Examinarea anexelor oculare si a polului anterior

Inspectia pleoapelor
La inspectia pleoapelor urmarim:
 prezenta sau absenta pleoapelor (ablefarie)
 grosimea
 culoarea
 pozitia
 deschiderea fantei palpebrale
 starea marginilor palpebrale (daca sunt tumefiate, daca prezinta
cruste sau ulceratii)

Palparea pleoapelor
Prin palpare putem depista:
 existenta unei tumori si raportul acesteia cu planurile subjacente,
de care poate fi aderenta sau libera
 procese inflamatorii

Dpv functional vom examina:

 Mobilitatea reflexa a pleoapelor in raport cu sensibilitatea
corneeana: la atingerea corneei, in mod normal apare o
contractie a muschiului orbicular cu inchiderea fantei palpebrale
si un reflex abolit in caz de hipoestezie sau anestezie corneeana
 Reflexul la lumina: in caz de iluminare brusca se produce mioza
si strangerea fantei palpebrale
 Sensibilitatea pielii pleoapelor prin atingerea lor cu un ac de
seringa

Examinarea conjunctivelor
 Conjunctiva este o membrana ce tapeteaza fata posterioara a
pleoapelor (conjunctiva palpebrala sup/inf), apoi se reflecta la
baza pleoapelor (conjunctiva fundurilor de sac) si trece pe fata
 anterioara a globului ocular oprindu-se la nivelul limbului
sclero-corneean (conjunctiva bulbara)
Inspectia conjunctivei palpebrale inferioare
 Se aseaza un police aproape de marginea pleoapei, se
tractioneaza in timp ce pacientul priveste in sus
Inspectia conjunctivei palpebrale superioare
 Se prind cilii centrali intre policele si indexul mainii stangi, se
tractioneaza pleoapa in jos pentru a o indeparta de globul
ocular, timp in care pacientul priveste in jos. In acest timp se
aseaza indexul drept sau o bagheta de sticla pe marginea
superioara a tarsului, se trage in jos si concomitent se intoarce
repede pleoapa superioara.

Examenul secretiei conjunctivale

 In mod normal, in secretia conjunctivala pot exista germeni,
leucocite, polinucleare si celule epiteliale deoarece conjunctiva
este expusa la o multitudine de agresiuni fizico-chimice si la
actiunea germenilor patogeni care vin din mediul extern, din
organele vecine sau chiar de la distanta (gonococ, streptococ,
pneumococ), conjunctiva reactionand prin hiperemie, edem si
secretie.

Examenul microscopic al secretiei conjunctivale

 Se efectueaza prin recoltarea secretiei conjunctivale cu o ansa de
platina flambata, din fundurile de sac si se aseaza pe o lama, in
strat subtire. Se coloreaza cu albastru de metilen (care permite
evidentierea bacilului Weeks si a diplobacilului Morax-
Axenfeld), metoda Gram permite distingerea gonococului,
pneumococului, iar insamantarea pe medii de cultura se face
pentru evidentierea si izolarea germenilor patogeni, asociata cu
efectuarea antibiogramei.

Reactiile conjunctivei: modificari ale secretiei conjunctivale

  Secretia conjunctivala poate fi seroasa, sero-fibrinoasa, sero-
purulenta sau purulenta, in functie de intensitatea inflamatiei si
natura agentului patogen.
 Secretia conjunctivala poate fi abundenta, chiar purulenta in
conjunctivitele acute, pe cand in cele cronice este mult mai
redusa.

Reactiile conjunctivei: modificari de culoare

 Hiperemia (congestia) poate fi superficiala sau profunda, in
sector sau generalizata.
 Hiperemia superficiala este produsa de iritatia traumatica sau
microbiana a conjunctivei, pe cand hiperemia profunda este data
de inflamatia corneei, irisului sau corpului ciliar.
 Hemoragia subconjunctivala apare ca o pata de culoare rosie
vie, de forma si dimensiuni variate, situata in orice parte a
conjunctivei, dar cel mai frecvent la nivelul conjunctivei
bulbare.

