MANAGEMENTUL INFORMATIILOR SI AL

INVATARII

Prof. univ. dr. psih. Gheorghe RAFTU

• Inteligenta omului este un mare suveran al vastului univers.

• Fara gandirea umana nu exista in imensa Natura decat un conflict

tumultos de vibratii, uneori minuscule alteori colosale.

• Seful de orchestra al creatiei este inteligenta umana".

Charles Richet,1927
L'intelligence et l'homme
• In psihologia veche putem intalni un alt inteles cu mult mai general:
INTELIGENTA ar fi totalitatea functiilor intelectuale.

• Pe de alta parte, inteligenta a fost legata si de functiile sensibilitatii,si anume

de agerimea simturilor,de usurinta si precizia miscarilor,de finetea cu care
se percep cele mai mici deosebiri intre cele mai mici senzatii.

• Viata simturilor este,desigur o conditie esentiala a functiilor intelectuale,si

variatiile ei se resimt de acestea din urma;dar de o dependenta stransa,care
sa explice insasi inteligenta,nu poate fi vorba.
• J.Piaget a descris dezvoltarea inteligentei printr-un numar de stadii
care se divizeaza, la randul lor, in substadii.

• Copilul trece prin fiecare dintre aceste stadii, succesiv si cu viteze

diferite.
Aceste stadii sunt:

• stadiul inteligentei senzorio-motorii (0-18 luni/ 2ani-cand inteligenta

copilului isi are originea in perceptie si actiune.

El absoarbe toate informatiile pe cale senzoriala (vizual, auditiv, tactil) si

motorie.

Principala achizitie a perioadei este permanenta obiectului, capacitatea

copilului de asi reprezenta obiectele si in absenta lor;

• stadiul preoperational (2-7/8ani)-cu substadiul gandirii simbolice si

preconceptuale (2-4 ani) si substadiul gandirii intuitive(4-7ani).
• In substadiul gandirii simbolice, copilul poate sa-si reprezinta

mental obiecte sau evenimente absente cu ajutorul simbolurilor.

• In substadiul gandirii intuitive, gandirea copilului este influientata de

intuitie,dar nu rationeaza decat asupra configuratiilor percepute.

• stadiul operatiilor concrete (7-8/11-12ani) pune in evidenta faptul ca reversibilitatea gandirii se manifesta in jurul varstei
de 8ani.

Copilul poate concepe acum ca fiecarei actiuni ii corespunde o actiune inversa,care permite revenirea la starea anterioara.

Va sesiza, treptat conservarea substantei, a greutatii si a volumului. La 8ani, conservarea substantei, la 9-10 ani conservarea
greutatii,i ar la 11-12 ani , a volumului.

De la un mediu cultural la altul, varstele la care se achizitioneaza conservarea pot fi diferite,dar ordinea de achizitie este
constanta.

• stadiul operatiilor formale (11/12-15/16ani) evidentiaza un progres substantial al gandirii copilului.

• Gandirea formala este si o gandire ipotetico-deductiva care permite examinarea consecintelor ce decurg in mod necesar din
ipoteze.

• Specific stadiului este logica propozitiilor, combinatorica, permutari, combinari, coordonarea reversibilitatilor, prin
inversiune si prin reciprocitate;acestea sunt cele mai importante achizitii ale acestei perioade.
• Sistemul cognitiv al omului a evoluat permanent. Daca activitatea umana nu s-ar putea
desprinde de actual , de acel obsedant "aici" si "acum", daca omul n-ar dispune de capacitatea de a
opera mintal cu obiectul in lipsa lui si notiunea, viata lui ar fi daca nu imposibila, de buna seama
extrem de dificila.

Astfel omul este capabil sa uzeze si sa utilizeze informatiile ce au ca suport de intrare, mecanismele
primare: senzatii, perceptii reprezentari fiind "poarta cunoasterii".

Mecanismele intelectuale, rationale si logice reprezentate de gandire,memorie,limbaj si imaginatie

completeaza sistemul de procese si relatii superioare, depasind experienta senzoriala,dar bazandu-se
pe ea in "facultatea cunoasterii".

