Caren de securitate in rezervi Ion Stinila se afla sil la faya locului, desi un ochi neinigiat -ar fi detectat cu greu in multime. Cici ce suspiciuni ar fi purut twezi o bitrinicd de pe trotuar care, in dreptul unei vitrine cu manechine fir3 cap, ficea poze cu un vechi aparat Leica, as, ‘ntr-o doar, ca si arate nepotilor cum ela revolutie? Tae, gi pe pelicula se-ntipirea figura vreunuia dintre cei vreo trei sute de tiner care se agitau gi strigau la unison, Tac, siun oche- larist cu ciciuli de bland pusi stramb i se altura si el dincolo de lentila bitrani gi de nidejde ca un efine eredincios. Tac, sio fati in capul gol, scoyind aburi din gura care tocmai striga, ceva, era trasi si ea-n po7, intr-o lungi galerie de insi incu iati, fiecare, in cadrul siu de 35 mm, aga cum aveau si stea, usi-n usa, sila Jilava, nenorocitii de ei... Colonelul nu era com ru, dar slujba era slujba si, in definitiy, el doar ti poza, pe cind colegi specializagiin treburi murdare, ce urmau si-si intre-n paine spre dimineati, aveau si scoati de la ei silaptele supt de la mi-sa, Cateodati mai veneau pela el, mai mult invi tati de nevasti-sa, pe care-o apuca din cind in cind stenahoria, biieyi de la anchete gi interogatorii ,minerii*, cum lise mai 7icea, fiindci lucrau doar in sili subterane, si-atunci si veri ce discuti tehnice inflicarate purtau alde Verestiue $i Manea pe deasupra castronului cu ciorba de perigoare, cum drimuiau 181avantajele si dezavantajele metodei argentiniene a clestelui clectri, a celei vietnameze cu fantinita de singe sau a neaogei, primitivei, dar magic de eficientei prinderi a buricelor dege- telor in erapitura usii. ,Grozave perigoarele, doamna Emilia, se topesc in guri, si apoi, in acceasi frazd, ydar eu ma des- part de Gongalves si Tellier, care in "58 aritau ci globul testi~ cular e mai putin sensibil in zona epididimului, Cercetirile mele pe saisprezece subiecti, cu rata de supravieyuire de..." $i Manea, molfaind un ardei copt, cu ofetul curgindu-i pe lacolfurile gurii: ,Dar nu e mai putin adevarat ci, dupa Wei, istenta electrici a scrotului prezinti o paradoxala iar ,in lumina cercetirilor recente“... ,bunioari’ alts parte“... Verestiue era un erudit cu degete subtiri,abonat la reviste de speciaitate, un virtuoz al durerii pure, sub mainile ciruia, ca un pian bine acordat, trupul celui supus torturii cemitea in cascade ca din Grieg basi grei ai biti peste rinichi cu siculeyele pline de nisip, acutele misclelor giurite cu bor- ‘masina, armoniilein surdin’ ae lovirii boaselor sau staccato-ul smulgerii cu pensetaa firelor din mustati, de la subtiori sau chiar a delicatelor firigoare anale. Pe lonel, baiat de la tar’, discusiile astea presirate cu pedanterii il ficeau si verse, dar pe nevasti-sa, care sila cincizeci de ani rimasese la fel de rea cde muse’ si de fenitd ca-n tinerete, conversatia despre testicule (niciodati ,coaie“, cici cei doi erau savanti seriosi, autori de manuale cu autoritate-n domeniu) 2drobite, arse eu tigara sau batute cu creionul pani la innegrire, despre femei violate de siruri de soldat inainte de-afi supuse torturilor o excita la culme $i, dupa ce oaspeyii plecau, urma un dezmay nemai- pomenit, ciruia bictul pensionar i ficea fag pe zi ce trecea mai putin. Nici nu termina Ionel de spalat vasele, ci se si pomenea cu tovarisa Emilia de la Biroul de Partid peste el in foalele de sex din danteli oz, cu piclea ci numai pistrui viibil prin ochiu- rile de plasé ale ciorapilor, cu yafele acum cam cizute, cu niticd 182burta gi ceva v geturi, dar inci futesi pind la Dumnezeu. $i, una-doui, il tira ca o piienjeniti in dormitor, unde ince- peau circul sinebunia. Doamne sfinte, ce imaginatie avea si jidoveua lui rujata gi pe ding, cu pirul ei cade lit abia cu cateva fire albe! Babusei cu Leicka ise tezi, chiar sin frigul nop, scula bitran’ cind ig aduse aminte scenariul din noaptea trecuta: Estera era securista, trimisa in Timisoara ca si rect pereze opercle Tovarisului pani nu le pun pe foc derbedeii Se strecoari printre revolutionari—tineri musculogi, brunet, neiertitori —in clidirea Consiliului Popular si-ncepe si adune, din bibliotecile prifuite, Operele legate in coperti panzate, rosii sisi le ascund’ sub fusti, intr-o triistuti special. Dar deodati usile se izbese de peret si apar vreo eincisprezece... ‘Nu sunt cam mul, dragi ?* (lonel, sub plapuma, frecat de o mani experti.) , Cincisprezece, am zis, si nu mé mai intre: rupe!