PARTEA A PATRA Navigatia astronomica Sfera cereasca. Triunghlul sferic de pozitie Migcarea diurnd a sferei ceregti Migcarile aparente ale agtrilor $i sistemulul solar Timpul $i masurarea jul Calcutul unghiului la pol, al dectinafiei ¢i al ore! culminatiel agtrilor Masurarea si corectarea inditimilor agtrilor Identificarea agtriior Calculul separat ai latitudinil gi longitudinit Determinarea punctulul navei cu observafil astronomice Probleme ajutatoare de navigatie astronomica1 5 SFERA CEREASCA. TRIUNGHIUL SFERIC DE POZITIE §1 Sfera cereasca gi elementele ei Observarea cerului dintr-un punct oarecare de pe suprafafa Piméntului las impresia c& are aspectul unei calote sferice. Pe timpul zilei, aceasta pare albastrd, iar lumina Soarelui impiedicd vederea si a altor astri; in anumite condifii se pot observa doar Luna si planeta Venus. Pe timpul nopfi, bolta cereasc& se vede prestirat% cu numerosi astri; in realitate, cu ochiul liber se vid aproximativ 6 000 stele, 6 planete si Luna. ‘Aceast caloté sfericd poate fi practic asimilat& cu o emisferd. Imaginea de sfera este generat de incapacitatea observatorului de a sesiza in spatiu distanfele radiale la astri: aceasta face ca observatorul terestru si vada astrii ca si cum ar fi situati la aceeasi distanf4, proiectati pe suprafata interioar’ a unei sfere de raz infinit de mare, avand centrul in ochiul observatorului, numit& sfera cereascd. Considerim un observator fn punctul O pe sfera terestra si reprezentim sfera cereasc& concentrica gi exterioara acesteia (fig. 15-1). Elementele sferei ceresti, in raport de care se determina pozifiile astrilor, se obtin ca proiectii ale punctelor, liniilor si planelor principale de pe sfera terestri folosite de observator pentru orientarea pe mare (vezi cap. 2). Astfel prelungind verticala locului OC, ca injeapi sfera cereasc& in punctul Z, numit zenit si Na, numit nadir; linia ce uneste cele dou puncte se numeste linia zenit-nadir. Planul perpendicular pe linia zenit-nadir ce trece prin centrul sferei terestre se numeste orizont astronomic al observatorului; acest plan intersecteaza sfera cereascd dupa un cerc mare (N, E, S, W). Dat fiind marimea neinsemnat& a razei sferei terestre in raport cu raza sferei ceresti, pentru orientarea pe sfera cereasc4, precum gi in efectuarea anumitor calcule de navigatie astronomic&, PimAntul se consider4 redus la un punct situat in ochiul observatorului; in acest caz orizontul astronomic se confunda cu orizontul adevdrat al observatorului. Axa polilor terestri PP’ prelungit& la infinit infeap’ sfera cereascd in doud puncte: polul nord ceresc Py si polul sud ceresc Ps; linia care uneste cei doi poli se numeste axa polilor ceresti sau axa lumii, Polul nord ceresc se afl& aproximativ pe directia stelei Polare. Planul ecutorului terestru gq’ intersecteazi sfera cereascd dupa un cerc mare QQ’ numit ecuator ‘ceresc. Planul ecuatorului ceresc este perpendicular pe axa polilor ceresti Py Ps in centrul sferei ceresti. 405Intersecia sferei ceresti cu planul meridianului geografic al observatorului POP’ determina cercul mare PyZPs numit meridianul ceresc al observatorului. Lini zenit-nadir imparte meridianul ceresc al observatorului in dou’ semicercuri: meridianul nordic ZPyNa, ce confine polul nord ceresc gi meridianul sudic ZP5Na, care confine polul sud ceresc. Punctul ‘de intersectie dintre meridianul nordic $i orizontul adevitrat al observatorului se numeste nord (N): Fig. 15-1 Na Ppunctul de intersectie dintre meridianul sudic si orizontul adevarat al observatorului se numelte sud (S). Dreapta continut’ in orizont care uneste punctele nord si sud se numeste linia nord-sud (N-S). Axa lumii imparte meridianul ceresc al observatorului “in dou’ semicercuri: meridianul superior PyZPs ce confine zenitul observatorului