• Dupa opinia psihologului American J.P.Guilford, intelectul presupune continuturi

(figurative,simbolice,semantice,comportamentale), operatii (evaluari, gandire divergenta, gandire
convergenta, memorare, cunoastere) si produse (unitati, clase, relatii, sisteme,t ransformari,
implicatii).
• Sistemul psihic uman este de natura informationala, omul traind intr-un
univers informational, trebuind sa-si formeze si perfectioneze permanent
mecanismele de receptare a informatiilor, de stocare, de prelucrare si de
interpretare a lor, de combinare si recombinare si pe cele de valorificare a
informatiilor.

• Dat fiind ca este importanta nu numai informatia ci si modul de operare cu

ea, este de amintit caracterul informational-operational al psihicului.

• De indata ce copilul isi formeaza gandirea formala, gandirea logica si

abstracta, pe baza de judecati si rationamente, toate celelalte mecanisme si
functii sunt "ridicate" la noi niveluri calitativ superioare celor anterioare.
• Mecanismele psihice intelectuale prezinta relatii de interactiune nu

doar cu cele de prelucrare primara a informatiilor, ci si ele intre ele.

• Produsele gandirii si imaginatiei sunt stocate si reactualizate,repuse

in circuit de catre memorie; la randul ei, memoria ajuta la elaborarea

si construirea produselor gandirii si imaginatiei.

• La intrebarea : Care este continutul informational al memoriei?ce
anume reflecta memoria?

• Raspunsul a fost: Trecutul. Astfel, memoria sudeaza elementele

anterioare de cele care vor urma.

• Iata de ce, jocul cuvintelor, povestile, lecturile pot construi o baza

personala a intelesului semantic.

• Limbajul bine dezvoltat si stabilirea conexiunilor cu celelalte functii

psihice, sunt asigurate de implicarea interactiva, de unde rezulta ca,
copiii au nevoie sa se joace cu cuvintele si sa rationeze cu ajutorul lor.
I.MANAGEMENTUL INFORMATIILOR

• Se refera la capacitatea individului de a identifica, evalua si utiliza

corect, informatiile dobandite pana la un moment dat, pentru a asigura

evolutia si de a lua decizii optime in rezolvarea de probleme pentru

dezvoltarea psiho-individuala.
• Omul nu traieste intr-un univers pur fizic, ci intr-un univers simbolic. Limba,
mitul, arta si religia sunt diferitele fire ce alcatuiesc tesatura simbolica. Orice
progres uman in gandire si experienta intareste acesta tesatura. Definitia
omului ca animal rational nu si-a pierdut deloc valabilitatea printre tentatiile
lui Homo videns (fiinta care vede), pentru ca alaturi de limbajul conceptual,
exista un limbaj al sentimentului, alaturi de limbajul logic sau stiintific,
declansand sentimente si afecte.
• Ori daca ne gandim la aceasta forma de comunicare adusa de viata moderna,
comunicarea prin imagini si publicitate, nu putem constata decat o <regresiune
culturala> cand fenomenul imaginii, impiedica alte forme de comunicare si
evolutie spirituala, pierzandu-se gustul pentru lectura, pentru executarea unor
modalitati artistice-sculptura, pictura, pentru perceperea unor lucrari muzicale.
• Rolul cuvantului a fost luat de imagine; ori imaginea nu mai ofera posibilitati
interactive, ea pasivizeaza complet puterile mentale ale omului.
• In fata imaginii, copiii sunt absorbiti de fluxurile si fasciculele luminoase, de
sunetele fascinante,ei nu mai sunt provocati sa puna intrebari, nu-si mai
activeaza universul de simboluri.
Surse de informare
Surse formale Surse informale

Biblioteci( reale/virtuale) Experienta directa

Manuele scolare Emisiuni de divertisment

Mass-media

Reteaua sociala(prieteni,rude,

specialisti)

Tehnologia informatica de comunicare (TIC)

Asimilarea si prelucrarea informatiilor vor tine de:

