Chiar daca din cele mai vechi timpuri, omul a incercat sa modeleze natura ale carei legi aspre

trebuiau respectate pentru a supravietui, in ultimele doua secole s-a facut insa simtita, prin comportament si conceptie, incercarea omului de a o domina, de a utiliza in folos propriu toate bogatiile naturale, accentuindu-se progresiv conflictul dintre procesele ciclice naturale ale ecosferei si cele liniare ale tehnologiilor create si sustinute de civilizatia umana, ajungindu-se la criza ecologica". Problemele mediului ambiant nu pot fi abordate in intreaga lor profunzime si complexitate, iar solutiile cele mai viabile nu pot fi formulate decit prin referire directa si permanenta la problematica vasta a dezvoltarii societatii in ansamblul ei. Mediul ambiant si dezvoltarea economica sunt indisolubile, primul reprezinta locul in care traim cu totii, iar dezvoltarea este ceea ce noi facem cu totii pentru a imbunatati soarta noastra in acest mediu. Daca cea mai mare parte din istoria societatii oamenii au vazut in dominatia asupra naturii un semn distinct esential al progresului tehnic si economico-social, abia la sfirsitul secolului trecut omenirea era dispusa sa admita ca aceasta dominatie a avut nu de putine ori un caracter consumptivo-distructiv. Una dintre cauzele principale o reprezinta atitudinea agentilor economici fata de mediul inconjurator, atitudine potrivit careia trebuia urmarit profitul imediat, protectia naturii fiind lasata pentru mai tirziu". Tipul de dezvoltare economica preponderent cantitativa care a cunoscut, timp de secole, o extindere exponentiala in intreaga lume, se bazeaza pe tehnologii liniare, mari consumatoare de materii prime si energie. "Accelerarea degradarii naturii, arata Jacques Attali. Ea este datorata naturii dezvoltarii societatilor cele mai dezvoltate. Fiecare din caracteristicile lor provoaca un tip de agresiune contra mediului". Dintre aceste caracteristici prezentate de ce doi economisti enumeram: o societate de competitie ce presupune acumularea crescinda de bunuri de productie, sporirea productivitatii si deci, utilizarea accelerata a resurselor naturale disponibile, dintre care unele sunt din ce in ce mai rare; o societate de consum, in care bunurile cele mai folosite au durata de viata din ce in ce mai scurte, ceea ce provoaca acumularea de deseuri si stimularea artificiala a procesului de productie; o societate de concentrare unde puterea politica se concentreaza, in timp ce unitatile economice creeaza conditiile aglomerarilor umane, indepartarii omului de natura, agraveaza riscurile de penurie si de ruptura a sistemului; o societate inegalitara, in care bogatii si saracii resimt destul de diferit consecintele cresterii si, in particular, degradarea mediului si a conditiilor de viata. Legatura dintre dezvoltarea economica si mediul ambiant a fost perceputa si, mai ales luata in calcul destul de greu, intrucit reprezenta o fata nevazuta a lucrurilor ce intra

