Asociatia Roménd de Psihoterapie Integrativa DESPRE CREDINTE 1. Ken Evans, Maria Gilbert : “Modelul integrafional, transcultural. Propria vedere a psihoterapeutului asupra lumii si sistemul valoric” 2. Psihoterapia gi credintele. Credinte in timp 3. Tipurile de credinte. Credinte pozitive. Credinfe limitative 4, Posibilitate. Abilitate. Merite. Importanta limbajului folosit de catre pacient Aplicatie practica. Explorarea unui obiectiv important prin metoda de identificare a credinfelor limitative 5. Metoda schimbarii credinfelor Aplicatie practica - Axa credintelor. Aplicatie practici — Constientizarea trecutului ce influenteaza_prezentul Aplicatie practica - Constientizarea prezentului, cele 5 prize de constiin{a (prin invaare, prin hirtile proiectate, propriile proiectii, constientizarea conflictelor, constientizarea proceselor) 6. Credintele proprii psihoterapiei. 7. Convingerile excelengei Cadru de lucru- identificare — Examinati ce gAndesc oamenii despre ei ingisi Tema 1: Pe ce se fundamenteaza deciziile pe care le lum Tema 2: Convingerile excelentei Tema 3: A fi in acord cu sine Cadru de Iucru pentru identificarea credinfelor Ane: redinte limitative Scanned witn GamSeannerAsociatia Roménd de Psihoterapie Integrativa MODUL CREDINTE CREDINTELE: principiile actiunilor noastre L.Credintele sunt regulile vietii noastre, normele dupa care trim. Aceste reguli pot fi eliberatoare si stimulative, oferindu-ne sansa de ne atinge obiectivele si de a trai conform propriilor valori. in acelasi timp, ele se pot dovedi obstacole in calea atingerii obiectivelor fixate sau ne pot aduce in situatia de a crede c& nu suntem suficient de capabili pentru a obtine ceca ce dor 2. Credintele sunt principii in actiune, nu pure teorii. Prin urmare, atunci cfind ne dorim si aflim care sunt credinfele unei anumite persoane, examinim comportamentul acesteia si nu ce spune ea despre propriile principii. Credem in gravitatie si actionam ca si cum e de la sine fnfeles ca existé. Nu incercim s& o testim sind pe geam sau striduindu-ne sii mergem in aer, La randul ei, gravitafia nu pare sa fie influenjata in vreun fel sau altul de faptul c& noi credem in ea. in schimb, relajiile, aptitudinile si posibilitatile noastre sunt influentate decisiv de credinjele care le privese S.N¢ formam credintele in urma experientelor wdite. Apoi, actionam ca si cum ele ar fi adevarate, Intr-un fel, credinfele sunt profetii care se implinesc prin propria fort. Atunci cand avem convingerea c& suntem o persoand agreabild, ne vom comporta conform acestei credinte: ne vom apropia de oameni mult mai deschis, vom fi mult mai sociabili si ne vom simti bine printre ei. La randul lor, acestia ne vor trata cu simpatie, confirmandu-ne astfel credinta. Convingerea noastra este aceea conform cdreia credinfele sunt formate de experient& si, in aceeasi masura, experientele sunt rezultatul credintelor. Ce inseamna acest lucru? /nseamnd ci ne putem alege credingele. Dac’ rezultatele pe care le ofera ne sunt pe plac, atunci le pstram si continu&m si actionim in aceeasi maniera, Daca rezultatele sunt neplacute, ne schimbam credinfele gi actionam diferit. Credintele pot facilita schimbarea dorita si chiar 0 produc. Dar convingerea conform careia eredinfele pot fi schimbate este, in sine, 0 provocare pentru multi oameni, intrucat ei tind sa se gindeascd la credinte ca la posesiuni. Oamenii vorbese despre "a avea" si "a pastra" sau despre "a pierde" si "a castiga" credinte. Nimeni nu isi doreste "si piardi" ceva. Prin urmare, € recomandabil si discutm cu pacientii despre "depasirea” sau "abandonarea" credintelor, nu despre "pierderea" lor Nu vrem sa ne pierdem credintele, intrucdt avem o investitie personal in ele. Atunci cAnd sunt confirmate de evenimentele din jur, incep s& capete un sens. Lumea devine pre- vizibild, iar ele ne ofera un sentiment de siguranfa si certitudine. Sunt momente in care simtim o satisfactie chiar gi in fafa unui dezastru, acesta oferindu-ne o plicere vinovati ca urmare a 2 ‘Scanned with CamcannerAsociatia Roménd de Psihoterapie Integrativa faptului cd Iam prezis. "Ti-am spus e& asa se va intémpla” este un enunt ce exprimd satisfacfie, nu pentru c& ne-am fi dorit ca acea nenorocire si aibii loc, ci pentru ct aceasta a fost prezisa de credintele noastre Psihoterapia si credintele Nu este obligatoriu ca toate programele de psihoterapie s4 abordeze problema credinfelor. Atunci cénd pacientul apeleaza la o sedin{a de psihoterapie pentru a dobandi o nou’ abilitate sau pentru a-si imbundt@{i una existent’, este foarte posibil ca el si fie deja convins e& fi sti in puteri si facd acest lueru, Un allt client ar putea solicita asisten{& pentru 0 problema profesionala sau una personala, iar psihoterapeutului i-ar fi posibil sa il ajute fara a- luain vizor credintele. Atunci cAnd clientul are totusi indoieli in ceea ce priveste capacitatea sa de a atinge obiectivul propus, psihoterapia este nevoitd si-i exploreze credinjele. Programele de psihoterapie care abordeaza problema credintelor sunt mai puternice, {intrucat nu numai ca rezolva problema in cauza, dar si modifica tipul de gandire care a condus la aparitia ei. Aceste procese au un ,ciclu dublu", intrucat integreaz credinfele clientului in cercul feedbackului, Prin urmare, in contextul in care credinfele opereaza ca reguli universale privind ceea ce este si nu este posibil, clientul va deveni mai creativ si in celelalte domenii ale vietii sale. in acest caz, clientul invafi c& insesi credinjele sale sunt parte a problemei cu care se confrunta. Prin schimbarea credinfelor, el ajunge s& adopte noi actiuni, care nu numai c& solujioneaza situatia, dar si conduc eatre noi experienfe in afara contextului problemei Una dintre modalitatile prin care putem incepe sa abordim problema credingelor clientului este aceea de a completa tabelul ,Credinfe in timp”, Tabelul exploreaza credinjele in functie de diverse aspecte, de la varstd, frumusete si fericire pana la dragoste, locuinta, carier si posibilitiji. Spre exemplu, ce parere aveam despre varsti atunci cand eram copii? Cel mai probabil, am imparfit lumea in doua categorii: copiii, cei care erau de varsta noastra, si adulfii, oamenii mai in varsta. in perioada adolescentei, existau copii, tinerii din generatia noastr si persoanele mai in varsti (probabil, cei aflati la varsta a treia). Dup& ce depagim pragul de doutizeci de ani, categoria "batranilor" incepe s& se restring’, fiind formats din oameni cu varste tot mai inaintate, Care era parerea noastra despre dragoste, in perioada in care eram doar copii? Dar in vremurile adolescenjei? Dar dupa varsta de douizeci de ani? Tabelul este foarte revelator, demonstrand c& oamenii isi schimba credintele pe masurd ce inainteaz’ in viata. Ele se pot modifica in urma unor experiente marcante sau pot evolua in timp, in mod natural. in cursul sedintelor de psihoterapie, cand abordam problema credinfelor pozitive, verificam daca ele se confunda cu pacientul, la nivelul identitatii De pilda, un pacient ar putea afirma ceva de genul "Vreau si am feri , iar altul ar putea spune "Vreau si fiu fericit". Cu toate c& ambele enunjuri sun asemanitor, injelesul lor profund este difert Lucrurile pe care le vrem nu ne reprezinta, ele sldsluiese in afara fiinfei si nu sunt parte din ‘Scanned with CamcannerAsociatia Roménd de Psihoterapie Integrativa noi, Acest Iucru presupune c& putem “avea” un lueru astizi, dar este posi maine. Este mult mai bine s& trlim cea ce ne dorifi, ca parte a ceea ce suntem. I si-l pierdem in anumite limbi, in portugheza, de pilda, exist doua verbe echivalente lui "a fi" Unul implica permanenfa gi este folosit atunci cand se face referire la un lucru care face parte din existenta unei persoane. in portugheza, verbul este ser. Celalalt verb descrie ceva ce este temporar gi care are legatur’ mai mult cu o anumita stare de spirit sau cu o senzatie trupeasca in limba portugheza, el este estar. Prin urmare, atunci cand afirm "Sunt obosita", ma refer lao serzatie trupeasc& (si chiar mentaki) temporaria. Asadar, enunjul corect este "Eu estou cansada", prin folosirea verbului estar. Dar daca spun "Eu sunt Andrea’, ma refer la ceva permanent, motiv