PARTEA A PATRA
Navigatia astronomica
Sfera cereasca. Triunghlul sferic de pozitie
Migcarea diurnd a sferei ceregti
Migcarile aparente ale agtrilor $i sistemulul solar
Timpul $i masurarea jul
Calcutul unghiului la pol, al dectinafiei ¢i al ore! culminatiel agtrilor
Masurarea si corectarea inditimilor agtrilor
Identificarea agtriior
Calculul separat ai latitudinil gi longitudinit
Determinarea punctulul navei cu observafil astronomice
Probleme ajutatoare de navigatie astronomica 1 5 SFERA CEREASCA. TRIUNGHIUL SFERIC DE POZITIE
§1 Sfera cereasca gi elementele ei
Observarea cerului dintr-un punct oarecare de pe suprafafa Piméntului las impresia
c& are aspectul unei calote sferice. Pe timpul zilei, aceasta pare albastrd, iar lumina
Soarelui impiedicd vederea si a altor astri; in anumite condifii se pot observa doar Luna si
planeta Venus. Pe timpul nopfi, bolta cereasc& se vede prestirat% cu numerosi astri; in
realitate, cu ochiul liber se vid aproximativ 6 000 stele, 6 planete si Luna.
‘Aceast caloté sfericd poate fi practic asimilat& cu o emisferd. Imaginea de sfera
este generat de incapacitatea observatorului de a sesiza in spatiu distanfele radiale la
astri: aceasta face ca observatorul terestru si vada astrii ca si cum ar fi situati la
aceeasi distanf4, proiectati pe suprafata interioar’ a unei sfere de raz infinit de mare,
avand centrul in ochiul observatorului, numit& sfera cereascd.
Considerim un observator fn punctul O pe sfera terestra si reprezentim sfera
cereasc& concentrica gi exterioara acesteia (fig. 15-1). Elementele sferei ceresti, in
raport de care se determina pozifiile astrilor, se obtin ca proiectii ale punctelor,
liniilor si planelor principale de pe sfera terestri folosite de observator pentru
orientarea pe mare (vezi cap. 2).
Astfel prelungind verticala locului OC, ca injeapi sfera cereasc& in punctul Z,
numit zenit si Na, numit nadir; linia ce uneste cele dou puncte se numeste linia
zenit-nadir.
Planul perpendicular pe linia zenit-nadir ce trece prin centrul sferei terestre se
numeste orizont astronomic al observatorului; acest plan intersecteaza sfera cereascd
dupa un cerc mare (N, E, S, W).
Dat fiind marimea neinsemnat& a razei sferei terestre in raport cu raza sferei
ceresti, pentru orientarea pe sfera cereasc4, precum gi in efectuarea anumitor calcule
de navigatie astronomic&, PimAntul se consider4 redus la un punct situat in ochiul
observatorului; in acest caz orizontul astronomic se confunda cu orizontul adevdrat
al observatorului.
Axa polilor terestri PP’ prelungit& la infinit infeap’ sfera cereascd in doud
puncte: polul nord ceresc Py si polul sud ceresc Ps; linia care uneste cei doi poli se
numeste axa polilor ceresti sau axa lumii, Polul nord ceresc se afl& aproximativ pe
directia stelei Polare.
Planul ecutorului terestru gq’ intersecteazi sfera cereascd dupa un cerc mare
QQ’ numit ecuator ‘ceresc. Planul ecuatorului ceresc este perpendicular pe axa
polilor ceresti Py Ps in centrul sferei ceresti.
405 Intersecia sferei ceresti cu planul meridianului geografic al observatorului
POP’ determina cercul mare PyZPs numit meridianul ceresc al observatorului. Lini
zenit-nadir imparte meridianul ceresc al observatorului in dou’ semicercuri:
meridianul nordic ZPyNa, ce confine polul nord ceresc gi meridianul sudic ZP5Na,
care confine polul sud ceresc. Punctul ‘de intersectie dintre meridianul nordic $i
orizontul adevitrat al observatorului se numeste nord (N):
Fig. 15-1 Na
Ppunctul de intersectie dintre meridianul sudic si orizontul adevarat al observatorului
se numelte sud (S). Dreapta continut’ in orizont care uneste punctele nord si sud se
numeste linia nord-sud (N-S).
Axa lumii imparte meridianul ceresc al observatorului “in dou’ semicercuri:
meridianul superior PyZPs ce confine zenitul observatorului si meridianul inferior
PyNaPs, care confine nadirul.
Ecuatorul ceresc se intersecteaz& cu orizontul observatorului in doua puncte: est
(©) gi vest (W); considerndu-se in centrul sferei ceresti cu fafa spre nord, estul este
in drapta si vestul in stinga. Punctele est si vest sunt unite de linia est-vest (E-W).
Liniile nord-sud si est-vest sunt reciproc perpendiculare; ele impart orizontul
observatorului in patru cadrane: NE, SE, SW si NW.
.. _ Planul orizontului obscrvatorului imparte sfcra ccreasc& in douX emisfcre: emisfera
vizibildt NZS, ce confine zenital si emisfera invizibild NaS, care confine nadirul.
Planul ecuatorului ceresc imparte sfera cereasc’ in doui emisfere: emisfera
nordicd QPyQ’, ce conjine polul nord ceresc gi emisfera sudicd OPQ", care contine
polul sud ceresc.
Planul meridianului ceresc al observatorului impart sfera cereaci in dou& emisfere:
emisfera esticd NES, care confine estal si emisfra vesticat NWS, ce confine vestul.
