Laborator TDP

Proiectarea tehnologiei de matritare la ciocane

Prof. coord.: Radu Simona

Student: Lupu Stefan Nicusor
Grupa: 3lf681
An: IV

1.Introducere
Forjarea in matrita sau matritarea pe ciocane este unul din procedeele de prelucrarea plastic la
cald in prelucrarea metalelor si aliajelor foarte des intalnit in practica mai ales pentru
productia de serie mare.[1]
Piesele matritate pe ciocane ocupa un procentaj de 50÷60 din totalul pieselor matritate pe
utilaje specific acoperind in mare masura necesarul de piese pentru constructia de
masini.Matritarea pe ciocane este definite ca fiind procedeul de prelucrare lacald la
care metalul se deformeaza simultan in tot volumul, curgerea acestuiafiind conditionata de
legea minimei rezistente, respective de forma sidimensiunea locasului
de matritare.Deformarea plastic prin matritare trebuie sa se produca in specialcurespectarea
conditiilor care impugn obtinerea de structuri corespunzatoare.Sculele de deformare plastica
propiu-zisa se numesc matrite, acesteaconstitue blocuri metalice din oteluri de scule pentru
deformarea plastic lacald in care se construiesc locasurile de matritare (finisoare,
pregatitoare,auxiliare).Matritarea se realizeaza pe ciocane pneumatic cu sabota fixa
sau cucontra-lovitura(fara sabota).Matritarea deschisa se caracterizeaza prin formarea
unei bavuri sischimbarea fibrajului in piesele matritate.Se pot folosi matrite cu un singur
locas sau cu mai multe locasuri .Pe ciocanele cu contra-lovitura se folosesc matrite cu un
locas. Peciocane cu sabota se pot folosi mai multe matrite.Matritarea deschisa poate fi
unilaterala sau bilaterala. Prin matritarea bilaterala se obtin piese deosebit de complexe,
procedeu frecvent intalnit in practica industriala.Dupa modul de obtinere a pieselor matritate,
matritarea poate fifrontal(caracteristica pieselor din grupa a-V-a) sau longitudinala
(pentru piesele cu axe lungi, din grupele I,II,III,IV si VI).Clasificarea este facuta dupa: forma
planului de separatie, forma axeide separatie, forma axei principale, forma piesei si relatiile
de gabarit in plan.Se pot matrita pe ciocane metale si aliaje feroase si neferoase.Alegerea
procedeului de forjare liberas au in matrita este conditionata de seria de fabricatie. Forjarea in
matrita este mai economica decat prin forjare libera.[2]

2.Proiectarea formei tehnologice a piesei matritate

Reusita procedeului de matritare depinde de modul cum este conceput desenul de piesa
matritata, acesta se stabileste plecand de la desenul de piesa finite la care se prevad adaosurile
de prelucrare, adaosurile tehnologice si tolerantele dimensionale. Deasemena trebuie
prevazute: inclinatiile de matritare, linia planului de separatie, razele de racordare.Desenul de
piesa matritata prezinta suficiente informatii privind procesul de matritare propiu-zisa.
Desenul de piesa matritata se traseaza la scara 1:1, daca anumite dimensiuni depasesc 650
mm se poate construi la scara 1:2. Pe desenul de piesa matritata mai pot fi precizate anumite
conditii tehnice cum ar fi:
-locul de determinarea a duritatii;
-locul de marcare al pieselor;
-locul de prelucrare al epruvetelor pentru incercari mecanice.[3]
La matritarea pe ciocane se adopta un singur plan de separatie si reprezinta planul de
desprindere a celor doua matrite (superioara si inferioara) in vederea introducerii
semifabricatului si respectiv scoaterea piesei matritate. [1]
Alegerea planului de separatie se realizeaza cu respectarea urmatoarelor trei conditii:
1)scoaterea usoara a piesei din locasul finisor(se recomanda ca adanciturilesi nervurile sa fie
orientate pe directia inchiderii celor doua matrite-pe verticala);
2)umplerea locasului finisor sa se realizeze prin refulare.
3)pierderile de metal cauzate de inclinatiile de matritare sa fie minime.
Se accepta de asemenea ca planul de separatie sa se aleaga la mijlocul inaltimii piesei
matritate pentru a avea pierderi cat mai mici cauzate de inclinatiile de matritare.[4]

