1.

Denumirea activitate: Certificatul

Tip activitate: team-building

Scop: participanţii se vor cunoaşte mai bine şi vor fi încurajaţi să dezvolte relaţii interpersonale
Timp: toată durata cursului
Grup: participă tot grupul, se pretează la orice tip de grup, în orice stadiu de dezvoltare
Materiale necesare: cartoane/ hârtie colorată A4, plicuri A4, markere colorate, creioane colorate
Metodologie: lucru în grup mare, prezentare

Procedeu: jocul este introdus la finalul primei sesiuni de curs, ca fiind modalitatea prin care participanţii
dobândesc recunoaştere de participare la cursul respectiv. Astfel, participanţilor li se spune că fiecare dintre ei va
primi un plic cu numele lor scris pe spate, în care vor găsi o diplomă „în devenire” (o bucată de carton/ foaie de
hârtie) care are scris pe spate numele persoanei cărei îi vor înmâna diploma. Pe tot parcursului cursului,
participanţii au sarcina de a observa persoanele ale căror nume sunt scrise pe spatele diplomelor, să creeze
diplomele în funcţie de ceea ce au descoperit şi să le prezinte şi să le înmâneze deţinătorilor în sesiune a de
închidere.

2. Denumire activitate: pasează bătaia

Tip activitate: joc de energizare

Scop: participanţii se vor cunoaşte mai bine, creşte nivelul de energie în grup
Scop secundar: se poate face procesare pe dependenţa între participanţi şi conştientizarea echipei
Timp: 5-10 minute
Grup: min. 10 – max. 30 participanţi, se pretează la orice tip de grup
Materiale: nu sunt necesare materiale
Metodologie: lucru în grup mare
Procedeu: roagă participanţii formeze un cerc. Pentru a introduce exerciţiul, spune: „ o să mă uit la persoana din
stânga mea, iar în timpul contactului vizual vom încerca batem din palme în acelaşi timp [demonstrează]. Apoi,
persoana din stânga mea va face acelaşi lucru cu următoarea persoană, urmând ca „bătaia” să treacă prin tot
cercul. Ideea este ca în timpul trecerii bătăii din palme să se menţină contactul vizual. După o rundă prin tot
cercul de acomodare, ritmul poate varia, facilitatorul fiind singurul care comandă „mai repede” sau „mai încet”.
Totodată, participanţilor trebuie avertizaţi că ritmul va creşte din ce în ce şi că se pot introduce în joc noi bătăi.
În momentul în care în joc circulă în acelaşi timp 4-5 bătăi din palme iar nivelul de energie al grupului a crescut
suficient, jocul se poate încheia cu aplauze.

Procesare pe scop secundar: întreabă participanţii dacă le-a plăcut jocul. Întrebă-i ce cred că se întâmplă într-un
joc de echipă atunci când unul dintre jucători scapă mingea. Reaminteşte-le că pentru a avea cele mai bune
rezultate ca echipă, toţi trebuie să-şi aducă contribuţia şi să conştientizeze că depind unii de alţii.

3. Denumire activitate: pasează masca

Tip activitate: joc de energizare şi team-building

Scop: participanţii se vor cunoaşte mai bine, creşte nivelul de energie în grup şi dobândesc încredere în ceilalţi
membri ai grupului, prin faptul că toţi vor arăta „caraghios”
Timp: 5-10 minute
Grup: min. 8 – max. 20 participanţi, se pretează pentru grupuri care au un nivel minim de experienţă anterioară
în activităţi interactive
Materiale: nu sunt necesare materiale
Metodologie: lucru în grup mare