mai putin in sfera preocuparilor curente, a caror efecte erau pe termen mediu si lung. Aceasta a generat si apoi a accentuat antagonismul dintre om si mediul natural, a produs dereglari in ciclul de creare si consumare a bunurilor obtinute. In conditiile actuale putem vorbi de o contradictie tot mai evidenta dintre o anumita orientare a dezvoltarii economice si cerintele mentinerii echilibrului mediului ambiant. Cu toate ca industrializarea a exercitat de-a lungul timpului influente favorabile incontestabile asupra progresului economico-social al popoarelor, aceasta, treptat, a generat si o serie de consecinte negative, neprevazute si neluate in calcul. Aceste consecinte au devenit mai evidente in tarile in care tipul respectiv de crestere a depasit faza de dezvoltare matura, iar poluarea tinde sa atinga pragul de tolerabilitate al echilibrului mediului ambiant. Practica a demonstrat ca intre o anumita maniera de concepere a industrializarii si de stimulare a progresului tehnic si progresul economicosocial nu numai ca nu exista o concordanta efectiva, ci, cel mai adesea, intr-un fel sau altul, se opun. Argumentul cel mai convingator este faptul ca desi acestea au condus la performante tehnice si tehnologice importante, au antrenat, in acelasi timp si consumuri mari de materii prime si energie, cu efecte grave asupra mediului ambiant. In conditiile crizei ecologice mondiale, cu care se confrunta omenirea, la fel ca celelalte forme ale constiintei sociale, un rol important revine si constiintei ecologice, care trebuie sa contribuie la formarea unei culturi ecologice a personalitatii umane. Cultura ecologica, presupune cunoasterea profunda a legitatilor dezvoltarii naturii si societatii, a interdependentei omului cu mediul inconjurator, constientizarea necesitatii de a ocroti natura, a prognoza fenomenele ce au loc in natura, a folosi cit mai rational si eficient resursele naturale. Intr-un mod sintetic, constiinta ecologica poate fi definita ca o forma a constiintei sociale, care consta in reflectarea corelatiei dintre societate si natura, a actiunilor omului asupra Naturii si consecintele acestor actiuni, precum si in fundamentarea cailor si mijloacelor de protectie a Naturii, a mediului. Constiinta ecologica cuprinde doua componente distincte, si anume: una cu caracter practic si cealalta cu caracter stiintifico - teoretic. Constiinta ecologica cu caracter practic se formeaza spontan, ca rezultat al activitatii practice a oamenilor. Ea reprezinta forma primara de percepere de catre om a locului si rolului sau in raport cu mediul inconjurator. Constiinta ecologica stiintifico - teoretica, reprezinta un sistem de idei, conceptii si teorii cu privire Ia formele de interactiune dintre societate si natura, care au fost supuse elaborarii creatoare si sistematizarii rationale. Aceste idei si teorii largesc si aprofundeaza baza spirituala a conceptiei ecologice, care reflecta caracterul si scopul activitatii ecologice.

Formarea si dezvoltarea culturii ecologice, se poate realiza cu succes numai intr-o societate ecologica, care are ca obiectiv sau scop final optimizarea si armonizarea interactiunilor dintre Societate, Om si Natura. Cultura ecologica trebuie sa se bazeze atit pe tabloul obiectiv al lumii, pe cel natural, biosferic, cosmic, cit si pe cel subiectiv al lumii, pe tabloul lumii launtrice, spirituale a omului. Deci, in conditiile societatii contemporane, cind asistam la dizarmonia dintre societate si natura, se impune, cu imperiozitate formarea unei constiinte ecologice, a unei atitudini intelepte si rationale fata de conditiile naturale ale vietii si fata de activitatea de productie a oamenilor, in vederea sporirii bogatiilor naturale, de valoare inestimabila, fara a produce poluare. Stabilirea unor relatii optime intre societate si natura este o cerinta primordiala, de solutionarea careia depinde nu numai prezentul, ci si viitorul tarii, al natiunii. In Moldova aproape ca nu exista ape curate, iar locuitorii ei sint condamnati sa consume apa din fintini poluate. Conform studiilor facute de savanti in diverse buletine sau rapoarte,oamenii isi dau seama ca azi, mai mult ca ori cind, natura trbuie protejata. Statisticile relateaza ca o persoana arunca anual 0,3-0,4 tone de deseuri dintre care 20% carton si hirtie, 15% mase plastice, 5% sticla, 30% resturi de alimente si vegetatie. Totusi, s-a constatat ca 50-60% din deseuri pot fi refolosite. In unele localitati sint amplasate colectoare de deseuri pentru a fi reciclate. Asa dar, fiecare dintre noi ar trebui sa participe cu mai multa insistenta la salubrizarea mediului. De mai multe decenii savantii sunt preocupati de problema poluarii mediului inconjurator, urmare a atitudinii neglijente si ignorate a oamenilor fata de natura. Activitatea practica si eferturile creatoare ale fiecarui cetacean contribuie la realizarea obiectivului principal al ecologie-pastrarea vietii pe pamint.Nu poti cunoaste natura cu adevarat nume din carti, de la telivizor sau privind prin geam. Doar cei care indragesc natura din copilarie sint interesati de viata plantelor si animalelor, iar la maturitate nu sint indeferenti fata de universal miraculous si extraordinar al naturii. Deseurile astazi reprezinta una din cele mai mari probleme. Aceasta se explica prin faptul ca ele se formeaza in cantitati mari, sunt aruncate pretutindeni si duc la poluarea mediului inconjurator. Deseurile sunt substante, materiale, obiecte, resturi de materii prime provenite din activitatile economice, menajere si de consum. Majoritatea activitatilor umane reprezinta o sursa de producere a deseurilor. Deseuri menajere - deseuri provenite din activitatile casnice si de consum; Deseuri de productie - deseuri rezultate in urma unor procese tehnologice; Deseuri periculoase - reprezinta deseurile care sunt periculoase pentru sanatatea populatiei si mediul inconjurator. Din acestea fac parte deseurile toxice si