pentru care folosesc verbul ser: "Eu sou Andrea”, Obositi nu pot fi decat luneori, ins Andrea sunt tot timpul. Atunei cénd sunt obosit& nu-mi pierd identitatea, caci este vorba despre o stare temporard, nu sunt o persoanté obosita Deci pot si spun "Sunt fericital” Nu conteazé c& uneori mai sunt si tristé, important ¢ c€, in general, sunt o persoana fericita Alte limbi nu fac aceasta distinctie asupra verbului "a fi", insa un psihoterapeut este obligat si 0 facd. Uneori, clientii generalizeazA pornind de la stari de spirit si credinge temporare, pe care le atageazd identitafii lor, ei sunt indusi in eroare de propriul limbaj. Credinjele negative temporare sunt mai usor de abordat. Tati aici o reguld util’, pe care indrumatorii ar trebui so urmeze: Si transformism credingele negative intr-unele temporare, iar pe cele pozitive intr- unele permanente. Sa le explicdm clientilor distinejia dintre cele doua stiri, chiar daca limbajul pe care i folosese nu admite diferenta. Tema: CREDINTE iN TIMP Aspect | Copilirie | 15 ani 5 de Ade S0de ode Vairsti Frumusefe Fericire Locuingai Scanned witn GamSeannerAsociatia Roménd de Psihoterapie Integrativa Dragoste Previziuni Credinfele pozitive Psihoterapia fuunctioneaz’ pe baza credinjelor pozitive lata céteva_ dintre presupozitiile psihoterapiei, S& action ca si cum acestea sunt adevarate si totul se va schimiba in bine. > Dacii vrem sit infelegem, acfioniim. Primul principiu este acela conform cAruia invatarea se afl4 in actiune. Schimbarile vin din intreprinderea unei actiuni, nu din intelegerea rational. Actiunea produce feedback si invatare. in psihoterapie, a actiona inseamna a ne apropia de obiectivele fixate, a ne trai valorile si a ne testa credinjele despre noi si ceilalti » Nu exista esec, exista doar feedback. Esecul este doar o apreciere subiectiva a rezultatelor pe termen scurt. Dacd nu am objinut ceea ce ne doream, inseamna doar e& incii nu ne-am atins obiectivul, Egecul nu este un termen verificabil, intrucdt infelesul sau negativ nu poate fi dovedit, Nu putem spune ei am esuat, decat atunci cand renuntam s4 ne mai urmarim scopul, iar in acest eaz vorbim despre © alegere voluntara >Definem deja toate resursele de care avem nevoie sau ni te putem crea oricéind. Nu exist oameni lipsiti de resurse, ci doar stiri de spirit fir resurse. Rolul psihoterapiei este acela de a readuce la viaja resursele latente ale pacientului. Comorile noastre cele mai profunde asteapta si fie descoperite. > in spatele oricdrui comportament existi 0 intentie. Actiunile noastre nu se desfisoara la intémplare; intotdeauna incerem sa realizim ceva prin ele, Ne indreptam neincetat spre atingerea anumitor obiective, chiat dacd uncori se ‘intmpla si nu fim constienfi de ele Nu trebuie si-i kisim pe ceilalti s& ne conducd viata, S& ne stabilim propriile obiective. Daca nu o facem, vor exista destui care le vor fixa cu cea mai mare placere in locul nostru, Scanned witn GamSeannerAsociatia Roménd de Psihoterapie Integrativa A avea o singuré optiune e mai bine decd a nu avea niciuna. Daca fi oferim clientului optiuni conforme valorilor si credinfelor sale, acesta le va accepta gi le va pune in practica. > Si facem tot ce putem mai bine in acest moment si probabil ca, pe vitor, vom avea rezultate si mai bune. > Suntem creatorul propriei realitifi. Avem experiene, interese, dispozifii, angajamente, simpatii, antipatii si preocupari diferite. Drept urmare, prin prisma experienfelor traite, incepem s& ne formam credinje diferite, sine dorim lucruri diferite si si ne construim valori diferite, Aceste obiective, credinfe si valori formeazi hartile noastre mentale, cele care ilustreaz lumea asa cum 0 percepem, Actionam ca si cum aceste harti mentale ar fi reale, Ele pot fi pozitive, permitandu- ne si explorim liberi lumea de afard, sau restrictive, incorsetdndu-ne gi limiténdu-ne ac{iunile in interiorul unor granite bine definite. Psihoterapia are propria sa harté mental, dar respect perspectiva clientului asupra lumii si incearcd si-l ajute in functie de aceasta Scopul psihoterapiei nu este acela de a-1 aduce pe client in stadiul in care sf aiba o harté mental precum cea a psihoterapeutului, ci acela de a-i oferi cat mai multe optiuni in propria sa lume. > — Psihoterapia este un parteneriat sinergic, pe picior de egalitate. > — Relatiile inseamnit mai mult decét suma partilor lor. Daca ne gandim c& unu si cu unu fac doar doi, o facem doar pentru cd am uitat de puterea lui "si" - puterea conexiuni > — Pacientul detine raspunsurile. Psihoterapeutul are intrebirile. Sa ne imagingim cd un pacient se confrunt& cu dificultati in relatia sa cu partenerul de viata. Daca persoana respectiva ar inceta si se mai comporte intr-un anumit fel, clientul ar fi mulfumit El erede cd partenerul de viata este vinovat pentru neajunsurile relatiei. Ce poate face un psihoterapeut in acest caz? Mai intai, il putem examina pe client cu multi atentie, ascultindu-i tonul vocii si urmarindu-i gesturile - pe scurt, il putem regla. Apoi, am putea ori sa-i cerem si aleag’ una dintre presupozitiile puternice de mai sus, ori si- indemnam s& se gandeascd el insusi la 0 idee pozitiva in contextul situatiei descrise si si-si imagineze ci e reald. SA ne imagindm c& presupozitia aleasa de client este "Faceti tot ce puteti mai bine in acest moment si probabil c, pe viitor, vom avea rezultate si mai bune". Psihoterapeutul i-ar cere si-si imagineze pentru o clip c& aceasta afirmatie se aplicd perfect in situatia dat. Cum este? Cum se simte? In ce fel va gindi diferit? in acest exemplu, probabil ca persoana in cauz& nu s-ar_mai invinovati pentru faptul cA relafia sa merge prost - ar realiza c& face tot ce poate. Apoi, ar infelege cd si partenerul de Via face acelasi lucru, in conformitate ins cu harta sa mental. Prin urmare, daca i s-ar 0 optiune mai buna, ar accepta-o. Asadar, pacientul renunfa s3-si mai doreasca sa schimbe felul de a fi al partenerului si incepe si gindeasc& diferit in privinfa situafiei ~ el vede lucrurile att din punetul sau de vedere, cat i din cel al partenerului de viata Intre timp, psihoterapeutul trebuie s4 indrume clientul. Este de asteptat ca acesta si vorbeascd gi si se comporte diferit fafa de cum o fcea inainte, Clientul nu trebuie s& creada 6 ‘Scanned with Camcannershe Asociatia Roménd de Psihoterapie Integrativa cd acea credin{& care a produs schimbarea este universal valabild; ea se aplicd doar situatiei respective. fn final, psihoterapeutul il va insarcina pe client cu o tema pentru acasa: pe viitor, cand va sesiza toate premisele unei discutii aprinse cu partenerul de viata, s8-si aminteasca presupozitia aleasi si si actioneze ca si cum aceasta ar fi adevarali Apoi, si observe rezultatele. Vor fi diferite fafa de cele de pan’ acum? Mai mult ca sigur, da. in urmatoarea sedint4, psihoterapeutul si clientul vor putea discuta pe seama efectelor pozitive pe care noua atitudine le-a avut asupra relafiei, cat si despre lucrurile invajate de client din aceasta experienta. Credingele limitative Credinjele limitative sunt obstacole majore in demersul nostru de a ne atinge obiectivele gi de a ne tri valorile. Ele acjioneazd ca niste teguli, care ne impiedica s& objinem ceea ce e posibil: Iucrurile pe care le putem dobindi prin forte proprii si pe care le meritam Atunci cand un psihoterapeut intreabé "Ce va opreste si va atingeti obiectivele?", raspunsul implica deseori credinte restrictive Ele isi pot avea sursa in copilarie, perioada a vietii in care ne-am imitat paringii - dar acestia n-au fost niciodata perfecti, Aceste credinfe dobandite la varste fragede raman in stare latent, iar ca adulfi nu ajungem niciodati si fim constienfi de ele si si le examinam, Alte credinfe limitative provin din sursele de mass-media. Serialele melodramatice, de pilda, zugravesc circumstanje in care actorii trebuie sé intruchipeze personaje anxioase si incorsetate, altfel, povestea n-ar mai fi una tragic’ Tata céteva credinte limitative tipice: "Trebuie si trudese din greu ca si-mi pot asigura un trai decent”. "Fara durere, nu exista castig" "Trebuie sa fiu bogat, ca sa pot fi fericit” "Succesul necesiti eforturi indelungate" “Nimeni nu poate