Procedeu: roagă participanţii să formeze un cerc, cu faţa în interior. Explică-le că fiecare va primi şi apoi va
construi o „mască facială” din mimică, pe care o va transmite mai departe următoarei persoane din stânga, care
va construi mai departe ş.a.m.d.
instructaj: „voi construi o mască facială şi mă voi uita la persoana din stânga mea, care, în timpul contactului
vizual va trebui să reproducă exact masca pe care o am eu deja pe faţă, ca şi cum s-ar uita în oglindă
[demonstrează]. Apoi, ea/el se va întoarce la stânga, către următoarea persoană, în timpul acestei întoarceri
trebuind să-şi schimbe masca pentru a oferi o mască nouă următoarei persoane. Astfel, toată lumea din grup va
ajunge să primească şi să dea mai departe diferite „feţe”. Să încercăm şi nu uitaţi de contactul vizual şi să
acordaţi suficient timp primitorului pentru a realiza o copie reuşită a măştii. Nu vă grăbiţi.”
4. Denumire activitate: Aha, am fost şi eu acolo!
Tip activitate: joc de energizare şi de construire/ consolidare a echipei
Scop: va creşte nivelul de energie în grup, contribuie la consolidarea echipei, ajută la dezvoltarea abilităţilor de
comunicare/facilitare şi creativităţii
Timp: 20-30 minute
Grup: 12-20 participanţi, participanţi la curs de instruire
Materiale: un spaţiu suficient de mare pentru ca participanţii să aibă libertate de mişcare
Metodologie: lucru în grup mare, discuţie facilitată
Procedeu: pregătiţi camera/ spaţiul în aşa fel încât participanţii să se poată mişca în voie. Explicaţi că această
activitate se bazează pe o poveste pe care ei (participanţii) o vor construi, unul câte unul. Astfel, este nevoie de
un voluntar care să înceapă povestea, în care el/ea este personajul principal, care chiar „joacă”, iar ceilalţi din
grup trebuie să imite toate mişcările, gesturile, mimica celui care povesteşte. În orice moment al poveştii, oricare
dintre participanţi poate interveni prin exclamarea „Aha, Am fost şi eu acolo!” şi să continue povestea. Atunci
când există o intervenţie cu exclamarea amintită, tot grupul trebuie să dea replica „Şi ce-ai văzut, prietene”, abia
apoi cel care a intervenit putând să continue povestea.
Explicaţi participanţilor că este important să se sprijine unii pe alţii, astfel încât dacă observă că povestitorul este
în dificultate (nu mai are idei de a continua povestea etc.) să-l ajute să continue, prin intervenţia cu „Aha, am
fost şi eu acolo!”.
Totodată, menţionaţi că chiar dacă în poveste pot apărea şi alte personaje, rolul participanţilor este exclusiv acela
de a imita ceea ce face personajul povestitorului.
Dacă observaţi că jocul are prea puţin dinamism (povestitorii sunt angajaţi în comportamente pasive, ca gânditul,
cititul etc.), puteţi mobiliza grupul prin a le spune că e cu atât mai distractiv cu cât există mai multă acţiune.
Puteţi încheia activitatea atunci când aproape toţi participanţii au avut ocazia să fie povestitori.
Procesare: dacă scopul principal al jocului este cel de dezvoltare a abilităţilor de comunicare/ facilitare, puteţi
face procesare pe următoarele întrebări:
 Cum v-aţi simţit în timpul jocului?
 S-a simţit cineva salvat la un moment dat de intervenţia cu „Am fost şi eu acolo?”
 S-a simţit cineva iritat de aceeaşi intervenţie pentru că mai avea de povestit ceva interesant?
Conduceţi-i prin întrebări ajutătoare pe participanţi la conştientizarea importanţei observării colegilor de echipă
şi a găsirii momentului optim de intervenţie, fără ca celălalt să nu resimtă negativ acest lucru şi să fie sprijinit.
Fata 6

5. Denumire activitate: cortina

Tip activitate: energizer, team-building

Grup: orice tip, max.30
Scop: La sfârşitul exerciţiului participanţii vor avea un tonus ridicat, vor fi bine dispuşi si motivaţi pentru
sesiunile care urmează.
Grup: Se pretează la fel de bine atât la grupurile de elevi/ studenţi, cât şi la grupurile de adulţi.
Timp: 5 minute
Materiale: O bucată de material
Procedeu:
 Împărţiţi participanţii in două grupuri egale.
 Cei doi formatori vor ţine bucata de material între cele două grupuri formate.
 Participanţii sunt rugaţi să se aşeze în poziţia ghemuit de o parte si de alta a „cortinei” astfel încât cei din
partea cealaltă a cortinei să nu-i vadă.
 In cadrul fiecărui grup i cu fiecare runda a jocului, se desemnează câte un reprezentant.
 La comanda „start” reprezentanţii se ridică în acelaşi moment şi trebuie să zică cât mai repede numele
reprezentantului grupului rival.
 Reprezentantul grupului care a zis primul şi corect numele adversarului îl ia pe acesta în echipa sa.
 Se joaca până când o echipă câştigă mai mulţi participanţi decât a avut iniţial.
 De reţinut că jocul se desfăşoară într-un ritm alert.

6. Denumire activitate: PIZZA

Tip activitate: energizer, team-building

Grup: orice tip de grup, max.30
Scop: La sfârşitul exerciţiului participanţii vor avea un tonus ridicat, vor fi bine-dispuşi şi motivaţi pentru
sesiunile care urmează.
Timp: 5 minute
Materiale: nu sunt necesare
Procedeu:
1. Rugaţi participanţii să stea în cerc, unul în spatele celuilalt şi cu mâinile pe umerii celui din faţa.
2. Moderatorul le povesteşte că au de făcut o pizza.
Etape :
a. se frământă aluatul
b. se taie salamul
c. se taie legumele
d. se pune ketchup-ul
e. se întinde caşcavalul
2. Toate etapele presupun masarea persoanei din faţa, masare care descrie cât mai bine fiecare etapă din
realizarea pizzei.
3. După ce se realizează treptat toate etapele şi numai după ce a rostit moderatorul etapa următoare, se
mimează că se deschide uşa cuptorului, se împinge tava şi se împinge uşa cuptorului cu piciorul
(moment în care îi dai un şut în fund celui pe care tocmai l-ai masat).
4. De reţinut că jocul se desfăşoară într-un ritm alert.