Polul ceresc aflat deasupra orizontului se numeste pol ridicat, vizibil sau
Superior; polul ceresc aflat sub orizont se numeste pol coborat, invizibil sau inferior.
Numele polului ridicat este dat de latitudinea observatorului; astfel, in figura 15-1,
polul ridicat este polul nord ceresc, deoarece latitudinea observatorului este nordic’.
406 Unghiul 1a centrul sferei QCZ sau arcul de meridian ceresc QZ este egal cu
latitudinea observatorului @. Se observa insk ch 90°.
414 {in cazul astrilor observati pentru determinarea pozitiei navei, indlfimea calculata
trebuie sX rezulte intotdeauna pozitiva (astrul se afl& in emisfera vizibilA).
Exemplu. 9 = +43°32'; 8 = + 19°26'.4; Py = 76°43'.5. S& se calculeze inaltimea
astrului.
Rezolvare:
sin h = sin 9 sin 8 + cos 9 cos 8 cos P = (+a) + (+b)
log cos 8 = 9.86032
log sin @ = 9.83808 Jog cos 8 = 9.97451
log sin 8 = 9.52221 og cos P = 9.36102
9.19585
h=22°43'2
z
B Calculul tndilimii prin formula sin? 3
Stiind c& z= 90° h, formula (15-7) se poate scrie:
cos z= sin @ + cos 9 cos 8 cos P.
a
Pe baza relatiei trigonometrice cos @ = 1 - 2 sin au ecuatia de mai sus ia forma:
1-2sin?
=1-2sin? 2-8.
2
208.9 cos Bsn?
sin? 2 =sin?
2-2 + cosipcosBsin? = (15-8)
Formula se rezolva utilizand tabelele logaritmice din Tablele Nautice MT 53,
astfel:
— se calculeaz& logaritmul termenului al doilea (II) al membrului din dreapta:
log IT = log (sis? xs gob} pentru aaflalog sin? =, se intra in tabla 5 cu P pe
coloana ,,sin? ie
~ se face diferenta @ ~ 8, sclzlind valoarea mai mic& din cea mai mare, dack 9 si
8 sunt de acelasi semn; se face suma (@ + 8), daca @ si sunt de semne contrarii;
~8
= se scoate log sin” oe din tabla 5, intrand cu valoarea @~ 8 pe coloana
in? Ee,
sin? >"
2
— se scade logaritmul termenului mai mic din logaritmul termenului mai mare si
se objine argumentul Arg = log a — log b; log a reprezint4 logaritmul mai mare si
log b — logaritmul mai mic;
415 ~ se intra in tabla 3 (,,Logaritmii sumelor ot") cu argumentul (log a ~ log b) si
b
se objine o=logl1+— |... (v. explicatile tablei 3 ,logaritmii sumelor si diferen-
felor“);
~ se face suma log II + 0 = log sin? 3,
~ se intra cu log sin? = fn tabla 5 gi se obtine distanfa zenitald z;
= se calculeazd indljimea astrului din relajia: h = 90° - z.
Exemplu, Se dau aceleasi date ca la punctul A. Si se calculeze indltimea dup
z
formula sin? 2 folosind Tablele nautice MT 53.
Rezolvare:
P
Py = 76°43'5 log sin? = 9.58567;
= + 43°32" log cos @ = 9.86032
b= 19°26'.4 Jog cos § = 9.97451
~ 5 = 24°05'6 ... log sin’
2267168
ha 22°4¥.2
C Calculul tnatlyimii prin formula hav z
a
Expresia sin? 7 mal este cunoscutt si sub denumirea de haversinus 0. (hav @);
deci se poate scrie:
o
sin? 3 = hava. (15-9)
Expresia de hay : (haversinus) este utilizata de Tablele Nautice ,,Norie's“.
Pe baza expresiei (15-9), ecuafia (15-8) poate fi scris& sub forma:
hav z = hav P cos @ cos § + hav (@ ~ 8) (15-10)
Cu ajutorul primului termen al membrului din dreapta se determina un unghi
auxiliar x dupa formula:
hay x = hav P cos @ cos 8
deci:
hav z = hav x + hav (@ ~ 8) (15-11)
416 Logaritmii haversinus (log hav) yi valorile naturale haversinus (,.hav nat") sunt
continute in tabla ,, Haversinus" (pp. 380-442) a Tablelor Nautice ,,Norie’s"
Formula 15-11 se rezolva astfel:
=se calculeazi log hav x-log (hav P cos @ cos); se scoate valoarea
corespunzitoare hav nat x din coloana din dreapta;
= se calculeazi marimea (@ ~ 8), sc&zand valoarea mai mic din cea mai mare,
daca @ si & sunt de acelasi semn; se face suma (@ + 8), daca @ gi 5 sunt de semne
contrarii;
~ se scoate ,,hav nat“ de (@ ~ 8);
— se face suma [(hav nat x + hav nat (@ ~ 8)] gi se objine hav nat 2;
— se scoate distanja zenitala corespunzitoare lui hav nat 2“, care se transforma
in indltimea astrului dupa relatia h = 90° z.
Exemplu, Se dau aceleasi date ca la punctul A.