Reactiile conjunctivei: modificari de relief

 Edemul apare mai frecvent la nivelul conjunctivei bulbare, care
daca este proeminent in deschiderea fantei palpebrale poarta
denumirea de chemozis conjunctival.
 Foliculi sau hipertrofia papilelor dermului conjunctival
 Ulceratii, flictene pe conjunctiva bulbara (in cursul unor
inflamatii)

CHEMOZIS
=insoteste adesea traumatismele oculare in special plăgile perforante
poate fi semnul unei complicații postoperatorii
HEMORAGIE CONJUNCTIVALA
-poate fi ocazionata de ruperea unui mic glomerul
vascular.preexistenta unei boli de coagulabil.HTA
 Diagnostic diferențial intre hiperemia (congestia) superficiala
(conjunctivala) de cea profunda (perikeratica)

Semne Hiperemie ( Hiperemie(

congestie)conjunctivala congestie)
perikeratica
(pericorneeana)
Culoare Rosu aprins Rosu violaceu
Repartizare Intensitate maxima in fundul Intensitate maxima
de sac, diminua spre limb in jurul limbului,
diminua spre fundul
de sac
Aspect Retea vasc cu ochiuri mari Vase fine ce converg
spre limb
Sediu Superficiala Profunda
Provenienta Vase conjunctivale Vase ciliare
anterioare
Mobilizare Miscarea mucoasei conj Miscarea mucoasei
deplaseaza vasele conj lasa vasele
imobile
Extindere Vasele pot invada corneea fara Nu trec de limbul
a se intrerupe la limb sclero-corneean
Directia crt De la sac spre limb De la limb spre
sanguin fundul de sac
Testul la Vasoconstrictia vaselor conj, Hiperemia nu
adrenalina adica hiperemia dispare dispare complet sau
la mie complet dispare mult mai
tarziu

Acuitatea vizuala

ACOMODATIA

Reprezinta capacitatea ochiului de a vedea clar la diferite

distante, prin modificarea puterii de convergenta a dioptrului ocular.
Acest fenomen se datoreaza in mare parte cristalinului care isi poate
schimba valoarea constantelor optice, in functie de distanta la care
este situat obiectul.
Dioptrul ocular este alcatuit din cornee, umoare apoasa, cristalin
si corp vitros.
Cele mai importante lentile ale dioptrului ocular sunt: cornea
(putere dioptrica +42 –> +50D) si cristalinul (putere dioptrica +20D).

Acuitatea vizuala (A.V.)

Exprima capacitatea ochiului de a distinge forma, dimensiunea,

conturul si detaliile elementelor din spatiu

Pentru a recunoaste forma obiectelor este necesar ca:

 imaginea sa aiba un minim de dimensiune pentru a
putea fi vazuta cu ochiul liber = MINIMUM
VIZIBIL
 sa se poata face deosebirea minima spatiala intre 2
puncte = MINIMUM SEPARABIL
 sa se poata recunoaste minimum de variatie in traseul
unei linii = MINIMUM DE ALINIERE
A.V.
 AV se determina la OPTOTIP ce poate prezenta litere, semne
sau desene.

OPTOTIP
EXAMINAREA A.V.
AV se determina intr-o camera luminoasa, monocular (pentru
fiecare ochi in parte), cu optotipul situat la distanta de 5 m fata de
scaunul de examinare. Aceasta distanta de 5m reprezinta infinitul
oftalmologic, care pentru un emetrop asigura un repaus acomodativ
cvasitotal.

EXAMINAREA A.V.
Daca pacientul vede doar primul rand de sus al optotipului, cu
ochiul drept (OD), notam astfel: VOD (vedere ochi drept) = 5/50 =
1/10
Daca pacientul vede si al 2-lea rand de sus in jos al optotipului, cu
ochiul drept (OD), notam astfel: VOD = 5/40 = 1/8
Daca pacientul vede si al 3-lea rand de sus in jos al optotipului, cu
ochiul drept (OD), notam astfel: VOD = 5/30 = 1/6
Daca pacientul vede si al 4-lea rand de sus in jos al optotipului, cu
ochiul drept (OD), notam astfel: VOD = 5/20 = 1/4
Daca pacientul vede si al 5-lea rand de sus in jos al optotipului, cu
ochiul drept (OD), notam astfel: VOD = 5/15 = 1/3

Daca pacientul vede si al 6-lea rand de sus in jos al optotipului, cu

ochiul drept (OD), notam astfel: VOD = 5/10 = 1/2
Daca pacientul vede si al 7-lea rand de sus in jos al optotipului, cu
ochiul drept (OD), notam astfel: VOD = 5/7,5 = 2/3
Daca pacientul vede si ultimul rand de jos al optotipului, cu ochiul
drept (OD), notam astfel: VOD = 5/5 = 1 (vederea normala este egala
cu unitatea)
Apoi se trece la determinarea A.V. a ochiului stang, acoperind ochiul
drept.

