Sunteți pe pagina 1din 10

Debate - dezbateri

Concursul „Gândesc ECO” 2019, secțiunea dezbateri academice organizează competiția Debate
on 4 ECO, 6 aprilie 2019

MOȚIUNI:
1. AP crede că ar trebui introduse amenzi pentru utilizatorii casnici care nu colectează selectiv
deșeurile.
2. AP crede că asigurările medicale nu ar trebui să fie obligatorii.

A. Moțiune 1: AP crede că ar trebui introduse amenzi pentru utilizatorii casnici care nu


colectează selectiv deșeurile.
1.A.Pro moțiune: Guvern
Buna ziua, sunt Anca, primul vorbitor al echipei afirmatoare care astazi, impreuna cu colegii
mei, vom susține motiunea conform careia ar trebui introduse amenzi pentru utilizatorii casnici
care nu colecteaza selectiv deseurile.
Pentru a ne situa pe aceeași arie de discutie, vom defini termenii motiunii
utilizatori casnici = persoane care produc deseuri rezultate din propriul consum
Deșeuri = substanțe, materiale sau obiecte care provin din activitatea casnică și aici avem în
vedere o gamă largă de produse:
echipamente electrice şi electronice scoase din functiune;
detergenti care contin substante periculoase;
deseuri care contin mercur;
insecticide;
vopseluri, cerneluri, adezivi care contin substante periculoase;
alimente expirate;
alimente de origine animala intrate in stare de putrefactie;
resturi de tigari consumate.
ambalaje
ace de la masini de cusut;
sticla, etc
Deseurile, de orice fel, rezultate din multiple activitati umane, constituie o problema de o
deosebita actualitate, atât datorita cresterii continue a cantitatii si varietatii acestora, cât si
datorita importantei cantitatii de materii prime nefolosite ce pot fi recuperate si reintroduse în
circuitul economic. Dezvoltarea urbanistica si teritoriala a oraselor si cresterea nivelului de trai
antreneaza producerea unei cantitati tot mai mari de deseuri menajere a caror efecte sunt
-raspândirea de infectii prin agenti patogeni;
-înmultirea unor insecte si rozatoare (raspândirea unor maladii);
-poluarea solului, apelor de suprafatasi subterane, atmosferei;
-aspectul inestetic al mediului.
In prezent 95% din deşeurile produse de cetăţeni ajung la gunoi, conform spuselor ministrului
mediului Gratiela Gavrilescu. Aceasta sustine că România se află pe ultimul loc în Europa în
ceea ce priveşte colectarea selectivă a deşeurilor, care se face în proporţie de sub 5%. Dacă
utilizatorii industriali au o legislatie care reglementeaza protectia mediului, noi credem că e
timpul să introducem masuri legislative care privesc și utilizatorii casnici.
Pornind de la filosofia noastra de caz- Deseuri colectate, planeta protejată, aducem astăzi tre
argumente care speram ca va vor convinge
argumentul eficientei
argumentul economic
argumentul sanatatii

Eu voi prezenta primele doua argumente, colegul meu Alex, va prezenta argumentul sanatatii și
va resustine cazul, iar Ioan va stabili ariile de conflict, in timp ce, colegul meu Alex va sustine
discursul sumativ.