7. Denumire activitate: CERCURILE

Tip activitate: energizer
Grup: orice tip
Scop: La sfârşitul exerciţiului participanţii vor avea un tonus ridicat, vor fi bine-dispuţi şi motivaţi pentru
sesiunile care urmează.
Timp: 5 minute
Materiale: -

Procedeu:
1. Rugaţi participanţii să facă două cercuri concentrice, fiecare cerc având acelaşi număr de participanţi.
2. Fiecare participant din cercul nr. 2 stă în faţa câte unui participant din cercul nr.1.
3. Comenzile sunt date de moderator:
a. Participanţii din cercul nr.2 fac un pas la stânga sau la dreapta (schimbând astfel partenerul)
b. Staţi nas în nas, frunte în frunte, talpă în talpă, obraz în obraz, genunchi in genunchi etc.
1. De reţinut ca jocul se desfăşoară într-un ritm alert si ia sfârşit la decizia instructorului.

8. Denumire activitate: BABELE, VÂNĂTORII ŞI LUPII

Scop: La sfârşitul exerciţiului participanţii vor avea un tonus ridicat, vor fi bine-dispuşi şi motivaţi pentru
sesiunile care urmează.
Grup: se pretează pentru orice tip de grup, de preferat grupuri de educatori
Timp: 10 minute
Materiale: -
Reguli ale jocului:
Baba omoară vânătorul, ridicându-şi fusta.
Vânătorul omoară lupul împuşcându-l.
Lupul mănâncă baba.
Jocul se joaca 5 runde.
Procedeu:
 Împărţiţi participanţii în două echipe.
 In cadrul grupului în care sunt, participanţii trebuie să se pună de acord asupra unui singur
personaj: babă, vânător sau lup, fără ca grupul celalalt să audă.
 La semnalul moderatorului, grupurile se aşează în linie, faţă în faţă şi execută semnul specific
fiecărui personaj.
 Dacă participanţii sunt:
o Babe - mimează ca îşi ridică fustele,
o Vânători - mimează ca trag cu puşca,
o Lupi - mimează ca sunt fioroşi.
 Este un joc care nu poate fi prevăzut, depinzând de ceea ce aleg participanţii in cadrul grupului
in care se afla (de ex: daca grupul nr.1 alege sa fie vânător si grupul nr.2 alege sa fie baba,
 grupul nr.2 câştigă deoarece – baba omoară vânătorul; daca amândouă grupurile aleg acelaşi
personaj, este remiza).
 Jocul se joaca 5 runde si câştigă echipa care a acumulat mai multe puncte.

10. Denumire activitate: Masajul la zoo

Scop: Participanţii se vor relaxa şi vor avea ocazia să întărească relaţia cu coechipierii datorita naturii
exerciţiului.
Materiale necesare: nu sunt necesare materiale
Timp: 5 min. x 2 grupuri = 10 min.

Procedeu:
Moderatorul roagă participanţii să se împartă în două grupuri numeric egale (se aplică pe grupurile cu număr par
de participanţi). Cele două grupuri se aşează în şiruri unul cu faţa la spatele celorlalţi. Grupul care are in fata un
sir de participanţi primeşte sarcina de a masa persoana din faţa după cum urmează:
 „Ca un elefant”, ceea ce înseamnă că va masa puternic umerii partenerului său;
 „Ca un căluţ”, ceea ce înseamnă că va masa cu muchia ambelor mâini spatele partenerului pe toata
suprafaţa lui;
 „Ca un şarpe”, ceea ce înseamnă că va şerpui cu muchia mâinilor pe spatele partenerului;
 „Ca un şoricel”, ceea ce înseamnă că se va plimba cu vârfurile degetelor pe întreg spatele partenerului;
 „Ca o vrăbiuţă”, ceea ce înseamnă că va ciupi uşor cu degetele adunate intr-un punct spatele partenerului.
Odată finalizate toate operaţiunile grupurile sunt rugate să facă stânga-mprejur şi rolurile se inversează (cei care
au primit masaj îl vor oferii).