Daca pacientul NU vede primul rand de sus al optotipului, cu ochiul

drept (OD), corespunzator A.V. = 1/10, examinatorul ii va arata un
numar de degete de la distanta de 4m si daca pacientul va vedea vom
nota astfel: VOD = n.d. la 4 m (numara degetele la 4m)
Daca pacientul NU va vedea, examinatorul ii va arata un numar de
degete de la distanta de 3m si daca pacientul va vedea vom nota
astfel: VOD = n.d. la 3 m (numara degetele la 3m)
Daca pacientul NU va vedea, examinatorul ii va arata un numar de
degete de la distanta de 2m si daca pacientul va vedea vom nota
astfel: VOD = n.d. la 2 m (numara degetele la 2m)
Daca pacientul NU va vedea, examinatorul ii va arata un numar de
degete de la distanta de 1m si daca pacientul va vedea vom nota
astfel: VOD = n.d. la 1 m (numara degetele la 1m)
Daca pacientul NU va vedea, examinatorul ii va arata un numar de
degete de la distanta de 50 cm si daca pacientul va vedea vom nota
astfel: VOD = n.d. la 50 cm (numara degetele la 50 cm)
Daca pacientul NU va vedea, examinatorul ii va arata un numar de
degete de la distanta de 20 cm si daca pacientul va vedea vom nota
astfel: VOD = n.d. la 20 cm (numara degetele la 20 cm)

Daca pacientul NU va vedea, examinatorul va misca mana in fata

ochiului examinat (sub 20 cm) si daca pacientul va vedea vom nota
astfel: VOD = p.m.m. (percepe miscarile mainii)
Daca pacientul NU va vedea, vom efectua examinarea perceptiei
luminoase: examinarea se efectueaza intr-o camera obscura,
monocular, distanta de examinare fiind de 4m. Examinatorul va
proiecta o sursa de lumina catre ochiul examinat pe care o va aprinde
si o va stinge in mod ritmic. Concomitent pacientul va trebui sa spuna
cand e lumina si cand e intuneric. Daca raspunsurile acestuia vor
coincide vom nota astfel: VOD = p.l. (percepe lumina). Daca nu va
percepe lumina vom nota astfel: VOD = f.p.l. (fara perceptia luminii)

Daca pacientul va percepe lumina vom efectua si examinarea

proiectiei luminoase: examinarea se efectueaza intr-o camera obscura,
monocular, distanta de examinare fiind de 1m. Examinatorul va
proiecta o sursa de lumina catre ochiul examinat pe care o va deplasa
in cele 4 directii principale ale privirii: sus, jos, stanga, dreapta.
Concomitent, pacientul va trebui sa indice directia de unde se
proiecteaza lumina, fara sa-si modifice directia axului vizual. Vom
nota astfel:
VOD = p.l. temporal
VOD = p.l. nazal
VOD = p.l. inferior
VOD = p.l. superior
VOD = p.l. in toate cadranele

DETERMINAREA TENSIUNII (PRESIUNII)

INTRAOCULARE

TENSIUNEA OCULARA (TO)

TO fiziologica este asigurata de echilibrul dintre producerea umorii
apoase (la nivelul proceselor ciliare) si eliminarea ei (la nivelul
trabeculului sclero-corneean)
TO + CV (campul vizual) + FO (oftalmoscopia directa sau ex.
fundului de ochi) = dg GLAUCOM

METODA DIGITALA
 Este o metoda imprecisa si relativa, care se practica atunci cand
conditiile locale oculare nu permit aplicarea tonometrului pe
cornee (conjunctivite, leziuni corneene, plagi corneene,
blefarospasm, tuse constanta si incontrolabila).
 Metoda consta in palparea bidigitala a globului ocular,
transpalpebral. Pacientul priveste in jos cu ambii ochi deschisi.
Degetele 3 si 4 de la ambele maini ale medicului se vor sprijini
pe fruntea pacientului, iar cele 2 degete aratatoare vor palpa
globul ocular, deasupra tarsului si limbului. Palparea se face
intermittent, senzatia digitala fiind de renitenta.
Notam:
TOD (tensiune ochi drept) / TOS (tensiune ochi stang) = normoton
digital (daca tensiunea oculara e normala) sau hiperton digital (daca
tensiunea oculara e crescuta) sau hipoton digital (daca tensiunea
oculara e scazuta)

