Sunteți pe pagina 1din 17

Concursul Lider European 2022

Proiect ECOSTART

Echipa „School4Europe”
Colegiul Economic „Virgil Madgearu” Galați
Cuprins

1. Descrierea echipei și a abilităților membrilor


2. Ideea proiectului (problema și soluția identificată/oportunitatea și
beneficiile estimate și impactul asupra comunității)
3. Descrierea modului în care va fi implementat proiectul
4. Etapele prevăzute pentru atingerea obiectivelor
5. Resursele necesare (umane/financiare) pentru implementarea proiectului
Echipa de proiect „School4Europe”

Ditcov Alexia

Mă numesc Ditcov Alexia, am vârsta de 18 ani și sunt


elevă în clasa a XII-a, în cadrul Colegiului Economic
„Virgil Madgearu” Galați. Sunt încântată să particip
la acest proiect deoarece sunt convinsă că trecerea la
o economie circulară poate oferi consumatorilor
produse inovatoare pentru a îmbunătăți calitatea vieții
și pentru a reduce presiunea asupra mediului.

Sima Alin Iulian

Numele meu este Sima Alin Iulian, am 17 ani și


studiez la Colegiului Economic „Virgil Madgearu”
Galați. Sunt o persoană foarte comunicativă, îmi
place să lucrez în echipă și sunt foarte muncitor. Sunt
pasionat de robotică și web development. M-am
alăturat acestui proiect deoarece vreau să fiu cât mai
informat în ceea ce privește economia circulară și să
fiu parte la schimbarea în bine a orașului meu.
Bumbaru Denisa

Numele meu este Bumbaru Denisa, am 17 ani și


studiez la Colegiul Economic „Virgil Madgearu” din
Galați. Sunt o persoană ambițioasă, responsabilă,
muncitoare și pe care te poți baza. Consider că acest
proiect reprezintă o oportunitate pentru mine de a mă
informa cu privire la utilizarea eficientă a deșeurilor.
Totodată sper ca această experiență să mă învețe cum
să reduc la minim deșeurile și să reutilizez produsele înainte de a le recicla.

Hanță Fabian Cristian

Mă numesc Hanță Fabian Cristian, sunt elev în clasa


a XI a la Colegiul Economic „Virgil Madgearu” din
Galați. Sunt interesat de problemele de mediu și sper
ca prin participarea la acest proiect să descopăr soluții
de utilizare eficientă a deșeurilor pe care le producem
și care ne pun în pericol existența pe această planetă.
Sunt o persoană ambițioasă, îmi place să lucrez în
echipă, sunt un bun
organizator.

Ciupitu Cristina Elena


Numele meu este Ciupitu Cristina Elena, profesor discipline socio-umane.
Absolventă a Universității „Dunărea de Jos” din Galați, Facultatea de Istorie
Filosofie, doctor în filosofie, „Universitatea din București Sunt încântată să pot
participa alături de elevii mei la acest concurs.

IDEEA PROIECTULUI

1. Problema identificată
Într-o societate care se află într-o continuă schimbare poluarea și
problemele de mediu reprezintă provocări ce trebuie tratate cu multă
prudență și responsabilitate. Cele mai multe probleme apar din cauza
gestionării greșite a deșeurilor și mai ales a deșeurilor electronice ce
poluează mai grav decât alte deșeuri.
Cantitatea globală de deșeuri de echipamente electrice și
electronice din anul 2021 este mai mare cu 4 milioane de tone în
comparație cu 2019, când au fost raportate 53,4 milioane de tone și mai
mare cu 21% față de anul 2014, când era indicată suma 45 de milioane de
tone. Specialiștii estimează că totalul de deșeuri de echipamente electrice
și electronice acumulat anual va depăși 74 de milioane de tone mai
devreme de 2030. Această situație este generată de numeroși factori între
care amintim:
 accesul facil la astfel de echipamente cu o durată de utilizare mică
și la un preț redus;
 se înlocuiesc constant toate aceste produse (laptopuri, telefoane,
tablete etc) întrucât pe piață se lansează noi serii, tipuri de
tehnologii;