fi de incredere”. "Nu e om mai ghinionist decat mine". "Sarac te nasti, sarac mori". "Nu stiut si folosese un computer” "Nu ag putea supraviefui fird acest loc de munca’. "Nu pot sd cagtig decat atunci cand ceilalti pierd ceva. "Nu objin niciodata ceea ce-mi dorese” "Ceilalti sunt mult mai priceputi decdt mine", "Psihoterapia este dificila” "Nu sunt o persoana flexibila" "Nu merit sé am succes". "Nu sunt capabil si-mi ating scopuril "Mi-am atins limitele". Aceste credinfe si altele asemanitoare nu devin adevarate decat dac& vi comportati ca si cum ele ar fi. Sa ne imagindm ca ele sunt eronate: ce schimbari ar aduce acest lucru in viata noastra? Sunt aceste schimbari valoroase? ‘Scanned with CamcannerAsociatia Roménd de Psihoterapie Integrativa Identificarea credintelor limitative Uneori, in psihoterapie, a fi capabil s& articulezi credintele limitative si s& sesizezi efectele acestora este suficient pentru a ne schimba credintele si, prin urmare, realitatea, De obicei, nu suntem constienti de credintele restrictive care le obstructioneaz actiunile. De aceea, primul pas pe care trebuie si-1 facem este acela de a le introduce in limbaj. in acest fel, ele vor iesi la iveala si vor putea fi examinate. Sunt doua cai simple prin care putem realiza acest lucru. in prima, se utilizeaza "metoda credintelor limitative". Metoda de identificare a credinfelor limitative: > Sai cerem clientului sd se gandeasca la un obiectiv important. > — S&i cerem s& plstreze in minte lucrul dort gi s& rostease& cu voce tare fiecare dintre propozitiile care vor urma. fn fiecare caz, si-i cerem si-si numeasca scopul in partea propozitiei unde "obiectivul” se afla in paranteze. Prin urmare, dac& obiectivul este acela de a avea relafii mai bune cu cei din jur, prima pozitie ar trebui s& arate cam aga: "Merit si am relatii mai bune cu ceilalti' > Pe parcurs, atat noi, cat si clientul trebuie s8 incercuim una dintre cifrele ce apar sub fiecare propozitie. Ele reprezint’ calificative acordate in functie de cat de real pare enunful. Alegerea primei cifre (1) semnificd faptul c4 enuntul nu este considerat conform cu realitate a, in timp ce ultima (10) simbolizeaza 0 concordant perfecta afirmatie-realitate. 1. "Merit si am [obiectivul]. 12345678910 Eronat~Complet adevarat 2. "Dispun de aptitudinile gi abilititile necesare pentru a avea [obiectivul]. 12345678910 Eronat _—Complet adevarat 3. [Obiectivul] este realizabil. 12345678910 Eronat _Complet adevarat 4. [Obiectivul] este clar 12345678910 Eronat Complet adevarat 5. [Obiectivul] este dezirabil. 12345678910 Eronat Complet adevarat , 6. [Obiectivul] este ecologic. 12345678910 Eronat _Complet adevarat 7. [Obiectivul] este valoros. 12345678910 Eronat —Complet adevarat Metoda poate fi extrem de revelatoare. Calificativele mici (sub sapte) pot semnala existenta unei credinfe limitative sau faptul ed persoana in cauz& nu a meditat suficient asupra ‘Scanned with CamcannerAsociatia Roménd de Psihoterapie Integrativa obiectivului, Psihoterapeutul trebuie sa verifice aceste lucruri: "De ce suntefi nesigur?", "Ce anume v-ar putea procura incertitudini in privinta acestui obiectiv? Ca indrumatori, am acordat enuntului aceleasi calificative ca si clientul? Spre exemplu, acesta spune "Merit si-mi ating obiectivul”, iar noi incercuim cifra sapte, ca urmare a sesizarii unei sovdieli in tonul voeii gi in limbajul trupului. Clientul insd a ales cifra zece. Sa-l provocim: "Sunteti convins?". Este important si ne amintim ca facem acest lucru spre binele sau. Uneori, clientul alege calificativele in functie de ceea ce ar dori sa creada si nu de ceea ce crede cu adevarat. Sa avem incredere cd persoana in cauzi este congruenta si sincera ‘in afirmatiile sale! ‘A doua cale de identificare a credintelor restrictive este aceea prin care ii cerem clientului si va spuna de ce crede cA nu-si poate atinge obiectivul propus. Ce crede el c il impiedicd si objind ceea ce-si doreste? Raspunsul va indica lucrurile pe care clientul le percepe ca pe niste limite. in cea mai mare parte a cazurilor, aceste limite se refer’ mai mult Ja client si mai putin la lume. Doua principii bune ce pot fi extrase din aceasta metoda sunt: * Oricare ar fi lucrurile pe care clientul le considera obstacole in demersul sau de a-si atinge obiectivul, acestea sunt credinte si vin din perceptia clientului, nu din realitate. * Obstructiile sunt create in lumea exterioara de credintele limitative prezente in mintea clientului. Utilizarea credin{elor pozitive > Si indrumim clientul atunci cfind vorbeste despre situatie. © Cum sunt gesturile gi mimica lui? © Cum suna vocea sa? > — Ce cuvinte foloseste? Cereti clientului s& aleaga una dintre presupozitiile psihoterapiei sau 0 credinta pozitiva proprie, pe care o respect. Ce fel de credinta va intui el cA va ajuta la solutionarea situatiei? > Sa indemnam pe client si-si imagineze c4 acea credin{a este adeviirata. E1 poate ori si-si imagineze ce s-ar intimpla dacd aceasta ar fi reald, ori s& se gindeascd la o perioadd din viaf’ In care credinja respectiva era aplicabila. S& indrumam elientul > — Sa-i cerem clientului sa-si imagineze din nou dificultatea cu care se confruntd, asa cum era ea in stare original’, dar de data aceasta prin prisma m credinfe. In ce fel va actiona el diferit? Va privi cealalt persoana cu alti ochi? Sa drumam din nou clientul. $4 ne asiguram cA fizionomia sa se schimba conform credinfei pozitive > — Atunei cdnd clientul va raporta o diferent pozitiva ca rezultat al presupozitici, iar noi vom putea confirma acest lucru, sa il indemnam si utilizeze presupozitia respectiva cu prima ocazie in care situatia problematica se repeta. Scanned witn GamSeannerAsociatia Roménd de Psihoterapie Integrativa > — in cadrul urmittoarei sedinte, vom discuta pe marginea rezultatelor pe care noua abordare le-a avut asupra situati Pentru a-si atinge obiectivul, clientul trebuie sa creada in Posibilitate - Obiectivul poate fi atins. Abilitate - Clientul are capacitatea de a-1 atinge. Merite - Merita sa obtina ceea ce isi doreste. Posibilitatea, Abilitatea si Meritele sunt cele trei chei pentru poarta succesului. Posibilitate Mai intdi, elientul trebuie s& creada cd obiectivele sale, efi sunt posibile gi ea fi st in puteri si le realizeze. Altfel, nici micar nu se va osteni si objina ceea ce si-a propus. Cu tofii avem limite fizice, eaci pana la urma suntem oameni, nu supereroi, Totusi: > — Nu stim care sunt aceste limite. > — Nu putem sti care sunt, pnd cand nu le vom atinge Deseori, confundim posibilitatea cu competenta, Credem ca ceva nu este posibil, cfind, de fapt, nu stim cum putem realiza acel lucru. Abilitate Atunci cdnd clientul erede c& obiectivul su este posibil, se afli in cArji pentru indeplinirea acestuia. Nu putem sti daca scopul fixat poate fi atins decat daca incercam. Prin urmare, e mai bine si credem cd putem. A avea convingerea c& vom reusi e o atitudine la fel de realist® ca gi cea in care ne indoim de succes, Nu vom putea demonstra ci nu suntem capabili si atingem un anumit obiectiv, intrucét ipotezele negative nu pot fi niciodata dovedite. Singurul lucru pe care il putem afirma e acela ca incd nu ne-am atins scopul. Candva, se eredea ci e imposibil ca un om si alerge o mila (1.609 metri), in mai putin de patru minute. Roger Bannister a dovedit contrariul la Oxford, la 6 mai 1954. Dupa acest episod, uimitor pentru toata lumea, din ce in ce mai multi atleti au inceput sa alerge mila fntr-un interval mai scurt de patru minute. Acum, realizarea care cindva era considerata “imposibila" a devenit una banala. Reusita lui Bannister a schimbat o credint{ universali, convertind imposibilul in posibil. Asadar, cereti clientului si gandeasca pozitiv in privinta abilitaqilor sale Uneori, clientii declari foarte senin c& nu dein abilitatea de a face un anume lucru Sunt cazuri in care chiar se fAlese cu propriile limitari, confundindu-le cu modestia, S3-i ascultim cu atentie pe cei din jurul nostru si nu va trece mult pana cand ii vom auzi cum descriu lucrurile la care nu se pricep: "Nu ma pricep Ia finante" ""Nu-mi pot controla dieta’”, "Nu pot fi niciodata punctual" Cand constatém cA persoana pe care o indrumam face