METODA TONOMETRICA PRIN INDENTATIE

 Se efectueaza cu tonometrul Schiötz care este alcatuit din:

 Un sistem depresor al corneei format dintr-o tija metalica ce se
misca vertical intr-un cilindru care are la capatul inferior o
scobitura concava ce corespunde curburii corneene. Tija
cantareste 5.5 grame, iar intreg aparatul cantareste 16.5 grame.
 Un sistem inregistrator al deformatiei corneene ce consta dintr-
un ac indicator ce se deplaseaza in fata unui cadran gradat
 Anestezia topica a globului ocular prin instilatii de xilina 2%
pentru ca aplicarea tonometrului pe cornee sa nu fie simtita de
pacient.
 Pozitie comoda, culcat.
 Gatul pacientului sa fie liber pentru a evita staza in jugulare si
cresterea presiunii in venele episclerale.
 Pacientul isi ia un punct de fixatie la 10 cm deasupra ochiului
liber (degetul aratator propriu stang cand se masoara TO la
ochiul drept si degetul aratator propriu drept cand se masoara
TO la ochiul stang).
 Se aplica tonometru perfect vertical pe cornee si se citeste
indicatia acului pe cadranul gradat.

Notam:
TOD / TOS = 5 / 5.5 g (valoare normala)
TOD / TOS = 4.5, 4, 3.5, 3, 2.5, 2, 1.5, 1, 0.5, 0 = TO crescuta (cu cat
valoarea e mai mica cu atat TO e mai mare)
TOD / TOS = 5.5, 6, 6.5, 7, 7.5, 8, 8.5, 9, 9.5, 10 = TO scazuta (cu cat
valoarea e mai mare cu atat TO e mai mica)
METODA TONOMETRICA PRIN APLANATIE
(APLANOTONOMETRIA GOLDMANN)
 Se efectueaza cu aplanotonometrul Goldmann care este anexat
biomicroscopului si este alcatuit dintr-un dispozitiv de aplanatie
si o balanta de torsiune.
 Examinarea se efectueaza in pozitie sezanda.
 Elementul presor se aplica pe corneea in prealabil anesteziata si
dupa ce am instilat in fundul de sac conjunctival fluoresceina
0.25 sau 0.5 %
 Se indica pacientului sa clipeasca de cateva ori pentru a
repartiza uniform colorantul (fluoresceina).
 Apoi se deschide fanta luminoasa a biomicroscopului la maxim
si se interpune filtrul albastru.
 Presorul se pune in contact cu corneea pana cand vom observa 2
semicercuri mici si indepartate, fapt ce ne arata ca presiunea
aplicata pe cornee e slaba.
 Apoi marim presiunea de aplicare, care egaleaza tensiunea
oculara, pana cand semicercurile ajung in contact in partea lor
interna, realizand aspectul literei S culcat.
 In continuare se citeste pe tambur presiunea exercitata in grame
si se inmulteste cu 10 pentru a obtine valoarea tensiunii oculare
in mmHg.

Notam:
TOD / TOS = 18 mmHg (val. normala)
TOD / TOS > 18 mmHg (val. crescuta): cu cat valoarea este mai mare
cu atat TO este mai mare)
TOD / TOS < 18 mmHg (val. scazuta): cu cat valoarea este mai mica
cu atat TO este mai mica)

EXAMINAREA VEDERII PERIFERICE (CAMPUL VIZUAL)

Elementele de tip con si bastonas participa diferit in functie de
diversele nivele de luminanta:

 La nivel de luminanta foarte scazut participa doar bastonasele =

VEDEREA SCOTOPICA (NOCTURNA)

 La nivel de luminanta foarte ridicat participa doar conurile =

VEDEREA FOTOPICA (DIURNA)

 La nivele de luminanta intermediare participa si conurile si

bastonasele = VEDEREA MEZOPICA
CV=def Totalitatea punctelor din spatiu pe care un ochi imobil le
poate cuprinde reprezinta campul vizual (CV), care poate fi:

 Monocular (pentru fiecare ochi in parte)

 Binocular (rezultat prin suprapunerea campurilor vizuale

monoculare)