România produce aproximativ 22 de milioane de tone de deșeuri pe an,


„cantitate mai mare decât producția de grâu a țării”, a afirmat Constantin
Damov, președintele Coaliției pentru Economia Circulară.
Deșeurile electrice și electronice, denumite și DEEE-uri, sunt
produsele electronice care au ajuns la sfârșitul vieții lor. Dispozitivele
electronice ajunse deșeu pot fi reutilizate, reparate sau reciclate.
De-a lungul anilor, populația s-a extins pe scara largă. Acest lucru a
avut un impact imens asupra mediului înconjurător și al planetei noastre.
Astăzi oamenii cumpără din ce în ce mai multe electronice. Dar, pe langa
faptul că au conținut de substanțe periculoase, multe dintre acestea conțin
metale pretioase, aur, argint, platina, paladiu, dar și cupru, aluminiu, sticlă
sau plastic.
Aici includem computere, copiatoare, imprimante, monitoare,
televizoare, telefoane mobile, DVD playere, aparate frigorifice, baterii și
multe alte echipamente. Cantitatea de metale prețioase care se găsește în
dispozitivele electronice, în special în telefoanele mobile, este
substanțială, doar la scară mare. De exemplu, dintr-un milion de telefoane
mobile puteți obține: 16 tone de cupru, 350 kg argint, 34 kg aur și 14 kg
paladiu. (conform EPA). Provocarea constă în recuperarea acestora într-
un mod economic și în siguranță.

2. Soluția identificată
Prin intermediul acestei idei de afacere, ne dorim să dăm startul
reciclării și combaterii poluării deșeurilor.
ECOSTART constă într-o microîntreprindere, în mediul rural
care se va ocupa de colectarea deșeurilor electronice, prelucrarea și
valorificarea acestora cu ajutorul utilajelor performante. Toate
echipamentele electrice și electronice ieșite din uz care funcționau cu
ajutorul bateriilor sau pe bază de curent, la priză: frigider, fier de călcat,
mașină de spălat, televizor, computere, telefoane mobile, radio-
casetofoane, camere video, cuptoare cu microunde și altele poluează și au
o cantitate importantă de metale prețioase: aur, argint, cupru și paladiu cât
și metale rare: antimoniu, berylium, indium, gallium, etc.
Încercăm să recuperăm peste 95% din componentele valorificabile
pe care le transformăm mai departe în materii prime secundare. Chiar
dacă un singur aparat conține o sumă infimă de materiale prețioase, la
scară mare, prin reciclare se pot strânge adevărate comori. Dintr-un milion
de telefoane mobile se pot obține 16 tone de cupru, 350 kg de argint, 34
kg de aur și 14 kg de paladiu. Iar pentru un inel de logodnă de poveste
este nevoie 88 de smartphone-uri. Aceste metale se pot transforma în
bijuterii sau alte produse și componente.
Conform unui studiu, în casele românilor zac nefolosite peste 22 de
milioane de telefoane mobile, care s-ar pute transforma în 250.000 de
inele de logodnă. Există puncte pentru predare a acestor deșeuri. Cel mai
mare dezavantaj este că majoritatea persoanelor nu știu de ele sau sunt
amplasate în locuri neaccesibile

Prezentarea statisticilor realizate de către Institutul Național de


Statistică și Comisia Europeană care susțin argumentele
3. Descrierea modului în care va fi implementat proiectul

Viziunea ECOSTART
ECOSTART iși propune să fie parte activă a economiei durabile.
Deoarece sustenabilitatea este valoarea principală pentru multe companii,
ne propunem să fim partenerul cheie care ajută la asigurarea
angajamentului de protecție față de mediul înconjurător și oameni.

Misiunea ECOSTART
Dorim să fim un reper verde, preocupați permanent de protecția
mediului. ECOSTART este un promotor al economiei circulare si
consideram ca suntem parte cheie a acestui proces care dincolo de focusul
pe un outcome material, are grija pentru calitatea vietii generatiilor
viitoare.

Obiective
 Colectarea gratuită a deșeurilor electrice și electronice, de orice
tip, direct de la gospodăriile particulare.
 Colectarea gratuită a DEEE direct de la sediile firmelor și
instituțiilor, din județele pe care le deservim logistic, ca urmarea a
operațiunilor de casare periodică ori rezultate din activitatea curentă, cu
eliberarea documentelor legale, necesare scoaterii conforme a
deșeurilor din evidențele contabile și de gestiune.
 Colectarea DEEE pentru unități administrativ-teritoriale (UAT) și
asociații de dezvotare intercomunitare (ADI).
 Colectarea DEEE de la producători și rețelele
partenerilor acestora (sistemul 1:1 și “buy back”, programul național
“Rabla pentru electrocasnice”, campanii de tip e-voucher, negații).
 Încredințarea DEEE colectate către organizații colective (OTR) care au
preluat responsabilitatea producăorilor privind realizarea obiectivelor
anuale de colectare, sau către producătorii care își îndeplinesc în mod
individual obligațiile de gestionare a DEEE, sau către reprezentanții
autorizați ai producătorilor.
 Colectarea DEEE pentru partenerii noștri care promovează reciclarea cu
recompense.

Conform unui studiu din anul 2020, despre rata de reciclare a deșeurilor
electronice al Eurostat, România este pe penultimul loc cu un procent de
25%.
4. Etapele prevăzute pentru atingerea obiectivelor

Ce fac autoritățile în lupta pentru reducerea poluării deșeurilor


electronice?