Py = 76°43. og hav P 58567
= + 43°32" log cos @ 86032
5=+19°26'. log cos 8 97451
log hav x 42050
hay nat x 26333
8 = 424°05'.6 hay nat (@ ~ 8) = 0.04356
hav nat x 30689
z 7°16".8
h = 22°49'2
3 Calculul declinatiei din latitudine, inaltime si unghi la zenit
Se dau: latitudinea observatorului @, indltimea astrului A si unghiul la zenit Z
semicircular; rezultd ci, in tiunghiul sferic de pozitie (fig. 15-9) se cunosc
colatitudinea / = 90° — @, distanta zenitaki z= 90° ~ A si unghiul la zenit Z, cuprins
intre ele. Declinajia astrului 8 se obtine din distanja polar p = 90° ~ 6, calculata prin
aplicarea formulei cosinusurilor laturilor:
c0s(90° — 8) = (90 ~ @) cos(90° — h) + sin(90° ~ @) sin(90° — h) cos Z
de unde:
sin 8 = sin @ sin h + cos @ cos h cos Z (5-1)
Ca gi in cazul formulei (15-7) pentru calculul inalfimii, ecuatia (15-11) pentru
calculul declinayiei astrului se rezolva logaritmic pe parfi, considerand:
x= sin @ sin h si y = cos @ cos h cos Z.
Formula (15-11) se aplica 1a calculul declinatiei, folositi la identificarea unui
astru necunoscut (vezi cap. 21, § 3).
Al7 4 Calculul azimutului din latitudine, declinatie si unghi la pol
A Calculul azimutului prin formula cotg Z
Se dau: latitudinea observatorului @, declinatia si unghiul la pol P al astrului
Rezulta c& in triunghiul sferic de pozitic (fig. 15-9) sc cunose: distanta polara
p = 90° —&, unghiul la pol P si colatitudinea | = 90° — 8; se cere a se calcula unghiul
la zenit Z, care se transforma apoi in azimut. Se observa ca cele patru clemente care
intr in relatie sunt consecutive in triunghiul sferic de pozitie, putdnd fi denumite
astfel: Z-unghi de margine, |-laturi de mijloc, P-unghi de mijloc si p-laturi de
margine.
Unghiul la zenit se calculeaza prin aplicarea formulei cotangentelor sau formula
celor patru elemente consecutive: cotangenta unghiului de murgine inmultita cu
sinusul unghiului de mijloc = cotangenta laturii de margine inmulfita cu sinusul
laturii de mijloc minus produsul cosinusurilor elementelor de mijloc; deci:
cotg Z sin P = cotg (90° ~ 8) sin (90° - @) - cos (90° - g) cos P de unde, prin
impartire cu sin P se obtine:
ctg Z = tg 5cos @ cosec P — sin g ctg P (15-12)
Formula (15-12) se rezolva logaritmic pe parti.
Unghiul la zenit Z se determina cu valori semicirculare, de la 0° la 180°; se
noteaza de la nord — pe latitudini nordice si de la sud ~ pe latitudini sudice, citre est
sau vest, corespunzator sensului unghiului la pol. Unghiul la zenit se transforma apoi
in azimut pe baza relatiilor (12-1).
Calculul azimutului pe baza formulei (15-12) prezinta importanja la rezolvarea
problemei de punct astronomic prin sistemul dreptelor de inaljime si la controlul
corectiei compasului.
Exemplu: 0 = 44°08'N;
= 26°32’; Pg = 35°07’. Sa se calculeze azimutul astrului:
Rezolvare:
cotg Z = tg 8 cos @ cosec P ~ sin g ctg P= (41) + (-9)
log tg 8 9.69837
log cos @ 9.85596 log sin = 9.843282
log cosec P 0.24015, log ctg P= 0.15289
Tog x = 0.79448 log y= 9.99571
x= +0.6230
+y=-0.9902
cig Z_=-0.3672
log ctg Z = 9.56490
Z=N 10°10... Az = 110°.2
Observatii:
—unghiul la zenit Z se conteaza de la nord pentru ca latitudinea observatorului
este nordic si are sensul est, deoarece unghiul la pol este estic;
~azimutul se calculeaza la precizie de 0°.1
418 B Calculul azimutului cu tablele ABC
Formula (15-12) se imparte la cos @ gi devine:
ctg Zsec @ = tg Scosec P -tg Mctg P (15-13)
Se inmulteste fiecare termen al acestei expresii cu 10” si se noteazd primul
termen al membrului din dreapta cu A, cel de-al doilea cu B si produsul membrului
din stanga cu C, objinandu-se:
A =10 tg & cosec P; (15-14)
B=-10tg @ctgP (1s 14’)
C=A+B= l0ctgZ sec (15-14”)
Acestea sunt expresiile care stau la baza intocmirii tablelor ABC conjinute in
diferite rable nautice. Intrarea succesiva in tablele A, B si C se face in modul indicat
schematic in figura 15-10; analiza semnelor pentru fiecare expresie in parte conduce
Ja stabilirea urmitoarelor reguli:
~A este pozitiv, daca @ si 8 sunt de acelasi semn;
—A este negativ, daca @ si 8 sunt de semne contrarii;
~ daca latitudinea observatorului este nordic, B are semnul:
~ pozitiv, dact P > 90°;
—negativ, dact P < 90°;
atitudinea observatorului este sudicd, regula semnelor pentru B se
IIE
Suma algebrici A+B=C; unghiul la zenit Z semicircular este rezultatul
expresici:
inverseaza.
Fig. 15-10
S (15-15)
© cos :
l0seco 10°?