“... Vreo cincisprezece revolutionari, cu steaguri trico- lore din care au decupat stema.... Incearci si se-ascunda, dar ii pisese intre picioare Documentele Congresului al XIV-lea al PC De-acum nu mai are scipare. li smulg hainele de pe ea, o pun cu pieptul pe un birou acoperit cu pana rosie si-apoi... ah, aah... pani sear... $toati noaptea... side lacapit... ,dragule, di-mi-o... terog, te implor, di-mi-o si-n popou... aaaaah! aaaaaaah !*"Total nebuni femeia, dar aga fusese intotdeauna, il punea si strige cand Sieg Heil, cind Venceremos!, uneori cAntau impreuni Bandiera Rosa, alteori Mandra tinerete legionard... Esential era si fie prinsi de mul, cit mai mulyi cio repereaza, se ndpustesc asupra ci, o pipaic: birbati, fie ei ustasi, comunisti, peroni pedepsiti adane si-ndesat pentru mult logice... E drept, unei asemenea muieri n-avea cum si-i jung ‘un singur barbat, si Ionel o mai prindea (numarase de-a lungul anilor 84 de flagranturi) cu cite-un haidamac, chiar in patul conjugal, dar se resemnase pan-la urmi, ci vorba ceca: ce-imai ci neclaritati ide 183bine, si-mpart un tort si cu alii sau si maninci un eicat de unulsingur ? Doar ei acum trebuia si faci neapirat ceva ca si scape de erectie. Era tare neplicut, eici, pentru adevarul psi- hologic al deghizamentelor sale colonelul nu neglija nici deta lille de obicei nevizute, aga ck acum, pe lang peruca vopsiti-n albastru de gentiana si ochelarii cu rame groase de baga, paltonul din imitarie de leopard si cizmele pani la golduri (recuzita feminina o imprumuta de obicei de la colegele lui, asa-risele liftere si cameriste de la Inter), Lonel gisise cu cale 8% poarte-n acea noapte fatal si chilosi de dama cu fundite sidanteluge, din care mai bine de jumatate din stoiul siu inci viguros icsise afara gi se simyea umed pe burti. Degeaba se gindi colonelul la subicetele-standard in asemenea situate s-o reguleze pe coana Leana, pe alde Gidea sau Gainusi, cf tot nu-i trecu, sieficienta pozarii avea de suferit. In disperare de cauzi, recurse atunci la arma secreti care, desi nu didea grey niciodati, avea si efecte secundare de temut, Se gindi la revo luyia ungari din 56, la mille de activist’ gi securisti spinzuray de neoanele Budapestei si rimagi acolo, pe stilpi, pind-au intrat tancurile sovietice si ostasii prieteni ai Armatei Rosii i-au dat jos, sindndu-se de nas de putoarea cadavrelor cu limbi Tse ficu, sub peruci, parul mai teapin decit sula din chilogi, care se blegi instantaneu, si aga avea si rimani cel putin o siptiman de atunei incolo. Dar, la cincizeci si nous de ani, citi avea acum colonelul, ig ‘mai putea permite cate-o pauzi Se pensionase de zece ani dar, si din motive financiare, si fiindea se plictisea intre patru pereti, Ionel mai servea patria din cind in cand cu cate-o misiune care, daci a cine stie ce, mcar fi mai dezmortea oasele. Nu mai erau zilele de glorie de altadata, se dusese luciul de pe nasturiiaurigi de la uniforma si de pe decoratii, Adevarata viagi fusese in anii 760 $1’70, acum se-ntorsese din nou roata si toatd tara se scilda invineti jectul secundar — iladucea 184iardsi in rahat ca sub Gheorghiu-Dej. Se-ntorsese teroarea, cu toate cd Asta de-acum, Lulicd Vlad, n-avea nici pe departe coaiele pana la pamént ale lui Draghici, Ala era odaté om, {l vazuse si Ionel de cateva ori: nu se lisa pe seama gealatilor, ‘punea el mana personal unde era mai greu, asemenea voievo- zilor nostri care cu spada sau cu barda-n mand, doar in cimasi sicu pirul fluturind, se virau unde era batilia mai grea. Smul- gea marturisirile cu eleganta neatenta cu care unii dentisti smulg maselele cariate. $i unde nu era nimic de marturisit, tot le smulgea, caci principiul de baza al Securitatii romane era ci toati populatia conspira neincetat impotriva oranduirii socialiste. Totusi, om pasnic, venit de la coada vaci, Jui Tonel nu-i plicusera nici singele, nici urletel, nici macar excitantele contorsionit ale trupurilor prajite cu lampa de acetilend ‘Vazuseri si superioriice slab de inger e si-l diduseri la munca de jos: filaje, deghizamente, valijoara cu pomezi si mustiti false, sinii din ghemotoace de sosete, cocoasa artificial, astea fusesera de cl timp de aproape patruzeci de ani, incat pielea fetei i se umpluse de pori ca a femeilor, clovnilor si actorilor de estrada. Ba putin a lipsit si nu fie trimis si prin puscarii, infiltrat intee poponarii tatuati de-acolo, Doamne fereste, ca si smulgi cine stie ce secrete soptite dulce la ureche in timp ce rozeta lui... La cit de prost si de pap’-lapte era socotit, ar fiajuns de mult si poarte dop rosu in fund dac& nu-I scotea, ‘mereu si mereu, din toate rahaturile, tovariga Estera (mai tarziu Emilia) de la Biroul de Partid al Municipiului Bucuresti, ce