11. Denumire activitate: Zipp, Zapp, Zup

Scop: energizarea participanţilor
Grup: se pretează la orice tip de grup, dar de preferat la grupuri de persoane tinere.
Materiale necesare: nu sunt necesare materiale
Timp: 10 min.

Procedeu:
Aşezaţi participanţii in cerc astfel încât să aibă contact vizual unii cu ceilalţi. Ei îşi imaginează ca sunt o reţea de
curent electric si trebuie sa propage „semnalul” primit astfel: cu palmele lipite si orientate către persoana căreia
vrem sa transmitem semnalul putem spune ZIPP, daca transmitem semnalul persoanei aflate în stânga sau în
dreapta noastră; ZAPP, daca transmitem semnalul persoanei aflate in fata noastră. Persoana căreia i-a fost adresat
unul din semnalele de mai sus trebuie să-l redirecţioneze în oricare din cele doua forme sau se poate apăra
ridicând braţele şi spunând BUM. Acest semnal are efect de bumerang şi el se întoarce la persoana de la care a
plecat, sub forma în care a fost trimis; aceasta trebuie să-l redirecţioneze imediat altfel riscă sa „explodeze” şi
iese din joc.
Jocul se termină după ce a fost atins un ritm cât mai alert al transmiterii semnalului.
Instructorul mulţumeşte participanţilor.

12. Denumire activităţi: Nodul marinăresc

Scop: Participanţii se vor distra şi energiza şi relaxa pentru sesiunile care urmează executând mişcări fizice.

Materiale necesare: nu sunt necesare materiale

Timp: 10 - 15 min. (în funcţie de numărul de participanţi)

Procedeu:
Moderatorul invită participanţii să formeze un şir ţinându-se de mâna. Apoi solicită ajutorul unui voluntar, care
este rugat să părăsească sala de curs până va fi anunţat că poate intra. Cei care formează şirul au ca sarcină să se
încâlcească fără să-şi dea drumul de mână

13. Denumire activitate: Şarpele

Scop: Participanţii se vor distra şi energiza şi relaxa pentru sesiunile care urmează executând mişcări fizice.
Materiale necesare: nu sunt necesare materiale
Timp: 10 – 15 min. în funcţie de numărul participanţilor şi de spaţiul în care se desfăşoară activitatea.

Procedeu:
Moderatorul invită participanţii să formeze un şir prinzându-se de mijloc unii pe alţii. Sarcina lor este aceea de a
alerga şi a prinde ultimul participant de mijloc, astfel încât „coada” să devină „cap”.
Jocul se finalizează în momentul în care prima persoană care a fost coadă ajunge să ocupe acelaşi rol.
14. Denumire activitate: Statuia

Scop: Participanţii se vor energiza, amuza şi bine-dispune trecând peste barierele de început de activitate.
Materiale necesare: -
Timp: 10

Procedeu:
Moderatorul împarte grupul în subgrupuri de 4,5 persoane. Sarcina fiecărui grup mic este aceea de a exprima un
sentiment (ex: bucurie, entuziasm, curiozitate, tristeţe, spaimă, indiferenţă, etc.). După ce au primit sarcina,
fiecare echipă are la dispoziţie 2 min. de pregătire.

Grupurile prezintă pe rând celorlalţi participanţi. Rolul lor este acela de a identifica sentimentul ilustrat.

15. Denumire activitate: Cutia fermecată

Scop: Participanţii se vor destinde si vor mai relaxaţi si dispuşi sa se implice in sarcina.
Materiale necesare: nu sunt necesare materiale
Timp: 8 min.

Procedeu:
Moderatorul le explica participanţilor ca deţine o cutie imaginară şi fermecată prin faptul că poate conţine o
varietate de elemente. Formatorul este cel care poate scoate pe rând din cutie diverse elemente, iar participanţii
sunt rugaţi ca-n momentul în care află care este elementul să-l ilustreze, verbal şi/sau nonverbal.
Elementele sunt ilustrate pe rând în grupul mare, după fiecare ilustrare elementul fiind reintrodus în cutie.

Exemple de elemente: animale, fenomene ale naturii, astre, etc.

Atenţie, elemente se succed rapid şi toţi trebuie să participe.

 Icebreaker – PUNTEA

Scop:
Participanţii vor avea un tonus ridicat, vor fi bine-dispuşi si motivaţi pentru sesiunile care
urmează.

Grup:
Orice tip de grup, de preferat în primele sesiuni la grupurile care nu au mai interacţionat în
prealabil şi nu se cunosc între ei.

Timp:
Până când toţi participanţii s-au ordonat după ziua şi luna în care s-au născut.