Se intr deci in tabla C’' cu @ gi C (vezi fig. 15-10) si se objine Z semicircular,
astfel:
Z < 90° (cadranul I trigonometric), daci C este pozitiv:
Z > 90° (cadranul II trigonometric), daci C este negativ.
Unghiul la zenit se conteaza de la nord — pe latitudini nordice si de la sud ~ pe
latitudini sudice, catre est sau vest corespunzator sensului unghiului la pol. Unghiul
la zenit Z se transforma apoi in azimut pe baza relajiilor (15-1).
ctgZ=
Se inmuljeste cu 10 din motive de comoditate a calculelor pentru a se lucra cu valori mai
mari
419 Utilizarea tablelor ABC faciliteazi considerabil calculul azimutului.
Exemplu. Se dau aceleagi date ca la punctul A de mai sus.
Si se calculeze azimutul.
Rezolvare:
—se intra in tabla A cu P si...
~se intr in tabla B cu @ iP...
~ se intra in tabla C cu @ $C...
5 Calculul unghiului la pol din latitudine, inaltime si unghi la zenit
A Calculul unghiului la pol prin formula ctg P
Se dau: latitudinea observatorului @, inaltimea astrului A si unghiul la zenit Z
deci
semicircular. in triunghiul sferic de pozitie ZPyA (fig. 15-9) se cunos
urmitoarele elemente consecutive: distanta zenitalé z= 90° — h, unghiul la
colatitudinea 1=90°—@; se cere sé se calculeze al patrulea element consecu-
tiv-unghiul la pol P. Unghiul la pol P se objine prin aplicarea formulei cotangentelor
(formula celor patru clemente consecutive), astfel:
Z = ctg (90° ~ h) sin (90° ~ @) — cos (90° - @) cos Z
de unde, prin imparjire cu sin Z se objine:
ctg P sin
cig P = tg h cos @ cosec Z ~ sin p ctg Z (15-16)
Formula (15-16) se rezolva logaritmic pe pari. Unghiul a pol se determina cu
valori semicirculare, functie de semnul algebric la ctg P, cu sensul spre est sau vest,
corespunzitor sensului unghiului la zenit Z.
B Calculul unghiului la pol cu tablele ABC
Se procedeaza in mod analog ca la punctul 4 B; s
cos @ si devine:
cla P sec p= tg h cos tgp ctgZ
pe care inmultind-o cu 10 si notand cei trei termeni in acelasi fel ca la punctul 4-B,
se obtinc:
imparte formula (15-16) la
A= 101g A cosec Z; (15-17)
B=-101g getg Z; (15-17)
C=A+B=10ctg P sec (15-17)
de unde:
p=—* 2 15-18
ae 10secp 0? ae
Se constati cA expresiile pentru calculul lui A, B si C sunt identice cu (15-14),
(15-14) si (15-14), cu diferenta c& P este inlocuit prin Z si 8 prin A. Rezulté ci
420 tablele ABC pot fi folosite si pentru calculul unghiului la pol, intrarea in table
efectuandu-se in modul indicat si in figura 15-11. Considerand pe f intot-
deauna pozitiv, pentru astrii observati in emisfera vizibild, analiza semnelor cclor
trei termeni conduce fa stabilirea urmatoarelor reguli:
— A este intotdeauna pozitiv;
~ daca latitudinea obervatorului este nordica, B are semnul:
— pozitiv, dact Z > 90°;
~ negativ, daci Z< 90°;
~ dacd latitudinea observatorului este sudica, regula semnelor lui B se inverseaza,
A
Fig. 15-11 a 2 ¢
Suma algebricd A + B = C; unghiul la pol se objine din formula (15-18), intrand
in tabla C cu @ si C (in modul indicat in fig. 15-11), astfel
P <90° (cadranul I trigonometric), dack C este pozitiv;
P > 90° (cadranul Hl trigonometric), daci C este negativ.
Sensul unghiului la pol, estic sau vestic, este acelasi cu al unghiului la zenit
Modul se utilizare a tablelor ABC pentru calculul unghiului la pol din @, k si Z
poate fi vizut in exemplul rezolvat la capitolul 21, § 3, punctul 1.
6 Calculul declinatiei din latitudine, unghi la pol gi unghi la zenit cu
tablele ABC
Tablele ABC dau unchiul la zenit din @, 8 si P pe baza formulei (15-13),
inmulfita cu 10:
10(ctg Z sec @ = tg & cosec P — tg @ ctg P)
Fig. 15-12 ¢ 8 ‘
Considerim cunoscute @, P si Z; pentru calcularea declinajiei astrului din aceste
clemente, tablele ABC se folosesc astfel ca si rezolve formula:
10(tg 8 cosec P = ctg Z sec 9 + tg Octg P) (15-19)
421 In acest caz, intrarea in table se face in su B, A, in modul schematic
indicat in figura 15-12, rezolvandu-se consect
C= 1OctgZsec@=A+B (15-20)
B=-10tg ctgP (15-20)
A=C~-B= 10 tg 8 cosec P 15-20
Se intra in tablele C gi B, cu argumentele @ si Z si respectiv @ si P. in modul
indicat in figura 15-12; se objine astfel C si B.
Se face diferenta algebricd C - B = A; se intr in tabla A cu P si A (in modul
indicat in fig. 15-12), astfel ca si rezolve relatia care deriva din (15-0'
—4A__- Asin (15-21)
10cosee P10
gd
si se obtine 6.
