Povestea celor 5 degete - Poveste terapeutica

Cine este cel mai important membru al familiei lor, s-au întrebat degetele într-o bună
zi...În vremuri de demult, cele 5 degete de la mână erau cele mai bune prietene și trăiau într-o
armonie deplină și într-un respect reciproc, așa cum se și cuvine în orice relație cu cei
apropiați. Însă într-o bună zi cele 5 degete au început să se certe foarte urât și să-și adreseze
cuvinte care nu erau nici adevărate și nici nu făceau onoare nimănui. Evident că discuția a
început de la o nemulțumire pe care fiecare dintre degete o acumulase în interiorul său și care
acum a izbucnit la suprafață: cine este cel mai important membru al familiei lor?
Umflându-se în pene și fiind sigur că el este cel mai cel, degetul mare și-a început pledoaria
personală. “Fără mine nu se poate face mai nimic”, a început el. “Cu ajutorul meu oamenii
pot mânca, pot scrie, pot apuca obiectele. Credeți că întâmplător atunci când oamenii țin
degetul mare în sus ei vor să strige victorie? Eu sunt un victorios prin natura mea. În plus,
bebelușii mă îndrăgesc tare mult și găsesc consolare și mângâiere în prezența mea. Alături de
mămica lor, eu le asigur confort emoțional.
Degetul arătător (indexul) s-a ofuscat însă, hotărându-se să nu se lase mai prejos și să își pună
și el în evidență meritele. “Eu sunt degetul cel mai special și important, cu ajutorul meu
oamenii pot indica un obiect sau o direcție sau pot acuza pe cineva. Cu ajutorul meu, oamenii
își pot exprima ideile mai bine, pot arăta cu degetul, pot pune la punct, pot desemna pe
cineva. Eu sunt cel care mă înalț deasupra tuturor. Sunt un adevărat simbol al puterii și
reprezint autoritatea.”
Ascultând pledoariile celor doi, degetul mijlociu nu s-a lăsat nici el mai prejos. “Dragii mei,
nu are niciun rost să ne certăm. Mai mult ca sigur că dreptatea este de partea mea. Uitați-vă la
voi și uitați-vă și la mine. Este evident că eu sunt cel mai lung dintre voi, așadar eu sunt în
mod natural liderul acestei familii. Credeți că am această poziție întâmplător? Mă aflu la
mijloc și în orice parte, stânga sau dreaptă, sunt înconjurat de doi dintre voi care mă păzesc.
Tot ce este prețios trebuie protejat.”
Degetul inelar a ascultat ce a ascultat și nu s-a descurajat. Era foarte sigur pe el și sigur că el
va avea câștig de cauză așa că a vorbit la rândul său. “Puteți să vă umflați în pene cât vreți și
să vorbiți de putere, siguranță și confort. Eu sunt simbolul dragostei și al familiei, eu vorbesc
despre sentimente. Oamenii mă împodobesc cu inele de logodnă și cu verighete și atunci când
își declară dragostea și vor să întemeieze o familie, eu sunt cel mai important deget pentru ei.
Eu sunt în prim plan în cea mai importantă și specială zi din viața lor. Eu strălucesc ca un
rege printre voi.”
Degetul mic mai mai că își pierduse tot curajul în fața acestor cuvântări intimidante. Dar
fiindcă credea în abilitățile sale și în ceea ce reprezintă, și-a reprezentat cazul și importanță cu
aplomb și înflăcărare. “
Poate că sunt eu cel mai mic și ultimul de pe rând, dar cei din urmă vor fi cei dintâi, așa este
să fie. Eu sunt mezinul familiei, cel mai mic dintre voi, și de aceea am nevoie de o atenție
specială, trebuie să fiu apreciat. Fără niciun dubiu, eu sunt cel mai drăgălaș deget, cel mai
grațios și gingaș, fără mine nu ați fi compleți. Nu încercați să îmi mimimalizați importanța.
Fiindcă discuția continuă și cearta părea că nu se stinge deloc, ba din contră, se ațâța și mai
rău, cele cinci degete au hotărât să se prezinte în fața judecății divine. Așadar, s-au înfățișat în
fața lui Dumnezeu cerându-i să le facă dreptate și pace și să spună care dintre ele este cel mai
important.
Dumnezeu s-a uitat pe rând la fiecare dintre ele și a zâmbit cu bunătate, înțelegere și dragoste.
“Dragile mele”, le-a spus Dumnezeu, “v-am creat egale în importanță. Fiecare dintre voi este
la fel de important ca celălalt. Fiecare dintre voi este incomplet fără celălalt și aveți nevoie de
ajutorul celuilalt. V-am creat diferit, dar numai împreună puteți realiza ceea ce nu puteți
individual. Puterea nu este a ta sau a ta, este a voastră. Nimeni nu este mai slab sau mai rău,
fiecare are propriile abilitați unice, propria importanță. Faceți pace între voi și amintiți-vă
întotdeauna că numai împreună puteți realiza adevărate miracole.
Cooperarea, înțelegerea, susținerea, efortul colectiv și dragostea pot muta munții din loc într-
o familie.
"Credeți că întâmplător atunci când oamenii se roagă , sau mediteaza , ei își împreunează
degetele? Vedeți atunci vreun deget care să se înalțe deasupra celuilalt? Ele se ating și se
unesc în rugăciune, contopindu-se, și transmițând mesaje de dragoste către mine."
Rușinate, degetele au plecat capetele, i-au mulțumit lui Dumnezeu și s-au întors înapoi. Au
hotărât din acea zi să nu se mai certe niciodată și să trăiască în armonie ca frații, știind că sunt
importante în egală măsură, că numai împreună pot crea magie, frumusețe și grație divină:
artă, muzică, obiecte, clădiri, instrumente, echipamente, scrieri, tandrețe și afecțiune.
S-au îmbrățișat cu prietenie și dragoste, rușinate de ele însele, și și-au jurat să trăiască în pace
întotdeauna.