ANALIZA FINANCIARA Titular de curs, Conf. univ. dr. Fanuta POPANALIZA SITUATIEI FINANCIARE A ENTITATII ECONOMICE 4. ANALIZA DE ANSAMBLU A POZITIEI FINANCIARE Perioada 1999 - 2000, se identifica cu perioada ,marii deschideri” a contabilitati roménesti, perioadé in care s-a incercat amonizarea sistemului contabil romanesc cu normele sau Standardele Internationale de Contabilitate (IAS). Din punct de vedere legislativ, acest proces de compatibilizare a sistemului contabilitatii romanesti cu Standardele Internationale de Contabilitate, s-a realizat pana acum in urmatoarele etape: - prima etapa a constat in elaborarea O.M.F.P. nr. 403/22.04.1999 pentru aprobarea Reglemantarilor contabile armonizate cu Directiva a IV-a a Comunitétii Economie Europene (CEE) si cu Standardele Intemational de Contabilitate (IAS), aplicat asupra situatillor financiare ale anului 1999, pe un esantion de 12 societati comerciale, cotate la Bursa de Valori Bucuresti - a doua etapa a constat in elaborarea 0.IM.F.P nr. 94/29.01.2001 (Monitorul Oficial al Ron iniei_ nr. 85/20.02.2001) pentru aprobarea Reglementarilor contabile armonizate cu Directiva a IV-a a Comunitatii Economice Europene (CEE) si cu Standardele Internationale de Contabilitate (IAS), care jl abrogé pe cel precedent, dar care se bazeaza in mare parte pe acesta. Aceast reglementare s-a aplicat pe situatille financiare ale anului 2000, de un numar mai mare de intreprinderi, si anume: Alile comerciale colate la Bursa de Valori Bucuresti -unele regii autonome, companii gi societafi nationale, alte intreprinderi de interes national -unele categorii specifice de societati care opereaza pe piata de capital (piaja RASDAQ) Raméneau inafara reglementarilor O.M.F.P. nr. 94/29.01.2001 numai intreprinderile care, potrivit legislatjei in vigoare la acea data, se incadrau in categoria intreprinderilor mici si mijlocii. Aceste intreprinderi aplicau prevederile O.M.F.P. nr. 306/august 2002. - a treia etapé a constat in elaboraree O.M.F.P. nr. 1752/17.11.2005, publicat in Monitorul Oficial, Partea | nr. 1080 din 30.11.2005 pentru aprobarea reglementarilor contabile conforme cu directivele europene (Reglementarile contabile conforme cu Directiva a IV-a a Comunitatil Economice Europene si Reglementarile contabileconforme cu Directiva a Vil-a a Comunittil Economice Europene), modificat prin O.M.E-F. nr. 2374/12.12.2007, publicat in Monitorul Oficial, nr. 25 din 14.01.2008, - OM.F-.P. nr. 3055/29.10.2009 publicat in Monitorul Oficial nr. 766 din 10.11.2009 pentru aprobarea reglementérilor contabile conforme cu directivele europene (Reglementarile contabile conforme cu Directiva a IV-a a Comunitatil Economice Europene si Reglementarile contabile conforme cu Directiva a Vil-a a Comunitatil Economice Europene). - ultima modificare s-a realizat prin O.M.F. nr. 1802/29.12.2014 pentru aprobarea reglementarilor contabile privind situatille financiare anuale individuale $i situatille financiare anuale consolidate, publicat in Monitorul Oficial al Roméaniei nr. 963/30.12.2014. O.MF. nr. 1802/2014 abroga OMF.P. nr. 3055/2009 privind aprobarea reglementérilor contabile conforme cu directivele europene, si se aplica incepand cu 1 ianuarie 2015. Una din modificarile semnificative aduse de prezentul ordin, este aceea ca, incepand cu 1 ianuarie 2015, depunerea situatiilor financiare se face in functie de impartirea societattilor in 3 categorii: microentitati, entitati micii, entitati mijlocii si mari, avand in vedere criteriile de marime, astfel: Microentitatile sunt societatile care, la data bilantului, nu depagesc limitele a cel putin doua dintre urmatoarele trei criterii: — total active: 350.000 euro (1.500.000 lei); —cifra de afaceri net&: 700.000 euro (3.000.000 lei); —numér mediu de salariati in exercitiul financier: 10. Microentitatile intomesc situatii financiere anuale in conditile prevazute la sectiunea 12.1. "Scutiri pentru microentitati” a prezentului ordin, gi anume: microentitatile intocmese bilant prescurtat si cont de profit si pierdere prescurtat care prezinta separat: cifra de afaceri net, alte venituri, costul materillor prime si al consumabilelor, cheltuieli cu personalul, ajust de valoare, alte cheltuieli, impozite, profit sau pierdere. Microentitatile nu au obligatia elaborarii notelor explicative la situatiile financiare anuale. Entitatile mici sunt societéitle care, la data bilantului, nu se incadreazd la microentitati si nu depasesc limitele a cel putin doua dintre urmatoarele trei criteri — total active: 4.000.000 euro (17.500.000 lei); ~cifra de afaceri neta: 8.000.000 euro (35.000.000 lei); —numar mediu de salariati in exercitiul financier: 50.Entitatile mici intocmese situatii financiare anuale, care cuprind: ~ bilantul prescurtat ; —contul de profit si pierdere; —notele explicative la situatiile financiare anuale. Optional doar, depun situatia fluxului de trezorerie si/sau situatia modificarii capitalului propriu. Entitatile mijlocii si mari sunt societatile care, la data bilantului, depagesc limitele a cel putin doud dintre urmatoarele trei criteri — total active: 4.000.000 euro (17.500.000 lei); cifra de afaceri neta: 8.000.000 euro (35.000.000 lei); — numar mediu de salariati in exercitiul financier: 50. Entitatile mijlocii si mari intocmesc situati financiare anuale, care cuprind: - bilant; - contul de profit si pierderi; - situatia fluxurilor de trezorerie; - situatia modificarii capitalurilor proprii; - notele explicative la situatile financiare anuale in functie de criteriile de marime, grupurile se impart in doua categorii: grupuri mici si mijlocii, respectiv grupuri mari Grupui i mijlocii sunt grupurile constituite din societatile-mamé si filialele care urmeaza sa fie incluse in consolidare, si care, pe baz& consolidaté nu depasesc limitele a cel putin doua dintre urmatoarele tre’ criterii la data bilantului societati-mama: — total active 24,000,000 euro; — cifra de afaceri neté 48.000.000 euro; —numar mediu de salariati in exercitiul financier 250. Grupurile mari sunt grupurile constituite din societ i filialele care urmeaza sd fie incluse in consolidare, si care, pe baz consolidaté depasesc limitele a cel putin doud dintre urmatoarele trei criterii la data bilantului societafii-mama: — total active: 24.000.000 euro; —cifra de afaceri neté: 48.000.000 euro; —numar mediu de salariati in exercifiul financiar: 250. Standardele Internationale de Contabilitate mentioneaza faptul 8, intr-un raport separat de ,Situatille financiare’, analiza financiara explic si desorie caracteristiciprincipale ale performantei si pozitiel financiare a intreprinderii, precum si principalele incerti i cu care se confrunta aceasta. Un astfel de raport poate include o analiza a: a).principalilor factori gi influente, care determina performanta, inclusiv a mediului in care intreprinderea isi desfasoara activitatea, reactia intreprinderii la modificarile mediului, respectiv efectul acestora, precum si analiza politicii de investifii pentru a mentine gi imbunatati aceste performante, inclusiv politica de dividende b).surselor de finantare ale intreprinderii, a politicii de indatorare si gestionare a riscului c).punctelor forte si resurselor intreprinderii a cdror valoare nu este reflectat in bilant, conform IAS. in sensul acestor reglementari, consideram c& analiza financiaré se inscrie in problematica analizei pe bazé de bilant si cont de profit si pierdere, evidentiind in acelasi timp starile parfiale de lichiditate, solvabilitate, echilibru financiar si faliment a intreprinderii. Un prim aspect urmarit de analiza este pozifia financiara reflectata cu ajutorul bilantului Bilantul este una din situatiile financiare care evidentiaza elementele de activ, capitaluri proprii gi datorii ale enti economice la incheierea exercitiului financiar. Conform prevederilor O.M.F. nr. 1802/29.12.2014, structura bilantului se prezinté sub forma unei »scheme de bilant vertical”, astfe! A. ACTIVE IMOBILIZATE |. Imobilizari necorporale Il. Imobilizari corporale Ill, Imobilizari financiare B. ACTIVE CIRCULANTE |. Stocuri Il. Creante ULInvestitii pe termen scurt IV.Casa si conturi la banci C. CHELTUIELI IN AVANS D. DATORII: SUMELE CARE TREBUIE PLATITE INTR-O PERIOADA DE PANA LA UN AN E. ACTIVE CIRCULANTE NETE / DATORII CURENTE NETE F. TOTAL ACTIVE MINUS DATORII CURENTE G. DATORII: SUMELE CARE TREBUIE PLATITE INTR-O PERIOADA MAI MARE DE UN ANH. PROVIZIOANE |. VENITURI IN AVANS. J. CAPITAL SI REZERVE |. Capital Ul. Prime de capital Ill. Rezerve din reevaluare IV, Rezerve V. Profitul sau pierderea reportat(a) VI. Profitul sau pierderea exercitiului financiar CAPITALURI PROPRII - TOTAL, Patrimoniul public Patrimoniul privat CAPITALURI — TOTAL Elementele de activ sunt grupate dupa natura, destinatie $i lichiditate, iar elementele de capitaluri proprii si datorii sunt grupate dupa natura, provenienta si exigibilitate. 