Materiale:
Hârtie (igienică) sau sfoară

Procedeu:
 Aşezaţi hârtia derulată dintr-un colţ în altul al camerei, pe diagonală.
 Rugaţi participanţii să se aşeze pe hârtie, unul lângă altul.
 Hârtia reprezintă puntea, iar de o parte si de alta sunt crocodili, aşa că, fără să rupă
“puntea” si fără să vorbească (doar prin semne se pot ajuta), trebuie sa se ordoneze după
ziua şi luna de naştere, de la stânga la dreapta (stânga reprezintă ianuarie, iar dreapta
decembrie).
 După ce s-au ordonat întrebaţi-i pe fiecare data de naştere şi felicitaţi-i dacă s-au aşezat în
ordine crescătoare a datelor.
 EXPRIMAREA SENTIMENTELOR

Obiective:
La finalul acestei activităţi, participanţii vor putea să:
 Fie conştienţi de faptul că experimentăm o mare varietate de trăiri şi sentimente
 Definească un vocabular adecvat de exprimare şi descriere a sentimentelor
 Recunoască emoţiile trăite de alte persoane

Timp:
20 minute

Materiale necesare:
Exemplare pentru fiecare participant din Materialul de Distribuit „Ce aş simţi dacă?”, pixuri/
creioane

Procedeu:
1. Rugaţi participanţii să se gândească ce ar simţi dacă ar fi în situaţiile descrise în pagina de
lucru şi să scrie 3 trăiri pentru fiecare situaţie. Totodată, li se oferă posibilitatea de a se
uita pe lista cu „sentimente/ trăiri”
2. Împărţiţi participanţii în grupuri mici de 3-4 persoane şi rugaţi-i să-şi împărtăşească
răspunsurile. Care au fost trăirile comune? Care sunt motivele pentru care e important să
poţi să-ţi exprimi sentimentele/ trăirile?
3. Alegeţi unul dintre sentimentele/ trăirile de pe listă. Fiecare participant are sarcina de a
mima pentru ceilalţi 2-3 din grupul mic respectivul sentiment/ trăire.

Procesare:
 Încearcă cumva oamenii să ascundă ceea ce simt?
 Cât de mult au reuşit să ghicească din ce a fost mimat în faţa lor de către colegi?
 Cum s-ar fi simţit dacă ceilalţi nu ar fi ghicit sentimentul/ trăirea pe care l-au mimat?
 Este important să ne gândim la sentimentele celorlalţi?

Sugestii de „temă pentru acasă” – se adresează programului cu elevii:

 Rugaţi-i să observe varietatea în exprimarea emoţiilor/ trăirilor a oamenilor de pe stradă.
Rugaţi-i să elaboreze o poveste ca un studiu de caz despre o persoană pe care au văzut-o
pe stradă ca exprimându-şi o trăire.
 Activitatea 2
Material de distribuit

CE AŞ SIMŢI DACĂ...?

Scrieţi câte trei răspunsuri pentru fiecare situaţie, la întrebarea Ce aş simţi dacă...?

 Cel mai bun prieten/ ă s-ar muta definitiv  Am auzit un grup în care eram bârfit/ă?
în alt oraş (ţară)?

 Am picat la un examen pentru care am  Aş fi invitat/ă de nişte prieteni de familie

muncit foarte mult? să ne petrecem vacanţa împreună?

 Am fost învinovăţit/ făcut responsabil  Mi-aş pierde bijuteria preferată?

pentru ceva ce nu am făcut?

 S-ar rupe/ păta cămaşa mea preferată?  Mi-ar sparge hoţii casa?

Cuvinte despre sentimente/ trăiri

Gelos Suspicios Supărat

Nesigur Încântat Furios
Satisfăcut Tensionat Slab
Îngrijorat Speriat Vinovat
Fericit Nervos Plictisit
Deprimat Ruşinat Vesel
Confuz Timorat Plin de viaţă
 Activitatea 3
COMUNICAREA ASERTIVĂ

Scop:
Explorarea diferenţelor între comportamentele asertiv, agresiv şi pasiv.

Timp:
30 minute

Materiale necesare:
Câte un exemplar pentru fiecare participant din materialul de distribuit „Diferenţe de
comunicare”, pixuri/ creioane