inflamabile, explozive, corozive, infectioase si altele. Deseuri animaliere - sunt cele care se formeaza la cresterea si ingrijirea animalelor. Deseuri de constructie sunt cele formate la intreprinderile si organizatiile ce extrag si utilizeaza materiale de constructive S-a calculat ca in timp de un deceniu, devierile civilizatiei au provocat mediului natural pagube mai mari decat intr-un mileniu. In prezent nivelul de utilizare a deseurilor in republica constituie circa 18%, in Japonia nivelul de utilizare a deseurilor industriale constituie 39%, in Uniunea Europeana 70%, iar a celor din gospodaria sateasca 95%. In ultimii ani in rezultatul implementari Programului National de valorificare a deseurilor in republica se observa o imbunatatire relativ slaba a situatiei ecologice. In anii 2000-2003 are loc o micsorare a cantitatilor de deseuri toxice ca rezultat a neutralizarii unor cantitati de deseuri cu continut de cianura, a valorificarii unei parti de deseuri galvanice si de mase plastice si a utilizarii in calitate de fertilizant a unor cantitati de namoluri formate la epurarea apelor reziduale. Are loc valorificarea unor cantitati tot mai mari de maculatura, a deseurilor de constructie, petroliere cu obtinerea produselor utile pentru societate. In anul 2002 au fost lichidate doar 380 mii tone (in rezultatul neutralizarii si transmiterii la alte intreprinderi), iar in 2003 - 1494 mii tone.

*** Utilizarea deseurilor industriale, tone. ***

In Republica Moldova sunt mari cantitati de deseuri toxice cum ar fi deseurile de pesticide inutilizabile si interzise, deseurile de ferocianura, deseurile cu continut de vanadiu, deseurile galvanice, slamul petrolier etc. Pe teritoriul Republicii Moldova in decursul anilor pina in present s-au acumulat circa 25 mil.tone de deseuri menajere solide, ce constitue 5,8 t pe cap de locuitor. In medie anual pe cap de locuitor pe teritoriul

republicii se formeaza circa 180 kg, in orasul Chisinau - 400 kg. Toate deseurile menajere solide in prezent sunt depozitate numai la rampele de depozitare. Un alt tip de deseuri acumulate pe teritoriul Republicii Moldova sunt deseuri de productie care includ si unele deseuri toxice. Cantitatea de aceste deseuri pe cap de locuitor constituie 0,002 t. Cele mai mari cantitati de deseuri sunt de la intreprinderile de extractie a materialelor de constructie - 4004 mii tone in 2002 si 3002 mii tone in anul 2003.