Consideram că multi oameni sunt surzi la strigatul vietii, iar altii aud strigătul si nu fac nimic ,
ceea ce este si mai grav. Planeta risca sa fie in pericol ca urmare a actiunilor omului. Una dintre
acestea se refera la deseuri.
Un studiu realizat de Eco-Rom Ambalaje, dat publicităţii în octombrie anul trecut arată că, în
mediul urban, populaţia separă, în containerele speciale pentru plastic/metal, hârtie şi sticlă, 6,3
la sută (8,4 kilograme) din totalul deşeurilor reciclabile generate (134,6 kilograme de deşeuri
reciclabile generate anual de o persoană). Restul, de aproximativ 94 la sută, se regăsesc în masa
de deşeuri colectate în amestec şi trimise spre staţiile de sortare şi depozitele de deşeuri.
În prezent, un român din mediul urban generează, în medie, aproximativ 346 de kilograme de
deşeuri menajere/an, în timp ce persoanele din mediul rural produc, în medie, de până la 3,5 ori
mai puţin (aproximativ 95 de kilograme de deşeuri menajere/an).
Statul roman a adoptat de-a lungul timpului masuri de informare și constientizare a elevilor si
adultilor prin introducerea acestei tematici în programele educationale din scolile primare până în
licee, s-au întreprins acțiuni de strangere a deseurilor în școli, societatea civila a venit cu
campanii pe aceasta tema pentru educarea adulților. Acestia sunt factorul principal cel mai greu
educabil dar care ar raspunde foarte usor la masuri legislative. De ce? au trecut 30 de ani de la
Revolutia din 1989 si Romania continua sa fie tara care selecteaza deseurile în proportie de 5 %
din populatie. Care sunt efectele?
Solul apele de suprafata si subterane precum si atmosfera sunt grav afectate de reziduuri.
Efectele acestora fiind regasite la mari distante. In mod similar prin intermediul apei, a aerului si
a solului, microbii sunt raspanditi de asemenea la distante mari de unde apoi, tot prin intermediul
apei și a aerului ajung in organismul uman. Pe calea aerului toate gazele nocive rezultate in urma
descompunerii substantelor organice din deseuri: metan, amoniac, hidrogen sulfurat scatol
indoletc sunt inhalate si pot prejudicia sanatatea umana intr-un mod mai mult sau mai putin
grav.
Desi aud, oamenii nu constientizeaza pericolul acestor deseuri asupra planetei si a locuitorilor
acesteia De aceea vrem să inlocuim indiferenta
cu atentia adoptand masuri care să eficientizeze selectarea deseurilor menajere prin introducerea
de amenzi utilizatorilor casnici indiferenti.. Daca toate celelate actiuni nu au avut efect, noi
credem ca astfel am putea să creem o societate curată. Circulam cu tranvaiul zilnic, cumparam
bilete, compostam fara o atenta supraveghere a unui controlor. Dar stim ca exista si in cazul in
care calatorim fara bilet luam amenda. Si astfel oamenii circula regulamentar. Daca nu ar exista
un controlor, nimeni nu s-ar obosi sa cumpere bilet. La fel e si in cazul impunerii unei amenzi în
cazul neselectarii deseurilor.
Asadar, noi credem ca aceasta masura ar eficentiza selectarea selectiva a deseurilor.
Votati motiunea!
Reziduurile sunt cele mai importante surse de raspandire a infectiilor datorită conținutului lor
mare de microorganisme printre care si agenti patogeni. In conditii prielnice pot trăi în reziduuri
chiiar cateva luni de unde patrund în sol și apă dând naștere la infecții numeroase directe. Cu
toții am auzit despre sarmonella, dizinterie, tuberculoză, tetanos holeră. Toate acestea sunt
produse de viruși care trăiesc în reziduri. Insectele, rozatoarele si cainii sunt de asemenea
purtatori si raspanditori de boli infectioase. mustele sunt atrase de mirosul de substanta organica
in descompunere/pe de o parete sunt purtatoare de microbi iar pe de alta parte isi depun ouale in
gunoi ciclul de reproducere fiind de numai 4 zile.
daca utilizatorii industriali au o legislatie care impune obligativitatea

Argumente:
1) Cu ajutorul introducerii amenzilor pentru utilizatorii casnici care nu colectează selectiv
deșeurile ar putea economisi resursele naturale ale pământului Dacă toți ajung să fie obligați să-
și colecteze selectiv deșeurile , încălzirea globală,fauna,precum și alte lucruri ce țin de mediu pot
sa fie influențate în bine. Spre exemplu, reciclarea plasticului ajută la reducerea consumului de
apa și reduce producerea de CO2 (dioxid de carbon) de 2,5 ori. Iar o tona de plastic reciclat ajută
la economisirea a 700 - 800 de kg de petrol brut.