• ATRACTIVITATEA SI CREDIBILITATEA SURSEI

• STABILIREA CONSTIENTA A SCOPULUI
• MOBILIZAREA SI CONSUMAREA UNUI EFORT VOLUNTAR
• TRAIRILE POZITIVE ASOCIATE
• FORMA MESAJULUI- volumul, accesibilitatea, familiaritatea, semnificatia
mesajului, caracterul agreabil sau dezagreabil
• UTILITATEA INFORMATIILOR
• CARACTERISTICILE PERSOANEI - gradul de implicare si
activism/pasiune
• Pentru a ne reaminti o informatie, aceasta trebuie mai intai
encodata(traducerea informatiei),apoi stocata si in final reactualizata.
• De exemplu, encodarea este procesul de transformare a informatiei in
reprezentari mintale; stocarea-mentinerea informatiei; recuperarea-
readucerea in constiinta a informatiei retinute.
 Biblioteca si lectura
• Biblioteca este singurul "templu", menit sa "sfinteasca" inteligenta umana, "autoritatea"
veridica a sursei de informare ce garanteaza temeiul informatiilor din punct de vedere
stiintific.
• Tinerii au nevoie de calauzirea personala a adultilor catre un astfel de "templu", prin
lectura consolidandu-se atat exigentele de ordin sintactic prin semne si reguli bine
determinate cat si exigentele de ordin semantic, care sa reflecte un inteles si sa trimita la
un sens. Astfel, jocul cu cuvintele, povestile, lecturile, pot construi o baza personala
a intelesului semantic, stabilind conexiunile cu celelelte functii psihice.
• Experienta povestilor este ideala, copiii invatand in mod gradual sa reflecteze la propria
experienta, cand vor putea descoperii prin aceasta, puterea pe care o are limba prin
potentialul ei simbolic de a crea si explora lumi alternative.
• Povestile, pot conduce la instaurarea unui univers afectiv de neegalat precum si la ceea
ce stimuleaza memoria anticipativa si modul intuitiv de gandire.
• Cuvintele devin purtatoare de intelesuri, mesagere ale altei lumi, ele permit
comunicarea, dialogul, cu o alta minte, cu o realitate tainica.
 Vizionarea TV. si performantele intelectuale
• Televizorul nu favorizeaza conversatia sau implicarea copilului in rezolvarea unor probleme,
nici vorbirea interna, experienta Tv nu este una interactiva ci dimpotriva ea pasivizeaza complet
puterile mentale ale omului. Cel putin, la varsta mica, copilul nu mai este provocat sa puna inrebari
si sa se implice in conversatie; comunicarea cu televizorul este una monologica si impersonala.

• In fata televizorului copiii, nu isi pun intrebari, nu cauta solutii, nu vorbesc si nici nu asculta uneori;
ei sunt absorbiti in interiorul fluxului de imagini si sunete fascinante.

• Televiziunea, este capabila de a ne modela comporatmentul, sau a ne forma anumite atitudini.

