vinea era deja. un poet format, Indraiznelile ‘sint mai mart fn poemul tn proz’ Un cdscat in amurg, publicat in 1915. Padurea este 9m ‘woas& cao. herghelie“, inspirind Imagini lascive (,femeie goal Intre pertie mot), Atmosfera din partea 'a doug & poemulul (,departarea muge, turrhele sint ,plictisite® i linigtea Interdrii este tulburata de vorbe murdare) 0 Vom reintiini in Privelisti-le Ini Fundoianu, In 1915, insd, T yon Pop, Un avangardist moderat : fon Vined, in Avangar- dismal postie'roménese, Bocuregt, Eaifura pentra Titeraturd, 1062, poo 0 | | | | el era de mare noutate, contrastind flagrant (ceea ce Siritoral a gi vrut) cu tonul acreditat al pastoralel, Se Yede {mca de pe acum averslunea lui Ton Vinea fata de ‘iigee, oricare ar fl provenienta lor, De aceea, nu le va ‘nega doar. pe acelea traditionale, cl sf pe uncle impuse Ge contestatarit de ultima ora ; grditor in acest sens este fextul Vorbe goale, publicat in 1925, Vinea ridiculaza aici revolufionarea lexiculni, dorind-o cea a sensibilitajii: ,Metro, metronom, mecanic, con- Bfructiv: nickel, / express, radium, telefon, TEP, ca- dla, / ascensor, termometra, bitum, calcul / integral, / Vermouth, vitessa, passaport, / radiator, ‘are voltaic, Jneumatie, motor, / aleaal, turblna, etc, / — Vopinion Zourante est que rien qu’en / employant un vocabulaire Ge contre / amaitre d'usine, en guise de paroles en / iberté, on devient pour cela, podte / moderne... / Crest ‘une revolution de lexique / Crest une conception de gar~ gor-coiffeur autodidacte, / A quand 1a révolution de Ta Spaibilité, la vraie ? Tithal insusi este o ,denuntere 2 acelet ,conception*, dup cum purd ironie se dovedeyte faglutinarea de neologisme (primele doud atrag din ra- gant pur fonetice, allele gocheaza prin teribilismul gra- Fel : vitessd,.passapor!) in partea romaneasc& a textu- jul, inteligibila pentru orice vorbitor de limba francezé. Jn plus, prezenta acelui etc. sugereazd .c& un ataze apoem* ar putes prolifera la Infinit. Lectlat daté de ¥inea naivilor ce eredeau cA atit de “simpli poli de- ven! ,poet (sl ine ,modern* !) era, pe eit de spiritual, pe allt de necesars.” Autorul avea ‘dreplate 58 respingz Jnflatia de produse mimetice, aparent novatoare. In lirica lui fon 'Vinea iniilnim ecour! ale dadaismu- jul, mu si manifestiri ale acestuia, In_ 1926, artistul pu- bilea, in’ Contimporanul, un poern intitulat Subject (ul~ terior titlul a fost schitmbat ‘in: Dictew), datat 1916 si Subintitulat : Incercare de a ghici un poem. Ar fi ha- Zerdat sf vorbim alel despre dadaism sau despre usill- area. procedeului recomandat de suprarealisti, (dicteul Zutomat). in contextul epocti, poemul mu e ‘prin nimic Fevolutionar, dovedind doar ¢& 0 nova legend’ se im- usese dup zgomotoasa lansare a dadaismului, la Z0- Hien. In 1923, il citase pe Tristan Tzara intr-un’ poem (Dintr-o varé) a cérui facturd nu amintea prin nimic fnnsurectia! artisticd din cabaretul Voltaire, Lipsesc ex- acesele iconoclaste, dar fanteria se manifesth in versurt rmemorablle* ,butaifele vechl sedpard bemele din gheare™ 3 ycerbit cu "botu-n Tae beau stelele Gir toate c@y un singe an mal teh, Vinea imprima Jn revista Punct un text im francesa (Puncte) Snchelat cu un vers de certd factur’ avengardisth (,Art poetique : Smposer au prochain son delire), trebule <4 observam, cit este vorba de o formula programaticd mai mult dectt de poeste lifes. Manifestat teoretic in forme adesea vio~ lente, moderlsnsal s4u programatic ma dvs, in tivity Ja simpla ‘poezie experimental’. De aceea, poemele lui au.o valoare mult superioara sub report estetie. celor serise de Tristan Teara in roméneste, Vinea se dovedeste ‘ult mat sevolutionar tn teoretzares actulul artistic de~ Git in practica poetics Tangenfe ch practiea poctlor din avangarda_yisto~ rica exists, fra a fl definitorl) pentru