2) Dezvoltarea sustenabilă este unul dintre principalele obiective ale lumii. Reciclarea ar fi
trebuit să fie deja comună comunităților, dar din mai multe motive nu a devenit un punct de
interes îndeajuns de coagulat. Depozitele de deșeuri vor atinge preaplinul în câțiva ani.
Gospodăriile, birourile și școlile sunt încurajate să recicleze deșeurile. Coșurile de gunoi ar trebui
separate în hârtie, plastic și metale, iar programele pentru reciclarea bateriilor reîncărcabile și a
calculatoarelor ar trebui să fie mai accesibile.
deja s-au separat in Romania deseurile pe cosuri diferite, problema adevarata e ca toate deseurile
sunt depuse in aceeasi masina de dus gunoaie;mai e si faptul ca multi dintre oamenii din comune,
sate, orase etc (cel mai des in sate) isi plaseaza gunoaiele si le arunca chiar si pe langa gunoi sau
foarte departe de el;
3) Unele gospodării refuză să recicleze deoarece insistă asupra faptului că materialele reziduale
sunt greu de clasificat. Aceasta este doar o scuză. Oamenii iau decizii pe baza interesului
propriu. Nu le pasă de lume. Ei consideră problema de poluare ca fiind una externă, așa că o
ignoră.
Concluzie: Trăim în această lume în care puterea schimba părerea, și asta nu înseamnă că nu
putem să ne folosim de introducerea obligației de a colecta deșeurile separat fără să dăm și un
motiv și o morală.
Exemplu: e ca adultul cu copilul; copilul nu vrea să se spele pe dinți de mic, dar părintele îl
obliga pentru că știe că îi va mulțumi mai târziu

Vom fi recunoscători de această schimbare care a fost indusă. În felul acesta generațiile
următoare vor vedea rodul unei decizii bine alese.

Votați moțiunea dacă sunteți de acord cu schimbarea mediului în care trăim dacă vreți ca cei
care vă urmează să se dezvolte sănătos.

2.A.Contra moțiune: Opoziție


Argumente:
Buna ziua, noi suntem astazi echipa opozitiei care combate motiunea privind amendarea
consumatorilor casnici pentru neselectarea deseurilor. Aducem două argumente,
al adoptării măsurilor specifice unei societăți democratice, superioare
identificării unor altfel de solutii care sa vină și in sprijinul statului si al cetateanului
Primul argument il voi prezenta eu, iar argumentul nr 2 il va sustine colegul meu Alex, urmand
ca Ioan sa resustină cazul și sa identifice ariile de conflict. Replay-ul il sustine Alex.

…...poti incepe cu o fraza interesanta de a lor prin care vrei sa evidentiezi ineficienta masurii.
Combati………………………………………………………

………….
Noi nu sustinem motiunea si invocam argumentul democcratic.
Nu ar trebui introduse amenzi, ci ar trebui să se înceapă o educație în școli în această privință.
Un stat democratic este un stat care nu obligă ci convinge cetățeanul. Are la indemana multe În
plus ar fi mai folositor pentru mediu ( că pentru el introducem aceste amenzi) să se lucreze în
folosul comunității. Banii, nu sunt ceva care il influentează pe cel care nu respecta legea, insa
lucrul in folosul comunitatii l-ar face sa constientizeze care este riscul. Sa inteleaga ca
depozitele existente sunt uneori amplasate in locuri sensibile in apropierea
locuintelor a apelor de suprafata sau subterane a zonelor de agrement
-depozitele actuale de deseuri, in special cele orasenesti, nu sunt operate corespunzator, nu se
compacteaza si nu se acopera periodic cu materiale inerte in vederea prevenirii incendiilor a
raspandirii mirosurilor neplacute nu exista un control strict al calitatii si cantitatii de deseuri care
intra pe depozit nu exista facilitati pentru controlul iogazului produs drumurile principale si
secundare pe care circula utilajele de transport deseuri nu sunt intretinute. mijloacele de transport
nu sunt spalate la iesirea de pe depozite/ multe depozite nu sunt prevazute cu imprejmuire, cu
intrare corespunzatoare si panouri de avertizare. terenurile ocupate de depozitele de deseuri sunt
considerate terenuri degradate care nu mai pot fi utilizate in scopuri agricole/ la ora actuala& in
Romania peste 12666 ha de teren sunt afectate de depozitarea deseurilor menajere sau
industriale

nu putem introduce amenzi, deoarece cum ar fi oamenii prinsi ca gresesc, daca nimeni nu ii vede
cand arunca gunoiul, in orase poate e mai usor sa supraveghezi, dar Romania e facută mai mult
din sate care apartin comunelor decat zone urbane. în plus, in ziua de azi multi oameni nici nu
arunca gunoiul in spatile special amenajate, gasind deseori prin paduri sau pe campii deseurisi
primul pas ar fi sa impunem aruncarea in locuri special amenajate si dupa, sa mai si reciclam
Concluzie:

B. Moțiune 2: AP crede că asigurările medicale nu ar trebui să fie obligatorii.


1.B. Pro moțiune: Guvern
Argumente:
Intro: asigurare medicala = contract care garanteaza o serie de servicii medicale in baza unei
contributii din partea unui individ
obligatorie = care este impus(a)
2)CALITATEA SERVICIILOR DIN ROMANIA NU SUNT LA STANDARDE
CIVILIZATE(de slaba calitate). Ceea ce ni se ofera in spitale nu este de buna calitate. Fiindca ne
aflam in Romania nu se investeste in aparataua medicala doctorii nu sunt profesionisti deoarece
acestia iau in considerarea banul din buzunarul pacientlui, trateaza bolnavul rau sau nu il trateaza
deloc, lipsa de civilizatie.Spre exemplu: un adult care munceste, primeste un salariu brut de circa
2000 lei. mare parte din acesti bani vor fi impartiti astfel incat o parte sa fie pentru Asigurarile
Sociale de Sanatate(CASS) - 10%- 200 de lei; o parte pentru Asigurările Sociale(CAS)-15%-300
lei; si o alta parte pentru Impozitul pe Venit- 10% - 200 lei ; restul fiind Deducerea Personala pe
care si-o ia pentru sine.
3)Este dreptul cetățeanului să aleagă în ce spital si cu ce tratament sa se trateze. În plus nimeni
nu merge la vreun spital din România și nu mai platește ceva peste asigurarea medicală. Se oferă
prea multă putere de decizie statului.
4)Majoritatea banilor platiti de catre cetateni nici nu sunt folositi in medicatia acestuia, ajungand
in stat, probabil la persoane nepotrivite

2.B. Contra moțiune: Opoziție


Argumente:

1)CICLU SOCIAL BENEFICIAR.Asigurările medicale ar trebui sa fie obligatorii deoarece


acestea au ca scop un ciclu social din care fiecare om beneficiaza la pensionare. Banii pe care i-a
platit statului pe timpul cand lucra, au fost distribuiti pentru nevoile asistentei de sanatate. Aceste
nevoi ajuta financiar persoanele care s-au pensionat, oferindu-le pensia din salariul unui om care
munceste,urmand ca cel care munceste sa primeasca si el la vremea lui acelasi tratament .Nu toti
cetatenii isi permit, atunci cand are nevoie de ingrijire medicala, sa achite costul integral pe loc,
din fonduri proprii. De aceea este convenabil sa plateasca lunar un procent din salariu, iar atunci
cand are nevoie, sa beneficieze de servicii medicale fara a mai plati alta suma de bani. Nu putem
presupune ca toata lumea economiseste in acelasi fel sau ia cele mai bune decizii financiare in
plan personal. O asigurare medicala obligatorie evita situatiile in care cetatenii nu isi pot plati
tratamente medicale de baza din cauza unei proaste gestionari a banilor. Pe termen lung, o astfel
de politica duce la ameliorarea costurilor medicale pentru intreaga populatie, presupunand ca
oamenii isi pot rezolva problemele mai din timp.
2) Sistemul de spitalizare
Fondurile stranse prin contributia tuturor cetatenilor permit dezvoltarea unor programe national
de sanatate.Bugetul oricarui stat este format prin colectarea taxelor de la cetatenii sai. Pentru a se
asigura existenta unor politici coerente de combatere sau prevenire a anumitor boli este nevoie de
participare centrala. Concluzia este mai evidenta in cazul maladiilor cu raspandire larga, precum
cele cardiologice sau a celor transmisibile. Un studiu Europe Health 2006 arata, printre altele, ca
42% dintre romani au probleme de vedere si 36% dintre romani au colesterolul ridicat, 1 milion
sufera de hepatita C si 12 000 de HIV SIDA. Cum sarcina oricarui stat democratic este sa asigure
bunastarea sociala, nimic nu pare mai important decat sanatatea populatiei sale. In Romania
existenta unor programe nationale de sanatate este posibila datorita sistemului de asigurari
medicale obligatorii. Astfel bugetul investit in aceste politici s-a ridicat la 8.001,6 miliarde lei
ROL, utilizati, printre altele, pentru supravegherea si controlul infectiilor HIV/SIDA,
supravegherea si controlul tuberculozei etc. In aceste planuri sunt incluse campanii de informare
cu acoperire nationala care nu ar fi mai dificil de realizat intr-o alta schema, furnizarea
materialelor sanitare cat si a medicamentelor specifice in regim gratuit sau compensat etc. In
concluzie stabilirea unei campanii guvernamentale de prevenire a bolilor permite abordarea
coerenta si strategica a problemei, imposibila fara participarea financiara a cetatenilor.
Pe scurt, surplusul de bani se duce in sistemul de sanatate, si tot leftover ul este investit in
spitale, tratamente și aparatură.
3)