*** Generarea deseurilor de diferite sectoare economice, mii tone ***

Poluarea atmosferica poate afecta de asemenea ecosistemele acvatice si terestre daca poluantii se dezolva in apa sau precipite sub forma de ploaie. Poluarea atmosferica implica emanarea de substante daunatoare orgasmimelor vii in atmosfera. Poluantii primari sunt acei poluanti atmosferici emenati direct in atmosfera de ex: particuli de funingina, oxizii de sulf si de azot. Poluantii secundari sunt produsi prin reactii intre poluantii primari. De ex: ozonul se formeaza deasupre arealilor urbane. In fiecare an peste un milliard de tone de gaze toxice intra in compozitia atmosferei. Alte materiale poluante pot avea sursa de emitere in industria metalilor (fier, zinc, plumb, cupru), rafinariile petrolifiere, uzinele de ciment si cele de in care se obtine acidul azotic si cel sulfuric. Aceste interactioneaza intre ele dar si cu razele ultraviolete . Smogul se formeaza in ariile urbane, in acele locuri in care exista un mare numar de automobile, cind deoxidul de azot este descompus de razele solare, eliberinduse ozonul, aldehide si cetone. Smogul poate cauza severe probleme medicale. Cind deoxidul de sulf si oxidul azotos se transforma in acid sulfuric si acid azotic in atmosfera, aceste substante precipita sub forma de ploaie, asa numita ploaie acida. Ploaia acida este o grava problema globala pentru ca foarte putine specii sunt capabile sa supravetuiasca in asemenea conditii. Riul Bic continua sa prezinte un pericol ecologic pentru chisinauieni, iar pe zi ce trece el se transforma intr-un depozit de deseuri menajere. In prezent, desi se intreprind actiuni pentru solutionarea problemelor salubrizarii capitalei, situatia in domeniu ramine a
5

fi alarmanta, iar gunoistile neautorizate nu reprezinta altceva decat adevarate focare ale unor eventuale explozii ecologice. Deseori, in apropierea riului Bac se creeaza adevarate depozite de deseuri din sticle si pungi de plastic, sticle de bere, anvelope si legume stricate, lasate de agentii economici care activeaza in apropiere. Toate acestea duc la poluarea albiei raului Bac. Potrivit locuitorilor din zona raului Bic, desi sunt revoltati de starea acestui riu, vina pentru situatia creata o poarta oamenii si agentii economici din preajma riului. Daca englezii se lauda cu Tamisa, iar francezii cu Sena, riuri pe care se organizeaza croaziere de vis, noi suntem pe ultimul loc din Europa la acest capitol, si am putea sa ne laudam doar cu anvelopele si conservele de pe fundul riurilor. Poluarea aerului are un impact negativ asupra sanatatii organismului, cu simptome minore gen tuse, lacrimarea ochilor ajungind la probleme de respiratie si chiar moarte. ASTMUL este una dintre cele mai raspindite afectiuni, in ziua de astazi, fiind un barometru, pentru nivelul de poluare din lume. Este o afectiune cronica a plaminilor, caracterizata prin probleme de respiratie, cauzate de inflamarea cailor aeriene. Poluarea pamintului nu afecteaza direct sanatatea organismului, dar prin consumul de legume si fructe cultivate in zone poluate ne putem imbolnavi, gravitatea depinzind de concentratia si tipul poluantului, asa cum se regaseste in plante.

Cunoscuta tigara exercita actiuni multiple asupra fumatorului insusi cit si asupra celor din jur. Tutunul are o compozitie complexa. In frunze se gasesc diverse componente chimice: celuloza, proteine, amidon, steroli, minerale etc. Dar veti putea spune ca acesti compusi se mai gasesc si in alte plante dar tutunul are ca substante specifice nicotina si isoprenoizii (hidrocarburi nesaturate).
6