Frecventa crescuta a vizionarii a unor scene violente, accentueaza cu regularitate: comportamentele
agresive, sexualitatea si magicul determinand invatarea prin experimentare a unor astfel de
conduite. De aceea trebuie urmarita cu atentie expunerea la emisiunile TV., respectand si codurile
de varsta pentru evitarea mesajele de influientare negativa.
 Calculatorul-internetul si jocurile video
• Internetul, considerat "reteaua retelelor", asigura raspandirea informatiilor la
nivel mondial, baza de date si informatii in toate domeniile de activitate, mediul de
interactiune virtual ce asigura o comunicare rapida intre cele mai nebanuite zone
ale Globului."Reteaua retelelor", un instrument prodigios bun la toate: transmite
imagini, dar si texte scrise, se deschide dialogul intre utilizatorii care se cauta si
interactioneaza si permite aprofundarea aproape nelimitata a oricarei curiozitati.
• Pentru a ne orienta intr-o asemenea abundenta, trebuie sa facem distinctia intre
trei posibilitati de folosire:
• o utilizare strict practica;
• o utilizare pentru divertisment
• o utilizare educativ-culturala
• Teoretic, internetul ar trebui sa promoveze o crestere culturala. In practica s-ar
putea intampla chiar contrariul, invingand randurile celor "activi", ale celor
carora le place sa dialogheze si sa caute.
• Potentialitatile internetului sunt aproape infinite, iar asta atat in rau cat si in bine.
Ele sunt si vor fi pozitive atunci cand utilizatorul va folosi instrumentul pentru a
dobandi informatii si cunostinte, adica atunci cand va fi insufletit de interese
intelectuale autentice, de dorinta de a sti si de a intelege.
Avantaje-TIC
· facilitarea comunicarii la
distanta;
· accesul la informatii
nelimitete;
· utilizarea invatamantului
la distanta;
· publicarea unor materiale
stiintifice pt o mare
categorie de beneficiari;
· utilizarea tehnoredactarii;
· cautarea accesibila a unor
locuri de munca;
Dezavantaje-TIC
· instalarea mai rapida a
dependentei;
· un important factor de stres
penru creierul uman si
instalarea dezechilibrului
emotional;
· inhiba activitatea emisferei
stangi,slabeste comunicarea
interemisferiala,realizata
prin puntea corpului calos;
· violenta fictionala a
jocurilor video;
· actiune
limitata,conditionata;
· acces contra cost la
informatiile valoroase;
· credibilitatea sursei este
greu de verificat;
RECOMANDARI METODOLOGICE

Aplicatia 1

"Stiu sa adun informatii?"

Obiectiv:sa isi identifice abilitatile de cautare a informatiilor si nevoia de

dezvoltare a unor abilitati.

Metoda: lucrul pe grupe

Materiale: fisa de lucru -Ce stiu?

Descriere : 1. Studentii dintr-o grupa, listeaza cat mai multe motive pt care
utilizeaza TIC.Se acorda 10 minute.

2.Studentii din cealalta grupa, listeaza cat mai multe argumente pentru care viata
nu ar fi posibila fara memorie.Pot arata si cum se folosesc de informatiile stocate.

3.Studentii completeaza chestionarul "Ce stiu"?

"Ce stiu "?-fisa de lucru nr.1

Abilitatile mele Abilitati Abilitati

pe care pe care
le detin vreau sa
le
dezvolt

1.Stiu sa caut o carte care imi este foarte utila.