Idee:
GUVERN:
Argument 1: Atunci când au nevoie, cei cu asigurare beneficiază de asistenţă medicală gratuită.
Nu toţi cetăţenii îşi permit, atunci când are nevoie de îngrijire medicală, să achite costul integral
pe loc, din fonduri proprii. De aceea este convenabil să plătească lunar un procent din salariu, iar
atunci când are nevoie, să beneficieze de servicii medicale fără a mai plăti altă sumă de bani. Nu
putem presupune că toată lumea economiseşte în acelaşi fel sau ia cele mai bune decizii
financiare în plan personal. O asigurare medicală obligatorie evită situaţiile în care cetăţenii nu
îşi pot plăti tratamente medicale de bază din cauza unei proaste gestionări a banilor. Pe termen
lung, o astfel de politică duce la ameliorarea costurilor medicale pentru întreaga populaţie,
presupunând că oamenii îşi pot rezolva problemele mai din timp.
Argument 2: Sistemul medical este sprijinit financiar din asigurările medicale pe care le plătesc
oamenii.
Fondurile strânse prin contribuţia tuturor cetăţenilor permit dezvoltarea unor programe naţional
de sănătate.Bugetul oricărui stat este format prin colectarea taxelor de la cetăţenii săi. Pentru a
se asigura existenţa unor politici coerente de combatere sau prevenire a anumitor boli este nevoie
de participare centrală. Concluzia este mai evidentă în cazul maladiilor cu răspândire largă,
precum cele cardiologice sau a celor transmisibile. Un studiu Europe Health 2006 arată, printre
altele, că 42% dintre români au probleme de vedere şi 36% dintre români au colesterolul ridicat,
1 milion suferă de hepatită C şi 12 000 de HIV SIDA. Cum sarcina oricărui stat democratic este
să asigure bunăstarea socială, nimic nu pare mai important decât sănătatea populaţiei sale. În
România existenţa unor programe naţionale de sănătate este posibilă datorită sistemului de
asigurări medicale obligatorii. Astfel bugetul investit în aceste politici s-a ridicat la 8.001,6
miliarde lei ROL, utilizaţi, printre altele, pentru supravegherea şi controlul infecţiilor
HIV/SIDA, supravegherea şi controlul tuberculozei etc. În aceste planuri sunt incluse campanii
de informare cu acoperire naţională care nu ar fi mai dificil de realizat într-o altă schemă,
furnizarea materialelor sanitare cât şi a medicamentelor specifice în regim gratuit sau compensat
etc. În concluzie stabilirea unei campanii guvernamentale de prevenire a bolilor permite
abordarea coerentă şi strategică a problemei, imposibilă fără participarea financiară a
cetăţenilor.
Argument 3: Asigurarea medicală obligatorie permite funcţionarea unitară a sistemului.
Ceea ce permite bună funcţionare a sistemului de asigurări medicale este faptul că nu toţi
cetăţenii unui stat sunt bolnavi concomitent. Spre exemplu, cardiologii au făcut în anul 2005
primul studiu naţional de profil, din care a reieşit că patru români din zece suferă de
hipertensiune arterială. Dacă doar aceşti bolnavi ar achita asigurarea medicală, suma strânsă ar fi
insuficientă acoperirii costurilor tratamentelor bolilor vasculare. O alternativă pentru persoana cu
venit mediu nu este reprezentată nici de apelarea la clinicile private, unde preţul unui abonament
lunar poate varia între 30 şi 200 de euro. Soluţia este plată obligatorie, adică de către toţi
cetăţenii unui stat a asigurărilor medicale. Astfel se crează un fond comun suficient de mare
pentru a fi acoperite costurile tratamentelor persoanelor bolnave. În baza principiului
subsidiarităţii, cei sănătoşi plătesc pentru cei bolnavi, costurile reale ale îngrijirilor medicale
fiind slab resimţite de către individ. Prin urmare, fără participarea persoanelor care nu au
probleme medicale ecuaţia nu ar mai funcţiona.