astfel de afirmatii, s indemnam si-si schimbe limbayul, dupa cum urmeaza: . fn acest moment, nu ma pricep Ia finante”. “Nu prea cred c& ma pricep la finane” 10 ‘Scanned with CamcannerAsociatia Roménd de Psihoterapie Integrativa dn acest moment, nu-mi pot controla apetitul”. Pang acum, n-am dat niciodata dovada de punetualitate” Modificarea limbajului este primul pas in transformarea modului de gdndire si, prin urmare, a credinfelor. O sarcind util pentru un client care igi declar& in exces incompetenta este aceea de a renunta s& mai facd astfel de afirmatii. A nu se intelege cd trebuie s& sustina ca se pricepe la activitatile mentionate sau cA exceleaz in toate. Pur si simplu este spre binele su si nu-si mai proclame neputinta. Poate ca la inceput se va simti stinjenit, dar este primul pas care o atitudine realist, in ceea ce priveste abilititile de care dispune. Necazul cu marturisirile publice legate de propria incompetenta este acela cd cei din jur vor ajunge s& le creada. Ei nu se vor asteapta sa reusim si, din aceasta cauz, nu ne vor ncuraja si nici motiva in vreun demets, consoliddndu-va astfel credingele imitative Un alt cliseu pe care vom avea ocazia si- descoperim la clienti este acela in care giisese pretexte in avans, pentru incompetenta declarata. Ei ne vor explica motivele pentru Care Vor esua sau Va vor prezenta circumstanje total nefavorabile, inainte de a va mérturisi indoiala privind abilitajile proprii, De obicei, atunci cénd un client avanseaza pretexte, 0 face pentru cA simte cA acestea vor fi necesare. Fi se preg&tesc anticipat pentru insucces. Suntem oameniy, iar nereusita este intr-adevar una dintre variante, Este posibil, de pild’, ca 0 persoana s& contracteze o raceala chiar inainte de o prezentare cruciala, motiv pentru care nu va putea gandi (sau vorbi) la fel de clar pe cat ar fi ficut-o in mod normal. Totugi, chiar gi in astfel de cazuri, e de dorit sa nu cautam scuze inaintea evenimentului cu pricina. Justificarile premergatoare nu fac altceva decat s& ne faciliteze nereusita Merite Nu in ultimul rand, clientul trebuie s& creada c& merit si objind ceea ce-si doreste Foarte multi oameni raman, chiar si la maturitate, sub influenta unei credinte ce-si are sursa in copilarie - aceea conform careia nu merit lucrurile pentru care n-au trudit din greu. Aljii cred cA obfin, uneori, anumite beneficii, doar prin prisma generozit%ii altora si nu datorita meritelpr personale. Apoi, exist persoane care sunt convinse cA pentru a reugi ¢ nevoie sa esueze cei din jur, motiv pentru care devin incongruente in privinta succesului O sarcind pentru clienfii aflafi in astiel de situafii este aceea de a-si reevalua copilaria, pornind de la ideea c& merit toate lucrurile pe care gi le dorese, doar c’ ceilalti nu sunt de aceeasi parere - credinta este de provenienta straina. in unele cazuri, o discutie client- parinti se va dovedi necesara Una dintre cele mai importante misiuni ale terapiei este aceea de a-i face pe clienti si simUi cA merit& s& aibi ceea ce-gi doresc - merit si aiba sentimentele pe care le au, merit& si- si indeplineasca visele Se poate ajunge, astfel, 1a conversafii profunde, in urma edrora clienfii simt nevoia si-si reevalueze viata. Credinfele culturale au gi ele efecte nocive asupra oamenilor. in Europa de Nord, de pilda, idea conform careia nu meriti un lucru atéta timp cat nu ai trudit din greu pentru el este o credin{& comund. Este 0 versiune mai sofisticatd a credinfei de origine americana "No pain, no gain" (Fara durere, nu exist castig). Aceasté convingere este pur si simplu eronata, In alte culturi, in special in cele latine, ideea contrara este predominanta: daca un anume obiectiv necesita un efort asiduu, atunci nu merit s-I urmaresti. Putem pune sub semnul indoielii acest tip de eredinfe, adresind intrebiri de genul celor care urmeazéi "Ce ar trebui si se intémple, astfel incdt sa meritdm atingerea obiectivului cr ‘Scanned with CamcannerAsociatia Roménd de Psihoterapie Integrativa "Sub ce circumstanje am merita acest Iueru?* "Cunoastem pe cineva despre care credeti ca ar merita?” Cadru de lueru Urmatorul cadru de lucru este foarte eficient si poate fi utilizat pentru contracararea credinfelor limitative ale clientilor > Si-i cerem clientului si exploreze unul dintre obiectivele sale importante, prin intermediul metodei de identificare a credinjelor limitative. Astfel, el vva putea descoperi eventualele credinfe restrictive din sferele posibilitati > — Sine asigurdim c& igi doreste cu adevarat atingerea obiectivului, dupa care verificafi ecologia > — Obiectivul fixat ii va aduce beneficii? Este conform valorilor sale? indeplinirea scopului va afecta in mod _negativ persoanele din anturajul su? > — Sa-l intrebam ce il impiedica si-gi atinga scopul? Sa tratim obstacolele pe care le descrie ca pe credinte, nu ca pe lucruri reale. fn general, aceste obstacole se regasesc in cinci categorii: © Nu ate resursele necesare — persoane, echipament, timp. Dispune de resursele necesare, dar nu stie ce are de Ricut. Stie cum ar trebui si actioneze, dar nu crede c& are aptitudinile necesare. Are aptitudinile necesare, dar nu crede cd obiectivul merita indeplinit. Obiectivul este valoros, dar simte 4 nu-l merit sau ci nu e corect, din punct de vedere moral. il indemnam si mediteze asupra credinjelor limitative pe care le-a descoperit. ¢ in privinfa cArora este foarte sigur? « in privinja carora nu este sigur? ‘* Care sunt credinfele necesare pentru atingerea obiectivului? ‘© Care sunt, in viziunea sa, cele mai importante obstacole? ‘* Care sunt cele usor de depasit? Clientii pot completa rispunsurile in Axa Credintelor. Credinfele in privinga arora sunt siguri gi care sunt necesare in vederea atingerii obiectivului vor fi plasate in partea din stinga-sus. Credinjele in privinfa cdrora nu sunt siguri, dar sunt importante, merg in coltul din stinga-jos. Credin{ele in privinfa cZroar sunt siguri, dar nnu sunt necesare, se enumer in partea dreapt-sus. Credinjele in privinta cirora nu sunt siguri si nici nu sunt importante trebuie plasate in partea dreapt-jos. > — Sai cerem clientului si aleagii una dintre credinjele pe care le considers importante - din grupul celor din partea stinga a schemei. Sa ne gandim impreund la 0 sarcina care ar testa aceasta credinf&. Ideea nu este aceea de a demonstra cd aceasta este eronati, ci de a primi feedback. Credinjele limitative crese gi se prolifereaza in abscons, atunci cénd nu primese lumina feedbackului din lumea exterioara. Procesul nu are drept scop schimbarea credinfelor, ci scoaterea lor la lumina feedbackului Clientul demonstreaz existenta credinfei in timpul executarii sarcinii. Cu ajutorul 12 ‘Scanned with Camcannershe Asociatia Roménd de Psihoterapie Integrativa feedbackului, aceasta este estompati, iar la un moment dat elientul va renunfa la ea in ‘mod spontan. Sigur (sunt sigur in privina acestei credinte) AXA CREDINTELOR Important Neimportant (Acest lucru este foarte (Acest lucru nu are important) important pentru scopul meu) Nesigur (Nu sunt deloc sigur in privinja acestei credinje I. Constientizarea trecutului ce influenteazi prezentul. Trebuie s& avem discufii cu parin{ii, cu prietenii din copilarie pentru a vedea cum a trait fiecare dintre noi acelasi eveniment. Este necesar si discuttim cu persoane care cauta raspunsuri la aceleagi intrebari ca gi noi, Il. —_Constientizarea prezentului > Prima etapa vine din interior prin invajare (profesorul preda si noi descoperim in noi ceea ce trebuie si invaim) > A doua etapa hare pe care noi le proieetim tot timpul (a fi cconstient de aceste proiectii si transferuri tot timpul) > A treia etapa: si devenim constienti de proiectiile noastre cele mai frecvente (teama, agresivitate, etc.) > A patra etapa: constientizarea conflictelor pe care le creem prin proiecjiile noastre (suparari, reprosuri — suntem in luptd). Trebuie si clarificém: am autoritate dar sunt autoritar; autoritate — mediere — siguranta interioar, putere interioara. autoritar — persoane slabe. Este important sa cream relatii deschis > A cincea etapa — constientizarea proceselor ce se desfigoard in noi ingine. Sunt importante discufiile cu persoane ce au aceeasi hart cu noi, persoane in care avem incredere. 