1. Dupa natura lor elementele de activ pot fi grupate in a). Active imobilizate b). Active circulante ©). Cheltuieli in avans Elementele de datorii si capitaluri proprii pot fi grupate dupa acelasi criteriu in: a). Datorii ce trebuie achitate fata de terti b). Provizioane ). Venituri in avans ). Capital gi rezerve 2. Dupa destinatie, elementele de activ pot fi structurate in: a). Active utilizate in mai multe cicluri financiare, formate din active imobilizate b). Active utilizate intr-un singur ciclu financiar, care includ activele circulante $i cheltuielile in avans (sume de reluat intr-o perioada de pana la un an) 3. Dupa provenienfa, elementele de datorii si capitaluri proprii se grupeazé in: a). Datorii fafa de terfi, in care se includ: datorile totale, provizioanele si veniturile in avans b). Datorii fafa de actionari, care includ capitalul si rezervele 4. Dupa lichiditate, elementele de activ se clasifica in:2). Active cu lichiditate redus, care includ activele imobilizate, a cBrar lichiditate este cuprinsa intre 20-50% b). Active cu lichiditate parfiala, formate din: stocuri, creante si cheltuieli in avans (sume de reluat intr-o perioada de pana la un an), care pot fi transformate in lichiditati in proportie de 50-70% ¢). Active lichide care cuprind: investitiile pe termen scurt si casa gi conturi la banci 5. Dupa termenul de exigibilitate, elementele de datorii si capitaluri proprii se pot grupa in: a). Datorii exigibile pe termen scurt, care cuprind: datoriile fafa de diferiti terti (furnizori, clienti-creditori, datorii fafa de bugetul de stat si bugetul asigurdrilor sociale, creditori diversi) si de natura sumelor de reluat intr-o perioada de pana la un an (subventii pentru investiti, venituri inregistrate in avans, venituri in avans aferente activelor primite prin transfer de la clienti) b). Datorii exigibile pe termen lung, care includ: datoriile pe termen mediu si lung, provizicanele, sumele de reluat intr-o perioadé mai mare de un an (subventii pentru investiti, venituri inregistrate in avans, venituri in avans aferente activelor primite prin transfer de la clienti) c). Datorii neexigibile formate din capital si rezerve Un activ este cu atat mai lichid, cu cAt este mai ugor de transformat in numerar, adica mai rapid si f8r8 pierdere de valoare, iar caracterul de exigibilitate al unei datorii exprima timpul care trebuie sa se scurga pana la scadenta Activele lichide si cele cu lichiditate partialé reprezinta din punctul de vedere al ciclului de exploatare, alocéri ciclice (temporare) sau active curente, care se transforma succesiv pe parcursul unui ciclu de exploatare. Activele cu lichiditate redusa sunt alocari stabile (permanente), intrucat permit recuperarea investitiei financiare pe parcursul mai multor cicluri de exploatare. Cele mai exigibile elemente ale pasivului sunt datoriile pe termen scurt si sumele de reluat intr-o perioadé de pnd la un an (subventii pentru investiti, venituri inregistrate in avans, venituri in avans aferente activelor primite prin transfer de la clienti), si din aceasta cauza ele mai sunt denumite si surse ciclice (temporare) sau datorii curente. Datoriile exigibile pe termen lung, precum si capitalul si rezervele mai sunt numite si surse stabile (permanente), deoarece aceste surse de finantare au o scadenta maiindepartata (de exemplu: datoriile pe termen lung, provizioanele si sumele de reluat intro perioad3 mai mare de un an - subventii pentru investitii, venituri inregistrate in avans, venituri in avans aferente activelor primite prin transfer de la clienti), iar unele (capitalul si rezervele), in afara situatiei de faliment, nu au o scadenta determinata, deci nu sunt exigibile. Analiza bilantului vizeaz& cele trei componente ale acestuia (activul, datoriile capitalurile propri) si se realizeaza atat in dinamica, cat si static, si anume: - analiza in dinamic& se bazeaz& pe calculul indicilor, in care posturile din bilant se exprima sub forma de modificari procentuale fata de valoarea aceleasi poziii a unui an de baz considerat egal cu 100% (pentru indicii cu baza fixa) sau, succesiv, fata de perioada precedenta (pentru indicii cu baza in lant) - analiza staticd se bazeaza pe calculul de ponderi, in care fiecare post se exprima ca 0 marime procentuala in totalul activului sau pasivului bilantier. 4.4. Analiza evolutie’ pozi anciare 4.4.1, Analiza evoluti activului (Analiza dinamicii activului) Activul bilantier cuprinde, pe de o parte, valoarea neté a mijloacelor materiale si banesti, iar pe de alta parte, creantele pe care entitatea economica le are de incasat de la terti. Valoarea neta a unui activ se obtine deducand din valoarea sa de intrare amortismentele si provizioanele legal constituite. in conformitate cu reglementarile in ‘in urmatoarele grupe: vigoare, activul bilantier se structureaz: A. Active imobilizate B. Active circulante: C. Cheltuieli in avans Analiza in dinamica a acestor elemente de activ evidentiazé evolutia lor. A. ACTIVELE IMOBILIZATE (Al) sunt formate din bunuri mobile si imobile, corporale gi necorporale, achizitionate de la terfi sau produse in cadrul entitatii, care intra in patrimoniul acesteia pe diferite cai (investifi, achiziti, donafii, aport in natura etc.) Din punct de vedere financiar, activele imobilizate participa la mai multe cicluri productive, se uzeaza treptat, investitia inijjald fiind recuperaté in mai multe exerciti financiare, pe calea amortizariiDin punetul de vedere al confinutului lor material, activele imobilizate se grupeaz’ |. Imobilizari necorporale UI. Imobilizari corporale IIL. Imobilizari financiare |. Imobilizarile necorporale (ANCP) se structureaza in urmatoarele componente: 1. Chelt 2. Cheltuieli de dezvoltare je constituire 3. Concesiuni, brevete, licente, marci comerciale, drepturi si valori similare gi alte imobilizari necorporale 4. Fondul comercial 5. Active necorporale de exploatare si evaluare a resurselor minerale 6. Avansuri 1. Elemente inscrise in Cheltuieli de constituire se vor prezenta detaliat in notele explicative (Nota 3 Active imobilizate) in categoria acestor cheltuieli se includ: - taxe pentru inmatricularea societatii comerciale - _ taxe privind modificarile intervenite in jurisdictia societatii comerciale - cheltuieli ocazionate de emiterea si vanzarea de actiuni si obligatiuni - cheltuieli de prospectare a pietei si de publicitate jin conformitate cu prevederile legale, aceste cheltuieli se recupereaza prin amortizare, pe baza unui scadentar, pe o perioada de maximum cinci ani 2. Cheltuielile de dezvoitare se refera la valoarea unor lucrari efectuate de entitatea economic. In notele explicative se va preciza perioada pentru care valoarea cheltuielilor este, sau urmeaz& sa fie amortizaté gi motivele care au determinat imobilizarea acestor cheltuieli 3. Concesiunile incorporeaza valoarea bunurilor preluate cu acest titlu pe baz de contract de societate comerciala, si anume: - exploatarea unei parti a domeniului public - reprezentarea in termeni de unicitate in comercializarea produselor unei firme Cheltuielile ocazionate de aceasta activitate se amortizeazA pe baz de scadentar pe © perioada egal cu durata prevazuta in contractul de concesiune. Alte imobilizari necorporale reprezinta bunuri necorporale create in cadrul entitatii sau achizitionate de la teri, care in contabilitate se inregistreaz& la cost de productie sau deie. Din punet de vedere financiar, investiia se recupereaz prin amortizare pe o durata de trei ani. Se asimileaza altor imobilizari necorporale programele informatice utilizate de intreprindere. 