OPOZITIE:
Argument 1: În cazul unei asigurări medicală raportul cost-beneficii nu este întotdeauna în
favoarea celui care plăteşte.
Un exemplu ilustrativ în acest sens este situaţia României, unde deşi asigurările sunt obligatorii,
situaţia sistemului medical este aproape de colaps conform opiniei majoritare. Conform unui
studiu din 2009 al Colegiului Medicilor din România denumit “Evaluarea gratificaţiei pacienţilor
relativ la calitatea serviciilor medicale şi identificarea valenţelor pozitive şi negative ale relaţiei
acestora cu medicii”, 69,21% dintre români consideră că pentru o operaţie cu un grad de
dificultate sporit trebuie să plece din ţară şi 48 % dintre ei preferă serviciile medicale private
celor oferite de stat. O explicaţie ar fi faptul că nu toate serviciile medicale sunt acoperite de
asigurare, iar dacă apare o problemă mai gravă, cetăţeanul ar trebui plătească în plus.Prin
urmare, investiţia în serviciile medicale private pare o opţiune mult mai inteligentă. Pacientul,
care nu beneficiază de toate seriviciile în raport cu banii pe care îi plăteşte pe asigurare prin
sistemul adoptat de România, ar avea acces la un tratament calitativ în mediul privat.
Argument 2: Pentru aceeaşi sumă sau acelaşi procent din salar cetăţenii primesc serivicii
medicale diferite.
Atâta timp cât costul/procentul plătit este acelaşi atunci şi serviciile primite ar trebui să fie egale.
Cu toate acestea există o disproporţionalitate la nivelul accederii la serviciile medicale, cel mai
des fiind întrebuinţate de către bătrâni. Deşi cetăţeanul depozitează lunar o sumă echivalentă a
aproximativ 6 % din venitul său brut, el beneficiază de o sumă mai mică în situaţia unor boli
grave, în baza principiului subsidiarităţii. Suma depusă nu este însă destinată utilizării proprii, ea
fiind redistribuită de-a lungul timpului. Mai mult decât atât, există posibilitatea ca parte din
populaţie să nu sufere niciodată de boli a căror tratament e costisitor, şi cu toate acestea să
contribuie gratuit la programul naţional de asigurări.
Argumentul 3: Impunerea asigurărilor medicale nu respectă opţiunea individuală.
Controversă asupra ideei că statul să conducă sistemul asigurărilor medicale, făcându-l
obligatoriu, a fost iscată recent în Statele Unite ale Americii, unde preşedintele Barack Obama a
fost numit socialist pentru propunerea sa. În multe state serviciile medicale sunt considerate că
făcând parte din piaţa liberă.Mai exact, cetăţenii ar trebui să aibă dreptul de a alege când şi ce
medicamente să plătească, să opteze pentru spitalul şi tipul de tratament pe care îl vor folosi.
Puterea acordată statului prin interventia asupra serviciilor medicale este de nedorit, ilustrativ
fiind în acest sens exemplul României, al cărei Senat a adoptat o lege prin care se instituie
executarea silită a persoanelor care nu achită contribuţia pentru asigurările de sănătate. Ceea ce
face inacceptabilă măsura este faptul că va fi aplicată şi persoanelor care nu au un venit propriu,
cât şi faptul că exclude posibilitatea individului de a opta pentru acoperirea costurilor
intervenţiilor medicale şi a tratamentelor din bugetul personal. În concluzie imixtiunea statului
este nejustificată, atât la nivelul rezultatelor cât şi la nivel principial.

S-ar putea să vă placă și