1B ‘Scanned with CamcannerAsociatia Roménd de Psihoterapie Integrativa Un copil liber care stimuleaz copilul liber din noi, s& ne cdutdm piiintele protector ces pune: esti capabil”, ,.poti”, esti liber” si copilul liber din noi s spuna: sunt liber”, pot deveni”, ,sunt in state”. Sa-mi intreb adultul si sa cantaresc lucrurile pentru a gsi raspunsul in exterior. in 1800 se stia cA celula este ceva rotund, in 1940 s-a descoperit cA celula are si nucleu. Daca in 1800 spuneam ca ,celula are nucleu” eram considerati vizionari eretici. Totul se explicd doar prin performanta instrumentului prin care privim realitatea Cu cat suntem mai implinifi, cu atat mai repede gasim un rispuns la problemele tale, cu atdt mai pufin avem nevoie de celdlalt pentru a sim{i c& suntem iubit, Celalalt nu este obiectul meu, dar eu continui s& astept de la celélalt lucruri importante ».Trebuie sa fim responsabili de nevoile noastre inainte de a fi responsabili de nevoile celorlaly.” Cnd mama este superprotectoare copilul fuge si se ascunde, se interiorizeazd sau devine agresiv. Poti deveni agresiv cand cineva iti ofera iubire, se deschide spre tine ‘Anumite lucruri nu se mai fac de 2000 de ani, conceptiile s-au schimbat, noi trebuie sine schimbaim Metoda schimbarii eredinfelor > Sa identificam credinfa limitativa la care clientul doreste s& renunte. Sa- i cerem clientului si o deserie, in seris, prin cuvinte exacte. Odata ce 0 credinia este idemificata prin cuvinte, ea igi pierde jumatate din putere, devenind vulnerabila. Si descoperim intentia pozitiva din aceasta credinfa. Ce lucru pozitiv obfine clientul din aceasta credin{a, chiar daca il limiteazd in numeroase feluri? > Sil intrebim pe client cu ce ar dori si schimbe aceasta credin( Noua credinga ar trebui sa aiba urmatoarele caracteristici: Sa fie enunjata in termeni pozitivi (nu trebuie s4 confina niciun cuvant negativ, precum "nu", "deloc", "niciodat sau "nimic). Sa poati oferi feedback, pentru a fi testati prin intermediul experienfei Sa fie ecologica (clientul trebuie sa se simti mulfumit cu ea si sa fie convins c& aceasta nu va dauna relajiilor sale cu alte persoane) Si indeplineasca aceeasi intentie pozitiva ca gi cea pe care o va inlocui > — Sai cerem clientului s& noteze noua credin\a. E important ca aceasta si fie atent conceputd - va trebui sise refere la progres personal si si fie descrisi la timpul prezent, ca si cum ar avea loc exact in acel moment. Spre exemplu, daca obicctivul va fi acela de intarire a increderii in sine, credinfa ar trebui sa sune cam asa: "Cred, din ce in ce mai mult, in mine si in abilitayile mele" Credinfa devine, astfel, una relevant pentru situatia prezenta, benefici si energie. Nu enuntim niciodatd o convingere pozitiva ca si cum deja s-a produs. id de directie > — Ce se intémpla cdnd ne indoim de o anume convingere? 4 ‘Scanned with CamcannerAsociatia Roménd de Psihoterapie Integrativa Sa-i cerem pacientului sa-si aminteasca o perioada in care a pus sub semnul injrebarii © convingere mai veche. Completarea tabelului "Credinje in timp" este un cadru perfect inaintea acestei sarcini. Sa-l indemnam, apoi, sd se gdndeasca la vechea convingere limitativa, aga cum se prezenta ea la momentul indoielii. intre timp, si incepem s& submindm credinta, intrebandu-I: "Care sunt neajunsurile acestei foste credinte?” "Este ea conforma cu ceea ce este important pentru noi?" (Aici se face apel la valorile clientului). "A existat vreo intémplare care a negat aceasta credinta?" (Prin aceasté rebare clientul este indemnat sa giseasca un contraexemplu), "Cum era cand actiunile noastre se ghidau dupa aceasta credinta?" (intrebarea il determin pe client si se gdndeasca la evolutia convingerii in timp, nu doar la forma ei prezenta). Dupa primirea rspunsurilor, sé-1 distragem pe client din starea prielnica indoieli Acest procedeu este cunoscut sub numele de "spargerea starii”. Atunci cand clientul se afla concentrat intr-o anume stare, iar noi dorim sa il readucem la cea initiala, si-1 distragem cumva, spundnd o gluma sau invitindu-I sa se ridice si si se plimbe prin camera. > — Cese intimpla atunci cdnd suntem receptivi la 0 nous convingere? Si- | rugim pe client si se gandeasca la 0 perioad’ in care era receptiv in raport cu 0 noua credinta. Ca gi mai inainte, completarea tabelului "Credinfe in timp" se poate dovedi foarte utili. Sa-] indemnam pe client si se gndeascd la noua sa convingere, in timp ce se afla in aceasta stare. "Care este senzatia’ "Prin ce caracteristici pozitive se diferentiazi de vechea convingere?" "Cat de mult respect intenjia pozitiva a fostei convingeri?” "Cum ar fi daci am avea aceasta convingere?" *Ce schimbari ar aduce ea vietii noastre?” *Ce actiuni imposibile in prezent ar deveni posibile cu ajutorul ei?" "Ce anume am inceta sa mai facem, daca am avea aceasta convingere" > — Sai cerem clientului sa evalueze atét vechea credinta, eat si pe cea noua, Simte nevoia de a aduce unele retusuri noii convingeri? Exist vreun "da, dar"? in ce fel este noua credinfé mai utila decdt cea veche? Si-1 sfituim pe client s& plaseze vechea credin{& intr-un "Muzeu al fostelor credinje" (unde va fi oricand disponibita, in cazul in care va avea vreodata nevoie de ea). > — SAnu uitim actiunea! Ce anume va face diferit ca urmare a acestei noi convingeri? > S&i prezentim o sarcin’, imediat ce noua credini& devine parte a fife sale, 15 ‘Scanned with CamcannerAsociatia Roménd de Psihoterapie Integrativa in psihoterapie, modificarea convingerilor este o interventie extrem de putemnicd. Ea deschide calea c&tre schimbari majore in experienta clientului_ si micsoreaza distanta pe care acesta o mai are de parcurs pang la atingerea obiectivului Credintele sunt reguli despre viata. Ele pot fi ori pozitive, ori limitative. Credintele sunt prineipii de actiune, iar noi actionam ca si cum ele ar fi adevarate. Putem avea orice credinfe dorim. Credinfele ne influenteaz experientele. Ele pot face posibile sau imposibile anumite experiente Realitatea fiecdrui om este creat gi susjinut& de credinfele sale. in acest sens, oamenii actioneaz4 conform acelei realitti Credintele se schimba ca rezultat al experienfei, uneori gradual, alteori bruse. Putem aprecia care sunt eredinjele unei persoane examinand felul in care actioneaz, nu cea ce spune, Credinjele proprii psihoterapiei sunt > Dacd vrem sd injelegem, actionm. > Nuexistd egec, ci doar feedback > Definem, deja, toate resursele de care avem nevoie sau ni le putem crea oricdnd. » in spatele oricdrui comportament exist o intentie. > A avea o optiune e mai bine decét a nu ave a niciuna, > Sa facem tot ce putem mai bine in acest moment si probabil cd, pe viitor, vom avea rezultate si mai bune > Suntem creatorii propriei realitai > Terapia este un parteneriat sinergic, pe picior de egalitate. > Relajiile inseamna mai mult decat suma panilor lor. > Clientul detine rispunsurile Primul pas in abordarea credinjelor limitative const in transpunerea acestora in cuvinte. De obicei, credintele limitative se regdsesc in trei categorii * Posibilitate: Credem ca obiectivul este imposibil * Abilitate: Credem cd nu suntem capabili si-I indeplinim. * Merite: Credem c& nu meritim sa objinem ceea ce ne dorim A crede in posibilitate, abilitate gi merite reprezinta cheia succesului, Nu ne 16 ‘Scanned with CamcannerAsociatia Roménd de Psihoterapie Integrativa putem cunoaste limitele atta timp cat nu le vom atinge. Este imposibil si demonstram ci nu putem face un lucru sau c& ceva este irealizabil Nu facem afirmatii publice in privinga limitelor pe care consideram ca le avem. Nu gasim explicafii in avans pentru un posibil esec Credintele se schimba in mod natural, de-a lungul vietii. Procesul decurge astfel: nemultumire fata de evenimentele curent indoiald fata de credinfa actual aspiratie cdtre 0 noua credinta adoptarea unei noi credinte vechea credinta se altura grupului convingerilor iesite din uz vvvvv Psihoterapia se foloseste de acest proces natural, pentru a schimba convingerile care {i obstructioneaza pe client. Cum se nase convingeril Jane era noul manager al unui magazin de lux din Londra. Produsele