4. Fondul comercial este tratat ca un activ, ca urmare a achizitiei de catre o entitate a activelor altei entitati Fondul comercial pozitiv (goodwill) reprezint& partea din fondul de comert care nu figureaza in cadrul celorlalte elemente de patrimoniu, dar care contribuie la mentinerea si/sau dezvoltarea potentialului de activitati a intreprinderii, fiind reprezentat de: clientela, vad comercial, reputatie, debusee, pozitie geografica etc. Fondul comercial reprezinta un exces al costului de achizitie peste interesul celui care achi: datoriilor identificabile, achizitionate la data tranzactiei de schimb. Fondul comercial negativ (negative goodwill) reprezinta orice exces de la data tranzactiei de schimb, al interesului achizitorului in valorile juste ale activelor si datoriilor ifioneaz, in valoarea just a activelor gi identificabile achizitionate, peste costul achizitiei 5. Active necorporale de exploatare si evaluare a resurselor minerale. Cheltuiclile de explorare si evaluare a resurselor minerale sunt cheltuieli generate de entitate in legatura cu explorarea si evaluarea resurselor minerale, inainte ca fezabilitatea tehnica si viabilitatea comerciala ale extractiei resurselor minerale s& fie demonstrate. Sunt considerate drept active necorporale de exploatare $i evaluare a resurselor minerale: achizitionarea drepturilor de a explora; studii topografice, geologice, geochimice gi geofizice; foraje de exploatare; sdpaturi; esantionare etc. 6. Avansurile reprezinté sumele avansate furnizorilor pentru achizitionarea de astfel de active necorporale. Se remarca faptul cé sumele investite in aceste active se recupereazé pe calea amortizarii. in dinamica, de obicei se inregistreazd scdderea treptat a valorii acestor imobilizari (Iavop<100%), ca urmare a diminu amortizare. De asemenea, aceasta situatie poate reflecta si faptul c& ritmul intrarilor de imobilizari necorporale a fost devansat de ritmul iesirilor acestor imobilizari. jn situatia in care se constaté o tendinté de crestere a valorii imobilizdrilor necorporale i valorii de achizitie sau de produefie, prin (lauce>100%), aceasta se explicé prin: emisiuni de noi actiuni si/sau obligatiuni ca urmare a extinderii portofoliului de afaceri, comercializarea si contabilizarea corecté a marcilor, brevetelor, licentelor etc., utilizarea pe scara extinsa a programelor informatice. Deasemenea, aceastd situafie poate reflecta gi faptul c& ritmul intrarilor de imobiliz&ri necorporale a devansat ritmul iesirilor acestor imobilizar Il, Imobilizarile corporale (ACP) formeazé componenta productiva a unei intreprinderi, din care fac parte urmatoarele elemente: 4. Terenuri gi constructii 2. Instalatii tehnice si masini 3. Alte instalati, utilaje si mobilier 4, Investitii imobiliare 5. Imobilizari corporale in curs de executie 6. Investitii imobiliare in curs de excutie 7. Active corporale de exploatare si evaluare a resurselor minerale 8. Active biologice productive 9. Avansuri Terenurile nu sunt supuse amortizrii, cu exceptia amenajarilor de terenuri, iar din punct de vedere financiar ele isi modifica valozrea cu prilejul actiunii de reevaluare a activelor intreprinderii. Valoarea terenurilor a fost stabilité in timp pe baza mai multor reglementari legale. Investitiile imobiliare sunt reprezentate de proprietatea detinuta de entitate sau de locatar (in cazul contractului de leasing financiar), mai degraba pentru a obtine venituri din chirii sau pentru cresterea valorii capitalului, decat pentru: - a fi utilizaté in producerea sau fumizarea de bunuri sau servicii, ori in scopuri administrative sau - afi vanduta pe parcursul desfagurarii normale a activitatii Sunt considerate drept Active corporale de exploatare $i evaluare a resurselor minerale, vehiculele si instalatiile de forare. Activele biologice productive sunt orice active, altele decat activele biologice de natura stocurilor, de exemplu: animalele de lapte, vita-de-vie, pomii fructiferi si copacii din care se obtine lemn de foc, dar nu sunt taiati Valoarea imobilizérilor corporale, altele decat terenurile, se poate modifica in ambele sensuri, de crestere sau de scadere a acesteia Cresterea valorii acestor active se poate explica prin: - _reevaluari pe baza actelor normative= achizifi de imobilizari - modernizarea celor existente - produetia proprie de imobilizari -— investitii - donatii = aport in natura Diminuarea valorii imobilizarilor corporale se explica prin - scoaterea din functiune a unor imobilizéri corporale - vAnzarea unor elemente de imobilizari conform prevederilor legale recuperarea investitiei financiare, prin amortizare (in afara terenurilor, cu exceptia amenajarilor de terenuri) - trecerea unor imobilizari corporale in categoria obiectelor de inventar - retragerea actionarilor din intreprindere Analiza in dinamica a imobilizarilor corporale vizeaza urmatoarele aspecte: a). Analiza in dinamica a valorii ramase a imobilizarilor corporale > Iace>100%, arata ca ritmul de cregtere a valorii imobilizarilor corporale fabricate, achizitionate sau reevaluate este superior ritmului de crestere a amortizarii, casarii si vanzari unor elemente de imobilizari corporale. > lace<100%, arata cd ritmul de sporire a intrarilor de imobilizari corporale este inferior ritmului aferent iegirilor. > Iace=100%, araté 0 egalizare a ritmului intr&rilor si iesirilor de imobiliz&ri corporale. b). Analiza corelativa dintre dinamica imobilizarilor corporale (lace) $i dinamica indicatorilor de volum (cifra de afaceri neta Ican, productia exercitiului Iae,, veniturile din exploatare Ivexpi) in acest sens deosebim urmatoarele situatii > IncP>100%, Ican>100%, lacr>lcan (Ioex, Wess), adicd ritmul de dotare cu imobilizari corporale este superior ritmului de crestere a cifrei de afaceri nete, (a productiei exercitiului sau veniturilor din exploatare), situajie care se inregistreaza in special in perioadele neinflafioniste, cand rata dobénzii aferenté creditului angajat este relativ redusd. In perioadele inflationiste, aceasta cotelatie reflecta o situatie nefavorabilé pentru firma, ea explicandu-se prin utiizarea ineficienta a imobilizérilor corporale in procesul productiv, pe fondul incetiniriivitezei de rotatie a imobilizarilor corporale.Totugi, aceasta corelatie se justificd din punct de vedere economic, in aceste perioade inflationiste, atunci cand fie are loc reevaluarea imobilizarilor corporale, fie se efectueazd investitii masive in entitatea economica, cu conditia ca in perioada imediat urmatoare reevaluarii s4 se modifice raportul intre cele doud dinamici (lacr Ince>100%, Ican> 100%, Ince100%, evident ca lacr lace=lcan (laex, Ivexp), adic se realizeazé o egalitate intre cele doua dinamici, situatie posibila in cazul unui proces investitional comparabil cu cel precedent, cu o viteza de rotatie a imobilizarilor corporale situata in parametrii anteriori, pe fondul aceluiasi volum al vanzarilor. Ill, Imobilizarile financiare (AF) cuprind: 1. Actiuni detinute la filiale 2. imprumuturi acordate entitatilor din grup. 3. Actiuni detinute la entitatile asociate si la entitatile controlate in comun 4. Imprumuturi acordate entitatilor asociate si la enti 5. Alte titluri imobilizate (investiti detinute ca imobilizéri) 6. Alte imprumuturi Conform O.M.F. nr. 1802/2014 pentru aprobarea reglementérilor contabile privind situatiile tile controlate in comun financiare anuale individuale si situatiile financiare anuale consolidate: - _ societate-mamé inseamné o entitate care controleaza una sau mai multe filiale - filial inseamna o entitate controlaté de o societate-mama, inclusiv orice filiala a societatii-mama care le conduce- grup inseamné o societate-mamé gi toate filialele acesteia - _entitati afiliate inseamna doua sau mai multe entitati din cadrul unui grup - entitate asociaté inseamna o entitate in care o alta entitate are un interes de participare si ale carei politici de exploatare si financiare fac obiectul unei influente semnificative exercitate de cealalta entitate - 0 entitate controlata in comun este o asociere in participatie care presupune fondarea unei corporatii, unui