Tutunul este o otrava foarte puternica, o doza de 5mg de nicotina fiind suficienta pentru a omora un caine in citeva clipe prin paralizia nervilor motori iar una de 60mg este la fel de eficienta pentru om. Fenomenul incalzirii globale va produce pagube intr-un ritm mult mai rapid decit se estimase. Pentru viitor Europa va fi lovita de un numar si mai mare de inundatii ca rezultat al cresterii precipitatiilor, secete, viituri, verile vor fi mai uscate si mai calduroase, flora si fauna de asemenea va avea de suferit, vor disparea speciile cele mai vulnerabile, suprafetele desertificate se vor extinde. Exista riscul ca numarul insectelor purtatoare de boli sa se mareasca ce va duce la declansarea unor epidemii. Un alt efect negativ bine cunoscut este topirea ghetarilor si odata cu micsorarea lor creste nivelul marilor si a oceanelor. Cauza principala a incalzirii globale atmosfera in ultimele secole. Aceasta a fost de 280 ppm inainte de revolutia industriala, fiind acum de 430 ppm, adica aproape dubla, iar in anul 2035 ar putea fi de 550 ppm, daca fluxul emisiilor actuale de gaze cu efect de sera (GES) s-ar mentine peste capacitatea naturala de absorbtie. Aceasta ar putea duce in imediata perioada la o crestere cu inca 2C. Aceasta este probabil sa se intample daca tinem seama de dezvoltarea impetioasa a economiilor in China, India, Brazilia, Australia, Asia de Sud-Est sau in Europa rasariteana si de faptul ca SUA nu a ratificat inca Protocolul de la Kyoto, in timp ce utilizarea surselor inlocuitoare regenerabile curate de energie si retinerea CO2 la centralele pe combustibili fosili avanseaza greu. Pe linga dezvoltarea industriala, o alta cauza la fel de importanta o reprezinta defrisarile masive ale padurilor. Acestea duc la o crestere a concentratiei de noxe ceea ce provoaca efectul incalzirii globale si epuizarea stratului de ozon. Pentru a stopa efectele negative provocate de aceste defrisari, specialistii spun ca ar fi nevoie de o impadurire cu 20% fata de totalul deja existent la nivlul intregului glob. Expertii Grupului Interguvernamental asupra Evolutiei Climei (GIEC) au lansat un diagnostic alarmant asupra pericolelor incalzirii globale. Potrivit acestora, o incalzire cu 2 sau 3 grade Celsius pe plan global fata de nivelul mediu de temperatura din 1990 va avea un impact negativ urias asupra tuturor regiunilor planetei. Pina in anul 2080, circa 3,4 miliarde de oameni vor suferi de pe urma penuriei grave de apa provocata de topirea ghetarilor, iar alti 600 de milioane de oameni vor suferi de foame de pe urma secetei, degradarii si salinizarii solului. este cresterea concentratiei de CO2 in

Seceta va afecta regiuni intinse din sudul Africii, America Latina, zona mediteraneeana, Orientul Mjlociu si Africa de Nord. Unele studii prezic spre exemplu ca padurile amazoniene s-ar putea usca pur si simplu, antrenind pieirea unui numar urias de specii de animale si plante. Expertii spun ca la fel sa intamplat acum 55 de milioane de ani, la sfirsitul Paleocenului, cind o crestere cu 5 grade Celsius a temperaturilor medii a pustiit planeta. Pentru a se putea salva, speciile trebuie sa se adapteze acestor schimbari sau sa migreze odata cu zonele climatice. Acele specii care nu se pot adapta sau nu pot sa migreze, risca sa dispara din cauza schimbarilor climatice din habitatul lor. De exemplu, speciile din zonele montane nu vor avea unde sa se mute in zone mai inalte si mai reci ceea ce ar duce la disparitia lor daca acestea nu se vor adapta. O situatie similara se va inregistra in regiunea arctica. Flora si fauna din zona nu se pot muta mai spre nord pentru a se feri de incalzirea globala si risca sa dispara. Valurile de caldura - consecinta a incalzirii globale - implica unele riscuri pentru sanatatea populatiei, va cauza schimbari majore si probleme acute in lume si in modul lor de gandire mai ales in zonele urbane, unde temperaturile sunt mai ridicate. Se cunoaste ca vremea caniculara poate creste riscul de deces, indeosebi la persoanele susceptibile de sensibilitate la efectele stresului termic. Cea mai mare vulnerabilitate o au, in general persoanele din grupele de virsta care depasesc 65 de ani.