destinate vdncdrii constau in bijuterit si obiecte scumpe din piele, aranjate in spatele unor vitrine de sticla. Se inchidea la ora sase seara. Exact ora la care unul dintre subordonajii lui jane, Robert, incepea sit incuie vitrinele, indiferent dacd in magazin inci se mai aflau clienti sau nu. Jane nu era de acord: nu-i placea impresia pe care acest fapt o putea liisa asupra clientilor. Voia ca Robert sit incuie vitrinele numai dupa plecarea tuturor clienjilor. La explicat lui Robert c& politica magazinului era aceea de a incuia vitrinele doar dupa plecarea clientilor, dar acest lucru nu a avut niciun efect. Data urmatoare cand s-a intamplat acelasi lucru, ea i-a spus ed direcfia nu este de acord s& se incuie nimic in preznta clienjilor: dar tot (fara vreun efect. Jane s-a stréduit sti-si impund autoritatea $i a simpit ct subalternii nu 0 cascultd In timpul unei discujii cu prieten, Jane si-a dat seama ca ar fi putut si-i spund angajatului: ,, Vreau sd lasi vitrinele deschise pana la plecarea ultimului client.” Pana atunci mu mai vorbise cu sine, Si-a dat seama ca procedind asifel poate incepe si-si fact simtite autoritatea, $i a ineles ci existd multe alte situaii in care ar putea sd comunice ceea ce doreste folosind ,, vreau” sau as vrea”. Jane s-a intrebat de ce mu reusise acest lucru mai inainte sia ingeles in cele din urmit ca spunea foarte rar .,vreau”. Si-a adus aminte de copildria ei. Mama ei it spusese de nenumérate ori: ,,Nu conteaci ce vrei tu.” Convingerile excelentei: 1. Cum a reusit Cristofor Columb s& se agaje de viziunea legata de descoperirea unui nou traseu de navigatie in jurul lumii gi s2-si mentina curajul gi tenacitatea de a strabate marile pe care nu se mai navigase nicicind inainte? 2. Cum au reusit americanii sa depageasca limitele posibilului si s& trimita un om pe Luna? 7 ‘Scanned with CamcannerAsociatia Roménd de Psihoterapie Integrativa 3. Cum a reusit britanicul Terry Waite, in timp ce eta prizonier in Liban, si-gi plstreze cumpatul si minjile, fiind yinut singur in captivitate, in bezn& si ameninfat cu moartea? 4, Cum au reusit Yahoo! si Amazon, dou companii necunoscute, s& devina peste noapte niste titani pe o piafd inexistenté cu un an inainte? S. Cum a reusit Richard Branson s& criasc un drum pentru compania Virgin Airlines, intr-o afacere dominata deja de organizatii puternice gi bine ancorate? ‘Oameni care cred cd afiri nfiecare persoani este nici” ‘Oameni care nu cred ca afirmatia nfiecare persoani este unica” este adevarata este adevarata Abordeazi lucrurile in acest mod: Sunt cooperanfi, respectuosi si sunt ‘Sunt rigizi, inflexibili si dogmatict deschisi la diferent si feedback. ‘Au acest gen de convingeri Diferenta este importanta. Opinia lor este cea corecté, Ei stiu cel mai bine. Au asemenea capacitéyi/limitari: ‘Au abilitatea dea asculta, Manifesti_determinare ‘i sensibilitate gi respect pentru diferent incApiginare Ce fue $i ce spun: Se aratiinteresaji, _cooperanfi, ‘Vorbese despre ceva ce ,rebuie™ si solicita intrebari, sunt curiosi in ce priveste | facd alti experienfele eltora gi exploreaza diferenfele Dezaproba si intrerup. Refuza. Fac Cand primese feedback, cer Limuriri | ceea ce au fficut inottdeauna Se apira si cu privire la luerurile pe care nu le|inceared si indeparteze in mod logic remarcasera inainte feedback-ul Cum se simt Sunt relaxafi gi curios ‘Sunt Hrustrafl, inital gi stresafi Experienta Descoper’ noi aptitudini, inva ‘Stagneazi ucruri noi, Dacét facem ce am ficut dintotdeauna, vom obfine ce am objinut intotdeauna, SA ne imagindm 4 incercim o nou garderob’. Hainele pot fi ale noastre, asa ca este bine s& vedem daci ni se potrivesc, daca artim bine in ele, ce reactii trezesc ele in randul celorlalti si aga mai departe. Dac& nu ne plac aceste haine, le putem retuma si vom continua s& purtam vechile haine sau putem pastra una sau doua piese vestimentare proaspat achizitionate gi si le asortim cu cele vechi, Sau le putem pistra pe toate, ele urménd si intre in garderoba noastr’ 18, Scanned witn GamSeannerAsociafia Romani de Psiboterapie Integrativa La fel se intmpla si cu convingerile, Putem prespune cd ele sunt adevarate; le puteti chiar proba”. Daca funeioneaza, se vor transforma in convingeri. Dac nu, le putem da la 0 parte. Teme: 1. Sine gandim la o situatie (A), in care avem mai multe optiuni si in care consideram ca, folosind una dintre convingerile excelenfei, vom ajunge la ceea ce ne dorim, Sa selectm acea convingere a excelenjei care credem cA este cea mai potrivita ‘in context 2. Sa identific’m o alts solutie (B), in care am fost animati de aceasti convingere sau de una asemanatoare. 3. Sine asociem cu momentul situafiei (B) gi s& ancorim sentimentul pe care Lam avut in timp ce eram animati de aceasté convingere care a functionat in favoarea noastra. 4, Sa tepetim procesul, pana cénd vom ajunge la punctul in care va fi ca si cum am dejine acea convingere 5. Odat& ce avem aceastd convingere, reluzim experienta situatiei (A), urmand pasii de mai jos: > — SA constientizim locul in care ne aflim si cum ne simfim in acel mediu. > Faptul ca stim ce spunem si ce facem demonstreaza ca detinem aceast noud convingere. > — Sa identifictim competenfele si ealitaqile pe care le-am folosit in aceasta situatic. — Sa descoperim ce este important pentru noi si cum vom satisface aceste necesitii, atat pentru noi, cat si pentru oricine altcineva implicat in aceasta situatie. > — Sd apreciem in ce fel cea ce facem gi felul in care ne simtim se potriveste cu personalitatea noastra > — SA descoperim cum am influenfat sistemele mai cuprinzitoare din care facem parte, in acest moment si alta data 6. S&reflectim cum a fost atunci cand am avut aceasti convingere, astfel incdt sA putem retrai situatia. 7. Ce simtim acum in legaturd cu aceasta experienta si cum 0 vom putea retrai in viitor? 8. Ce simtim in legatura cu aceasta convingere si cum poate ea functiona pentru noi? 9. SA repetdm procesul in cazul altor dou situafii despre care stim e4 vor apirea siptimdna urmitoare Sa decidem ce anume ne asumam si facem sau si credem in viitor Tema: 19) ‘Scanned with CamcannerAsociatia Roménd de Psihoterapie Integrativa Devenind constient de felul in care gndim la fiecare dintre nivelurile existentei noastre , ‘ncepem si influentdim procesul de a fi in acord cu sine, Urmatorul pas este si decidem ce dorim si fie adevarat pentru noi la fiecare nivel. Putem incepe prin a raspunde la urmétoarele intrebari: > — Din ce sistem facem parte/ce sistem am yrea si influentati? Care este contribuia noastra la sistemul mai mare din care facem parte? Ce contribuie am dori si avem? > — Care este identitatea/misiunea noastra? Ne-ar lua luni intregi sau chiar ani pentru a ne clatifica identitatea sau misiunea. Sa incepem prin a scrie care sunt acestea in cazul nostru. Cum ne-am descrie? Care este felul nostru in afaceri, in viafa? Ce roluri ne-ar face si simfim c& avem o viafd implinita si care ar fi rolurile pe care ni le-am dori indiferent de circumstante. > Care sunt convingerile si valorile noastr4? Sa fim sinceri cu noi ingine, SA notam care sunt convingerile si valorile cu care functionam acum, si mu pe acelea ..bune”, ,corecte”, imprumutate din carti. SA ne gandim la deciziile pe care le lum zilnie. Care sunt factorii pe baza carora luam aceste decizii? Temi pentru acasi: Pe ce se fundamenteazi deciziile pe care le luim? Pe fapte? Pe experienta de viata? Pe opiniile altora? Deseori, se intimpla si luim decizii in functie de ceea ce spun cei din jurul nostru, de cea ce citim pe Internet si in ziare sau de ceea ce vedem Ia televizor. ‘Acestea pot fi surse bune de fundamentare a unei decizii, dar rman experienfe la mana a doua. Ce au ficut aceste surse pentru a ne cdstiga increderea? Atunci cand ludm o decizie, suntem convingi cd ne apartine cu adevarat? Data viitoare, cand va trebui sa adoptam o hotarare, si luam doua coli de hartie. Pe una dintre ele, s& scriem toate experienfele personale privind problema in cauzi. Pe cealalta, sA not&m opiniile celorlalti si tot ceea ce am citit sau auzit despre subiect. Apoi, si luim cea de-a doua coala gi s-o arunedm la cos. Sa citim ceea ce am scris pe prima foaie. Ce decizie vom lua, provenind de la propria experien{&? Care sunt primele trei obiective pe care am incerca si le atingem, dacd am sti c& nu vom esta? Sa le notim pe o foaie de hartie. Care sunt motivele pentru care nu incerctim dobandirea lor chiar acum? Sa enumeram motivele pe o alta coala. Sa privim cea de-a doua foaie, Cat de sigur sunteti c& lucrurile ingiruite sunt obstacole reale in calea indeplinirii acestor scopuri? 