Prin ados de prelucrare se intelege acel plus de metal care se prevede pe anumite suprafete si
care ulterior se elimina prin aschiere pentru a se obtine o anumita calitate de
suprafata(rugozitatea).Prelucrarea prin aschiere este determinata de urmatoarele trei conditii:
1)pentru ca piesa functional sa aiba calitatea de suprafata corespunzatoarerolului functional;
2)sa aiba aspect commercial;
3)eliminarea tolerantelor pozitive care depasesc cota piesei matritate.
Marimea adaosurilor de prelucrare depinde de dimensiunile piesei functionale, calitatea
suprafetei semifabricatului de pornire, compozitia chimica a materialului metalic ce
se deformeaza, conditiile de incalzire a semifabricatului, precizia de matritare ce o poate
asigura ciocanul matritor etc.[3]
Abaterile limita reprezinta devierea de la geometria si dimensiunea piesei matritate.Abaterile
limita sau tolerantele dimensionale sunt determinate de o serie de factori:
-inchiderea incompleta a matritelor;
-deplasarea matritelor la nivelul planului de separatie;
-uzura matritelor;-variatia temperaturii la sfarsitul matritarii.
Prin adaosuri tehnologice se intelege acel surplus de material prevazut pe anumite portiuni
ale piesei matritate determinat de conditiile de matritare.In cazul matritarii deschise pe
ciocane se considera urmatoarele surse pentru adaosurile tehnologice.
Inclinatiile de matritare permit scoaterea corecta si comoda a preseidin locasul construit pe
matrita.
 Din punct de vedere positional, inclinatiile de matritare pot fiinterioare (valori mari) si
exterioare (valori mai mici).Avand in vedere rolul diferit ale inclinatiilor interioare si
exterioare inSTAS 7670-83 se prevad valori diferite pentru acestea.[4]
Razele de racordare la matritare permite pe langa o curgere corecta a metalului si o umplere
completa cu metal a locasului de matrita.De asemenea prin intermediul razelor de racordare
se elimina acele zone cu muchii ascutite numite si concentratori de tensiune.
Conform STAS 7670-83 se noteaza:
r- raza interioara
R-raza exterioara
Cu cat razele de racordare sunt mai mari, cu atat locasul de matritare rezista la uzura,
respectiv creste durabilitatea matritelor. In schimb atunci cand razele de racordare au valori
mici, colturile matritei se deformeaza la incalzire si ingreuneaza extragerea piesei.
Bavura si canalul de bavura reprezinta acel plus de metal (adaostehnologic) care se elimina
ulterior (dupa obtinerea piesei matritate) prinoperatia de debavurare.Rolul bavurii este de
a opune rezistenta la curgerea metalului inmagazia bavurii, astfel incat mai intai sa se umple
cu metal cavitatilematritei,iar plusul de metal sa fie colectat in magazia bavurii.
 Desenul de piesa matritata, pe langa geometria si dimensiunile piesei, prezinta suficiente
informatii de ordin tehnologic privind procedeul de matritare adoptat si respectiv a operatiilor
pregatitoare ce preced si care succed matritarii propiu-zise.Desenul de piesa matritata se
obtine plecand de la desenul de piesa finite la care se prevad adaosurile de prelucrare,
adaosurile tehnologice si tolerantele dimensionale. Deasemenea, pentru executia matritelor
trebuie sa se prevada pe desenul de piesa matritata separatia matritelor (linia planuluide
separatie) si sa se tina seama, pentru locasul finisor (cel cu bavura), de contractia materialului
metalic ce se matriteaza.In general pentru conceperea corecta a desenului de piesa matritata
se recomanda urmatoarea ordine de lucru:
-studiul desenului de piesa finite si cunoasterea bazelor de cotare;
-analiza rolului functionalal piesei in ansamblul respectiv si satabilirea orientarii fibrajului in
piesa respentiva;
-stabilirea planului de separatie al piesei matritate,respectiv almatritei, pentru un procedeu de
matritare economic propus;
-trasarea cu linie punct conventionala conturului piesei finite si culinie continua (groasa)
conturul piesei matritate;
-stabilirea conform STAS 1299-89 a grupei dimensionale pentru piesamatritata si a clasei de
precizie la matritare;
-stabilirea conform STAS 7670-83 si 7670/1-96 a adaosurilor de prelucrare si abaterilor
limita;
-constructia desenului de piesa matritata la scara, respectand reguliledesenului tehnic
industrial, cu stabilirea inclinatiilor de matritare, a razelorde racordare si a altor elemente
geometrice ce rezulta princonstructive,pentru piesa matritata;
-determinarea tuturor dimensiunilor si cotarea piesei matritate.
Acolo unde este cazul se pot prevedea adaosuri pentru gauriledecentrate, adaosuri pentru
epruvete de incercari mecanice etc.Pe desenul de piesa matritata mai pot fi indicate conditii
tehnicespecial referitoare la receptia acestuia:
-se indica locul unde se poate indica duritatea;
-se indica locul unde controlorul poate aplica poansonul, care certificaefectuarea C.T.C.;
-se indica locul unde se vor preleva epruvetele pentru incercarimecanice;
-se indica marimea grauntelui de austenita pentru piese puternic solicitate mecanic in
fuctionare.[2]
3. Bibliografie
[1] - https://documente.net/document/deformari-plastice-proiect.html
[2] -https://biblioteca.regielive.ro/proiecte/mecanica/proiectarea-asistata-de-calculator-a-unei-
tehnologii-si-a-sculelor-de-matritare-deschisa-166250.html
[3] - https://sim.utcluj.ro/fisa-disciplinelor/IPM_Cluj_IV.pdf
[4]-https://www.qdidactic.com/stiinta-tehnica/tehnica-mecanica/proiect-la-tehnologia-
fabricarii-produselor518.php