vveghea asupra lui ca o znd bund. Ca stiuse si el o dati-n viaté si-si faci un viitor: cand o luase de nevasta, jucdnd gaina in satul lui, pe cind flicailor li se scurgeau balele dupa mireasa cu voal si limaigd, rosie ca racul sicu pleoapele plecate, pe care-o furasera spre dimineagi pe cand socral mie il plimba in roaba ‘0 duseseri-n fundul gridinii ca safle c&t de mult semnele fecioriei. $i, ce s-o mai lungim, n-o fi fost peginere, 185§ ica in pat sau pe camp, dar in cariera 4ipistrase ofidelitae fr’ pati, ajutandu-l nu doar si nu-nfunde curtea marfala pentru nenumaratele lui boacine, neglijente si fantezii, dar si si avanseze incetigor-incetigor, pe neobservate, din locotenent si se preschimbe-n lent major, apoi in maior (in ciuda cumplitei intamplai cu femeia-paianjen, eare-ar fi pus capat carierei oricui), in lent-colonel si-n cele din urma 8% se pensioneze colonel plin, cu pensie mare si o grimad’ de timp ca si cultive carciumarese si bujori in curtea unei case im- punitoare, $i asta, se mandrea el, doar din plasat scrumiere cu microfoane prin barusi, din tuns tineri pletosi pe bulevardul, Magheru si din invartit hartii cu delatiuni ridicole cum ca cutare a zis ci suntem o jar’ de hofi si cutare aspus bancul cu ‘Tovarigul si Gina Lollobrigida, i cutare a facut greseli de orto- grafie ints-o lozines de pe perete. Asa ci daci acum, Doamne fereste, derbedeii~itia care url de-i sparg urechile l-arristurna pe nea Ceasca, pe el l-ar spinzura degeaba... La gindu-ista, ‘maine n manusi de macrameu, care nu tineau cad ji tremurard sipoza tipului cu chelie care toemai urla din risputeri yLi-ber~ ta-te! Li-ber-ta-tel" avea si se dovedeascs inutilizabila. Doar ed sefu'n-avea sicadi aga, ci fac gur’ citiva copii infier- bantafi. Chiar daca nu I-ar apira armata si MAT-ul (care-avea si clarmata lui, aproape cat cealalté, cu trupe antitero gitrans- misiuni si camioane si clicoptere, si tot ce vrei), c& de-aia era ditamai Comandantul Suprem — s-ar fi facut el $i mitropolit, in locul lui Teoctist daci-l lisa ideologia —, avea nea Nicu la dispozitie si alte arme secrete. Pai copiii fara pising din inter nate? Nu li se spunea inci de mici ci taral lor era Ceausescu simama lor —coana Leana? Nu erau dresati ca nistec&ini-lupi s& sfigie pe oricine-ar fi ficut riu iubitilor paringi ? Nu mulgu- ‘meau, inainte de fiecare masi, in picioare si-ntorsi citre Prima- verii, Partidului gi Secretarului General pentru ciorba din farfurie? Din ast, tineri fard tari i fara mama, la propriu, 186sila figurat, igi ficuse Tovaragul garzile personale. fi vedeai, fn negra, tunsi regulamentar si cu feyele palide, cu fanatismul arzandu-le-n ochi, pretutindeni unde se afla taticul lor iubit, pregatiti si-si azvarle piepturile-n fata oricirui atentator. Brau falange de mii de orfani, inarmati pani-n dingi si gata de orice, la fel de redutabili ca armata de RDG care-I aparau pe marele pretin al Tovarigului, Ghaddafi Fiecare dintre ei crestea cate-un rovweiller durduliu, sin- gurul lor prieten pe lume, pe care-| tinea citiva ani, invarindu-1 toate atrocititile, pani ce cainelui, rasi creati de nazisti prin demonice manipulari genetic, fi putrezea creicrul si se zbitea-n chinuri groaznice. Atunciilimpugcau cu mana lor, cu glongul legat la gat catelugului ined de cand se nascuse. Bineingeles, {narmata de orfani absolut totierau homosexual, ceea ce-i tinea “unigi ca pe spartani, lar daci nici falangele negre mu tineau piept derbedeilor, nea Ceased tot n-ar fi cizut, caci (si aici pana gi monologul interior al colonelului didu sonorul cu céteva li- niuge mai jos) Securitatea, care-I apira, nu era o simple insti- tutic a statului, precum, si zicem, CIA sau KGB-ul, ci fritie misticd milenara. ,Baieyiicu ochi albastri“ erau o rasi aparte, inrudita cu gugumanii de sub Fagiras si cu blajnii, si care, {nc din vremurile miticului Deceneu, isi pusese puterile oculte in slujba neamului romanese, recunoscut drept cel mai nobil dintre toate neamurile pamantului (nu spusese insusi Herodot c& dacii erau cei mai viteji si mai cinstiti dintre traci?). In secolul trecut, savantii romani, fii adevarati ai acestui popor mesianic, demonstraseri ci eroii si zeii lumii antice haladui- seri exclusiv pe meleagurile dacice. Ca muntele Olimp era de fapt Ceablaul, iar Parnasul, numit uncori si Musaios dato- ritd fncdrcdturii sale de trupuri rubiconde cu lird, se identifica, fara doar si poate, cu Busaios, Buzaul din zilele noastre. Insusi numele maritului rege Decebal venea din misticul Deke-Balloi mci, nemyoaice din 187(zece coaie), semn al puter gi-al neinfriciri, Inci