Fișă de lucru

SUBIECTUL I
A. Citeşte, cu atenţie, textul dat:
Va veni primăvara, desigur, Şi vom rodi cu stelele curate,
ne vom întoarce în copilărie, un gând înalt , făclie de priveghi –
copaci fiind, ne-om inunda cu muguri , voi fi în toţi , iar tu vei fi în toate,
ne vom preface-n iarbă pe câmpie, medalie cu două chipuri vechi

Sau, dacă vrei, vom fi o ploaie-n ropot, Şi, ca o ceaţă din nimic ivită,
de soare ploaie, curcubeu răsfrânt, uşori vom fi, călătorind în jos,
iar în amurg vom fi de bronz în clopot, cer legănat în lacrima-ispită
topindu-ne în zări, la ceasul sfânt. şi răsturnat în noi cu preafrumos.

( Radu Cârneci, Gând înapoi)

1.Selectează, din text, doi termeni care fac parte din câmpul lexico-semantic al naturii.
2.Motivează rolul cratimei din structura: ne-om inunda cu muguri.
3.Numeşte două mărci lingvistice ale vocii ficționale, recunoscute de tine în poezia citată.
4.În 3-5 rânduri, comentează concordanţa dintre titlul poeziei şi ideile exprimate.
5.Rescrie un derivat și un compus din prima strofă.
6.Rescrie două figuri de sil diferite.
BONUS!
1. Modul și timpul verbelor subliniate.
2. Genul și cazul cuvintelor evidențiate.
3. Motivează folosirea virgulelor din chenar
B. Citeşte cu atenţie textul următor :
Multe animale plâng atunci când simt durerea, dar dintre toate speciile, oamenii par a fi singurele
vieţuitoare care varsă lacrimi din motive emoţionale. Dacă plânsul emoţional este cu adevărat un fenomen
întâlnit doar la oameni, atunci acest comportament ar trebui să ne aducă un avantaj evolutiv. Dar oare care să
fie acela? Poate plânsul să ne ajute să ne eliberăm de stres? Devenim mai sănătoşi dacă plângem? De ce
plângem atât de mult în copilărie sau de ce o facem atât de rar la maturitate? Iată o parte dintre întrebările pe
care toată lumea şi le pune şi la care cercetătorii încă se străduiesc să le găsească răspunsuri. În cărţile lor,
psihologul Robert R. Provine şi neurologul Michael Trimble trec în revistă unele dintre cele mai importante teorii
legate de evoluţia plânsului şi de rolul lui. De-a lungul timpului au existat multe speculaţii cu privire la scopul pe
care îl serveşte plânsul emoţional. Problema acestor teorii este că nu reuşesc să fie demonstrate în practică ,
tocmai din cauză că nu toţi oamenii plâng ca urmare a aceloraşi evenimente sau sentimente.
Chiar şi astăzi, unele dintre teoriile produse în Antichitate, precum acelea care susţin că plânsul ne ajută să
ne eliberăm de stres, încă mai sunt considerate valabile. De exemplu, William H. Frey II, biochimist la
Universitatea din Minnesota, considera că oamenii se simt mai bine după ce plâng, deoarece prin acest proces
ar fi eliminaţi hormonii asociaţi stresului. ( Maria Olaru, De ce plâng oamenii?)
1. Formulează câte un enunţ în care să numeşti următoarele elemente care privesc articolul citat: vârsta la care
fiinţa umană plânge cel mai mult; hormonii eliminaţi prin plâns.
2. Menţionează o legătură de conținut care poate fi stabilită între cele două texte.
3. Precizează valoarea morfologică pentru cuvintele subliniate în secvenţa: Chiar şi astăzi, unele dintre teoriile
produse în Antichitate, precum acelea care susţin că plânsul ne ajută să ne eliberăm de stres, încă mai sunt
considerate valabile.
4. Identifică funcţia sintactică a cuvintelor subliniate: Dacă plânsul emoţional este cu adevărat un fenomen
întâlnit doar la oameni, atunci acest comportament ar trebui să ne aducă un avantaj evolutiv.
5.Alcătuieşte o frază în care să existe o completivă prepozițională introdusă prin adjectivul pronominal relativ
care.
6. Rescie, din primul paragraf, o atributivă, precizând natura termenului regent.
7. Alcătuiește fraze formate din două propoziții în care CD să fie introdusă prin: conj. dacă, conj. să, adv. rel.
cum, pron relativ ceea ce.
SUBIECTUL AL II-LEA
Scrie o compunere de minimum 150 de cuvinte, în care să relatezi o întâmplare (reală sau imaginară) petrecută
în timpul unei drumeţii la munte. În compunerea ta, vei insera un fragment descriptiv și unul explicativ.
Fișă de lucru