lirica lul Tom Vinea. Semnalez paredierea antn(urilor de Ia mies pte biicltate, reteritoare Ja.. clint plerdutl, intrainpoer despre fubitd = ,lubita de sltadata résplinde la numele de Margareta, / ochii ei tradeaz4 visuri palustre, / chiput ca ora ceaiului, parul / asijderi — pare mai inalta decit ©, / semne pacticulare nu are, / gdsitoril se vor adrese 1g bar / unde Vor primi o bund recompenss® (St. Mar= tin). Altadata, ostentatia inspiratlel (bacinia la Cio- banu® si a comparaiilor (qnuclte de coces -/"oumplit testiculare / in care hohotele-negrilor se mai aud“) fl apropie de iconoclast; sf ttlul este, de altel, in spi- tul lor? Recloma, Liniea Tut Ton Vinea nu a’ evoluat, totus pe aceste esordonste ; ea beneticat de ydinas mitereat tradisiel de oltre contestaterl, fra a fi ba In Sasi 0 expresie a foonoclecilel artiste, Tenltortal ie tare interferenfele lire lat Vinea eu poetia iconoclag tilor'stnt mexime este Tudicul. Luarea in réspir a celet ral tnrdddcinate tradig este futé cu umor (cam ne- ru) fm Adam. Tlustral persona] biblie neal amintest, aici, de paradis si de ingeri, negind c& ar fi avut vreo~ Gath a face cu ymosneagul cal neinduplecat®. El este um Vagabond. gata la toate. viclesugurile™, Nu putea psi, desigar, mid Eva, devenita mica prostiuata nocturna, / cu dint ferecati ca Teoandle!. tm. aceasta compinere Buti; yatotputinielet este... gardianul parculeh, care-t slunga” pe Adam din paradisil teresiru cu banc, boo- e ct chete si chiosc de ape minerale: ,Caramba! cine-mi pune Iaba pe umar? / cine-mi toad vecernia tn lecul fara cAlugiti?./ E judecata din urma, e razia-n numele legit / gl n-am birtiile Ja mine. / Erai chiar tu, yap bi~ teine / $1 mA gonesti din rai la ord fixa / sim petreci ea un blestem / pini-n strada cu‘pisarl de noapte, / s8 uti cale porunelle, / s& nu-ti pingérese boschetele. / Faci-se vola ta, amin’ “Trebule s& amintim st Schola cantorum, replica inso- nits Ja facture barbiana din Dupi melei, Mijloace inrv dite sint folosite si In Cintecul ursarului, cu deosebirea OM sential’ — 8, aici, este vorba de clard intentie de Fabuld, in timp ce In Schola cantorum gratultatea era desdvitsita, artistul lésindu-se in voia purei placeri a joculul. um raf esr ona Bae ea rh la eb een ca iemta onal ol rng avi mo see Fee a oo leh Sor Mel a Berni Ouran gis ela iain Inger a noe ea sel ent laa og pe ‘See el gi ere an scat rena oleae lr ota te pay gh fol ponent nade ‘nilor maestri* 2, Lovineseu sublinia odata Inplus carac- sy ame one ls Set ml a ie cng ol madera ee Pete Sippel set een ov Eee mmcrnieml pn tnd cae ain cerns), gy, gin penne fo pene eee Tepe maar 9 or a TE Tovineseu, Sburttoral, ta Sburdtorul, an Ty ar 4, 19 aprile i919, P. Par FE Lovinetey, Serer, ed. ot val, 8 p. 62 acare o recunostea implicit avangardei_gistorice*, Pacing bilantul.tirziu’ al criticii sale, nu regdea in activitatea dela Sburdtorut ynimic revolutionar sau voit moder- nist ci, dimpotriva, un gempirism dominat_ de cultura lasic& $i de tin echiltbru Temperamental*® Rvolutia si-o vedea de la eclectism gi relativism la un modernism, de altfél, mai mult teoretic si in contradictle poate ci temperamentul dominat de traditionalismul moldovenesc side structura clasicd?, El ardia cu acelast. prile] ci Ideea de sincronism (pe care o stistintise tn Istoria civt- Taatiel. romaine moderne s1 in abordarea lteraturii de dupi. 1800) implied modernismul, ca un principiu de progrest’, ‘Activitatea criticului si migcarea pe care cenaclul si 8 promovat-o sint exemplare pentru ceea ce am mumit modernism moderat, ,conciliant®, Mentorul de la Sbu- mitorul sea raportat’ permanent la modernisinul doctri- nar, fat de care a impus o miscare complementard, Con ‘ving Ca speste curentele necesare ca fermente de viaté ¢ imperloasA si 0 opera de armonizare* #, E. Lovinesea s-2 crezut capabil, de nu si chemat, so Implineascl Accasta explicd frapantul edlectism al colaboratorilor ‘revistel: ‘on Barba se intilneste cu Maria Cunfan, Caintl Petrescu este ghzduit in. coloancle primitoare si eu A, Toma. In articolul din primal numér al revistel, criticul credea a fi sosit vremea unui ,eclectism luminat in domeniuk felurit al artei.