*** Modificarea temperaturii globale in perioada 1880-2000. Sursa: Centrul National de Date Climatice al SUA ***

Canicula poate cauza de asemenea si dezastre naturale. Aceasta poate produce incendii, sau poate intretine incendiile de padure provocate din neglijenta omului. In acest caz sunt distruse suprafete insemnate de padure (uneori, zeci de mii de ha), punind,
8

totodata, in pericol viata persoanelor aflate in apropiere. De asemenea, ele provoaca nori de fum care impiedica desfasurarea in conditii bune a transporturilor. Prin impactul asupra productiei de hrana, seceta poate avea efecte devastatoare asupra sanatatii umane. Aceasta cu atit mai mult cu cit seceta este un fenomen cu frecventa mare in zone extinse din state in curs de dezvoltare, cu populatie numeroasa. Insuficienta de hrana determina un nivel mai ridicat al morbiditatii, cauzat de o serie de afectiuni, intre care se deosebesc pelagra, anemia feripriva, hipocalcemia, hipomagnezia, continutul scazut in macro- si, mai ales, micronutrienti (vitamine, saruri minerale), dar si slabirea rezistentei organismului fata de factori patogeni. Anemia, malnutritia si respectiv, subnutritia sunt efecte ale consumului inadecvat de hrana. Aproximativ doua miliarde de persoane din tarile in curs de dezvoltare sunt anemice, iar 1,1 miliarde de persoane din intreaga lume sunt malnutrite (UNPF, 2001). Frecventa subnutritiei este, de asemenea, ridicata in multe regiuni ale lumii. Se estimeaza ca numarul persoanelor subnutrite cronic era, in 19961998, de 792 de milioane de persoane, ceea ce reprezinta 18% din populatia totala a regiunilor respective. Pentru a evita un viitor sumbru al planetei, ar trebui ca, pina in 2050, emisia gazelor cu efect de sera sa scada de doua ori la nivel mondial si de patru ori pentru tarile industrializate. Radiatia nu poate fi eliminata din mediu. Riscul expunerii la radiatie poate fi insa controlat prin evitarea zonelor radioactive si controlul expunerii la radiatie. De obicei cind se vorbeste de radiatie se iau in considerare surse cum sunt centralele electrice nucleare, armele atomice sau aparatura medicala care utilizeaza surse de radiatii. Exista insa si alte surse cum sunt cuptoarele cu microunde, telefoanele celulare, radarele, liniile de inalta tensiune si chiar radiatia solara. Dupa mai bine de 20 de ani de la explozia nucleara de la Cernobil efectele accidentului nu pot fi minimalizate, insa, chiar si astazi, nu exista o opinie comuna in privinta impactului asupra sanatatii umane. Numarul total de decese variaza, in functie de sursa, de la citeva zeci de cazuri pina la citeva milioane, la fel ca si numarul de cancere sau de malformatii congenitale. Peste 40 de elemente radioactive au fost eliberate din reactorul avariat, in special in primele zece zile dupa producerea accidentului. Cele mai semnificative dintre acestea sunt iodul (I-131), cesiul (Cs-137) si strontiul (in special Sr-90). Cind celulele organismului sunt expuse acestor radiatii, se produc particule instabile, extrem de reactive, denumite radicali liberi. Acesti radicali liberi sau ioni pot afecta functiile celulelor. Poate fi afectat chiar si ADN-ul din nucleul celulei, elementul care transporta proiectul genetic pentru reproducerea celulelor, pentru structura si functiile acestora. Comunitatea

stiintifica recunoaste deja ca acest tip de afectare a ADN-ului poate provoca fie cancer, fie alte anomalii genetice. Radiatiile continua sa afecteze flora si fauna, au impact negativ asupra pasarilor, insectelor, mamiferelor, plantelor, reducind numarul acestora. In prezent omenirea se afla intr-o faza de tranzitie de la un mod de dezvoltare la altul, superior. Tot mai mul este acceptat conceptul de "dezvoltare posibil de asigurat". Se apreciaza ca daca dezvoltarea nu este judicioasa in privinta conditiilor mediului ambiant, ea nu poate fi asigurata in mod continuu, iar dezvoltarea care nu e posibila sa se desfasoare continuu are efecte distructive deopotriva asupra mediului si a bazei de resurse de care depinde, pina la urma schimbind insasi dezvoltarea. In economia mondiala contemporana exista o mare diversitate de conditii concrete: niveluri de dezvoltare diferite, potentiale de resurse naturale si financiare si umane deosebite, climat si asezare geografica de o mare varietate. Drept urmare isi face loc tot mai pregnant ideea cautarii unor solutii alternative de dezvoltare adecvate specificului national si contextului mondial actual.

10