Procedeu:
1. Explicaţi participanţilor că se vor analiza o varietate de moduri în care oamenii
reacţionează în diferite situaţii. De exemplu, rugaţi-i să-şi imagineze că au împrumutat
o carte unui coleg de grup. Când le-a fost reîntoarsă au descoperit că copertele
interioare sunt scrise. Cum vor reacţiona:
a. Vor trece peste asta şi nu vor zice nimic
b. Se vor înfuria şi se vor certa cu persoana care a avut cartea
c. Vor zice că au observat că cineva a scris pe carte şi vor întreba dacă persoana
care a avut-o ştie ceva despre asta
d. vor reacţiona într-un alt mod
2. Rugaţi apoi participanţii să se gândească la o situaţie în care au fost şi nu au ştiut cum
să reacţioneze. Faceţi pe tablă/ flipchart o listă a acestora. Ca o alternativă, puteţi veni
şi dumneavoastră cu diferite situaţii pregătite separat.
3. Împărţiţi participanţii în 4 grupuri. Daţi-i fiecărui grup câte o situaţie diferită, pentru
care participanţii au la dispoziţie 2 minute pentru a nota cât mai multe răspunsuri
posibile pentru această situaţie şi cum ar putea oamenii să reacţioneze. Participanţii nu
trebui să ofere judecăţi de valoare în această etapă despre cum este cel mai bine să
reacţionezi.
4. Discutaţi pe baza materialului de distribuit, evidenţiind diferenţele între
comportamentele asertive, agresive şi pasive.
5. Verificaţi dacă participanţii au înţeles, rugând fiecare grup să citească prin
reprezentant situaţia lor şi să ofere câte un exemplu de comportament agresiv pe care
l-au inclus în lista lor. Întrebaţi-i care ar fi consecinţa cea mai probabilă şi cum cred că
se vor simţi oamenii asupra cărora este orientat comportamentul.
6. Repetaţi procesul cu reacţiile pasive şi cele asertive.

Procesare:
 Ce se poate întâmpla dacă o persoană este agresivă/ pasivă/ asertivă cea mai mare parte a
timpului?
 Pot oare aceleaşi cuvinte să fie asertive/ agresive/ pasive?
 Ce altceva face diferenţa?
 Ce îi opreşte pe oameni din a fi asertivi?

Sugestii de „temă pentru acasă” – se adresează programului cu elevii:

În grupuri mici, rugaţii să se gândească la una dintre următoarele: O situaţie în care este OK
să fii pasiv; O situaţie în care OK să fii agresiv; O situaţie în care este OK să fii asertiv.
Rugaţi fiecare grup să inventeze un scurt joc de rol care să prezinte situaţia lor la restul
colegilor. Restul se vor gândi ce fel de răspuns este şi despre faptul dacă este adecvat sau nu.

DIFERENŢA ÎNTRE COMPORTAMENTELE
AGRESIVE, PASIVE ŞI ASERTIVE
TU
AGRESIV  Încerci să faci cum vrei, orice s-ar 
întâmpla
 Deseori îi faci pe ceilalţi să se simtă 
rău
 Te faci ne-popular
 Te lupţi, ameninţi eşti sarcastic
PASIV  Doar speri că vei obţine ceea ce
doreşti
 Te bazezi pe alţii să ghicească ce
doreşti ori să facă lucruri pentru
tine
 Îţi ascunzi sentimentele tale reale
 Oferi aluzii, doreşti
 Te simţi dezamăgit
ASERTIV  Ceri ceea ce vrei
 Ştii că ai drepturi
 Îi asculţi pe alţii şi ştii că şi ei au 
drepturi
 Exprimi clar ceea ce simţi
 Crezi în tine
Activitatea 3
Material de distribuit
TU NU
Respecţi faptul că şi alţii au
drepturi
Cauţi căi de în care voi ambii nu
aveţi resentimente, posibil
printr-un compromis
 Îţi pasă de sentimentele altora
 Ceri ceea ce vrei
 Îţi aperi poziţia
 Spui ceea ce simţi
 Te simţi bine cu propria ta
persoană
 Obţii, de obicei, ceea ce ai vrut
 Crezi că totul înseamnă a
câştiga, orice s-ar întâmpla
Aştepţi ca alţii să ghicească ce
vrei
 Devii super anxios
Jurnal personal
Ce am învăţat nou despre temă?

Ce am învăţat despre mine?

Ce am învăţat despre grup?

 ENERGIZER: UN VÂNT RECE BATE...

Scop:
Participanţii se vor cunoaşte mai bine, creşte nivelul de energie în grup şi dobândesc încredere
în ceilalţi membri ai grupului

Timp:
5-10 minute

Materiale: scaune pentru participanţi, mai puţin cu un scaun faţă de nr. participanţi

Metodologie: lucru în grup mare

Procedeu:
Pregătiţi un cerc de scaune, cu unul mai puţin faţă de nr. participanţi.
Atenţie: din motive de siguranţă a participanţilor, asiguraţi-vă că nu sunt obiecte ascuţite,
colţuroase, tăioase în imediata apropiere a scaunelor. Totodată, asiguraţi-vă că scaunele sunt
suficient de rezistente şi nu vor ceda dacă participanţii se „aruncă” pe ele.

