POSIBILITĂȚI COMBINATORII

ALE VERBULUI.
CIRCUMSTANȚIALUL DE
CAUZĂ
 VERBUL ocupă doar poziția de centru al grupului verbal
atunci când are categoria modului. El poate îndeplini funcția
sintactică de:
• predicat verbal, când este exprimat prin verb predicativ;

Ex) Ana scrie tema. ( p.vb)

Cartea este pe masă. ( p.vb)
• predicat nominal, când un verb copulativ se asociază cu un nume
predicativ.
 În calitate de centru, verbul la mod personal se poate combina cu:
• numele predicativ, care constituie o poziție sintactică distinctă în cadrul predicatului nominal și intră
într-o relație ternară cu verbul copulativ și cu subiectul, cărora li se subordonează;
Ex) Ana este inteligentă.( p.n= vb cop. Este+ np inteligentă/adj. care se acordă în gen, nr, caz cu S
Ana)
• subiectul (exprimat sau neexprimat), care se află într-o relație de interdependență cu
predicatul; ( Adică S impune P acordul în pers și nr, iar P impune S cazul N)
• diferite tipuri de complement, care se subordonează verbului și intră în alcătuirea grupului
verbal:
› complementul direct: Am văzut un film extraordinar ieri.

› complementul prepozițional: A apelat la voluntari.

› complementul indirect: Preotul s-a adresat sătenilor.

• diferite tipuri de circumstanțiale, care intră în componența grupului
verbal:
› circumstanțialul de loc: A intrat în biserică.

› circumstanțialul de timp: Vine sâmbăta viitoare pe la noi.

› circumstanțialul de mod: Ea îi ajută cu prietenie pe toți colegii săi.

Formele verbale nepersonale la infinitiv, supin și gerunziu pot
îndeplini diferite funcții sintactice, dintre care cele mai frecvente
sunt:
• atributul verbal (dorința de a reuși, porumb de fiert, lacrimi șiroind);

• complementul direct (Pot învăța din greșeli. Am terminat de

învățat.);
• complementul prepozițional (M-am plictisit de citit. Se teme de a
repeta greșeala.).
CIRCUMSTANȚIALUL DE CAUZĂ

Circumstanțialul de cauză este un subordonat facultativ al unui verb

și arată cauza unei acțiuni sau a apariției unei însușiri.

Răspunde la întrebările: din ce cauză?, din ce pricină?.

Circumstanțialul de cauză poate fi exprimat prin:
• substantiv, pronume sau numeral în acuzativ, cu prepozițiile de, din, pentru, după:
din ce cauză a leșinat?
Ex)A plâns de emoție. „Fiica mea tocmai a leșinat din neglijența voastră!!“
Să nu te superi pentru mine!
A plâns pentru doi.
• adjectiv precedat de prepoziție:
Ex) De zgârcit, nu le-a dat copiilor nimic.
• verb la gerunziu:
Ex) Nelucrând tema, ai luat notă mică.
De obicei, circumstanțialul de cauză se află după elementul de care
depinde:

ex) Cântă de bucurie.

Când este exprimat prin adjectiv precedat de prepoziție sau prin verb la
gerunziu, circumstanțialul de cauză (împreună cu determinatele sale)
plasat în fața cuvântului de care depinde este urmat obligatoriu de virgulă:

Ex) De invidios, nu l-a felicitat. Nevăzând groapa, a alunecat.