1. Sa acordam atentie Iucrurilor pe care le spunem intr-o zi si s& contabilizam ‘momentele in care suntem pe cale 4 marturisim cu Voce tare cd nu suntem in stare s& facem un anume lueru sau c& aptitudinile noastre intr-un domeniu sunt mediocre. S& inabusim aceste impulsuri. Cum ne simfim actionnd astfel? S4 ne amintim cA nu trebuie s& spunem c& ne pricepem la un anume lucru, ci doar si ne abjinem de la 20 ‘Scanned with CamcannerAsociafia Romani de Psiboterapie Integrativa declarafii referitoare la incapacitatea sau nepriceperea noastra. 2. SA completim tabelul Credinje in timp”, gandindu-ne la un subiect care ne stémeste interesul, SA ne amintim ce parere aveau parin{ii nostri in legatura cu acel lucru. In caz c& nu gi-au Rieut cunoscutd opinia, s& intuim care ar fi putut fi acestea, prin prisma comportamentului lor. Cum sunt credinfele noastre in legitura cu acest subiect, in comparafie cu cele ale parintilor? Sa ne alegem unul dintre obiectivele noastre importante si si-l analizim prin intermediul metodei de identificare a credinjelor limitative. Care sunt credinjele care ne-ar putea impiedica sf ne atingem scopul? ~Constiinja este acea capacitate din interiorul meu care se atageazii de cel mai inalt standard pe care-I cunose, pentru ca apoi si-mi reaminteascd incontinuu cerinfele acelui standard, Obisnuindu-ma sd o am mereu in fafd, constiinfa imi va ardta intotdeauna ce trebuie 88 fac.” Oswald Chambers ‘Traim intr-o lume complexa, imprevizibila, o lume in care singura parte din sistem la care ne putem conecta se afld in interiorul nostru. $1 totusi, aceasta este partea din sistem care, pentru multe persoane, ramane neexplorata. Trebuie si fim incredinjati de faptul e&, daca suntem sinceri cu noi insine, rezultatele noastre vor aparea in conformitate cu adevarul personal Ceea ce avern nevoie este si fim in acord cu ceea ce credem cu adevirat, pentru a ne afla in pozitia de a oricare oportunitate ce ni se aratd. Fiind in acord cu noi ingine, decoperim cA atragem de partea noastra oportunitatile care se potrivesc cu directia pe care vrem si 0 urmarim. Este ca si cum am fi niste sportivi care joaca un joc. Nu stim de unde va veni mingea urmatoare si nici cum va veni, Dar reusim sa facem faa situatiei pentru c& avem un sentiment puternic al rezultatului pe care dorim si-l objinem si suntem mereu pregatifi si flexibili pentru aatrage sansele imediat ce ele isi fac aparitia. . A stipani complexitatea nu inseamna a lésa complexitatea sa ia ce-i mai bun in tine. inseamna s& ai un punct de vedere coerent, care si ghideze acfiunea in ciuda confuziei, a nesigurantei si a ambiguitAtii, prezente in vartejul de evenimente si interactiuni care au loc in jurul nostru. Arta la care facem aluzie este aceea a unui navigator. Capacitatea de a actiona coerent in fata complexitiii si de a face acest lucru pe o baz actual reprezint® marca unui adevarat maestru.” Michael Lissack si Johan Ross Avand un sim{ personal al directiei, rezolvand conflictul interior si gestionaandu-ne schimbarea personala, ne putem misca spre o stare de acord sau de coerenta. Cand ne aflam in aceasta stare, devenim una cu cel care suntem ~ exista foarte pufin sau deloc conflict ori stres. Suntem pe cale sa devenim cei mai buni Un exemplu ecolvent ar cazul lui Lance Armstrong, care, diagnosticat cu cancer extins aproape in fiacare parte a corpului situ, a edstigat Turul Franjei ta ciclism. La inceputul carierei sale de ciclist, mu era un sportiv cunoscut; din cauza aroganei $i a tacticilor sale agresive, a devemit o fintd a preset franceze. 21 ‘Scanned with CamcannerAsociatia Roménd de Psihoterapie Integrativa Merge cu bicicleta pentru a le atrage oamenilor atenfia asupra cancerului. Merge cu bicicleta pentu sofia sa, pentru fiul sau si pentru gemenii sdi. Lance Armstrong merge pe bicicletd cu voinga, cu un simj total al propriei identitigi, intocmai unui sportiv de cals, cu principii si convingeri nu numai in ce priveste sportul pe care il practici, dar si ceea ce este posibil atunci cand totul pare pierdu. Isi etaleaza principiile de integritate prin tot ceva ce ‘face si demonstreazé o abilitate remarcabilé di punct de vedere artistic in mersul cu bicicleta —danseazi cu pedalele. Cadru de lucru: Asa cum o companie poate poate funcfiona mai eficient atunci cand toate grupurile din interiorul sau coopereazit si lucreaz pentru acelasi scop, si un individ poate functiona mai eficient atunci cand fiecare ,parte” a sa coopereaza cu celelalte. Aceasta stare de acord poate i objinuta prin controlarea schimbatrii la anumite niveluri Sa folosim acest model pentru a ne clarifica felul in care géndim despre noi insine, despre echipa noastra si despre compania noastra. Sa incepem prin a aplica modelul la propria persoana Schimbarea vine din interior; odat& ce modelul nostru mental este in acord, suntem pregatifi sa facem fata mediului exterior, din jurul nostru Nivelul scopului este descris uneori ca nivel al spiritualitatii. Infelegdnd nivelul spiritual, intelegem conexiunile noastre cu sistemele mai cuprinzatoare. La acest nivel, ne putem da seama cu ce valoare contribuim la acele sisteme mai mari din care facem parte. De exemplu, am putea spune c un sistem mai mare din care facem parte poate fi oricare dintre urmatoarele Familia noastra. nicia noastra sau parteneriatul nostru. Echipa noastra. Comunitatea noastra. Compania noastra, Credinja noastr Lumea noastra. vVvvVVVY Scopul nostru traieste pin ceea ce suntem. Identitatea/misiunea defineste sentimentul nostru de sine si confine nofiuni care deseriu ce credem despre noi ingine, propozitii de genul Eu sunt”: Cadru de lucru: si ne identifica Eu sunt o persoana de succes.” Sunt optimist.” Sunt timid «Sunt pragmatic.” > > > > Sistemele noastre de convingeri gi valori sunt conturate de scopul si identitatea noastra si, invers, ele sprijina ceea ce suntem si ceea ce dam 22 ‘Scanned with CamcannerAsociatia Roménd de Psihoterapie Integrativa Convingerile noastre sunt puncte de vedere despre noi ingine, despre aljii si despre situatiile pe care le considerim adevarate. Sunt punete de vedere emofionale, nu bazate pe fapte: Cred 4, in general, oamenii sunt de incredere Cred ea pot si invaj din orice experienga pe care o am Cred c nevoile clientilor sunt esenta afacerilor de succes. Cred ca integritatea reprezinta cheia unei afaceri de succes. vvvY in cazul unei companii, acestea ar putea fi convingerile pe care se intemeiazi organizafia $i modul de administrare al afaceri Convingerile funcfioneaza sub forma valorilor in functie de care luam decizii tot timpul in viafa, Acestea sunt calitijile pe care le consider’im importante pentru felul in care ne conducem afacerea sau viata De exemplu: > — Onestitatea > — Franchefea > — Integritatea > Distractia > — invajarea Toate calétoriile sunt, in cele din urma, 0 excursie in timp gi in minte. Ca multi alfi oameni, am convingerea c& peisajele din natura sunt oglinda sau poate cheia peisajului nostru interior.” Brian Keenan, Between Extremes (Intre extreme) ..Da-i unui om un peste si il hranesti o zi. invafa un om sa pescuiasca si-] vei hrani o viata intreaga.” Oamenii au inlduntrul lor toate resursele necesare pentru a objine ceea ce isi dorese” Cadru de lueru: Sa ne imaginam in urmatoarea situatie: in ultimele sase luni am muncit la un nou proiect al companiei noastre. Acum, aproape ca I-am terminat, iar rezultatele au fost conform planului. Credem ca rezultatele acestui proiect reprezinta o contributie important va viitorul companiei la care lucram. Contributia noastra personala ne satisface gi ne asteptim ca lansarea proiectului si ne sprijine planurile privind o eventual promovare, Cu doua siptimdni inainte de lansare, conducerea anunja o reorganizare majora a companiei. Se