parteneriat sau a altei entitati in care fiecare asociat are un interes (de exemplu: doua intreprinderi isi combina activitatile lor intr-o directie particulara de afaceri prin transferarea activelor si datorillor relevante intr-o entitate controlata in comun. Un alt exemplu este acela al unei intreprinderi care igi incepe activitatea intr-o fara straina impreuna cu guvernul acele’ tari sau cu 0 agentie din acea tara, formand o entitate separata care este controlat in comun de intreprindere si de guvern sau agentie). Actiunile detinute Ia entitatile asociate si la entitafile controlate in comun reprezinta drepturile sub forma de actiuni si alte titluri cu venit variabil, pe care intreprinderea le detine ca parte in capitalul social al altei intreprinderi gi care dau dreptul intreprinderii care le define, sa exercite 0 anumita influenta in activitatea celei de la care le-a achizitionat. Actiunile detinute Ia filiale sunt drepturi detinute sub forma de acfiuni Ja filialele societatii mama. Interesele de participare sunt imobilizéri financiare care vizeaza: - _interesele de participare in capitalul entitatilor din afara grupului - _interese strategice in capitalul entitatilor din afara grupului Interesele de participare sunt titluri de participare intr-o proportie de 20-50% care ‘asigura exercitarea unei influente semnificative. Interesele de participare strategice reprezinta titluri de participare care sunt definute intr-o proportie de pana la 20% gsi nu asigura posibilitatea exercit semnificative. Titlurile de participare definute intr-o proportie de 10% sunt considerate interese minoritare. ii_unei_ influente imprumuturi acordate entitafilor din grup reprezinté sumele datorate de filiale si dobanda aferenta sumelor datorate de filiale. imprumuturi acordate entitatilor asociate $i entitatilor controlate in comun includ atat creantele propriu-zise cat si dobanda aferenta acestora.Interesele de participare reprezinté interesele definute de o intreprindere in capitalul social al altei intreprinderi. Interesele de participare sunt definute pe termen lung in scopul garantérii contributiei la activitatea intreprinderii respective. Un interes de participare include un interes ce poate fi convertit intr-o participare in actiuni si o optiune de a achizitiona actiuni sau orice fel de astfel de participatii, fara a se fine seama de faptul c& actiunile la care se refer’ pot fi dupa conversie sau dup exercitarea opfiunii, neemise. O participare definut& in contul unei alte intreprinderi va fi tratata ca fiind definuté la acea intreprindere in sine. Interesele de participare cuprind investitile in intreprinderile asociate $i investifile strategice. O participare de 10% sau mai mult, presupune c& este o investitie strategica, dac& nu demonstreaza contrariul. Investitile pot fi directe sau de portofoliu. Investitia directé reprezinta investitia care se realizeaza prin aport de fonduri financiare, bunuri mobile si imobile sau orice alte drepturi de proprietate evaluate in bani, prin crearea sau excluderea unei intreprinderi detinute de aceasta, a unei filiale, prin achizitionarea integralé a unei intreprinderi existente, prin participarea partial intr-o intreprindere noua sau existenta, cu sau fara posibilitatea de a exercita 0 influent directa asupra administrarii acesteia. Investitia de portofoliu reprezinta o alta investitie decat cea directa, care se realizeazé prin intermediul urmétoarelor instrumente: valori mobiliare specifice pietei de capital, Instrumente specifice piefei monetare, instrumente de plasament colectiv, operatiuni in conturi curente, operatiuni in conturi de depozit. Alte titluri imobilizate reprezinta drepturile sub forma de actiuni si alte titluri cu venit variabil, pe care intreprinderea le define ca parte in capitalul social al altei intreprinderi, dar care nu dau dreptul intreprinderii care le define, sa exercite o anumita influenta in activitatea ‘intreprnderii de la care le-a achizitionat. De asemenea, in cadrul altor titluri imobilizate se inregistreaza si certificatele verzi amanate (pentru producdtorii de energie din surse regenerabile), Alte imprumuturi sunt reprezentate de garantii, depozite si cautiuni depuse de entitate la tert jin general, o sporire a valorii acestor titluri (Iar>100%), semnificé o angajare a resurselor intreprinderii in activitatea alteiintreprinderi, in timp ce o scédere a valorii activelor financiare (Iar<100%), semnificé o neimplicare a intreprinderii in operatiuni pe piata de capital gi in activitatea altor intreprinderi.B. ACTIVELE CIRCULANTE (AC) constituie 0 componenté a elementelor de activ, legate nemijlocit de un singur ciclu de exploatare, motiv pentru care gi viteza lor de transformare este mai rapid decat in cazul activelor corporale. Din punt de vedere financiar, accelerarea vitezei de rotatie a activelor circulante inseamna de fapt, crearea premiselor necesare sporirii capacitatii de autofinantare a activelor productive. Activele circulante sunt formate din: 1. Stocuri I. Creante Ill. Investifii pe termen scurt IV. Casa gi conturi la banci .Stocurile (S) cuprind: 1. Materii prime si materiale consumabile 2. Productia in curs de executie 3. Produse finite si marfuri 4, Avansuri pentru cumparari de stocuri 1. Stocurile de materii prime si materiale consumabile (SMP). Analiza in dinamicé a acestor stocuri vizeazé doua aspecte, si anume: a). ritmul modificarii stocurilor (Isa) b). ritmul corelat al dinamicii stocurilor (Ise), al cheltuielilor materiale (low) gi al cifrei de afaceri nete (Icav) a). in privinta analizei ritmului de modificare a stocurilor de materi prime si materiale consumabile, apar trei posibilitati > cresterea valorii stocurilor de materii prime gi materiale consumabile comparativ cu perioada precedent (Iswr>100%), se explica prin: Y aprovizionare in devans ¥ modificari in structura de fabricatie, fie prin introducerea in fabricatie a unor noi sortimente, fie prin cresterea ponderii sortimentelor care necesité materi prime mai scumpe Y sporirea consumului specific Y aprovizionarea peste necesar Y ctesterea costului de achizitie a materillor prime de la furnizori, fie datorita cresterii nivelului calitativ, fie datorita cresteri inflatieiV evaluarea diferité a stocurilor potrivit metodeler de evaluare FiFO, LIFO, cost mediu ponderat ete. > mentinerea ritmului de evolutie a stocurilor de materii prime si materiale consumabile in parametrii comparabili cu cei ai perioadei precedente (Isyw=100%), in cazul ¥ unei aprovizionairi ritmice Y unui consum specific constant Y unor costuri de achizitie constante ¥ mentinerii structurii de fabricatie in aceeasi parametti » diminuarea nivelului stocurilor de materii prime $i materiale consumabile (Iswe<100%), prin ¥ ritmul superior al productiei in raport cu cel al aprovizionarrit Y aprovizionarea neritmica Y utilizarea stocului de siguranta in productie ¥ reducerea costului de achizitie a materiilor prime. Y modificéri in structura de fabricatie, fie prin renuntarea la fabricarea nor sortimente mai putin rentabile sau pentru care nu mai exista cerere pe piaté, fie datorita cresterii ponderii sortimentelor care necesita materii prime mai ieftine b). Analiza in dinamica a celor trei icatori (stocuri de materii prime si materiale consumabile, cheltuieli materiale gi cifra de afaceri neta), permite evidentierea urmatoarelor aspecte mai importante: > lsup>100%, Ion>100%, Icav>100% si Ican>low, inseamna cd are loc o crestere a valorii stocurilor ca urmare a unor comenzi suplimentare, in conditiile cresterii cheltuielilor materiale, prin sporirea fie a consumurilor specifice normate, fie a costului de achizitie a materillor prime, pe fondul unui grad de valoriicare a materiilor prime, in crestere. Corelatia reflecta 0 situatie favorabil pentru intreprincere, deoarece ritmul de crestere al cifrei de afaceri nete (efectul obfinut) este superior ritmului de crestere a cheltuielilor materiale (efortul depus). > Iswe>100%, Icw>100%, Ican>100% $\ Ica Isvp>100%, low>100%, Ican>100% gi Ican=lom, situatie explicaté prin faptul c& stocurile inregistreaz& o sporire exclusiv valorica, prin cresterea costului de achizitie a materillor