Puneţi un participant (pe bază de voluntariat) în mijlocul grupului, stând în picioare şi

explicaţi că scopul jocului este ca persoana care stă în mijloc să ajungă pe scaun. Cel care stă
în mijloc începe propoziţiile cu „Un vânt rece bate pentru cei care...” şi continuă cu ceva care
este adevărat în ceea ce-l priveşte şi care se potriveşte şi cu alte persoane din grup. De
exemplu, dacă are pantofi negri, poate spune: „Un vânt rece bate pentru cei care au pantofi
negri”. Toate persoanele care corespund afirmaţiei trebuie să se ridice imediat de pe scaun şi
să găsească alt scaun pe care să se aşeze, ca şi cel care a spus afirmaţia.

Explicaţi participanţilor că nu trebuie să se limiteze numai la descrieri ce ţin de fizic, ci pot să

fie incluse lucruri care ţin de experienţa personală (atitudini), astfel încât acest joc de
energizare se poate transforma într-o activitate de consolidare/ construire a echipei prin faptul
că participanţii ajung să se cunoască între ei prin modul în care corespund sau nu cu cele din
afirmaţie. De exemplu: „Un vânt rece bate pentru cei care cred că ar trebui să existe tonomate
de prezervative în şcoli”.

Facilitatorul stabileşte când se termină activitatea.

 Energizer – PLOAIE AFRICANA

Scop:
Relaxarea participanţilor, de preferat într-o sesiune de final de zi

Timp:
5 minute

Materiale: -

Procedeu:
 Rugaţi participanţii să stea în cerc în picioare.

 Participanţii vor imita ploaia, iar sunetul se va propaga (de ex: dacă instructorul imită
sunetul fulgerului, acesta se propagă de la participant la participant, astfel că o parte de
participanţi vor imita încă cum cade grindina până ajunge sunetul fulgerului şi la ei).

 Ordinea momentelor în exerciţiu este:

Plouă încet (participanţii pocnesc încet din degete), plouă tare (participanţii pocnesc mai tare
din degete), bate vântul (participanţii îşi freacă palmele una de alta), cade grindina
(participanţii bat din picioare), fulgeră (participanţii bat din picioare şi cu mâinile îşi lovesc
picioarele), şi apoi în ordine inversă până se opreşte ploaia.

 Ritmul este impus de moderator, iar acesta introduce rând pe rând câte un nou element.
 Energizer – Salata De Fructe

Scop:
Participanţii se vor energiza prin realizarea unor mişcări fizice.

Materiale necesare:
Scaune pentru toţi participanţii minus unul.

Timp:
5 – 10 minute.

Procedeu:
Moderatorul roagă participanţii să se aşeze cu scaunele în cerc, cu faţa spre interiorul cercului.
Moderatorul este cel care dă prima comandă, nu are scaun şi stă în picioare în interiorul
cercului.

Participanţii primesc sarcina de a-şi alege un fruct (max. 5, care se repetă în ordinea propusă).
La comanda „Salată de ....”, participanţii care reprezintă acel fruct trebuie să-şi schimbe
locurile pe scaune între ei. In acest moment intră şi moderatorul, care şi-a ales şi el un fruct.
Combinaţiile făcute pot fi de un fruct, două, sau toate. La comanda „Salată de fructe!”, toată
lumea se ridică şi schimbă scaunul. Persoana care rămâne în picioare la fiecare comandă este
cea care dă următoarea comandă.

Jocul se finalizează după ce toţi participanţii şi-au schimbat locul cel puţin o dată.
 CĂUTAREA CUVINTELOR

Scop:
Participanţii vor recunoaşte diferitele semne ale stresului şi vor discuta modalităţi de
prevenire a acestuia.

Timp:
40 minute

Materiale necesare:
Câte un exemplar din materialul de distribuit „Căutarea cuvintelor”

Procedeu:
1. Formaţi perechi şi rugaţi fiecare pereche să se gândească la un anumit moment din viaţa
lor în care s-au simţit stresaţi. Explicaţi-le că acest lucru se putea întâmpla pentru că erau
presaţi de responsabilitatea sarcinii, sau dimpotrivă – de lipsa preocupării. Totodată, e
posibil ca starea respectivă să fii durat destul de puţin, sau foarte mult (câteva săptămâni,
sau chiar luni). Cum s-au simţit? Ce „simptome” au experimentat? Cum au tins să-şi
modifice comportamentul? Rugaţi-i să discute răspunsurile la aceste întrebări.
2. Daţi fiecărei perechi câte o copie din materialul de distribuit, explicându-le că acest
conţine o serie de 22 cuvinte care se pot constitui ca semne/simptome de stres. Le pot
identifica? Când au terminat sarcina (10 minute), daţi foaia cu răspunsurile.
3. Cum sunt aceşti termeni în comparaţie cu cei pe care i-au identificat ei iniţial în prima
discuţie? Rugaţi-i să sublinieze termenii care se regăsesc şi în lista lor personală.