de-atunei, confreria baietilor cu ochii albastri fi purtase pe romani in inima mungilor, in caverne subterane nemisurate, unde cresteau, cristale cu puteri magice, ce nu se mai giseau niciieri in lume, asa ci Romania era, de fapt, centrul energetic secret al planetei, sipoate chiar al Universului. Fiecare conducitor patriot al nea- mului romanesc era initiat, in momentul in care suia pe tron, in mistercle eristalelor curcubeene, care-i dideau puterea si ‘Antelepciunea sa-si pastoreasca turma catre Noul Ierusalim care era comunismul. fn lungul sir de martiri si arhierei se inscriau toyi cei ce, pentru uzul plebei dezmitate, fuseser’ zugriviti in filmele Epocii de Aur, in Dacii, in Columna, in Mihai Viteazul, in Buzdganul on tre pecet. Ai, regi bitea- nei Dacii si voievozii de mai tarziu vorbeau ca din docu- mentele PCR nu din stingicia scenariilor, ideologizate de culturnieii comunigti, cum se spunea la Radio Sant, dup cum, nici figurangiicare-ntruchipau osteni daci sau rizesi moldo- veni nu isi uitaser’ din greseala ceasurile la mani, Totul era acolo gindit pini-n ultimele detali filmele erau pline de aluzii sisimboluri pentru inigiagi. Faptul ci, in toful batiliei dintre dacisilegionarii romani, se puteau vedea-n zare stilpi de tele graf si coguri de termocentrala reprezenta legitura indestruc- tibi dintre trecut si prezent, strabatute deopottiva de firul rogu al inigierii in National-Securism, cum auzise Tonel ci ‘mumeau ierarhii(incepnd dela a douizecea treapti de iniiere) doctrina comunisti originali de pe meleagurile Mioritei. E drept c& babuya cu par violet iesind de sub toca mancati de molii, cocirjaté in rafalele de vant inghetat de pe Calea Victo- rici, asurzitd de vacarmul sutclor de demonstranti, rimas de decenii doar diacon al sectei, deci abia pe treaptaa doua a scirlice se pierdea in zarea de aur unde oficia miticl si nevi- zutul Korutz, marele preot din acel an, dar, ca in bancul cu 188cei sapte pitici citirayi unul peste altul ca si vadi pe fereastra ce fac Albi ca Zapada $i pringul in noaptea nuntii (,,$i-acum, Allbi ca Zapada, o si-tifac ce nu ti-a mai facut nimeni nici- data", zice prinqul, si pitici-si transmit in jos, de la unul la aleul: ,O fute-n urechi, 0 fute-n urechi, 0 fute-n urechi...), sai prindea gel cite-o frimuri de ici, cite una de colo din ade- varurile eterne, destul cit si-nfeleagi firele tainice care legau asasinarea ciobanului pe gura de rai in care se celebra nunta sa cu mireasa lumii de martiriul lui Brancoveanu sial lui Toan voda cel Viteaz, side destinul glorios al lui nea Cease’, menit poate si ajungi mai mare decit toyi martri la un loc, aga cum sirul biblic de profegi e incununat de Isus Cristos, Fiul fui Dumnezeu. Asa ci Sef’ era acoperit $i din partea asta, Nici un. fir de pe cap n-avea sii se lintease,strjuit cum era de energia, cristalelor curcubeene ... Sirul gindurilor depinate sub peruca bitranicii fu deodati {ntrerupt de un vuiet surd, ca la defilarea tancurilor, de 23, ‘August. Scutieri, care sticusers pin-atunei nemiscatica papu- sile, ficind pe ei de fried (amir de ricani din cine ste ce UM pierdut in inima Baraganului, fututi in perioads de leiesisera cxeierii pe nari, alergati kilometri-ntregi cu masca pe figur’, taraqi prin cmpuri de fasole, trantii pe crivat prin cimitire, spiland closete cu periuya de dingi, pusi si se imbrace-n sapte secunde, sisi faci patucn aga fel ca o monedi aruncati pe cear~ saf sf sard-n sus zece centimetri si-si curete ore-n sir AKM-ul pe feava ciruia se-adiposteau ybalauri*), fird si rispunda celor ce le urlaw in fay: ,Criminalilor! De ce-I aparati pe dic~ {ator, pe cizmar, pe nenorocit? sau persuadati si lepede scutul alb si bulanul sisi lise alature, ,c& suntem frayi cu toy, mai baiegi, se diduri-ntr-o parte laun semnal, si cele dows tan chete se iviri ameningitor, dind colyul hotelului. Se oprisi cu boturile lor retezate, de birci, sicu vile scurte ale mitralierelor 189indreptate spre grupul strans al tinerilor care, brat la bra iruri ‘ntregi, le faceau fay cu un curaj nebunese si sfidator. Tre- curi-neet cu senilele peste baricadele improvizate din niste garduri de metal ab, cu jardiniere pentru flori in care persista Zipada de acum dou zle, si care se turtiri ca niste cutii de car ton sub senilele ehiculelor blindate. Un ofiter cu portavoce in cepu si vorbeascd aspru silitrat, cuvintele pierz4ndu-se-n vant ind rafalele veneau citre el, sau rabufnind insuportabil end, directia vantului se schimba: ,Cetiteni, pirisitizonal Vi ordon sivvi-mpristiag! Avem ordin i tragem! Piisiti zona! $i-apoi,, lisind jos aparatul de plastic portocaliu si adresindu-se doar celor din faa lui: ,Duceti-va, dome, acasi, nu vi nenorociti! Avem ordin si tragem, pe bune... Mii, baieti, avem si noi copii ca voi, nu ne bigafiin picat..." Dar spusele i se pierduri cu torul intr-un uragan de urlete care-aminteau izbitor, iarasi, de vuietul ameningitor al unui stadion: ,Huo00000! Huoo- 0000! Jos Cea-u-ses-cu! Jos! Jos! Jos! si din ce in ce mai puternic: ,Li-ber-ta-te! Li-ber-ta-te!