prime gi materialelor, iar preturile de vanzare ale produselor evolueaza in acelasi rite, > Iswe>100%, lon>100%, lcav<100% §i evident Ican lswe<100%, low<100%, Ican>100% gi evident loav>leu, situatie foarte favorabila pentru firma, deoarece ea se explicd prin diminuarea stocurilor, atét prin reducerea consumurilor de materii prime, cat si prin sporirea gradului de valorificare al acestora, reflectand o eficienta crescuta in ceea ce priveste utilizarea stocurilor de materii prime. Totusi aceasta situatie, desi este cea mai favorabila pentru intreprindere, are pana la un punct justificare economica, adica intreprinderea, pe de o parte, nu trebuie s& reduca stocurile de materii prime, incat sd se afle in stuatia de a apela la stocurile de siguranta, sau s nu aiba stocurile necesare realizarii comerzilor, iar pe de alta parte, nu trebuie s8 reduca cheltuielile materiale astfel inc&t s& fie afectat nivelul calitativ al produselor, situatii care pot duce la scdderea cifrei de afaceri, caz reflectat de urmatoarea corelatie Iswe<100%, lous 100%, loaw<100% (situatie nejustificata din punct de vedere economic). > Isve=100%, Icw=100%, Ican>=100%, situatie foarte rar intalnité in cadrul unei intreprinderi, sau intamplatoare, care se explica prin faptul c& stocurile se menfin constante in conditiile acelorasi vanz&ri si consumuri specifice comparabile cu cele ale perioadei precedente. 2. Producfia in curs de executie (SPCE) este de regula evaluata la cost de productie. Daca valoarea realizabilé neta a productiei in curs de executie este mai micd decat costul de productie, atunci acea valoare realizabil& neté corespunzatoare activului circulant este ceacare trebuie prezentaté in situafile financiare, adic’ valearea activului, mai putin provizionul legal constituit. Productia in curs de executie este influentata de patru factori, si anume: = volumul fizic al productiei - durata ciclului de fabricatie - structura sortimentala = costul de productie Y Din compararea indicelui productiei in curs de executie (Ispce) cu indicele productiei finite (Ispr), rezulta urmatoarele concluzii > Ispoe>Iser, corelatia arata ca are loc 0 marire a duratei ciclului de fabricatie si © sporire a costului de productie > Ispce Ispce=lser, valoarea productiei in curs de executie se modifica in acelasi ritm cu valoarea produselor finite. Y in cazul sporirii duratei ciclului de fabricatie va rezulta o crestere a imobilizarilor jinanciare. Daca durata ciclului financiare in stocuri si deci o recuperare mai lenté a investiti de fabricatie se reduce, atunci se va recupera mai rapid investitia financiara initiala Y Stuctura sortimentala influenteaza nivelul si dinamica productjei in curs de executie astfel >daca structura se modifica in favoarea unor sortimente cu un cost de productie comparabil mai mic, are loc diminuarea in termeni reali a valorii productiei in curs de executie }dac& structura se modifica in favoarea unor sortimente cu un cost de productie comparabil mai mare, atunci se va inregistra o sporire a valorii productiei in curs de executie, cu consecinte financiare negative asupra lichiditatii intreprinderii Y Costul de productie influenteaza nivelul si dinamica productiei in curs de excutie, astfel >in sensul cresterii acesteia, dacd costul de productie inregistreaza o majorare fata de perioada precedentain sensul sc&derii acesteia, dacd costul de productie curent este situat la un nivel inferior celui comparabil (al perioadei precedente). Costu! de productie al unui bun cuprinde atat costul de achizitie al materiei prime gi materialelor consumabile, celelalte cheltuieli directe de productie, precum si cota cheltuielilor indirecte de productie alocate rational ca find legate de fabricatia acestuia. Cheltuielile generale de administratie si cele financiare nu se includ in costul de productie, cu unele exceptii. Costurile indatorai dobénzile, diferentele de curs aferente dobanzilor privind imprumuturile care sunt direct atribuite costului de achizitie, pot fi capitalizate ca parte a costului de productie a unui activ. j, respectiv cheltuielile financiare cu Cheltuielile de desfacere nu se includ in costul de productie. 3. Produsele finite $i marfurile (SPF) semnifica imobilizérile financiare temporare, care sunt inregistrate in conturile ce reflecta aceste valori materiale. 3.1. Factorii de influent a nivelului stocurilor de produse finite sunt: - _ termenele de livrare si durata ciclului de fabricatie = volumul fizic al productiei - structura sortimentala - costul de productie Win situatia in care termenele de livrare ale produselor finite sunt respectate, atunci in dinamica, stocul inregistreaza o scadere. vin cazul in care semifabricatele sunt folosite in procesul productiv, dimensiunea stocului depinde de durata ciclului de fabricate Y volumul fizic al acestor produse influenjeaza marimea stocului de produse tinite astfel, >in situatia sporirii volumului fizic, in condifiile evaluarii acestuia in costuri comparabile, se va inregistra 0 crestere a valorii stocului de produse finite. > in situatia diminuarii volumului fizic, dac& costul de productie nu se modifica ‘in termeni reali, atunci are loc 0 diminuare a valorii acestor stocuri Y Structura sortimentalé are un impact asupra modificarii stocurilor in urmatoarele conditi:daca structura sortimentala se modifica in favoarea unor sortimente cu un cost. de productie comparabil mai mare, se va inregistra o crestere a valorii stocurilor de produse finite. > daca structura sortimentala se modifica in favoarea unor sortimente cu un cost comparabil mai mic, atunci are loc o diminuare a nivelului valoric al acestor stocuri ¥ Costul de productie poate influenta stocurile de produse finite in sensul cresterii sau scderii valorii acestora 3.2. Efectivele de animale (activele biologice de natura stocurilor) constituie o componenté a acestor categorii de stocuri cere se evalueaza in contabilitate la costuri de productie sau de achizitie si includ: - valoarea efectivelor de animale si pasar, respectiv a animalelor nascute, a celor tinere de orice fel, in vederea cresterii gi folosiri lor pentru munca gi reproductie. - valoarea animalelor gi pasdrilor la ingrasat pentru valorificare - valoarea coloniilor de albine - valoarea animalelor pentru produectia de came, lapte, land, bland etc. Factorii de influent a modificarii valorii acestor efective sunt = raportul dintre ritmul intrarilor si cel el iesirilor de animale in decursul exercifiului financiar - _ structura efectivelor de animale = costul de productie/achizitie a animalelor - _marimea provizioanelor aferente efrectivelor de animale W asttel, in situatia in care ritmul livrérilor este superiorfinferior ritmului intrérilor de animale, va avea loc o diminuare/crestere a valorii acestor stocuri ¥ Daca structura efectivelor de animale se modifica in favoarea categoriilor evaluate la costuri comparabile mai mici/mari, va avea loc diminuarea/cresterea valorii efectivelor. Vin situatia in care efectivele se obtin/achizitioneaza la un cost de productie/achizitie ‘mai micimare, atunei va avea loc 0 scadere/crestere a valorii acestor efective. Vin cazul in care are loc o crestere/scddere a provizioanelor constituite pentru ofectivolo do animalo, co inrogietroaza o eciidero/crogtore a valorii acostora.2.3. Marfurile si ambalajele vizeaza aspecte legate de latura comercial a firmei Modificarea stocului final de marfuri si ambalaje depinde de urmatorii factori: - raportul dintre ritmul aprovizionarii gi cel al desfacerilor de marfuri = structura marfurilor vandute- - adaosul comercial practicat - _m&rimea provizioanelor constituite = regimul circulatiei ambalajelor (ambalaje refolosibile si nerefolosibile). WAstfel, in cazul in care ritmul desfacerilor este superior/inferior _ritmului aprovizionarilor, se inregistreaz4 0 diminuare/majorare a valorii stocurilor de mérfuri si ambalaje. ¥ Daca structura vanzarilor se modifica in favoarea unor grupe de marfuri cu 0 cota de adaos comercial mai mare/mic, atunci se va inregistra o diminuare/majorare a valorii acestor stocuri in situatia in care adaosul comercial este in scadere/crestere, atunci se va inregistra © diminuare/majorare