Explorarea CV furnizeaza informatii topografice asupra intregului

analizator vizual in cele 3 segmente ale sale (de receptie, de
transmisie si central), permitand astfel:

 aprecierea sensibilitatii retinei

 localizarea topografica a leziunilor pe caile optice

 aprecierea sediului si intinderii leziunilor scoartei cerebrale
Limitele periferice ale CV monocular
 sunt diferite de la individ la individ
 depind de proeminentele regiunilor invecinate:
 SUPERIOR: 45-50 grade (depinde de proeminenta arcadei
sprancenoase)
 INFERIOR: 50-60 grade (depinde de proeminenta pometilor)
  NAZAL: 50-60 grade (depinde de proeminenta nasului)
 TEMPORAL: 80-90 grade

Metoda prin comparatie

 Ofera informatii orientative despre CV
 Examinatorul si examinatul isi inlatura ochelarii deoarece
acestia ingusteaza CV si se aseaza fata in fata, la o distanta de
60-100 cm astfel incat ochii sa fie plasati la aceeasi inaltime.
 Ambii isi acopera ochiul de aceeasi parte: pentru determinarea
CV la OD, examinatul isi acopera OS si examinatorul isi
acopera OD si invers pentru celalalt ochi) si se privesc ochi in
ochi
 Examinatorul va plasa indexul propriu la mijlocul distantei
dintre ei si apoi il va deplasa treptat in cele 4 sau 8 directii
principale ale privirii dinspre nevazut spre vazut, adica dinspre
periferie catre centru.
 Concomitent examinatul trebuie sa afirme cand vede indexul.
 Rezultatul va fi raportat la CV al examinatorului.

Perimetria Goldmann
 Perimetrul Goldmann e compus dintr-o cupola hemisferica cu
fondul alb mat, ce prezinta un sistem constant de iluminare a
fondului si un proiector de test cu suprafata si intensitatea
luminoasa variabila.

 Un aparat computerizat proiecteaza spoturi de lumina, de

intensitati diferite in diferite locuri ale cupolei

 Pacientul confirma perceperea fiecarui spot prin apasarea unui

buton.

 Aparatul inregistreaza raspunsurile si le cartografiaza.

Leziuni perimetrice frecvente:

 Stramtorari/ingustari ale CV: glaucom cronic, dezlipire de
retina, atrofie optica, retinopatie pigmentara, afectiuni
inflamatorii ale nervului optic
  Scotoame (lipsa campului vizual): POZITIVE (pacientul e
constient de prezenta lor), NEGATIVE (nu sunt observate de
catre pacient), ABSOLUTE (insensibilitate retiniana totala) si
RELATIVE (diminuare a sensibilitatii retiniene).

DIAFANOSCOPIA
(transiluminatia sclerala)

=Principiul diafanoscopiei se bazeaza pe semitransparenta peretelui

globului ocular, perete ce poate fi traversat din exterior catre interior
de un fascicul luminos, pentru ca apoi sa reflecte din interior catre
exterior razele luminoase incidente.

 Examinarea se efectueaza in camera obscura, dupa o prealabila

anestezie locala si midriaza medicamentoasa.

 Examinatorul se aseaza pe directia privirii bolnavului si, cu

ajutorul lampii transsclerale Lange exploreaza zona cuprinsa
intre limbul sclero-corneean si ecuatorul globului ocular.
Interpretare
 Daca pupila capata un reflex rosu uniform = diafanoscopia este
NEGATIVA, adica peretele globului ocular in acea zona nu
prezinta vreun proces patologic opac
 Daca pupila nu se lumineaza = diafanoscopia este POZITIVA,
adica in acea zona a peretelui globului ocular exista un proces
patologic dens si opac ce opreste trecerea fasciculului luminos
trimis de lampa transsclerala Lange.

EXOFTALMOMETRIA
Exoftalmia reprezinta deplasarea globului ocular anterior ce poate fi
impins:

 postero-anterior de catre un proces patologic intraorbitar (de ex.

gliom de nerv optic) = EXOFTALMIE AXIALA

 lateral = EXOFTALMIE LATERALA, globul ocular fiind

impins in partea opusa compresiunii orbitare, ca de exemplu in
bolile peretilor orbitari
EXOFTALMIA UNILATERALA
 Traduce un proces patologic strict orbitar sau propagat de la
cavitatile vecine (craniu, sinusuri)
 Poate fi de cauza traumatica (hematom orbitar), de cauza
inflamatorie (celulita orbitara, flegmon orbitar), de cauza
vasculara (angiom, anevrism) sau de cauza tumorala (benigna
sau maligna)