* Cei de pe trotuar, multi vreme nchotarii daci si intre-n falanga demonstrantilor sau sé stea intre ape, si poata zice la oadici ,stai, dome, ci eu doar mi uitam*, dar daca se-ntorcea roata si se bati-n piept ci au fost acolo, se strecurari, unul cite unul, pe steizile laterale, aga ci revolugionarii nu-i mai aveau caspectatori decitpe scutier,tanchetce si vreo wrei~patru colegi de-ai lui fonel, deghizatiin curve, cersetori, mutilati de rizboi site miri mai ce filmand la greu, de la gold, din poseta gaurité, dintre doi nasturi ai paltoanelor mule mai inguste in umeri decit ar fi trebuit sau, dimpotriva, lagi de-ar fiencsput doi in cle. lonel se adpostiintr-un intrnd al hotelului: stia c& nu-i de gluma. Racanii nici nu erau inarmati, decit cu bulanele lor, dar rebuiau si apari trupele speciale, ca a'Timisoara, Sia erau. in stare de orice. Tanchetele se-mpotmolisera deja in marea 190de oameni care-ncercau si le-mpingi inapoi, biteau cu pal- mele-n blindajul lor vopsit in kaki, se citarau pe aparitoarele senilelor... ,leriin'Ti-mi-soa-ra, incepu unul, tZpurind, cu coardele gitului umflate de efort. ,Azi in toa-ti ja-ral fi ispunseri cei din jur, silozinca se rispindi fulgerator in tot, grupul. Tac, colonelul il poza pe zavragiu, insemnandu-si si chipul siu in minte ca pe unul dintre capii rizmeritei. Era greu sici disting’ unul de altul, cum mai tot erau birbosi, mai togiin jur de treizeci de ani, generatia care, in loc si construiasc’ socia~ lismul, se trezise in muzica pletosilor din Occident, Beatlesit iia care purtau piru-n ochi si urlau ca nebunii, si credeau ci tot ce zboarii se manana. Degeaba li se facuse educagie co- munisti gi ateisti in sco, degeaba li se spusese ci inaintarea omenirii spre comunism ¢ legic’ siireversibili, degeaba toate ziatele aveau rubricicu ,realitagi din lumea capitalului*, unde searitau nivelul de siricie din America, ravagiile drogurilor, locuinte, somajul si delinevenga... Ei tot lor alora de capitalist se uitau toati ziua, {iimitau in toate, in muzica lor bestiali, in dansurile lor sea~ broase, in modele lor din caverne, cu latele jegoase atarnan du-le pani la briu, cu tangalejii plini de yinte, cu pardesiele malagambiste, cu favoritii la Aurelian Andreescu. Ce face omul, face si maimuta, vorba aa... lar fetele, ce si mai vorbim: minijupe pini-n pizde, sutiene nema, o generatic de striate, de dezmagate, de aiurite. Cate pletane nu tiiase el cu foarfeca,, in dugminie, cind insoyea patrulele de miligie pe Magheru, cate minijupe nu despicase intre picioare, de fugeau fetele in scitile blocurilor ea si nu le huiduie multimea... Si fifost ei copii lui, ce le-ar mai fi pus piclea-n bit! Bine ci nu i-a dat Dumnezeu (vorba ateistului) copii pe humea asta care-o luase razna, fi vedeai, dom'le, sprijinind zidurile, cite trei—patru, cu chitirile, cu discuri jerpelite, cu ochelari de soare de-iia 191smecheri.., De cate ori trecea pe Kinga cate-un grup d-asta, nu se putea stipani si nu le strige: ,La muncal La strung, futu-va muma-n cur de parazigil", Ia care ei se uitau la el aga, de parc’ Lar fi scuipat... $idgta,tineretul mereu cu mana-n buz Pirintlor, mereu cu tigara-n bot si coniacele-n nas, sta faceau, acum pe nebunii se ridicau impotriva regimului care- hrinise, Gi Imbracase si-i tinuse-n scoli in cei treizeci de ani de cand iesisera din gioace. Lepre, vinduti, nenorociti... Da’lasi,c& or sie scoati lor revolusia pe nas. Daci n- pusciriile si Curtea Martiala, si-mi zici mie cuyu! Chiar in dimineaya asta o sii veri la Jilavastrigind-o pe mi-sa gicicin- du-se pe ei de-atatia pumni si bocanci mancati in figura. Incio fati care... ise pirea cunoscuti de undeva, deg. nu-l vizuse de multi vreme.... Babufa uiti o clips de cifoza ja coloana, se-ndrepti voiniceste gi se ridici pe viefuri ca si-l vada mai bine pe junele cu fata livid sisubtire, cu ochi intunecati si mustata rari, fibroasi, care, ‘in mijlocul agitatiei demonstrantilor, pirea stingher si, parc, din alt film, de pare-ar fi fost singura silueté alb-negru nime- rid ntr-un tablou de grup colorat spectral, in tonuri de urin’, cianuri si singe-nehegat, Dricia dracului, era