Analiza semnelor expresiilor (15-20) si (15-20’) stabileste urmatoarcle reguli:
~ C este pozitiv daca Z < 90°;
— Ceste negativ daca Z > 90°;
— dacé latitudinea observatorului este nordica, B are semnul:
~poritiv, dact P > 90°;
— negativ, daci P < 90°;
—dac& latitudinea observatorului este sudicd, regula semnelor lui B se
inverseazi;
—semnul lui A este cel care rezulta din diferenta algebri
Semnul declinatiei astrului se stabileste astfel:
= daci A rezulta pozitiv, 8 este de acelasi semn cu @;
— daca A este negativ, 8 este de semn contrar cu @.
Modul de utilizare a tablelor ABC pentru calculul declinatici poate fi vazut in
rezolvarea problemei de la capitolul 21, § 3, punctul 1.
A=C-B.
7 Calculul azimutului din declinatie, unghi la pol si inaltime
Se dau: declinatia 8, unghiul la pol P si inaltimea astrului h. Prin urmare, in
triunghiul sferic de pozitie ZPyA (fig. 15-9) se cunose: distanta polar’ p = 90° - 8,
unghiul la pol P si distanta zenitald z= 90° —h; se cere si se calculeze unghiul la
zenit Z. Se observa ci aceste elemente luate cate doua sunt opuse in triunghiul sferic
de pozitie, deci unghiul la zenit se obtine prin aplicarea formulei sinusurilor:
sinusurile unghiurilor sunt proportionale cu sinusurile laturilor opuse, astfel:
de unde
sin Z = cos 5 sin P sec h (15-22)
422 Formula (15-22) se rezolva logaritmic; precizia necesari azimutului este de
0°.1, fapt care permite scoaterea logaritmilor functiunilor trigonometrice la precizie
de 1’, eliminandu-se astfel ncesitatea interpolirilor.
Sin Z reculté intotdeauna pozitiv, deci trigonometric, nu se poate stabili daca
unghiul la zenit este mai mare sau mai mic de 90°; de aceea, unghiul la zenit Z se
scoate din tablele logaritmice cu valori cuadrantale, mai mici de 90°. Pentru ca acest
unghi la zenit cuadrantal si poati fi transformat in azimut, este necesar mai intai si i
se stabileasea cadrantul de orizont (NE, SE, SW, NW).
Determinarea cadranului unghiului la zenit. Determinarea cadranului unghiului
Ja zenit impune stabilirea originii de contare, nord sau sud gi a sensului, est sau vest,
sensul de contare al unghiului la zenit este acelayi cu al unghiului la pol (P, sau Py),
care este un element cunoscut.
Pentru precizarea regulilor de stabilire a originii de contare a unghiului la
zenit Z cuadrantal, in figura (15-13) considerim paralele de declinatie a trei
astri
= paralelul AA’ al unui astru circumpolar A, avand 8 > g yi de acelasi sem
- paralelul BB’al unui astru B, de 8 < @ si de acelayi semn;
~ paralelul CC’ al unui astru C, avand 8 de semn contrar cu ¢.
Fig. 15-13 Ne
Din figura 15-13 se deduc urmitoarele reguli pentru stabilirea originii de
contare a unghiului la zenit cuadrantal:
a — daca 8 > @ si de acelasi semn (cazul astrului circumpolar A), unghiul la zenit
se conteazii de la punctul cardinal N sau S, de acelasi nume cu latitudinea;
b—daci &>@ si de acelayi semn (cazul astrului B), paralel de declinatie al
astrului taie primul vertical al astrului in emisfera vizibild, astfel c& unghiul la zenit
cuadrantal se poate conta de la N sau S.
Pentru determinarea originii de contare in acest caz presupunem:
~ hy inaltimea astrului in primul vertical, care se objine din tabla 21-b (MT-53)
in functie de @ gi 8; tabla este intocmiti pe baza formulei (16-3);
P,, unghiul la pol al astrului in primul vertical, exprimat de rabla 21-a
(MT-53( in functie de aceleasi argumente @ si 8; tabla este intocmita pe baza
formulei (16-4).
423 Cunosednd marimile h, si P,, din figura 15-13, se observa urmatoarele:
-daci h P,, unghiul la zenit se conteazi de la punctul cardinal $
sau N, de acelasi nume cu latitudinea;
— daca h> h, sau P< P;, unghiul la zenit se conteaza de la punctul cardinal N
sau S, de nume contrar cu latitudinea.
Marimile A si P sunt cunoscute ca elemente ce intri in calculul unghiului la
zenit;
c—daca § este de semn contrar cu @ (cazul astrului C), unghiul la zenit se
conteaza de la punctul cardinal S sau N, de nume contrar cu latitudinea.
Unghiul la zenit Z cuadrantal astfel calculat se transforma in azimut prin
relatiile (15-2).
Formula (15-22) se aplicd la calculul azimutului pentru trasarea dreptei de
indltime (vezi cap. 23), Ia determinarea astronomici a pozitici navei. in practica
navigatiei astronomice, cadranul unghiului la zenit se stabileste cu usurinfé pe bazi
de observatie.