#® Dupi ce un fenomen similar se produsese. tn jurul ‘anului 1900, radicalizarea orientarii reformatoare facuse fa tendinjele novatoare si cele conservatoare: si se dis lingd mai cldr. $i iaté cA, dupa rézbot; eclectismu re- apare in publicafia unui partizan al modernismului ! Bte~ rogenttatea colaboratorilor revistel este, in materie de eerie, vadita. Din aceastt cauzt, factorul diferentiator fata de literatura anterioaré nu este atit de pronuntat 1 Op. at, p. 34. 2 ibtaem: 3 Toidom, p. 55, 42 Lovineicy, Tabla de materia, in Sburatoru, 11 oetombrie 100, p. 808. ve fei alain "ececon Juminas vom tot te jon Barty i ota aslpra ior mata. to 1840) . an. i, ne. 28, o cca in cazwl avangardel jistorice', dupa cum nici expe- Sentaljsrmul artistic nu imbrack forme atit de specia- Ehtgase,poer, in timp ce modernlamul. programatic de Ia feviste (prectm Integral: a atras atentia asupra revolu- Pondril literaturii, modernismul moderat de la Sburd- forul a validat-o estetic,/Caracterul asimilator al acestui, modernism a faverizat ‘9 selectie eriticd operata in do- jnentul inovatiilor artistice ; nemistuiti de ambitia im punerii tnui program estetic, autorli cel mai talentatt Gin cenaclul Iovinescian au stiut si-si concentreze in- freaga energie creatoare asupra operel. Bterogenitatea observabild in domeniul poeziel_ publi- cate in Sburdtorul nu caracterizeazé si comentariile im~ primate acolo, Cu toate cA nu se poate vorbi de un. pro~ frem estetic unanim acceptat, deosebirile intre ideile Sustinute de diversi comentatori nu sint niciodata atit fie mari precum acelea existente intre versurlle serise de Maria Cuntan si de Ilarie Voronca. Esentiale, in planul Ideologic, sint opintile lovines- diene, Dar revista publicd §4 multe interventit eritice ale membrilor cenaclului. Este suficient s&,amintim cele mai bine de doudzect de articole semnate de B. Fundo- fanu in anii 19211922 (este foarte sugestiv cA ict a aplrut articolul Spre clasicismul cel not). La revista cola~ Doreazd cu moderne comentarii Tudor Vianu, Felix: Aderca, Pompiliu Constantinescu, Anton. Holban, Vladi- mir Streinu. Ne intereseazii in mod deosebit primi zece ani de activitate ai cenaclului lovinescian : 1919—1926, interval jn care lecturlle de poezie au fost precumpénitoare. Mai mult decit poetli ce se impuseserd inainte’ de 1919, se impan atentiei cel jlansafi* de Lovinescu. Intre acest, cel mai importanti”sint Ton Barbu, Camil Petrescu si Camil Baltazar. In 1926 este publicat_ Simion Stoinict, asupra c&ruia a atras atentia acelasi Eugen Lovinescu. inte colaboratorii de mare valoare ai revistei il re- marcém, in domeniul peeziei, pe B. Fundoianu, ton Pillat si Marie Voronca. In Istoria Hiteraturit, romdéne contemporene 1900— 1937, Lovinescu refine un numér resirins de poeti_ spre ailustra migearea artistiod de Ja ,Sburatorul*, dar afiema ‘cd 40 bund parle a literaturll, mal ales modernista, de *dupa rizboi, este creatlunea exclusiv’ a Sburdtorului! Lucrul este numai in parte adevarat, dat fiind ¢8, dintre ‘eel patru poeti fundamentali ai epocti interbelice (Ar- ghezl, Bacovia, Barbu, Blaga), numai autorul Jocului se- Gund poate fl revendlcat cu indrepttire de cenaclul lo- (© trecere fn revisté a poetilor care au frecventat ce- naclul este instructiva. Pe Ingi numele amintite, mai consemnim, dintre cele cunoscute : Felix Aderca, Luca Ton Caragisle, Mihail Celarianu, Mihail Cosma, N. Da- videsou, Victor Eftimiu, Blena Parago, Cleudia’ Millian, George ‘Murnu, D. Nenu, Cincinat Pavelescu, Al. T. Sta~ matiad, 1, Valerian, Marie Voronca. Au publicat versuri in Sburitorut (din toamna anului 1921 revista s-a numit Sburdtorul literar) si critiel (Vladimir Streinu, Tudor Vianu, Perpessicius) sau prozatori (Hortensia Papadat- Bengeseu), Deoarece, apirind in Sburdtorul, au primit girul celul mai important critie roman al vremii, th con- semnaim si pe colaboratoril care nu au reusit s& dureze in istoria poeziel noastre : Ion Al. George, Ana din Co3- ils, C. Ardeleanu, Serban Bascovicl, Alexandru Bilciu- restu, I, Buzdugan, George Cair, Yon Célugiru, Ludovic Daus, V. Demetriu3, E. Dinu, A! Dominic, Emil Dorian, Mircea Freamat, Mia Frollo, Otilia Ghibu, Const. A. Giu- lescu, Ton Greculeseu, George Gregorian, Ovidiu Hulea, Ignotus, Sol Iser, B. Luca, A. Mindru, Virgillu Mosco- viel (viltorul romancier Vitgiliu Monda), Alfred Mosoiu, Sanda Movilé, C, Narly, Stefan 1, Nenifeseu, G. Nichita, N. M. Nigrim, Dragos Protopopescu, Al. Rally, Eugen Relgis, Marcel Romanescu, G. Rotica, V. Sandu, Ale xandrina Scurtu, Ton Sin-Giorgiu, Alice Soare, ‘Barbu Solacolu, Caton Theodorian, A. ‘Toma, Sadu’ Tudor, ‘Valjean, Andrel Velea, Cum’ vedem, unit au fost si col boratoril revistel lui Ovid Densusianu Vieafa nowi ; re- formatorll de odinioaré se intlineau, im Sburdtorul, cu ovatorfi mai, tinerl ‘Dat fiind e& am enumerat un mare numir de poeti a céror opera tu este analizatf in Istorie, 0 parantezd se impune. Seriind despre primele volume ale prezentel carti, dot comentatori m-au acuzat c& am fcut simple ppomelnice® de creatori, Cum acuzatia s-ar putea s& re= TE, Lovineseu, Serler, ed, cit, vol 6, p. 82. | | | ‘vind (aimic nu e nou sub Soare, nu-l asa 2), sint dat eu 0 explicatie : atita vreme cit 0 alt istorie a poedi romanesti nua fost publicaté, am crezut necesar. sii eongemnez pe tofi aceia care, intr-un moment al dez~ Voltéril Hteraturil noastre, au’ trecut rept poeti. Nep- Yind si-{ analizez pe toll’ — fn acest caz, Istoria ar fi uat proportii inspdimintétoare si pentru cititori st pen- tu editori —, tin ca macar numele si le fie amintit, Noi nu am avut, pind astizi, atft de multi poeti incit sa ne permitem s&-i ignordim cu desivirsire, Asumindu-mi {in continuare riscul de a fi contestat, vol 1asa si de acum finainte citeva file pentra entimerarile de autori pe care ‘mu i-am analizat. Inchizind paranteza, si notim ci, dupi 1926, au mai Gitit la ,Sburdtorul" : Viateu Barna, Radu “Boureanu, Scarlat, Gallimachi, Virgil Carianopol, Dumitru Corbea, Leon, Ferara, Horia Furtund, Emil Gulian, Radu Gyr, Eugen Jebeleanu, Al. Lascarov-Moldovanu, ‘Teodor Scar- lat, Dida Solomon, Zaharia Stancu, Tudor Soimaru, Ci- cerone Theodorescu, Al. Tudor-Miu 5.2, Printre ultimit ‘care au trecut pragul casei lui Lovinescu in.timpul vietii criticului s-au numécat Virgil Gheorghiu, Dimitrie Ste- Yaru si Constant Tonegart, Nu toti poetli care aut citit la ,Sburdtorul* sint prezente tipice pentru modernismul modérat ; fntru flustrarea acestula in planul erestiei poe- tice ne vom opri asupra Tul Benjamin Fundoianu. Ww Acest autor este ilustratiy tn, privinfa schimbiril. eri- teriulul poetfcului in perioada 1917-1923, cind sint sarise textele reunite in volumul Privetistt (1930), Intervalul a fost bogat in novatorl de prestigix, dar Fiindoiana ne apare drept exemplar pentru primelirea mijloacelor ar~ stlee, deoarece acestea sint puse, deliberat, in slujba lunul Semmificat discreditat prin yinflajle* de poetil si manatorigti i poporanigti. Faérd a fi expllelt, caracterul polemic al manteret poe ‘ice din Priveligti este evident. ! Artistul sa oprit asu- T Till este hotirit ironte si_polemie cu’ 0 intreaga tae ditie contemplativa. Daca iesual — agacum mirtorisese ver- fuile Tasate in manuseris — poetul era fnelinat spre posit a