Exoftalmometria: Se efectueaza cu exoftalmometrul Hertel care este

alcatuit dintr-o tija de otel pe care culiseaza 2 sisteme ce prezinta
fiecare cate o oglinda inclinata la 45 grade si cate o rigla gradata

Interpretare:
 Normal, apexul corneean se afla la aproximativ 14-16 mm
anterior de rebordul orbitar extern
 sub 14 mm = ENOFTALMIE
 cand apexul corneean proemina intre 16-18 mm =
EXOFTALMIE USOARA
 intre 18-20 mm = EXOFTALMIE MEDIE
 intre 20-25 mm = EXOFTALMIE MARE
 peste 25 mm = EXOFTALMIE FOARTE MARE
 Metoda DONDERS

 Metoda Donders este o metoda subiectiva de determinare a

refractiei oculare

 Refractia oculara reprezinta puterea de refringenta totala a

ochiului considerat ca un sistem optic in dioptrii

 Refractia oculara este posibila prin existenta mediilor

refringente transparente ale ochiului, care constituie un adevarat
sistem dioptric format din:
* cornee
* umoare apoasa
* cristalin
* vitros

Ochi EMETROP: Un ochi este EMETROP cand focarul razelor

care vin paralele de la infinit se formeaza PE retina

Un ochi este MIOP cand focarul razelor care vin paralele de la infinit
se formeaza INAINTEA retinei.

Un ochi este HIPERMETROP cand focarul razelor care vin paralele

de la infinit se formeaza IN SPATELE retinei
METODA DONDERS: Metoda Donders se efectueaza prin
examinarea AV a ochiului la distanta de 5 m, in fata optotipului,
monocular (pentru fiecare ochi in parte), ochiul neexaminat fiind
acoperit cu o paleta

 Pentru a diferentia scaderea AV prin viciu de refractie de o

afectiune organica vom aseza in fata ochiului examinat un
PUNCT STENOPEIC (ecran metalic perforat in centru).
 INTERPRETARE: in cazul viciului de refractie AV se va
imbunatati prin punctul stenopeic prin suprimarea aberatiei
 cromatice si de sfericitate, iar in cazul tulburarilor de
transparenta a mediilor oculare, vederea va fi mai scazuta prin
punctul stenopeic datorita diminuarii cantitatii de lumina.

1.
 Pacient fara nicio leziune, asezat la distanta de 5 m fata de
optotip, citeste caracterele ultimului rand de jos al optotipului,
corespunzatoare AV=1, daca este EMETROP sau
HIPERMETROP MIC COMPENSAT PRIN ACOMODATIE.
 Vom aseza in fata ochiului examinat o lentila de +0.50 Dsf
(convexa).
 Daca ochiul examinat este hipermetrop, acomodatia se va relaxa
cu +0.50 Dsf si vederea va fi in continuare clara.
 Daca ochiul examinat este emetrop, vederea va deveni neclara
prin lentila de +0.50 Dsf.

2.
 Pacient fara nicio leziune, asezat la distanta de 5 m fata de
optotip, NU citeste caracterele ultimului rand de jos al
optotipului, corespunzatoare AV=1 daca este MIOP sau
HIPERMETROP VARSTNIC sau HIPERMETROP DE GRAD
MAI MARE care nu poate fi compensat prin acomodatie.
 Vom aseza in fata ochiului examinat o lentila de +1Dsf
(convexa) si apoi o lentila de -1Dsf (concava).
 Daca ochiul examinat este hipermetrop, vederea se va
imbunatati prin lentila +1 Dsf.
 Daca ochiul examinat este miop, vederea va deveni clara prin
lentila de -1 Dsf.

 In caz de MIOPIE ne oprim la cea mai slaba lentila concava

cu care pacientul vede bine ultimul rand de jos al optotipului.
 In caz de HIPERMETROPIE ne oprim la cea mai puternica
lentila convexa cu care pacientul vede bine ultimul rand de jos
al optotipului
3.
  Pacientul citeste literele, dar le confunda (D este citit ca C, E
este citit ca F) sau de pe acelasi rand, unele litere le citeste,
altele nu.
 In acest caz este vorba de ASTIGMATISM care poate fi miopic,
hipermetropic sau mixt.
 Corectia astigmatismului se face cu LENTILE CILINDRICE.

SIMT CROMATIC

Spectrul vizibil:
 Spectrul vizual include 7 culori spectrale: ROCVAIV = rosu,
oranj, galben, verde, albastru, indigo, violet.

