Nume: Data:

Morfo-sintaxa limbii române (recapitulare)

*Transcrie cuvintele subliniate și completează tabelul, în funcție de noțiunile învățate:
1. ,,Ce om cumsecade era Constantin viziteul! Nasul lui cel mare, de care râdeam odată în copilăria mea, căci avea un negel tocmai
pe vârf, îi ședea acum așa de bine, încât nu era nas să-mi placă mai mult decât a lui. Toată fața lui era înveselită de veselia ce simțeam
eu. Și ce frumoasă era trăsura în care aveam să călătoresc! O nadiceancă pe dricuri care scutura de minune, cu roțile galbene, coșul
verde și capra neagră, atârnată în curăle; iar caii erau tot cei suri ai tată-meu; cai de nădejde, care se făcuse albi, dar care nu lăsau pe
om la nevoie. Îmi luai ziua bună de la toți camarazii mei, și de la Prâsnel, și de la Țuflic și de la Poriu-împărat, și de la Scormolici, și
de la Beșleagă, chemându-i pe fiecare după poreclă și sărutându-i din toată inima; iar Poriu-împărat, care umbla cu o chivără de hârtie
pe cap și era cel mai mic dintre toți, începu să plângă, când mă văzu suindu-mă în trăsură. Mă simții foarte înduioșat de lacrămile lui,
dar inima tinerilor e lesne uitătoare: abia trecusem poarta și cu multă părere de rău uitai pe iubitul meu Poriu-împărat.
Am scăpat din vedere a spune că în momentul când vroii să mă urc în trăsură, mă pomenii deodată cu Balan care îmi puse,
după obiceiul lui, amândouă labele pe piept, cercând numaidecât să mă lingă pe obraz și, plesnind cu coada pe toți câți se îngrămădiseră
în jurumi la ziua bună. În trăsură pusei pe Balan din a dreapta mea ca pe un prieten mai vechi al casei, și, cum mergeam prin cotiturile
ulițelor, mi se părea că sunt cel mai mare din oraș. Mă uitam cu mândrie la cei ce umblau pe jos strigând: Alviță, alune de Țarigrad,
marfă, mărunțișuri! și gândeam în gândul meu: Voi vă duceți fiecare după nevoile voastre, iar eu mă duc acasă!... O! câte mari și
nenumărate bunuri cuprinde în sine cuvântul acasă!... Îmi era degrabă să ies din oraș ca să mă apropii mai curând de acel colț al
pământului care se numește acasă, unde aveam să petrec două luni după cheful meu, fără pedagogi cu ochii pânditori, fără clopotul cel
supărăcios, care mă trezea în toate diminețile din somn, fără latineasca și greceasca care-mi făceau capul călindar. Acasă, fie zis în
treacăt, mă mai aștepta și Măriuca lui Moș Terinte, o fată oacheșă și subțirică, care a crescut cu mine împreună și care totdeauna
plângea când plecam la sfârșitul vacanțelor. Ce dor îmi veni de Măriuca!... Atunci, simțind că nu mergem destul de repede, zisei lui
Constantin să mai îndemne caii. Ei! Avem și eu dragostele mele, căci doar îmi răsărise musteața și eram acum om în tot locul.
Într-una din zile, îmi aduc aminte că priveam la seceriș; iar Măriuca, care înota în valurile grâului pănă la brâu, se apropie de mine și
mă întrebă încetișor:
— Când pleci, cuconașule, de la noi?
— Mâini, răspunsei eu.
— Și când te-ntorci?
— Peste șase luni.
— Ce mult e de astăzi pănă-n șase luni, adause ea cu un glas duios.” (N. Gane, Cânele Bălan, fragment)

Cuvântul Partea de vorbire Gen/nr. Cazul Funcția sintactică

1
2
 2. Completează tabelul dat cu informațiile cerute:
Nr. Tipuri de pronume și Exemple cu propoziții
adjective pronominale
1. Pronume posesiv

Adjectiv pron.posesiv

2. Pronume demonstrativ

Adjectiv pron. dem.

3. Pronume nehotărât

Adjectiv pron. nehot.

4. Pronume relativ

Adjectiv pron. relativ

5. Pronume interogativ

Adjectiv pron. interogativ

6. Pronume negativ

Adjectiv pron. negativ

7. Adjectivul pron. de întărire

*Posibilitățile combinatorii se referă la______________________.

__________________________________________________________________________________
Exerciții fulger:
1. Alcătuiește patru enunțuri exclamative, în care să folosești diferite interjecții învățate. Unul dintre enunțuri va avea și
interjecție predicativă.
2. Construiește un scurt dialog, în care să inserezi pronume personale de politețe și de reverență.
3. Transcrie din fragmentul citat zece prepoziții diferite (simple și compuse).
4. Identifică alte zece conjuncții coordonatoare și subordonatoare. (Grupează-le!)
5. Care sunt propozițiile subordonatoate învățate? Alcătuiește pentru fiecare câte o frază, realizând analiza acestora.
Mult succes! Continuă să lucrezi, ești pe drumul cel bun!