a valorii stocurilor de marfuri i ambalaje. VDiminuarea/majorarea valorii provizioanelor constituite va insemna o crestere/scddere a valorii marfurilor si ambalajelor aflate in stoc. v Preluarea/nepreluarea operativa de catre furnizori a ambalajelor refolosibile, a céror pret nu este inclus in cel al marfii vandute, va determina scdderea/cresterea valorii acestor stocuri 4. Avansurile pentru cumparari de stocuri reprezinta sumele avansate pentru cumpararea de stocuri si sunt active nemonetare (adica aceste creante asupra furnizorilor, de natura avansurilor, se vor stinge prin punerea la dispozitia intreprinderii de catre furnizor a materiilor prime pentru care intreprinderea a efectuat esemenea avansuri, si nu prin incasarea unei sume de bani). II, Creantele reprezinta sumele banesti imobilizate temporar la terti Factorii de influent a creantelor sunt - cifra de afaceri neta provedorilo contractuale privind termenele de livraro - garantji materiale constituite in cazul insolvabilitatiiclientilor (debitorilor diversi)= structura vanzirilor - calitatea produseloriservicillor vandute/prestate Vin general, sporirea cifrei de afaceri determina o crestere a volumului creantelor comerciale, care pe termen mediu si lung poate crea probleme de lichiditate financiara atunci cénd facturile emise nu sunt incasate la termen. V0 alta categorie de creante o reprezinta debitorii diversi. in situatia in care debitorii nu sunt urmariti operativ in conformitate cu prevederile legale atunci exist riscul norecuperdrii cumolor imputato pentru diverse pagubo cu consocinfo nofavorabile asupra lichiditatii financiare a intrprinderi ¥ Daca structura desfacerilor, se modifica in favoarea unor produse cu o valoare mai mare/mica, atunci are loc o crestere/diminuare a soldului creantelor. in categoria creantelor se includ gi alte elemente, cum ar fi - sume de incasat de la entitatile afiliate - sume de incasat de la entitatile asociate si entitatile controlate in comun - alte creante - capitalul subscris si nevarsat in general, sporirea valorii acestor creante poate crea serioase probleme de lichiditate financiaré pentru intreprindere daca, sumele prevazute a se incasa, nu sunt inscrise in grafice de recuperare. Vin cazul unor produse/servicii de calitate inferioara, sau cu defecte ascunse, pot aparea probleme de incasare a creantelor, cauzate de remedierea defectelor. In situafia unor produse/servicii de calitate superioara intreprinderea va avea o putere de negociere mai mare asupra clientilor, cu termene de incasare mal reduse, lucru care va avea influente favorabile asupra lichiditati financiare a acesteia. Il, Trezoreria intreprinderii cuprinde disponibilitatile banesti, investitille financiare pe termen scurt si alte valori aflate temporar in casieria firmei. Investitilie pe termen scurt cuprind - _actiuni definute la entitatile afiliate- alte investifii financiare pe termen scurt care pot fi: obligatiuni emise gi rascumparate, obligatiuni cotate/necotate, actiuni cotate/necotate,alte investifii financiare pe termen scurt gi creante asimilate, certificate verzi primite. La data intrarii in patrimoniu, aceste investitii se evalueaza la cost de achizitie, valoare corectata cu provizionul constituit pentru aceasta investitie © sporire a valorii acestor investitii semnificd 0 directionare a surplusului monetar al intreprinderri spre piata financiara de capital. In dinamica, 0 sporire a trezoreriei (Ia>100%), determina atat consolidarea starilor de lichiditate si solvabilitate financiara, cat si mentinerea intr-un echilibru monetar a intreprinderii gi, pe aceasta baz, are loc intarirea capacitatii de plata gi autofinantare a ei C. CHELTUIELILE IN AVANS (CAV) sunt cheltuieli care urmeaza sa fie incluse in costuri in perioadele urmatoare (de exemplu: cheltuieli cu abonamentele, cheltuieli privind plata chirillor cétre un tert, cheltuieli privind reparatiile capitale la utilaje, primele de asigurare la mijloacele de transport etc.). In functie de perioada pentru care sunt angajate acest tip de creante, cheltuielile in avans sunt reprezentate de : Sume de reluat intr-o perioada de pana la un an (CAV-tan) ; Sume de reluat intr-o perioadé mai mare de un an (CAV>tan) In general, 0 sporire a acestor cheltuieli reprezinta o directionare a surplusului monetar spre benefici viitoare. Din punctul de vedere al retratarii activului, cheltuielile in avans sunt considerate active nemonetare (adica aceste creante de natura cheltuielilor in avans se vor stinge prin punerea la dispozitia entitatii de catre un tert, a unor bunuri pentru care entitatea a efectuat asemenea cheltuieli, si nu prin incasarea unei sume de bani. De asemenea, aceste Cheltuieli in avans de tipul Sumelor de reluat intr-o perioada de pané la un an, impreuna cu Activele circulante formeaza Activele curente ale enti economice, Adic& AC’= AC + CAVe1 an unde: AC’- reprezinta Active curente AC - reprezinta Active circulante CAVe1 an - reprezinta Cheltuieli in avans (ume de reluat intr-o perioada de pana la un an)4.4.2. Analiza evolu! apitalurilor prop (Analiza dinamicii datoriilor si capitalurilor proprii) Datoriile si capitalurile proprii formeaza sursele de finantare ale entitatii economice si sunt grupate in bilant dupa gradul lor de exigibilitate. Acestea cuprind urmatoarele grupe de postur D. Datorii: Sumele care trebuie platite intr-o perioada de pnd la un an G. Datorii: Sumele care trebuie platite intr-o perioada mai mare de un an H. Provizioane |. Venituri in avans: J. Capital si rezerve Patrimoniul public Patrimoniul privat D.+G. DATORIILE TOTALE (DT) ale intreprinderii, indiferent de perioada de referinta, se structureaza in: 1. imprumuturi din emisiunea de obligatiuni 2. Sume datorate institutillor de credit 3. Avansuri incasate in contul comenzilor 4. Datorii comerciale - furnizori 5. Efecte de comert de platit 6. Sume datorate entitatilor din grup 7. Sume datorate entitatilor asociate ¢i entitatilor controlate in comun 8. Alte datorii, inclusiv datorille fiscale si datorille privind asigurarilor sociale 1. imprumuturile din emisiunea de obligatiuni reprezinta resurse financiare utilizate pentru finantarea unor proiecte de investifi. Obligafiunea este valoarea mobiliaré negociabilé care contera detinatorului calitatea de creditor. El are dreptul de a incasa de la emitent dobénzile aferente sumei date cu imprumut. 2, Sumele datorate institutiilor de credit cuprind creditele bancare pe termen mediu si lung si dobanzile bancare aferente, creditele bancare pe termen scurt, creditele bancare pe termen scurt nerambursate la scadenta si dobénzile bancare aferente acestor credite. 3. Avansurile incasate in contul comenzilor reprezinta resurse temporare de finantare constituite din sumele avansate de clienti pentu produsele ce se vor livra, lucrarile ce se vorexecuta, servicile ce se vor presta de firma in perioada urmatoare. Aceste avansuri sunt de natura pasivelor nemonetare (se sting prin punerea la dispozitia clienfilor, de cétre intreprindere, a bunurilor pentru care acestia eu platit avansurile). Daca nivelul acestor sume va creste, atunci in perioada viitoare se va inregistra 0 sporire a veniturilor din exploatare, cu consecinte favorabile asupra echilibrului financiar al intreprinderii 4. Datoriile comerciale - furnizori reprezinté resursele banesti atrase temporar de Ia tert De regula, acestea nu sunt purtatoare de dobnzi, si asigura o finantare suplimentara a firme 5. Efectele de comert de platit reprezinté angajamentele financiare asumate de intreprindere fat de terti. Efectele de comert vizeaz pe de o parte activitatea curent’, iar pe de alta parte activitatea de investitionala. 6. Sumele datorate entitatilor din grup reprezinta datorii ce privesc obligatii financiare care trebuie achitate entitatilor din cadrul grupului, dobanzile aferente acestor datorii, vrsaminte de efectuat referitoare la titluri de participare detinute la filiale din cadrul grupului, decontairi in cadrul grupului gi dobanzile aferente decontérilor in cadrul grupului 7. Sume datorate entitatilor asociate si entitatilor controlate in comun reprezinta datorii tre entitatile care detin interese de participare in capitalul entitatii analizate, precum si dobanzile aferente acestor imprumuturi, varsaminte de efectuat referitoare la interesele de participare, decontarile privind interesele si dobanzile aferente acestor decontari. 