Studiu de caz Pata Rât

1. Care credeți că sunt cauzele care au provocat problemele de la Pata Rât?

Aceste zone segregate au apărut pentru că România nu a marșat pe un

model de democrație socială și economică după 1989 și a a ales cel mai
inegalitar model de dezvoltare din UE.
2. În opinia voastră cum sunt afectate comunitățile care locuiesc în apropierea
unei gropi de depozitare a deșeurilor?
Activitatea industrială, inclusiv rampele de deșeuri generează particule în
suspensie PM2.5 și PM10, care reprezintă un amestec complex de particule
foarte mici și picături de lichid. Traficul rutier contribuie la poluarea cu pulberi
produsă de pneurile mașinilor atât la oprirea acestora cât și datorită arderilor
incomplete. Iar zona rampelor de deșeuri cunoaște mult trafic, mașinile de
salubritate circulând ziua și noaptea din localități înspre rampe și invers. Foarte
specific în spectrul poluatorilor generate de rampele de deșeuri este Hidrogenul
sulfurat (H2S), un gaz incolor, nociv, care apare în condiții anaerobe sau
corozive. Este un gaz exploziv și extrem de inflamabil, mai ales când intră în
contact cu produsele oxidante. Când resturile de alimente și deșeurile verzi sunt
aruncate la groapa de gunoi, ele în general sunt compactate și acoperite. Acest
lucru elimină oxigenul și îl face să se descompună într-un proces anaerob. De-a
lungul acestui proces se eliberează metan, un gaz cu efect de seră și inflamabil,
foarte periculos dacă se lasă să se acumuleze în concentrație mare. Aceste
lucruri fac ca viața persoanelor în apropierea gropilor de gunoi să fie foarte
periculoasă.
3. Cum ați rezolva problema spațiului de depozitare al deșeurilor în marile
orașe?
Câteva din soluțiile pentru a rezolva problema spațiului de depozitare al
deșeurilor în marile orașe sunt:
- Redistribuirea alimentelor: alimentele comestibile sunt donate
cantinelor sociale
 – Hrana pentru animale: resturile de alimente ce rezulta din procesele de
prelucrare sunt transformate in hrana pentru animale sau folosite direct de
catre fermieri;
– Grasimile si uleiul alimentar uzat sunt transformate in seu sau hrana
pentru animale;
– Digestia anaeroba si conversia in combustibili bio: Colectarea apoi
digestia anaeroba centralizata rezultand in biogaz;
– Grasimea colectata de la restaurante este transformata in combustibil
pentru vehiculele colectoare ale orasului si autobuzele hibrid.

4. Ce soluții credeți că există pentru a scădea cantitatea de e-deșeuri produsă într-o

țară?
Câteva dintre soluțiile pentru a reduce cantitatea de e-deșeuri produsă într-o țară
sunt:
- NU cumpăram dacă nu este nevoie. Corect ar fi să ne informăm și să ne
întrebăm dacă într-adevăr este necesar un nou dispozitiv (gadget) sau pur și
simplu “vrem” acest dispozitiv
- Căutăm produsele etichetate ca fiind eficiente energetic – de exemplu clasa A.
Pe termen lung aceasta permite economisirea la factură a costurilor energiei
electrice.
- Menținem dispozitivul în stare funcțională cât mai mult posibil. Cumpărăm
husă și sticlă protectoare pentru telefon, menținem dispozitivul curat și evităm
supraîncărcarea bateriei (aceasta înseamnă să deconectăm încărcătorul
înainte ca telefonul/laptopul să atingă 100%, ceea ce va îmbunătăți durata de
viață totală a bateriei).
5. Ca și autoritate în domeniu, cum ați rezolva problema e-deșeurilor din țara
noastră?
6. Ca și autoritate în domeniu, aș propune câteva idei care, aplicate, ar reduce
cantitatea de e-deșeuri risipita. Câteva dintre idei ar fi:

-evaluarea necesității la etapa achiziției

- cumpărarea de echipamente electronice ecologice
- extinderea duratei de utilizare a dispozitivului
- partajarea sau darea în chirie a dispozitivelor
- recondiționarea
- donarea