În martie 2020, Comisia Europeană a prezentat un nou plan de acțiune


pentru economia circulară (CEAP), care include reducerea deșeurilor electronice
și electrice printre principalele sale priorități. Planul stabilește cu exactitate
obiective imediate, cum ar fi „dreptul la reparație” și îmbunătățirea capacității de
reutilizare în general, introducerea unui încărcător comun și crearea unui sistem
de recompense pentru încurajarea reciclării produselor electronice.
Ministerul Mediului, dar și alte autorități ale statului implementează
proiecte, campanii sau planuri pentru a reduce poluarea.

UTILAJE NECESARE

• Stații de transferare a deșeurilor (pentru transportare);

• Tocător fix pentru deșeuri (pentru mărunțire, separare și izolarea


diverselor materiale reciclabile);

• Moară de impact cu rotor vertical (pentru diferențierea materialelor


valoroase de cele care nu se încadrează în tiparul procesului);

• Zdrobitor pentru metale (pentru a micșora materialele care se află în


proces);

• Containere (pentru depozitare);

• Echipamente pentru tratarea deșeurilor (pentru a elimina substanțele


periculoase și a le pregăti pentru proces);
• Bandă (pentru separarea materialelor);

• Concasoare (pentru sortare);

• Stații finale (pentru ultima etapă a procesului);


5. Finanțarea afacerii

• Finanțarea afacerii se va face prin sprijinul proiectului POIM


„Dezvoltarea infrastructurii de management integrat al deșeurilor pentru
proiecte noi”. Obiectivul specific este reducerea numărului depozitelor
neconforme şi creşterea gradului de pregătire pentru reciclare a deşeurilor
în România.
• Vom solicita fonduri europene în valoare de 800.000 euro, sumă care va fi
repartizată corespunzător pe categorii.

Număr Indicatori 2021 2022 2023 2024


criteriu
1. Cifra de 0 9.359.580 10.129.160 10.923.740
afaceri
2. Costuri 55.650 836.933 786.933 736.933
totale
3. Profit -55.650 8.522.647 9.342.227 10.186.807

Toate sumele sunt calculate pentru 24 de luni


 Clădire=129.600 euro (spațiu închiriat-4.100 mp);
 Amenajare spațiu=143.500 euro (preț pentru 4.100 mp) ;
 Aparatură necesară= 280.890 euro;
 Salarii= 130.875 euro;
 Cursuri de perfecționare=1.042 euro;
 Publicitate=21.600 euro;
 Abonamente și utilități=19.278 euro;
 Cheltuieli întreținere=4.200 euro;
 Cheltuieli cu impozite și taxe= 52.350 euro;
 Achiziționare de materiale și produse diverse=3.598 euro
 *prețurile pot varia în funcție de furnizor și de caracteristici diverse
 TOTAL=786.933 euro

Analiza SWOT
Puncte tari:
 Personal calificat în domeniul de activitate;
 Deținerea de teren necesar;
 Strategie bine concepută;
 Talent și viziune managerială;
 Relație bună cu comunitatea și instituțiile locale privind colectarea
deșeurilor;

Puncte slabe:
 Mentalitatea, desconsiderarea deșeurilor și debarasare de responsabilitate
a consumatorului și producatorului;
 Insuficiența sau inexistenta cointeresării asociațiilor de
locatari/proprietari, gospodarii sau a agenților economici în segregarea
deșeurilor;
 Majoritatea punctelor de colectare aparțin operatorilor locali de
salubritate, cărora le este mai facil sa colecteze și apoi sa segregheze;

Oportunități:
 Piața deșeurilor este una tânără, cu multe nișe;
 Planurile regionale/locale de gestionare a deșeurilor;
 Trendul lent crescător către responsabilitatea socială a companiilor;
 Cantitățile semnificative de electronice/electrocasnice vândute;
 România stat membru UE;
 Strategiile regionale și locale de gestionare a deșeurilor;
 Condiții restrictive de depozitare la gropile de gunoi;
 Campanii de conștientizare organizate de autoritățile locale;

Amenințări:
 Mentalitate și indiferență față de acest domeniu;
 Implementare lentă a legislației transpuse;
 Normele UE au un parcurs anevoios de îndeplinit în totalitate;
 Politizarea deciziilor;
Managementul activităților

 Cercetarea pieței;
 Închiriere clădire;
 Achiziționare utilaje;
 Amenajare hală;
 Angajare personal;
 Calificare personal;
 Promovarea afacerii la nivel local;
 Colectarea deșeurilor;
 Acordarea de vouchere conform cantității aduse pentru colectare;
 Prelucrarea deșeurilor;
 Transferul către clienți a materialelor prime secundare;

S-ar putea să vă placă și