8. in categoria altor datorii se includ: - creditele guvernamentale externe ~ creditele de la trezoreria statului - alte imprumuturi gi datorii asimilate gi dob&nzile aferente acestora - vrsdminte de efectuat pentru alte imobilizari financiare - obligatii fata de personal - datorii fiscale - datorii privind asigurarile sociale - dobanzi de platit pentru creditele contractate pe termen scurt si lung O cresterea a valorii datoriilor la sférsitul exercitiului faté de inceputul acestuia semnificd faptul c& ritmul contractérii diferitelor tipuri de datorii a devansat ritmul plat acestora (Inr>100%). Dimpotriva, daca valoarea acestora scade fata de inceputul exercitiului financiar (Ior<100%), acest lucru inseamna fie ca obligatiile fata de diferiti terti au fostonorate, fie ritmul contractarii diferitelor tipuri de datorii a fost devansat de ritmul platii acestora. H. PROVIZIOANELE (PV) vizeazé, pe de o parte, provizioanele pentru beneficiile angajatilor si provizioanele pentru impozite, iar pe de alta parte, vizeaza alte provizioane, si anume: - provizioane pentru litigi - provizioane pentru garantii acordate clientilor - provizioane pentru dezafectarea imobilizarilor corporale si alte actiuni legate de acestea - provizioane pentru restructurare - alte provizioane pentru riscuri si cheltuieli |. VENITURILE IN AVANS (VAV) cuprind, pe de o parte, Subventiile pentru investitii (SI) (ct. 475) primite de la finantatori, iar pe de alt& parte, Veniturile inregistrate in avans (Vav) (ct. 472), pentru produse, lucr&ri si servicii care vizeazai exercitile financiare viitoare si Veniturile in avans aferente activelor primite prin transfer de la clienti (Vave) (ct.478). Deci: VAV = SI + Vav+ Vave unde: VAV — reprezinta Venitur avans SI-reprezinta Subventii pentru investi Vav — reprezinta Venituri inregistrate in avans Vave — reprezinta Venituri in avans aferente activelor primite prin transfer de la clienti Subventiile pentru investitii (SI) reprezinté sume pentru acordarea carora principala conditie este ca entitatea economica s& cumpere, construiasca sau achizitioneze active cu ciclu lung de fabricalie (Sume de reluat intr-o perioada mai mare de un an Sl>tar). In acest caz, subventille pentru investi’ vizeaza termenul mediu si lung privind resursele de finantare, ele fiind considerate imprumuturi la termen mediu si lung, rambursabile sau nerambursabile, primite de la stat (subventii guvernamentale) sau de la alte organisme (de ex.,europene), pentru finantarea investitilor. In cazul in care subventiile vizeaza termenul scurt de finantare ele se recunosc ca venit al perioadelor corespunzatoare de utilizare a acestora (Sume de reluat intr-o perioadd de pana la un an Setar). SI= Sl tanunde: SI — reprezint Sbventii pentru investi’ SI tan reprezint& Sume de reluat intr-o perioada mai mare de un an O.M.F.P. nr. 3055/29.10.2009 a adus 0 modificare in ceea ce priveste Veniturile inregistrate in avans, introducénd doua linii in bilant, si anume: Sume de reluat intr-o perioada de pana la un an (Vavtan), elemente care vizeaza termenul mediu si lung al acestui tip de obligatie, astfel c& Veniturile inregistrate ‘in avane sunt formate din cele douad elemente. Vav = Vav <1 an + VaV >1an unde: Vav — reprezinta Venituri inregistrate in avans Vav <1 an— reprezinté Sume de reluat intr-o perioada de pana la un an Vav » 1 an ~ reprezinté Sume de reluat intr-o perioadé mai mare de un an Venituri in avans aferente activelor primite prin transfer de la clienti (Vave) sunt inregistrate de entitatile care primesc active de la clientii lor, sub forma de imobilizari corporale sau numerar care au ca destinatie achizitia sau construirea de imobilizari corporale, pentru a-i conecta la o retea de electricitate, gaze, apa sau pentru a le furniza accesul continuu la anumite bunuri sau servici Vave = Vave<; an + Vave> an Veniturile in avans reprezinta pasive nemonetare, deoarece ele se sting prin punerea la dispozitia unui tert @ bunurilor pentru care s-au acordat respectivele avansuri, si nu prin plata unei sume de bani. Veniturile in avans de tipul Sume de reluat intr-o perioadé de pané la un an impreuna cu Dato Sumele care trebuie plitite intr-o perioada de pana la un an (adica totalul grupei D din bilant), formeaza Datoriile curente ale entitatii economice. Adica DTS" = DTS + Sle an + VaVe4 an + VaVC<4 an unde: DTS’ - reprezinta Datorii curente DTS - reprezinta Datorii: Sumele care trebuie platite intr-o perioada de pana la un an (totalul grupei D din bilant) Sl <1 a - reprezinta Subventii pentru investitii de tipul Sume de reluat intr-o perioada de pana la un anVav «1 on = reprezinté Venituri inregistrate in avans de tipul Sume de reluat intr-o perioada de pana la un an Vave <1 an ~ reprezinta Venituri in avans aferente activelor primite prin transfer de la clienti de tipul Sume de reluat intr-o perioada de pana la un an J. CAPITALUL $I REZERVELE (CPR) cuprind fondurile proprii ale unei intreprinderi, care se structureaza in urmatoarele elemente: |. Capital Il. Prime de capital Ill. Rezerve din reevaluare IV. Rezerve \V.Profitul sau pierderea reportat(a) VI. Profitul sau pierderea exercitiului financiar 1. Capitalul unei intreprinderi se structureaz& in capitalul subscris si/sau varsat si in patrimoniul regiei. Y Capitalul social (Cs) cuprinde aportul pe care actionarii sau asociafii au adus in intreprindere la constituirea acesteia, Capitalul social poate fi subscris si/sau varsat Capitalul social subscris nevarsat este un segment al capitalului social total care nu s-a materializat in lichiditati sau in active materiale. Capitalul social subscris si varsat reprezinta, de fapt, materializarea aportului engajat de actionari sau asociati la infiintarea intreprinderi In conformitate cu prevederile leaale (Leaea nr. 31/1990 republicata in monitorul Oficial al Roméniei nr. 33/29.01.1998), capitalul social al societatilor cu raspundere limitata (S.RLL,) este de 200 lei, iar al societatilor pe actiuni (S.A.) este de 25.000 de euro (conform Legii nr. 302/2005 pentru modificarea si completarea Legii nr. 31/1990 privind societatile comerciale publicata in MO nr. 953 din data de 27.10.2005). Capitalul social al entitatilor economice se poate diviza in parti sociale sau in actiuni, in functie de forma juridicé a entitati economice si de prevederile contractului de societate. Capitalul social poate fi modificat prin hotarari ale Adunarii Generale a Actionarilor (AGA) sau asociatilor, modificari care se regasesc in acte juridice (acte aditionale) Analiza in dinamica a capitalului social evidentiazA modificarile intervenite in marimea acestuia, astfel:= dac& Ic.>100%, inseamna c& a avut loc © sporire/mentinere a capitalului social, cu consecinte favorabile asupra fortei economice a firmei. - dacd Ice<100%, inseamné ca a avut loco diminuare a capitalului social, prin retragerea actionarilor. Y Patrimoniul regiei reprezinta capitalul statului la infiintarea unei companii nationale ‘sau regii autonome care administreaza o parte din patrimoniul public. Il, Primele de capital (PC) pot fi de emisiune, de aport, de fuziune gi de conversie, rezultand din operatii de crestere a capitalului Prima de emisiune se determina ca diferent intre pretul de emisiune al noilor actiuni si valoarea nominalé a actiunilor atribuite investitorilor, cu ocazia cresterii capitalului Prima de aport se calculeaza ca diferent intre valoarea activului aportat si valoarea nominal a actiunilor atribuite in schimbul acestui aport, Prima de fuziune se inregistreaza ca ciferenta intre valoarea intrinseca (matematica) gi valoarea nominala a actiunilor in cazul fuziunii a doua sau mai multe societati comerciale. Prima de conversie a obligatiunilor in actiuni se percepe la conversia obligatiunilor in actiuni: In dinamica, analiza primelor de capital vizeaz doua coordonate, si anume: - daca Ipo2100%, inseamna ca are loc o sporire a capitalului propriu prin majorarea primelor de capital, respectiv are loc o mentinere a