Mircea, baiatul Marioarei! Nu-ncapea nici o-ndoiala, la cat de prapadit parea, Ja felul cum stiteau hainele pe elca pe cuier, nu putea fialtei- neva, Fata usor asimetrici, sub ciciula de bland, purta pecetea schizofreniei,cici, cu toaté parerea de riu pentru Marioara, fosta lui vecin’ (vecinicd, vecinic’, vorba cantecului...) de pe Silistra asta era fii-su, un dement, un antisocial, care nu ficea toata ziua decat si scribaléreascs la un fel de roman tampit side necitit. Daci n-ar fi fost Ionel, driguyul de Mircigor (si poate si titicul si mamica lui) ar i fost acum la balamuc, in Valea Mirului, sau la pusciie, Cici in lumea mai bun’ si mai dreapti ce se faurea in patria noastr, nimeni nu era de capul warul 9 si-nfunde toti 192lui, si puna pe hirtie verzi i uscate, Pan’ gi poeziile despre ‘Tovarasu’ si Leana nu se scriau aga, de oricine, cumii venea pe chelie, ci erau comandate tovarisilor scritori deineredere, care le ficeau dup’ canoane bune si aprobate de insusi Dumnezeu (Dumitru Popescu, mare gazetar, orice sar ice!) precum figu rile de sfingi de altidata, Ce, pe Sfantul Sisoe il puteai face gras? Se stia despre fiecare cum se cuvine si fie zugravit, ou barba despicati sau rotunda, neagri sau cirunti, cu aura pe vvarful capului sau pusi cochet pe o ureche... La fel, in orice poezie trebuiau si apari anume cuvinte cu o anume gradatie. ‘Nea Ceased era ,cdrmaci megter asa cum Ahile era iute de picior. Lenuga era ,savanti de renume mondial si mama iubi- toare*, Nu puteai si serii din capul iu e& era desteapts sau fru- moasi sau futesi, sau dracu’ mai stie cum... Avea gil acasi (cali se distribuise la serviciu) un Omagive, ditamai cirimida de vreo mie de pagini,ilustrati cu portretele gefului pe fond azuriu, pictate de vestitul B. Silasa, si plini de poezii bine simgite de ila gras ca un pore (cum naiba-l cheamé?), de utirul tovarigului Barbu side alti o sutd mai maruntci, toate cu cérmaci si genii ale Carpatilor si oameni de omenie si mame iubitoare, dar ficute frumos, dom'le, cu rime mestesugite, nu hodorone, tronc, ,Mamaare trei catei, / Cine-i pupi-n cur pe i, sau cantecelele alea tmpite pe care le mai auzeai pe la copii, inainte si fic plesniti peste gura giinstruiti si nu le mai spun pe strada, in gura mare: ,Cin-se plimba cu bircuya? / Ceausescu si Lenuta. / Cin-se plimbi cu vaporu’ ?/ Ceausescu sipoporu”... Nu, Mircea asta era un caz. Dupa pirerea colo- nelului Stinili, nar fi trebuit lisat si umble liber pe strada. Era ncbun siracul. Biata Marioara, amaratul de Costicd (baiat bun, cu scoala si deloc cu nasul pe sus) sé fie blagosloviticuun astfel debiiat... De cite ori nu-ncercaseri si-i deschidi ochii, de cite ori nu-i spusesera: , Mai baiete, picat de capul tau la bun, de 193cintilecitite! Ci seri numai timpenii. Nu vezi si tu cum se trieste pe lume? Scre stu ce trebuie,ce se cere, ci altel rimai de ciruti..." Costick mai intra-n el din cind in cand, il inchidea cu el in cameri gi ficea aga, pe loc, o sedinté de partid cu el. fl Ja tare de tot, uitindu-i-se-n ochi: pla zi, ce-ai de gind ? Ce-ai de gind? Ce e-n capul tau ala see? Vorbeste! Hai, spune, ca nu-fi fac nimic: ce timpenii ti-au mai intrat in cap ?* Si-aga, ore-ntregi, fied nici un rezultat, e& pustiv’ tot ce stia el ficeal De dows ori fi confiscasera juciria (teancu-ala de foi incre- dibil de jegoase si botite intre care se-ngropa de nici cre tetul nu ise mai vedea, acolo-n camera din fund de pe Stefan cel Mare, cé fuseseri si ei pela Costicd si Marioara in vizita de citeva ori, si nesimtitul nici nu catadi silui buna ziua, sau vorba cealalti. Trebuise si se duci el acolo, ‘n camera cu geam urias de unde Bucurestiul se vedea pang aorizont. $i-l vedea acolo, zgircit si nemigeat, cao tarantula fn terariul ci de la Antipa,scriind gi scriind gi scriind, ar cand {i punea o mani pe umix, tresirea de ziceai c-a dat damblaua-n el Dareite nu face omul de dragul unor ochi luminosisicéprui, pecarei-a iubiela tineree... Marioara nimerise bine, Coste era biiat tare serios, i cl urease, ca si Ionel, de lacoarnele plugului pana in clasa conducitoare, prima generatie incalyati, cum se ice, nimeriti direct pe culoarele Casei Scintei, cu Volgs pentru deplasici pe teren si cu secretari circia-i dicta articolele. Colo- nelul avea acasio poz’ care plicea mult: ei doi cu hainele schim: bate-ntre ei: Ionel rimas doar cu pantalonii de la uniforma de ofiger si cu haina de la costumul lui Coste, iar Coste, chipes ‘in haina de uniformé, cu pantaloni de costum. Tineri amandoi, privind increzitori spre obicctiv. Ostasi ai lumii noi, care din pacate se