2.Stiu sa parcurg rapid un text si sa-mi dau seama daca
este relevant pentru ceea ce caut.
3.Pot sa parcurg rapid un text si sa selectez fragmentele
care imi vor fi utile.
4.Pot reformula ideile mentionate intr-un text,folosind
propriile mele cuvinte.
5.Pot sa prezint sintetic ideile gasite.
6.Pot sa sustin cu argumente anumite puncte de vedere.
II. MANAGEMENTUL INVATARII
• Invatarea-conditii optime pentru invatarea eficienta
• Invatarea, este definite ca o activitate sistematica, dirijata, desfasurata
intr-un cadru organizat (institutii specializate de instruire si educatie),
orientate in directia asimilarii de cunostinte si a formarii structurilor
psihice si de personalitate.
• Invatare trebuie sa duca nu la simple acumulari de informatii, ci la
formarea unor capacitati de orientare, de gandire si creativitate, la
flexibilizarea structurilor cognitive si atitudinale, pentru a permite o
adaptare optima la schimbarile rapide cu care ne confruntam.
• Una dintre cele mai importante activitati ale ale gandirii este intelegerea.
• Gandirea nu poate fi conceputa in afara intelegerii in afara sesizarii si
corelarii atributelor esentiale ale obiectelor si fenomenelor.
• Momentul intelegerii este echivalent cu incadrarea noilor cunostinte in cele vechi A
intelege, inseamna:
• A sesiza existenta unei legaturi intre setul noilor cunostinte si setul vechilor cunostinte
gata elaborate;
• A stabili efectiv, uneori si rapid natura si semnificatia acestei legaturi;
• A incadra si incorpora noile cunostinte in cele vechi, care in felul acesta se modifica si
se imbogatesc.
• Prin faptul ca memoria umana intipareste, conserva, si reactualizeaza mijlocit,
inteligibil si selectiv experienta anterioara a omului si a societatii in care traieste, ea
asigura continuitatea, consistenta, stabilitatea si finalitatea vietii psihice a individului.
Ea este cea care sudeaza elementele anterioare de cele care vor urma.
• Sistemul intelectual uman dispune de sisteme de prelucrare a informatiei/sistem de
prelucrare a semnelor si simbolurilor. Iata de ce, gandirea produce modificari de
substanta ale informatiei cu care opereaza.
• Daca celelalte mecanisme psihice produc modificari superficiale, natura informatiei
ramanand aceeasi, gandirea modifica natura informatiei, ea face saltul de la neesential la
esential, de la particular la general, de la concret la abstract, de la exterior accidental la
interior-invariabil.
• Psihologul danez Lange, scria ca "viata psihica fara memorie, este doar un ghem de
impresii senzitive, adica un prezent fara trecut dar si fara viitor".
• Gandirea antreneaza toate celelalte disponibilitati si mecanisme psihice, in realizarea
procesului cunoasterii; nu doar pe cele de ordin cognitiv, cum s-ar parea la prima vedere
ci si pe cele afectiv-motivationale si volitiv reglatorii.
• Centralitatea gandirii, ca factor implicat in cunoastere, intelegere si invatare, se explica
si prin capacitatea ei de a-si reintroduce propriile produse (IDEI,CONCEPTII,TEORII),
in circuitul informational, devenind un declansator al unor noi procese intelectuale.
 Deprinderi de studiu eficient

a) organizarea continuturilor de invatare

Capacitatea ce lucru a organismului atat sub aspect fizic cat si psihic nu

este nelimitata. Ea depinde de o serie de factori printre care, particularitatile
de varsta, care determina volumul si dificultatea cunostintelor, durata lectiilor
si a pauzelor, metodele folosite etc.

Printre factorii facilitatori ce asigura memorarea amintim:

• Factori ce tin de particularitatile materialului de memorat;

• Factori dependenti de particularitatile subiectului care memoreaza

b)dozarea efortului si a perioadei de relaxare
• Cercetarile legate de invatare au scos in evidenta ca progresul in invatare tine
si de particularitatile si implicatiile subiectului prin implicarea urmatorilor
factori:
• Starea subiectului-sanatate/odihna sau boala
• Experienta subiectului in invatare
• Motivatia celui implicat in invatare
• Atitudinile si inclinatiile acestuia
• Gradul de realizare a scopurilor propuse
• Vechimea procesului de memorizare
• Modul de invatare
• Implicarea in activitate
• Repetare
• Organizarea sarcinii de catre subiect
c) odihna
• Oboseala survine dupa o activitate fizica sau intelectuala, mai mult sau mai putin indelungata si
se manifesta prin scaderea randamentului si aparitia unei stari afective sau atitudini negative fata
de respectiva activitate.
• Oboseala intelectuala se insoteste de scaderea atentiei, de inhibitia functiilor psihice si reducerea
perceptiilor senzoriale.
• Se reduce capacitatea functionala a vederii, a auzului, ceea ce face ca reactiile la stimulii auditivi
si vizuali sa aiba o perioada de latenta mai lunga.
• Oboseala est insotita de instabilitate, depresie, frica, lipsa de initiativa, neliniste sau apatie,
scaderea poftei de mancare, cefalee, palpitatii, dureri abdominale, paloare, dureri musculare.
Astfel se impun:
• RESPECTAREA UNUI PROGRAM DE SOMN;
• RESPECTAREA UNUI PROGRAM DE MASA (si a continutului meselor)
• RESPECTAREA UNUI RAPORT ADECVAT INTRE INVATATURA SI ODIHNA
• PLANIFICAREA REGULATA A ODIHNEI PENTRU INDEPARTAREA OBOSELII