 Analizatorul vizual vizual poate deosebi pana la 140 tonalitati

In practica:
Perceperea culorilor este deosebit de importanta, iar in unele
profesii, obligatoriu trebuie sa fie in limite normale:
 transporturi (soferi)
 industria textila si a colorantilor, optica
 pictura
 electricieni
 electronisti

I. METODE DE DENUMIRE
 Se proiecteaza pe un ecran transparent lanterne colorate.
 Examinatul, aflat la 5 m fata de ecran trebuie sa precizeze
culoarea fiecarei lanterne

II. METODE DE EGALIZARE

  Se foloseste anomaloscopul Nagel care detecteaza discromatii
cu ajutorul ecuatiei RAYLEIGH:
rosu+verde = galben
 Se prezinta pacientului 2 plaje colorate suprapuse: plaja
inferioara este galbena, plaja superioara e luminata in rosu si
verde.
 Se cere pacientului sa combine rosu cu verde pana la obtinerea
unui galben, asemanator cu cel al plajei inferioare.

Interpretare:
 PROTANOPUL egaleaza plaja galbena inferioara cu rosu
superior
 DEUTERANOPUL egaleaza plaja galbena inferioara cu verde
superior
 TRICROMATII folosesc fie prea mult rosu, fie prea mult verde

III. Metode de discriminare

 Examinarea se efectueaza intr-o incapere luminoasa, preferabil
lumina de zi, fara zgomote
 Proba nu trebuie sa depaseasca 10 minute
 E necesar sa se faca repaus intre prezentarea testelor succesive
 Se utilizeaza plansele pseudoizocromatice ISHIHARA, adica
planse formate din mozaicuri colorate in diferite tente, care
desemneaza litere sau cifre

IV. METODE DE COMPARATIE SAU ASORTARE

 Testul este compus din 4 penare in care se gasesc dispuse 84
pastile colorate.
 Se cere examinatului sa aranjeze in fiecare penar pastilele in
ordinea progresiei tonalitatii lor.
 Examinatorul noteaza ordinea indicata de catre examinat pe
baza numerelor de pe dosul pastilelor.
 Se traseaza o diagrama ce diagnosticheaza orice modificare
patologica a simtului cromatic.
Rezultate test Farnsworth-Munsell:

(a) protanopie,
(b) deuteranopie,
(c) tritanopie,
(d) nedefinit

Tipuri de DISCROMATOPSII:
1) Prin absenta perceperii unei culori fundamentale (rosu, verde,
albastru):
 PROTANOPIA = absenta perceperii culorii rosu (apare la
discromatii tip Dalton)
 DEUTERANOPIA = absenta perceperii culorii verde (apare la
discromatii tip Nagel)
 TRITANOPIA = absenta perceperii culorii albastru (este extrem
de rara)

2) Prin deficienta de perceptie a unei culori fundamentale (rosu,

verde, albastru):
 PROTANOMALIA = deficienta de perceptie a culorii rosu
 DEUTERANOMALIA = deficienta de perceptie a culorii verde
 TRITANOMALIA = deficienta de perceptie a culorii albastru
(ipotetica)

Examinarea aparatului lacrimal

APARATUL LACRIMAL

Examinarea glandelor lacrimale

INSPECTIA GLD LACRIMALE:

Pentru a evidentia portiunea palpebrala a gld. lacrimale se

tractioneaza in sus si in exterior unghiul palpebral extern cerandu-i
pacientului sa priveasca spre varful nasului.
 Se poate observa o subluxatie sau o luxatie a glandei lacrimale,
iar in caz de dacrioadenita acuta se observa marirea de volum a
glandei ce deformeaza marginea libera a pleoapei superioare in ,,S’’
culcat.

PALPAREA GLD LACRIMALE:

Ne permite sa constatam daca gld lacrimala este sensibila,
marita de volum, indurata, daca este sediul unei fluctuente sau daca
prin canalele sale excretoare se elimina puroi.

Examinarea functionala a gld.lacrimale

 TESTUL SCHIRMER I:
Se foloseste hartie de filtru cu lungimea de 3,5 cm si latimea de
0,5 cm.
Se introduce un capat al benzii de hartie in treimea externa a
sacului conjunctival inferior si se mentine timp de 3 minute.