Exemplu: = +43°30’. Pentru determinarea punctului navei se fac observatii la
sei astri; in urma calculelor efectuate, rezultd urmitoarele date:
—Capella —... 8= +45°57.3; Pe = 106°41.7; hh = 21°42’.6;
- Sirrah =+28°50'.2; P= 28°19.2; hh = 62°18'.6;
~Formalhaut ... 6=-29°51'.6; Py= 9°20'.4; h = 14°24'.6;
Rezolvare:
Capella Sirrah Fomathaut
Jog cos 8 = 9.84212 94251 93814
log sin
log see
log sin
98130
.03192,
85537
NE 45°8
Az=45°8
67619
= 0.33269
95139
cE 63°.4
= 116°.6
1.01388
= 0.01388
Originea de contare a unghiului la zenit cuadrantal al celor tri agtri s-a stabilitastfel:
a ~ Capella, 8 > @ si de acelasi semn; Z se conteazX de la N;
b-Sirrah, 8<@ $i de acelasi semn; y= 41° (scos din tabla 2/-b, MT-53, in functie de
8 si @); A> hy, deci Z se conteazA de la S;
¢~ Fomalhaut, 8 de semn contrat cu @; Z se conteazi de la S.
8 Calculul inaltimii si azimutului cu rigla cilindrica
Presupunem astral A si triunghiul sferic de pozitie ZPyA (fig. 15-14); se coboard
perpendiculara sfericd AK din astrul A pe meridianul ceresc al locului gi se obfin astfel
wei triunghiuri: triunghiul sferic de pozijie ZPyA si doua tiunghiuri sferice
424 dreptunghice PyAK si ZAK. in cele doua triunghiuri sferice dreptunghice se
considera:
~arcul OK =x, deci PyK = 90° —x;
~arcul SK = y, deci ZK = 90° - y.
Fig. 15-14
Elementele cunoscute sunt: colatitudinea ! = 90° ~ @, unghiul la pol P si distanta
polar p = 90° - 8; se cere si se calculeze inaltimea si azimutul.
Rezolvarea succesiva a celor trei triunghiuri sferice duce la objinerea a trei
expresii, care stau la baza calculului inaltimii si azimutului cu rigla cilindric’.
a ~ Din triunghiul sferic dreptunghic Py AK se objine:
cos P=ctgxtg&
de unde:
clg x = etg 8 cos P (15-23)
in care x este un arc auxiliar.
b - in triunghiul sferic de pozitie ZPyA se aplicd formula cotangentelor pentru
elementele consecutive:
Z,1= 90° ~ @, P sip = 90° ~ 6, deci:
ctg Z sin P = ctg (90° — 8) sin (90° ~ @) ~ cos (90° - @) cos P
fn care se fac urmatoarele substituiri:
1= 90° ~ @ = (90° x) - (90° -y) =y-x
tg 5=cos P tg x (dedus& din ecuaia 15-23) si se imparte la cos P. Astfel sc
ctg Z tg P= tg xsin (yx) —cos(y—x) =
de unde:
ctg P cos y
etg (180° - Z) = (15-24)
cos x
425 Ecuayia (15-24) sti la baza calculului unghiului la zenit Z; Z constituie in acelasi
timp un unghi auxiliar pentru calculul inaljimii astrului, prin rezolvarea triunghiului
sferic dreptunghic ZAK.
¢~ Din triunghiul sferic dreptunghic ZAC se objine:
cos (180° Z) = 1g hctgy
de unde:
:
ctg h = —“8” (15-25)
cos (180
il
ae
Fig. 19-19
Expresia (15-25) sta la baza calcularii inalyimii astrului.
Privind ecuatiile (15-23), (15-24) si (15-25) se observa cd ele contin numai
doua functii trigonometrice: cotangenta si cosinus. Ca urmare, s-a procedat la
calcularea scrilor log ctg si log cos pentru unghiurile de la 0° la 180°, care au fost
infagurate pe doi cilindri (fig. 15-15): scara log ctg pe un cilindru interior (1), ce se
poate roti si mica axial, iar scara log cos pe un cilindru exterior fix (2).
Pe un manson (3) exterior acestora sunt insemnati: indicele 1(4) ~ pentru
cilindrul exterior gi indicele 11(5) — pentru cilindrul interior; de asemenea, mangonul
(3) poate fi rotit si migcat axial.
426 Dupa asezarea cilindrului interior la gradafia dorita in dreptul indicelui Hl, prin
rotirea i deplasarea sa axial, acesta se fixeaz prin risucirea usoard la stnga a unui
tambur (6) aflat in partea superioara.
Calculul unghiului la zenit si a inaljimii se rezolva prin rotirea si migcarea axial
a cilindrului interior (1) si a mansonului (3), pana cand marimile aratate in schema
de mai jos sunt aduse succesiv in coincidenta cu indicii I si II:
1 0
zero > &
a Pa
Pox
xP
2
yor
ZY
© CA
zero > h
Cele trei serii de operatii a, b, c, care se efectueazi, rezolvi succesiv ecuatiile
(15-23), (15-24) si (15-25): prima determina arcul auxiliar x, a doua ~ unghiul la
zenit Z si ultima — indljimea astrului h.
Studiul figurii (15-14) gi analiza ecuajiilor (15-23), (15-24) si (15-25) conduc la
stabilirea urmatoarelor reguli pentru rezolvarea practic’ a problemei cu rigla
cilindrica:
d— mirimea arcului auxiliar x se citeste in dreptul indicelui I cu valori mai mici
sau mai mari de 90°, astfel:
x > 90° cand P > 90°
x < 90° cand P < 90°;
e —arcul auxiliar Y se determina din colatitudinea ! = 90° - @ si arcul auxiliar x,
astfel:
Y= +44, cand @ yi 5 sunt de avelayi semn;
Y =1~x, cand q si 8 sunt de semne contrarii.
f-unghiul la zenit Z se citeste cu valori cuadrantale, mai mici de 90°. Originea
de contare a unghiului la zenit, N sau S, se determina in functie de valoarea lui ¥,
astfel:
= dac& y < 90°, unghiul la zenit se conteaza de la punctul cardinal N sau S, de
ume contrar cu latitudinea observatorului;
= dac& y > 90°, unghiul la zenit se conteaza de la punctul cardinal N sau S, de
acelasi nume cu latitudinea observatorului.