cam impotmolise pe drum. Dar, oricate neimpli niri, geseli si chiar crime se petrecuseri, comunismul rimi- nea cea mai mare idee a omeniri, Ce daci prezentul erade rahat, ise sf searate, si-i zie 194ce daca murisera milioane de oameni sub Stalin? Ajungea si ai o idee mare si si astepti, chiar gio suti de ani: ea tot avea si triumfe, Avea dreptate Mao, care se zice ca spusese: ,AU murit trei milioane de oameni. Ei si? Si-a schimbat pentru asta cursul fluviul Yang~Tze® Or fi murit ei, dar vorba e: se vede Marcle Zid de pe luna sau nu se vede? Asta conta: piramidele, colosul din Rodos, Luvrul, Casa Poporului... O si mai intrebe cineva citi nenorociti or fi cazut de pe schele? Ce conteazit ec’ Pentagonul ¢ 0 cocioabi pe lang’ ea. Civil uriscdgtia acum, sefu’o sa intre totusi in istorie, dom'le, 0 cand putoii-Astia care zbiara ca opariti or si intre doar dupa gratii, vai de mama lor, ba si fie fericigi dack nu s-or alege gi cu plutonul de executie ‘Dar sangele api nu se face. fi parea riu de Mircea, care-avea si-nfunde pusciria nevinovat. Un biet lunatic, s-o firitact gi el pedrum (ci umbla ca habaucul,lovindu-se de tot stp) s-a nimerit ntre haidamaci, intre coate-goale. Mai bine -ar fi bigat Ja balamuc, in primavar’, cAnd I-au tinutin arest vreo luna, de i-au facut toate testele de pe pamént. Numai ci Tonel mintise cAnd fi spusese Marioarei ca el, cu pilele lui, |-a scos din rahat, De fapt, baiatul fusese anchetat in conditiiultrasecrete de nus" ce comisie stiingifica, pare-se ca se petreceau cu el chestii... necurate, de mare insemnatate, naiba stie... balmajeau aia ceva, dar cine si-i priceapa? Fapt ¢c& nu tu batdi, nu tu ochi uma, ‘nu tu unghii smulse, nu nimic. Tesise de-acolo nevitimat, cum 1-a facut ma-sa (pardon, Marioara), $i pana si teancul de foi i-au dat sise spele pe cap cu el, dup’ ce au forografiat cu atentic fiecare pagina-n parte. Drace, si dac-o fi (ma gindese acum) totusi ceva de capul nebunului astuia, dac-o fi cine gtie ce cod secret in polologhia aia a lui? Poate ci el sctie acolo ,mor- cov“, pronunti ,cartof" si-ntelege ,vanati", sau dracu’ ste... Sau trebuie sa citesti din trei in treilitere, sau de la coad’ la es-ar zice... Pe 195cap... Aiurea, e nebun! Uite-Isi-acum ce stingher ¢, chiar in gloati, cum strigi si el, cu juma’ de gur’, cum o pups siel,ca in vis, pe tipa care- pupase cu o clipi-n urmi pe obraji... Colo- nelul dadu filmu-napoi cu un cadru gi trase repede alté poz pe deasupra, Poate scaps amaratul, poste colegul care filma de Ja ctaj nu l-a prins $ipe cl, oricum unghiul lui e destul de co- toios, de sus 5 piezis, cu greu prinzi limpede fete identificabile Frig, drace, de crapi pietrele. $i un cer limpede, cu stele pre- sirate ca vara peste constructille moderne, dintre rizboaie. $i bizdagania aia-ntre ele, c4 nimeni nu stie ce naiba o fiz cupola aia verde-albistrie, cu pilotu-ila pe scaunul din viel... fi didu- seri roati elicopterele militare, 1 somasera si coboare, degeaba Avea-n jur un fel de cmp, un fel de unde care nu lisau si treacd nimic, nici glon, nici racheti... Stitea pe cer, de-a-mboulea, de cateva zile, ca-n poeria aia veche: ,Cate stele sunt pe cer / ‘Toate pin-la ziua pier, / Numai una, cea mai proasti, / Sade pe uzina noastra." Ei, zaca sinatoasa. Batrénica inarmata cu vechiul aparat foto se tase, zgribulité si sonticiind, mai spre ofiterul cu portavoce, care-i comanda pe scutir, fay de care se legitimase de la-nceput: ,Care mai esituatia, tov. maior?" Tov. colonel, raportez ... »Ei, pe loc repaos, maior, Cum e dome, situatia? Ce se-ntimpli?" ,Nuse stie,domle, chaos. Uitati-va si dumneavoastea:in aparat uniizice una, alii zice alta... Ce ordine si asculi? E groasi riu, Nu se stie pe ce parte cade banu’, Deocamdati ne facem datoria, c& ordinu’ nu se discuti, se executi. [i belim p-agtia, Da’ sunt mul ite, mereu raporteazi militia si armata: un grup de demonstrant aici, altu’ pe Magheru, altu’ pe pizda mi-sii, vreo cingpe grupuri compacte, dom'le. Au ridicat baricade in tot centru’... la res taurantu’ Budapesta, in Piaga Palatului... Lis-a urat cu binele, futu-iin guri de prosti, lis-a suit la cap tot felu’de dei. Oche- larigti si barbosi nenorociti, se erede ei mai destepy ca toti 196cella..." Ofiterul mai ricni o dati-n portavoce: ,Va ordon, pentru ultima oara: parisiti zonal Mergeti la casele voastre! Avem ordin si restabilim linistea publici prin orice mijloace. Repet: prin orice mijloace! Babuta se foi nel buzele dups o tigare, dar muse putea. Tineri ficeau un scandal, mai mare ca oricind, vuia centrul. Acum le urlau in fai scutie- rilor: , Huoooo! Huoooo! Cainii lu’ Ceausescu! Lichelelor!