Procesare:
 Au fost surprinşi de vreunul dintre termenii prezenţi pe foaia de lucru?
 Este adevărat că oamenii reacţionează diferit la stres? Daţi câteva exemple.
 Este stresul neapărat rău pentru organism? Când poate avea efecte negative?
 Dacă prezentaţi câteva dintre simptomele listate înseamnă că sunteţi cu siguranţă afectat/ă
de stres?
 Care sunt modalităţile de evitare a stresului?
 Care este legătura cu activitatea fizică?

Sugestii de „temă pentru acasă” – se adresează programului cu elevii:

 Sugeraţi că-şi pot construi propriile căutări cu privire la cauzele stresului. Încurajaţi-i să
se gândească la cauze ce pot stresa alte persoane, cum ar fi părinţii lor. Totodată,
reamintiţi-le că şi evenimentele plăcute pot fi stresante. Rugaţi-i să discute în perechi
despre aceste cauze şi despre strategii de evitare a acestora.
 Activitatea 6
Material de distribuit

CĂUTAREA CUVINTELOR

Puteţi să găsiţi cuvintele ascunse în figura de mai jos? Sunt semne ale stresului. Sperăm că nu
e prea stresant! 

Tremurat Iritare Depresie Anxietate Diaree

Dureri de cap Agresiune Uscarea gurii Lacrimi Tensiune
Transpiraţie Nervozitate Distragere Vină Astm
Dureri de spate Uitare Ameţeală Indigestie Oboseală
Plictiseală Insomnie

A C D H K L I F T R E M U R A T B H K L M C I
F E T R W Q R D J P S X Z A Y J E B Y U K L N
S A Q A N X I E T A T E G F E S M N X C V E S
W A D S E R T P C V I M L P Q W R T S A I B O
D L U P Z C A R V N H N R O I R U E A I U L M
S F R G I J R E K L W A D Z A C Y I J K U L N
Q A E I T B E S T K E F B I R M A R T S L N I
J K R E W N D I A R E E M L G T E S P A R T E
A D I X L R I E S K G R D A I E N T C I R M Z
G F D C B M K O P E S T R F H A S I E V H E M
R J E M D N E R V O Z I T A T E O T W A P L K
E H C P L T I D F R T C J L D S F R I U L O Y
S U A L Y M R S D D I S T R A G E R E E I A L
I B P L A U N D S U Q Z C R F H K O P M C V F
U S C A R T A G U R I I G K D R T E Q A T L O
N B H C M A L R D S A C B W S R E I L V I M B
E D F R S D J L O E Q W B V N O A A S D S H O
J L O I P I T R D U R E R I D E S P A T E Q S
A C V M L U O T R Q W V B N M O T P L I A H E
R U Y I H F K F D S C L N A S R M I U S L D A
K O L P S Z C B Y H J K M D I M K R E O A O L
S A C F I K L P W Q T Y I O M J D S T R B N A
P O T R A N S P I R A T I E X S V R O S A V I
 Activitatea 6
Material de distribuit

CĂUTAREA CUVINTELOR
Cheia răspunsurilor

A C D H K L I F T R E M U R A T B H K L M C I
F E T R W Q R D J P S X Z A Y J E B Y U K L N
S A Q A N X I E T A T E G F E S M N X C V E S
W A D S E R T P C V I M L P Q W R T S A I B O
D L U P Z C A R V N H N R O I R U E A I U L M
S F R G I J R E K L W A D Z A C Y I J K U L N
Q A E I T B E S T K E F B I R M A R T S L N I
J K R E W N D I A R E E M L G T E S P A R T E
A D I X L R I E S K G R D A I E N T C I R M Z
G F D C B M K O P E S T R F H A S I E V H E M
R J E M D N E R V O Z I T A T E O T W A P L K
E H C P L T I D F R T C J L D S F R I U L O Y
S U A L Y M R S D D I S T R A G E R E E I A L
I B P L A T N D S U Q Z C R F H K O P M C V F
U S C A R E A G U R I I G K D R T E Q A T L O
N B H C M N L R D S A C B W S R E I L V I M B
E D F R S S J L O E Q W B V N O A A S D S H O
J L O I P I T R D U R E R I D E S P A T E Q S
A C V M L U O T R Q W V B N M O T P L I A H E
R U Y I H N K F D S C L N A S R M I U S L D A
K O L P S E C B Y H J K M D I M K R E O A O L
S A C F I K L P W Q T Y I O M J D S T R B N A
P O T R A N S P I R A T I E X S V R O S A V I