Unghiul la zenit se conteaza spre est sau vest, corespunzitor sensului unghiului
la pol.
Unghiul Ja zenit cuadrantal astfel caleulat se transforma in azimut pe baza
relajiilor (15-2).
Utilizarea riglei cilindrice ugureaz si reduce considerabil durata de calcul a
inaljimii si azimutului unui astru, elemente principale necesare determinarii astro-
* Schema de calcul este insemnati si pe mangonul exterior (3) al riglei cilindrice.
427 nomice a punctului navei; precizia calcularii inaljimii si azimutului satis
tele practice ale navigatici astronomice.
Exemplu: @ = +44°43’, 1 = 90° - 9 = 45°17, 8 = +45°57; Pe
calculeze inaltimea si azimutul.
Calculal h si Az se efectueazit urmirind schema redati mai sus, astfel:
a indicele I de pe cilindrul exterior (2) se pune la zero prin risucirea mansonului (3);
—se roteste cilindrul interior (1) pana ce indicele I ajunge in dreptul gradatiei 45°57’ = 8,
dup care acesta se fixeazit prin risucirea la stanga a tamburului (6);
— se roteste mansonul (3) pani ce indicele I ajunge in coincidenya cu gradatia 56°32.6 = P:
— in dreptul indicelui Il, pe cilindrul interior se citeste x = 61°55'.8; arcul x s-a citit mai mic de
90°, deoarece P< 90°;
=se caleuleaz’ y=1+x= 45°17’ + 61°55’.8 = 107°12'8; arcului x i s-a dat semnul plus
deoarece @ si 8 sunt de acelasi semn;
‘bse pune indicele I la gradatia 61°55’8 =x de pe cilindrul exterior (2), prin rotirea
mangonului (3);
— se roteste cilindrul interior (1) pind ce gradatia 56°32'.6 = P ajunge in dreptul indicelui I,
poi se fixeazi;
—se roteste mangonul (3) pani ce gradatia 107°12'.8
coincident cu indicele I;
— in dreptul indicelui II, pe cilindrul interior (1) se citeste Z= 67°26'.1;
e-se pune indicele I la gradajia 67°26’.1=Z de pe cilindral exterior (2), prin rotirea
mansonului (3):
—se roteste cilindrul interior (1) pani ce gradatia 107°12’.8 = ¥ ajunge in dreptul indicelui Il,
apoi se fixeaza;
— se roteste mangonul (3) cit indicele I la zero de pe cilindrul exterior (2):
in dreptul indicelui IL, pe cilindrul interior (1) se citeste h = 51°0S’.3;
d~se calculeazé azimutul din unghiul la zenit Z:
Z=67°26'.1 = 67.4
Z=NE 67°44 .... unghiul la zenit se conteazi de la N deoarece ¥ > 90° si spre E, pentru ci unghiul
a pol are sensul estic:
de pe cilindrul exterior ajunge in
Az=Z=67°A (relajia 15-2) 16 miscaREA DIURNA A SFEREI CERESTI
§1 Cauza gi legile miscarii diurne
Miscarea de rotatie a Péméntului are loc in jurul axei polilor terestri, in sens
direct (de la vest la est), in timp de o zi. Observatorul terestru nu poate si sesizeze
aceast{ migcare; contemplind bolta cereasci in timpul unei nopti, lui i se pare c&
sfera cereasca este animati de o miscare de rotafie in sens retrograd (de la est la
vest). Aceasta miscare aparenti a sferei ceresti, de sens invers faa de cea de rotatic a
Pamantului, se numeste miscare diurnd.
Ca urmare a miscarii diurne, observatorul care priveste cerul instelat constatia
dupa un interval de timp oarecare ci aspectul sfetei ceresti se schimba: o serie de
aytri apun spre vest, alii rsar Ia est si ansamblul aytrilor vizibili iyi. schimba
continuu pozifia in raport cu elementele sferei ceresti, deplasindu-se mereu spre
vest.
Daca acelasi observator terestru ar avea posibilitatea si se deplaseze instantaneu
pe suprafaja Puimantului, ar constata ci aspectul cerului se schimbi si in functie de
latitudinea geografica,
Indiferent de pozitia observatorului pe Pimant si de perioada anului, daca se
observa aceeasi portiune a cerului, se constatd ci stelele isi pastreazd pozitiile
reciproce. Astfel, dac& pentru stabilirea pozitilor reciproce dintre stele s-ar masura
unghiurile dintre acestea, la anumite intervale de timp, s-ar constata 4 marimile
unghiulare se menfin invariabile. Menjinerea pozitiilor reciproce a stelelor a permis
gruparea acestora in constelafii, opera care revine antichitajii indepartate.