capitalului propriu in aceleasi coordonate - daca lpc<100%, inseamna ca are loc 0 scddere a primelor, si implicit a capitalului propriu Ill, Rezervele din reevaluare (RREV) vizeaz, pe de o parte, rezervele aferente bilantului de deschidere al primului an de aplicare a ajustarii la inflatie, iar pe de alta parte, vizeaza diferentele din reevaluarea imobilizarilor corporale gi financiare si se determina ca diferenta intre valoarea actualizata si valoarea inregistrata in contabilitate a acestor imobilizéri. De reguld, operatiunile de reevaluare sunt efectuate prin firme specializate si fac obiectul unor hotardri de guvern sau hotarari ale Adunarii Generale a Actionarilor. In conformitate cu reglementarile legale, intreprinderile pot proceda la reevaluarea cladirilor, constructillor speciale gi a terenurilor, precum $i a imobilizarilor corporale in curs, de natura cladirilor si constructiilor speciale existente in patrimoniul lor Potrivit acelorasi reglementéiri, incepand cu anul 1999, diferentele din reevaluarea imobilizarilor corporale si aimobilizarilor corporale in curs pot fi utilizate pentru majorarea capitalului social, respectiv a patrimoniului societatii comerciale. in dinamica, 0 sporire a nivelului diferentelor din reevaluare semnifica efectuarea unei operatiuri de reevaluare (Inrev>100%). IV. Rezervele (R) sunt o parte a capitalurilor proprii constituite din profitul brut sau net repartizat la sférgitul exercitiului financiar. Acestea pot fi: rezerve legale, rezerve statutare sau contractule, alte rezerve si actiuni proprii Rezervele legale sunt constituite din profitul brut neimpozitat, intr- cota de 5% anual, dar nu mai mult de 20% din capitalul social al frmelor cu capital autohton si 25% a firmelor cu capital mixt. Rezervele statutare se constituie din profitul net conform reglementarilor legale in vigoare. Alte rezerve sunt constituite prin hotérari ale AGA pentru acoperirea unor pierderi neprevazute, din calamitati naturale, din diferente de curs valutar, deprecieri ale stocurilor etc. Actiunile proprii pot fi rscumparate de intreprinderea care le-a emis, de la actionari sau asociati, cu scopul de a fi revandute sau anulate. Cumpararea pentru revanzare este determinata de 0 speculatie financiara, pe cénd cumpdrarea in scopul anulérii se face in situatia in care intreprinderea constata c4 volumul capitalului social este prea mare in raport cu activitatea pe care o desfasoara, situatie care ar putea avea ca efect scdderea procentuala a dividendelor cuvenite, in raport cu alte intreprinderi cu activitate similara. Pentru a nu crea randul actionarilor se poate hot: nemultumiri ascumpararea unui pachet de actiuni si anularea lor, astfel incat s4 se dimensioneze capitalul social la nevoile momentului. O.M.E.F. nr. 2374/12.12.2007 a adus 0 modificare la O.M.F.P. 1752/17.11.2008, in ceea ce priveste structura situatiilor financiere, iar aceasta modificare vizeaza ,Actiunile proprii”. Astfel, in bilant mai sunt introduse incé doua lini (Cagtiguri legate de instrumentele de capitaluri proprii respectiv, Pierderi legate de instrumentele de capitaluri proprii). Bineinfeles, in Planul de conturi, apare o grup noua de conturi care s& reflecte aceste operatiuni, si anume Grupa 14: ,Castiguri sau pierderi legate de emiterea, rascumpararea, vanzarea, cedarea cu titlul gratuit sau anularea instrumentelor de capitaluri propr cuprinde dou conturi: contul 141 ,Céstiguri legate de vanzarea sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii” (cont de pasiv) si contul 149 "Pierderi legate de emiterea, réscumpérarea, vanzarea, cedarea cu titlu gratuit sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii” (cont de activ). , careSoldul conturilor reprezinté cAgtiguril transferate la rezerve (diferenta intre pretul de vanzare al instrumentelor de capitaluri proprii si valoarea de rascumparare, sau diferenta dintre valoarea nominala a instrumentelor de capitaluri proprii anulate si valoarea lor de rascumparare), respectiv pierderile acoperite din rezerve (diferenta dintre valoarea de rascumparare a instrumentelor de capitaluri proprii anulate si pretul lor de vanzare, diferenta dintre valoarea de rascumpérare a instrumentelor de capitaluri proprii anulate si valoarea lor nominala, valoarea instrumentelor de capitaluri proprii cedate cu titlu gratuit, cheltuieli legate de emiterea instrumentelor de capitaluri proorii atunci cand nu sunt indeplinite conditile pentru recunoasterea lor ca imobilizari necorporale, alte cheltuieli legate de rascumpararea inetrumentelor de capitaluri proprii) - daca In>100%, are loc consolidarea capitalului propriu a intreprinderit - daca In=100%, are loc menfinerea neschimbata a pozitiei financiare a rezervelor, a capitalului propriu - daca Ig<100%, semnifica utilizarea unor rezerve pentru acoperirea unor pierderi, o decapitalizare a intreprinderii gi o slabire a pozitiei sale financiare. V.Profitul sau pierderea reportat(a) se referd fie la pierderea exercitiului precedent, fie la profitul aménat la repartizare conform hotararii AGA. Aceast grupa mai include $i rezultate reportate de tipul: Rezultat reportat provenit din modificarea politicilor contabile, Rezultat reportat provenit din corectatrea erorilor fundamental, Rezultat reportat reprezentand ‘surplusul realizat din rezerva din reevaluare. In general, 0 nerepartizare a profitului determina o crestere a capitalului propriu si intérirea pozitiei financiare a intreprinderii, iar sporirea pierderii neacoperite determina slabirea pozitiei financiare a intreprinderi VI. Profitul sau pierderea exercitiul r poate imbréica forma profitului net sau a pierderi In situatia obtinerii unui profit net, o crestere a acestuia comparativ cu perioada precedent, contribuie la consolidarea capacitafii de autofinantare a intreprinderii. Acest rezultat net nu este un rezultat monetar, datorité contabilitafii de angajamente. jin cazul rezultatului exercitiului se deosebesc urmatoarele situatii: - daca Irne>100%, inseamna cresteree profitului net in perioada curenta fata de perioada precedenta - daca Irne=100%, inseamna pastrarea aceluiasi nivel a profitului - daca Inne<100%, inseamna scdderea profitului net= daca Inc<0, inseamna cd firma a inragistrat pierdere in perioada curenta faa de perioada precedenta CAPITALURILE PROPRII sunt formate din capitaluri, prime de capital, rezerve din reevaluare, rezerve, profitul sau pierderea reportat(a) si profitul sau pierderea exercitiului. Capital (C) + Prime de capital (PC) + Rezerve din reevaluare (RREV) + Rezerve (R) Profitul sau pierderea reportat(a) + Sold creditor reprezinta Profit reportat - Sold debitor reprezinta Pierdere reportata Profitul sau pierderea exercitiului + Sold creditor reprezinta Profit - Sold debitor reprezinta Pierdere - Repartizarea profitului CAPITALURI PROPRII (CPR) PATRIMONIUL PUBLIC este acea parte a domeniului statului aflaté in proprietatea unei regi autonome sau a unei unitati administrativ-teritoriale, Bunurile care fac parte din domeniul public sunt inalienabile (nu pot fi instrainate), insesizabile (nu pot fi urmarite de niciun creditor, ‘nu pot fi supuse executarii silite) si imprescriotibile (nu pot fi dobandite de alte persoane). Acestea sunt scoase din circuitul civil si pot fi date in administrare, concesiune, folosinta sau ‘inchiriate regiilor autonome, prefecturilor, autoritatilor administrative publice centrale gi locale sau altor institusii publice de interes national, judetean sau local. PATRIMONIUL PRIVAT este reprezentat de o parte a domeniului privat al statului aflat in administrarea, proprietatea sau in folosinta unei entitafi. Domeniul privat al statului este format din bunurile mobile i imobile care, pottivit logii sau prin natura lor, nu sunt de uz sau de interes public, aflate sau intrate in proprietatea statului sau a unitatilor administrativ-teritoriale prin caile $i mijloacele prevazute de lege. Spre deosebire de patrimonial public acest patrimoniu poate fi vandut, inchiriat si concesionat, deci sunt bunuri alienabile si prescriptibile, dar sunt insesizabile. CAPITALURILE PROPRII impreund cu PATRIMONIUL PUBLIC (PUB) si PATRIMONIUL. PRIVAT (PRV) formeaz4 CAPITALURI - TOTAL.