Interpretare:
daca umectarea benzii de hartie de filtru se face pe o lungime mai
mica de 1 cm = hiposecretie lacrimala
daca umectarea benzii de hartie de filtru se face pe o lungime mai
mare de 3 cm = hipersecretie lacrimala

 TESTUL SCHIRMER II:

Este identic cu TESTUL SCHIRMER I, doar ca in prealabil se
efectueaza anestezie topica ce suprima secretia lacrimala reflexa.
Rezultatul ne ofera secretia lacrimala de baza.
Diferenta aritmetica dintre valoarile testelor Schirmer I si II
reprezinta valoarea secretiei lacrimale reflexe.

 TIMPUL DE RUPTURA AL FILMULUI LACRIMAL:

Se instileaza o picatura de fluoresceina 0,5% in fiecare ochi, se
cere pacientului sa clipeasca pentru a repartiza uniform colorantul,
apoi se aseaza pacientul la biomicroscop (filtru albastru).
Se masoara timpul dintre momentul deschiderii pleoapelor si
aparitia primei zone intunecate, adica prima zona fara fluoresceina.
 Valorile sunt in medie intre 11-17 secunde.

 TESTUL DE IMPREGNARE CU ROZ BENGAL:

Se instileaza cate 1 picatura de roz Bengal 1% in fiecare ochi, se
cere pacientului sa clipeasca mai des si, dupa 30 sec se spala cu ser
fiziologic.
Se observa la biomicroscop impregnarea conjunctivei bulbare
temporale, nazale si a corneei.
Fiecare ochi se noteaza de la 0-9.
Fiecare segment ocular (conjunctiva bulbara temporala,
conjunctiva bulbara nazala si cornea) se noteaza de la 0-3.
Absenta impregnarii se noteaza cu 0, impregnarea discreta cu 1,
impregnarea medie cu 2 si impregnarea intensa cu 3.

Examinarea cailor lacrimale

INSPECTIA:

Ne furnizeaza informatii cu privire la aspectul regiunii sacului

lacrimal, care poate fi inflamat sau sediul unei fistule.
In inflamatiile sacului lacrimal, secretia purulenta poate fi
evidentiata in unghiul palpebral intern, aglutinand cilii.

PALPAREA poate evidentia:

induratii la nivelul punctelor lacrimale, al canaliculelor lacrimale
sau a sacului lacrimal
Prin compresiunea sacului lacrimal cu degetul, sub ligamentul
palpebral intern, se evacueaza continutul sau patologic prin
punctele lacrimale.

STUDIUL PERMEABILITATII CAILOR LACRIMALE:

Instilam 1-2 pic de colargol 5% sau fluoresceina 2% sau albastru
de metilen 1% sau solutie de glucoza 33%, de 2-3 ori, apoi
pacientul este invitat sa clipeasca mai des.
Daca evacularea lacrimilor decurge normal, dupa 5-10 min
secretia din nas va fi colorata (se cere pacientului sa-si sufle nasul
sau se introduce un tampon de vata in nara) sau simte un gust dulce
in gura (datorita glucozei).

SPALAREA CAILOR LACRIMALE:

Dupa anestezia topica cu xilina 2% prin instilatii in sacul
conjunctival inferior, cu un stilet Bowmann se dilata punctul
lacrimal inferior. Invitam pacientul sa priveasca in sus, timp in
care, cu indicele mainii stangi tractionam in jos si in experior
pleoapa inferioara pentru a eversa punctul lacrimal. Apoi
introduce varful stiletului conic mai intai in portiunea vertical a
canaliculului, apoi in portiunea lui orizontala, care este paralela cu
marginea palpebrala. Scoatem apoi stiletul si, in canaliculul dilatat
se introduce canula adaptata la o seringa in care in prealabil am
aspirat ser fiziologic sau solutie dezinfectanta. Apoi apasam incet
pe piston si injectam continutul seringii.
 Interpretare:
Lichidul injectat se scurge repede si continuu prin nas = caile
lacrimale sunt permeabile
Lichidul injectat se scurge prin nas, dar dupa ce am exercitat o
presiune mai mare pe piston = caile lacrimale sunt greu permeabile
Lichidul injectat reflueaza prin canaliculul inferior, pe langa
canula = obstructie in interiorul canaliculului inferior
Lichidul injectat prin canalicului inferior reflueaza imediat prin
punctul lacrimal superior = obstructie a portiunii comune a
canalicululelor
Lichidul injectat destinde sacul lacrimal si se elimina cu
intarziere prin punctul lacrimal superior antrenand si o secretie
purulenta = obstructie organica a canalului lacrimo-nazal
(dacriocistita purulenta)