Observand sfera cereascé dintr-un punct O de pe suprafata terestra, se constati
c& astrii sunt animati de © migcare de rotatie in jurul unui punct fix: in emisfera
cereasc’ nordic acest punct este polul nord ceresc, iar in cea sudici — polul sud
ceresc. Miscarea diurnd are loc in jurul axei lumii, care este inclinatd taj de
orizontul adevarat cu un unghi egal cu latitudinea @ a observatorului (fig. 16-1).
ccesive ale unor stele in miscarea lor diurna, de
Daca observm pozitiile s
exemplu ale stelelor A si B din emisfera nordicd, si D din emisfera sudica, se
constat c& in timpul unei rotajii complete a sferei ceresti, fiecare stea descrie un
paralel de declinafie. Steaua A descrie paralel de declinatie aa’, steaua B paralelul
bb’ si steaua D — paralelul dd’.
Deci, miscarea aparentd a unei stele in miscarea diurnd a sferei ceresti are loc
de-a lungul paralelului ei de declinatie.
429 Daca se masoari succesiv arcul de paralel de declinatie descris de 0 stea in
migcarea diurnd intr-un anumit interval de timp, se constat& c4 acesta se mentine
constant. Rezulta c& miscarea diurnd a sferei ceresti este uniforma.
Perioada unei miscari diurne a sferei ceresti este constant, egal cu durata unei
rotafii complete a Paméntului in jurul axci sale; aceast4 durata este egal cu 0 zi
Fig. 16-1
siderald. Ziua siderali este intervalul de timp constant necesar unei stele ca si treacd
de doua ori consecutiv prin aceeasi pozitie pe sfera cereasca, de exemplu, prin
meridianul ceresc al locului (vezi cap. 18, § 3).
in timpul unei zile siderale, fiecare stea descrie un paralel complet de declinatie.
Ca urmare a inclinarii axei lumii faya de orizontul adevarat, de un unghi egal cu
latitudinea observatorului, planul ecuatorului ceresc si al paralelului de declinatie al
unui astru este inclinat faa de orizont cu un unghi egal cu colatitudinea / = 90° - 9.
De aici deriva urmatoarele fenomene legate de miscarea diurnd:
~aspectul general al migc&rii diurne a sferei ceresti este functie de latitudinea
observatorului;
~aspectul migcarii diurne a unui astru pentru un observator de o anumiti
latitudine este functie de declinatia astrului.
Meridianul ceresc al locului joac3 un rol important in studiul migcarii diurne; el
ste planul vertical de simetrie al migcarii diurne a fiectrui astru, deoarece contin
atat axa zenit-nadir a observatorului, cat si axa lumii.
In cursut unei miscari diurne complete, fiecare astru trece de doua ori prin
meridianul ceresc al locului. Anumiti astri tree si prin orizontul adevarat, cand
rdsar sau apun, aljii trec prin primul vertical. Fiecare din aceste_,,treceri“
constituie o faz& caracteristicé a migcUrii diurne, care se analizeazi in cele ce
urmeaza.
Intelegerea clari a fenomenelor ce deriva din miscarea diurnd a sferei
ceresti privind variajia aspectului cerului la diferite latitudini, variatia coordo-
natclor aytrilor etc... prezinté o importanyi deosebita in practica navigatiei astro-
nomice.
430 §2 Culminatia astrilor
Cele dou’ treceri ale unui astru prin meridianul cerese al locului in miscarea
diurnd a sferei ceresti se numesc culminafii: cand astrul tece prin. meridianul
superior, se spune ci se afl la culminagia superioard; cand trece prin meridianul
inferior, se afli la culminatia inferioard. Astfel, astrii A, B si D din figura 16-1 au
culminatia superioara in a, b si d, iar culminatia inferioara in a’, b’ sid’.
in momentul culminatici unui astru, cele trei puncte ce constituie varfurile
triunghiului sferic de pozitie ~ zenitul, polul ridicat si astrul, se afla in meridianul
cerese al observatorului.
Considerim proiectia sferei ceresti pe planul meridianului pentru un observator
de latitudine @ (fig. 16-2). Culminagia superioara a astrului A este in a. La culminatia
superioar unghiului orar ¢ si unghiul la pol P al astrului sunt zero; indltimea astrului
atinge valoarea maxim’ H=
S-ar putea să vă placă și
- Svfig Cublb CtotDocument15 paginiSvfig Cublb Ctotadrian4fanÎncă nu există evaluări
- MRR CZ RotttDocument33 paginiMRR CZ Rotttadrian4fanÎncă nu există evaluări
- Deviatia CompasuluiDocument14 paginiDeviatia Compasuluiadrian4fanÎncă nu există evaluări
- Man 402Document23 paginiMan 402adrian4fanÎncă nu există evaluări
- Jose Ortega y Gasset Revolta MaselorDocument137 paginiJose Ortega y Gasset Revolta MaselorDiana Barbu100% (6)
- 4 Ghid IstanbulDocument10 pagini4 Ghid IstanbulMadalina SoareÎncă nu există evaluări
- Cinematica Navala Si RADARDocument134 paginiCinematica Navala Si RADARflorinaaaaÎncă nu există evaluări
- MarinarieDocument169 paginiMarinarieadrian4fan100% (1)
- Sipetul Cu RugaciuniDocument5 paginiSipetul Cu Rugaciuniadrian4fan100% (1)
- Cararea Imparatiei Arsenie BocaDocument42 paginiCararea Imparatiei Arsenie Bocaadrian4fanÎncă nu există evaluări
- Anexa 04.20 - Model Fisa Postului Cadre DidacticeDocument4 paginiAnexa 04.20 - Model Fisa Postului Cadre Didacticeadrian4fanÎncă nu există evaluări