anunfa cd toate proiectele incepute in ultimul an 23 ‘Scanned with CamcannerAsociatia Roménd de Psihoterapie Integrativa urmeazai si fie puse la pastrare si cd asupra lor conducerea va lua ulterior o decizie. Noi gi colegii de proiect ne simjim extrem de dezamagiti si de deseurajati Pe care dintre urmatoarele atitudini © vom adopta? > — Acceptam situatia gi ne intristam. > Ne suparam sufleteste > Ne plingem celor din jur despre felul in care am fost trata > Sperm ca cineva si ia o initiativa pentru a schimba situatia > — Solicitim o intrevedere cu managerul pentru a discuta asupra acestei decizii > — Accelerim terminarea proiectului pentru a anunta e& e gata de lansare > — Parasim compania, Ce altceva am mai putea face? Suntem reactivi sau proactivi in felul in care raspundem situatiilor de viata? Suntem ménuitorul de papusi sau papusa? in ce fel se diferentiaz’ cei care igi influenjeazd propriul destin de aceia care igi las soarta in mainile altora sau la voia intamplarii? ~Purtim in noi propria stare a vremii.” Stephen Civey, Seven Habits of Highly effective People Cadru de lucru Sa examinam cea ce cred oamenii despre ceilalti ‘A. Pand la urma cred ca am fost norocos, ata in earierd eat si in viata personal. Nu mi- am pierdut niciodata locul de munca, iar acum sunt propriul meu patron , in mod. surprinz&tor, munca pare sa ne inalte intotdeauna, Viata mea personala a fost mai putin lina si , desi am avut multe regrete, in special in ce-i priveste pe copii , am trait multa bucurie. Ma bucura faptul ca mi simt implinit, imi place munca mea , imi face plcere si-mi folosesc aptitudinile si s-mi petrec timpul alaturi de copii. B. Sunt o tdndird care stie ce vrea , cum anume si cdnd sa objin acel lueru, M-am decis sa devin specialistd in fizioterapie. Am studiat si chiar am si ceva experienfe. Aceast& ‘munca este potrivita pentru mine, iar eu sunt potrivitd pentru ea. Sunt o persoand fericita, cireia fi place si-i ajute pe ceilalfi. Ma infeleg cu tofi si cu fiecare in parte- e 0 calitate a mea de care sunt mandra. C. Gasese ca este foarte greu si seriu despre mine, poate pentru ca sunt o persoana timid’ si introvertitd. Nu-mi prea place sa-i las pe oameni sa stie ceea ce simt. $tiu , de asemenea , c& sunt o persoana negativista. imi lipseste increderea in mine gi , prin urmare , nu am niciodata incredere in ceea ce fac. Mi-as dori sam o atitudine mai pozitiva, in privinta vieti si tmi doresc sam aptitudinea de a ma ingrijora gi de a fi mai relaxat. Cadru de lucru pentru identificarea eredin{elor limitative 24 ‘Scanned with Camcannershe Asociatia Roménd de Psihoterapie Integrativa Etape: ‘nu pot sa ted , gdndesc ca sunt incapabil.. ceilalti gandese... cred c& ceilalti cred despre mine & sunt incapabil Pere Credintele conduc lumea , dar credinele ne dirijeaza viata -Terapia ne ajuta sa transformam regretele in amintiri ‘Tehnici de formulare a intrebarilor pentru a permite descoperirea de noi resurse in rezolvarea problemelor. Afirmatia : Noaptea trecuta am dormit putin si bine Terapeut : Cum crezi ca ai facut asta? Afirmatia : M-am impacat cu tatal meu Terapeut : Cum ai fiicut asta ? Dupa primul zbor in afara dulapului, motia mica este intrebat de mi-sa: Ei? Cum a fost? ~Bine, lumea se bucura de mine, tofi aplaudau Poveste despre lentile — Maestre, de ce parem cu totii la fel? De ce suntem imbracati la fel? De ce suntem cu totii rasi? De ce nu avem voie si avem ceva diferit unul fata de altul? intreba discipolul pe Maestrul sau. — Pentru c& noi aici dorim si ne cunoastem intre noi de la suflet la suflet. Pentru cd adevaratul EU al fiecaruia este sufletul, atat si nimic altceva. Fiind cu toi la fel, percepfia noastra despre ceilalti nu este distorsionati de nici o forma exterioard, Si asa avem sansa ca atunei edind vorbim cuiva, sine adresim cu adevarat acelui suflet cu care dorim si vorbim — Pai cum are putea si distorsioneze ceea ce eu ered despre un alt discipol faptul cd ar fi ‘imbraeat altfel? —Uite, am s8-ti dau un exemplu care sper sa te facd sa intelegi mai bine ceea ce vreau sa iti spun, Mai intai de toate trebuie sa confectionezi céteva perechi de ochelari cu lemtile colorate, fiecare lentila in alta culoare. Sa nu stergi lentilele, s nu le cure, Sale lagi asa cum ies din mina ta. Timp de 2 zile discipolul confection cu migala 5 perechi de ochelari. Fiecare lentila era colorati in alta culoare gi avusese grija si nu le stearga, asa cum ii spusese Maestrul. — Maestre, am adus ochelarii. Bun. Uiti-te acum la aceasti orhidee, ii spuse Maestrul ardténd-i o frumoasa orhidee alba 25 ‘Scanned with Camcannera Asociatia Romana de Psihoterapie Integr ativl — Uitd-te atent la ea. Este alba gi frumoasé, aga este? — Da Maestre! — Este cu adevarat o orhidee. Acum pundio pereche de ochelari. Discipolul il ascultd, lua prima pereche de ochelari, ji puse la ochi si dintro dat, orhideea cea frumoasé deveni mai uratd. Cu o lentila rosie si una verde si cu petele de maini pe lentile, imaginea era departe de ceea ce vazuse fara ochelari ~ Ei, tocmai tai pus ochelarii care reprezint’ imbracdmintea diferitd a fiecdrui discipol. Asta daca fiecare ar purta alt fel de haine. Mai pune o pereche de ochelari! Discipolul asculta si mai puse unii. De data aceasta orhideea era stramba si parc mai mica. lar culorile erau de-a dreptul ciudate. Urata chiar! ~ Acum ti-ai pus ochelarii care reprezint corpul celuilalt discipol, gras sau slab. Mai pune pereche de ochelari! ~ Acum fi-ai pus ochelarii corespunziitori meseriei. Daca ar fi medic sau avocat, invatator sau pantofar, ai pune alti ochelari cu alte culori Au continuat asa pana ce a avut toti cei 5 ochelari pusi pe nas. Imaginea orhideei era acum atat de diferita fata de ce vedea fars tot acesti ochelari,incat dacé nu ar fi stiut ca se uita la o orhidee, nu ar fi putut nici macar sa ghiceasca ce ar putea fi. = Iti multumesc Maestre! Am inteles. Daca doresc s cunosc pe cineva cu adevarat trebuie sd {mi dau jos toti acesti ochelari! S& nu ma mai gandesc la celalalt c& este gras sau slab, cd este doctor sau pantofar, cd este de la oras sau de la sat, tanar sau batran, cu facultate sau fara Numai asa pot cunoaste celalalt EU cu care stau de vorba! Lacrimile privite la microscop dezvaluie un fapt surprinzator! Intr-o buna 2i, Lynn Fisher s-a intrebat daca lacrimile provocate de durere arata diferit in comparatie cu cele de bucurie, asa ca a inceput sa exploreze acest mister cu ajutorul microscopului Aceasta a observat la microscop peste 100 de lacrimi provocate de stiri diferite sia constatat toate cele 100 de lacrimi erau diferite. Lacrimile bazale, cele pe care organismul nostru le produce cu scopul de a lubrifia globul ocular, sunt in mod drastic diferite de cele produse atunci cand tiem ceapa. Lacrimile provocate de fericire sunt cu totul si cu totul diferite de cele provocate de tristete. Proiectul ei a fost denumit “Topografia Lactimilor’ Joseph Stromberg a explicat cd exista trei tipuri distincte de lacrimi. Acestea sunt bazale (cele care lubrifiaza globul ocular), reflexe (produse atunci cand taiem ceapa de exemplu) si psihice (emotionale). Toate cele trei tipuri de lacrimi contin substante organice, printre acestea numarandu-se uleiuri, anticorpi si enzime, toate acestea fiind intalnite in apa sarata. Moleculele lacrimilor sunt foarte distincte in functie de cele trei categoril. Lacrimile emotionale contin hormoni proteici, inclusiv un neurotransmitator denumit leucine-enkephalin, un analgezic natural eliberat de organism atunci cand suntem stresati. De asemenea, lacrimile observate la microscop contin particule de sare, acestea oferindu-le lacrimilor diferite forme. 26 Scanned witn GamSeannera Asociatia Romané de Psihoterapie Integrativa 1. Lacrimi de ras 3. Lacrimi provocate de durere 27 ‘Scanned with Camcannera Asociatia Romané de Psihoterapie Integrativa 4,Lacrimi provocate de ceapa 5. Lacrimi bazale 28 ‘Scanned with Camcannera Asociatia Romané de Psihoterapie Integrativa 7. Lacrimile unor noi inceputuri 9. Lacrimi de eliberare 29 ‘Scanned with Camcannera Asociatia Romané de Psihoterapie Integrativa 10. Lacrimi de speranta 11. Lacrimi de euforie 12, Lactimi de reamintire 30 ‘Scanned with Camcanner