* sichiar dideau cite-un brinciin scuturile de plastic. Deocam- dati insi, soldayi-aveau ordin si nu riposte tité. O ardeau La Timisoara s-a tras, tow. colonel. A tras armata, a tras si militia, sa folosit, echipamentul din dotare. $-a aruncat si cu petarde. Aga fost ordinele, ce si faci ? Tragem si noi, ci nu ne e fric& de pulele- astea, da... tov. colonel iertat... daci se-ntoarce roata? Cine-o sa fie atunci criminalii ? Asta ne framanta pe noi. Futu-i mama i-siide situafie-n care-am ajuns.... ci zicea la Radio Sang (ou ck ascult, da’ mi-a zi $i mie alti) ci mimiliga nu explodeaza. Uite c-a explodat, dome, a explodat in pastele si grijania, mi-siil" Maiorul izbucni in injuracuri fioroase, urlate in fafa tincrilor din primul rnd, care se jineau de brat si cintau. Mu- cosii nu stiau ei cats sufering si neliniste provocau in sufletele militarilor cinstiyi, Ca doar atita rimisese demn si necorupt, fn jara asta de jigodii: armata, dom’le. Civili? Uite-izo gloat denesimit, de nespilagi. De mult s-ar fi dus tovul de rip daca nu era armata, Ea apira granitele iri, altfel bozgorii i rusii era de mult stipani aicea, ea veghea la suveranitatea narionala siapira cuceririle socialismului. Ea construia marie ctitorii c& orice s-ar zice, Canalul sau Transfi riganu’ era o chestie, ati, nu glum — cu ea se culegeau recoltele de pe camp. Cu amiratul de soldat de la dilibau, futut in perioada de nici au ‘mai stia cum il cheama. Trigea cu pusca de treiorifntr-un an sipatru luni, in schimb cra cu spinarea zi de 2i, la construct, pe cmp, unde era nevoie. Maiorul nu avea o jignire mai mare 197in vocabularul lui, de altfl eit se poate de buruienos, decit zdrobitoral ,Civililor! Civiliimputiti!", pe care doar la cea mai adanca manic il arunca racanilor ce stiteau smirna, cu arma la picior, in faga lui. Aparacul walkie-talkie incepu si citdie, abia auzitin vacar mul general, sio voce a de Donald rigoiul ii vorbi maiorului laureche: ,,Alo, Carpenule... Carpenule, est acolo ?* Armata angajase un botanist ca si dea nume de cod la sute de unitigi, dupa modelul filmului Stejar exeremad urgenta, aga ci puteai rispunde la nume aiuritoare ca ,scorus", ,tamarisc, ,zadi, eorcodus“ sau ,bonzai*,ca si nu mai vorbim de ,piciorul-coco- sului*, ,sapte frai patagi*, ,basina-porcului sau ,pizda-ti- gincii“, parole datein disperare de cauzi o dati cu iamultirea unitigilor mobile. ,Da, Paliria-Sarpelui, ve aud..." Peruca albastru-gentiana se apropie si ea cu urechea de aparat. glntrafi in dispozitiv de lupti. Blocayi demonstranii si-ntr-o parte, sin cealalti, spre Hotel Bucuresti. Nu maiiese nimeni. Tanche- tele si tragi-n aer. Vedeti, dom’le, si nu nimereasca-n oamenii nostri dela ctaje, ci stiti cine ta pe Calea Victoriei... Va trimi- tem trupe speciale dela UM 0835... Tree pe receptie“ Maiorul cai si clin aparat: ,Piliria-Sarpelui, raportez: am ingeles! Blocim demonstranfi, Comunic tanchistilor si deschidé focul inaer. Terminat." ,Carpenule, treci la arestiri imediat cum sosesc dubele care vin cu plutonul, ingeles ?* Sa trait, am inte les: trecem la arestiri cand sosese dubele."* Colonelul putea socoti de-acum misiunes-ndeplinits: patra role de film pline cu mutrele zavragilor. Rebegit de frigul rant al noptii de decembrie, bigs aparatu-n poseti, didu mana cu maiorul si, sontie-sontic, o lui citre piata. Mirosea-n acr a rizboi, a praf de pusca, desi mu se trisese inci nici un glong, cel putin in acea parte a Bucurestiulu, Sinistra iluminagie portocalie vopsea-ntr-un pimantiu adane Muzeul de Arti, Biblioteca 198Universitara gi sediul Secu ide pe colt, Spatiul gol era norm si respira o tensiune greu de suportat. Mai jos, Comi- tetul Central al Partidului era pizit de mile $i armati, Citeva camioane cu prelati erau parcate neglijentin spatiul de sub balcon, intre brazii acoperiti inci de z4pada. Rafale de vant aduceau, intermitent, vuietul de pe Calea Victoriei, amestecat cuace de gheagi. Ce cia, a acea ori tarzie din noapte, o bu- nicugi cocheti, cu manusi de macramé, in peisajul sinistru al pieqei pusti? Nimeni n-ar fi purutspune. Se ducea la vreo coada, poate, cici si-n zileleastea cumplite cozile erau la fel de lungi ca-ntotdeauna, sau avea poate insomnic si se plimba, nostal- gicd, prin locurile unde alergase cu cercul inainte de rizboi... Primele impuscaturi o ajunsera pe la Kretzulescu, ca niste plesnete seci, indepartate. Un urlet frant de vant in zeci de pachete sonore le urma, pe cand batranica gheboasi, varand, mai adnc capu-ntre umeri, 0 coti pe langi biserica spre Piata, Palatului