si meridianul inferior PyNaPs, care confine nadirul. Ecuatorul ceresc se intersecteaz& cu orizontul observatorului in doua puncte: est (©) gi vest (W); considerndu-se in centrul sferei ceresti cu fafa spre nord, estul este in drapta si vestul in stinga. Punctele est si vest sunt unite de linia est-vest (E-W). Liniile nord-sud si est-vest sunt reciproc perpendiculare; ele impart orizontul observatorului in patru cadrane: NE, SE, SW si NW. .. _ Planul orizontului obscrvatorului imparte sfcra ccreasc& in douX emisfcre: emisfera vizibildt NZS, ce confine zenital si emisfera invizibild NaS, care confine nadirul. Planul ecuatorului ceresc imparte sfera cereasc’ in doui emisfere: emisfera nordicd QPyQ’, ce conjine polul nord ceresc gi emisfera sudicd OPQ", care contine polul sud ceresc. Planul meridianului ceresc al observatorului impart sfera cereaci in dou& emisfere: emisfera esticd NES, care confine estal si emisfra vesticat NWS, ce confine vestul. Polul ceresc aflat deasupra orizontului se numeste pol ridicat, vizibil sau Superior; polul ceresc aflat sub orizont se numeste pol coborat, invizibil sau inferior. Numele polului ridicat este dat de latitudinea observatorului; astfel, in figura 15-1, polul ridicat este polul nord ceresc, deoarece latitudinea observatorului este nordic’. 406Unghiul 1a centrul sferei QCZ sau arcul de meridian ceresc QZ este egal cu latitudinea observatorului @. Se observa insk ch 90°. 414{in cazul astrilor observati pentru determinarea pozitiei navei, indlfimea calculata trebuie sX rezulte intotdeauna pozitiva (astrul se afl& in emisfera vizibilA). Exemplu. 9 = +43°32'; 8 = + 19°26'.4; Py = 76°43'.5. S& se calculeze inaltimea astrului. Rezolvare: sin h = sin 9 sin 8 + cos 9 cos 8 cos P = (+a) + (+b) log cos 8 = 9.86032 log sin @ = 9.83808 Jog cos 8 = 9.97451 log sin 8 = 9.52221 og cos P = 9.36102 9.19585 h=22°43'2 z B Calculul tndilimii prin formula sin? 3 Stiind c& z= 90° h, formula (15-7) se poate scrie: cos z= sin @ + cos 9 cos 8 cos P. a Pe baza relatiei trigonometrice cos @ = 1 - 2 sin au ecuatia de mai sus ia forma: 1-2sin? =1-2sin? 2-8. 2 208.9 cos Bsn? sin? 2 =sin? 2-2 + cosipcosBsin? = (15-8) Formula se rezolva utilizand tabelele logaritmice din Tablele Nautice MT 53, astfel: — se calculeaz& logaritmul termenului al doilea (II) al membrului din dreapta: log IT = log (sis? xs gob} pentru aaflalog sin? =, se intra in tabla 5 cu P pe coloana ,,sin? ie ~ se face diferenta @ ~ 8, sclzlind valoarea mai mic& din cea mai mare, dack 9 si 8 sunt de acelasi semn; se face suma (@ + 8), daca @ si sunt de semne contrarii; ~8 = se scoate log sin” oe din tabla 5, intrand cu valoarea @~ 8 pe coloana in? Ee, sin? >" 2 — se scade logaritmul termenului mai mic din logaritmul termenului mai mare si se objine argumentul Arg = log a — log b; log a reprezint4 logaritmul mai mare si log b — logaritmul mai mic; 415~ se intra in tabla 3 (,,Logaritmii sumelor ot") cu argumentul (log a ~ log b) si b se objine o=logl1+— |... (v. explicatile tablei 3 ,logaritmii sumelor si diferen- felor“); ~ se face suma log II + 0 = log sin? 3, ~ se intra cu log sin? = fn tabla 5 gi se obtine distanfa zenitald z; = se calculeazd indljimea astrului din relajia: h = 90° - z. Exemplu, Se dau aceleasi date ca la punctul A. Si se calculeze indltimea dup z formula sin? 2 folosind Tablele nautice MT 53. Rezolvare: P Py = 76°43'5 log sin? = 9.58567; = + 43°32" log cos @ = 9.86032 b= 19°26'.4 Jog cos § = 9.97451 ~ 5 = 24°05'6 ... log sin’ 2267168 ha 22°4¥.2 C Calculul tnatlyimii prin formula hav z a Expresia sin? 7 mal este cunoscutt si sub denumirea de haversinus 0. (hav @); deci se poate scrie: o sin? 3 = hava. (15-9) Expresia de hay : (haversinus) este utilizata de Tablele Nautice ,,Norie's“. Pe baza expresiei (15-9), ecuafia (15-8) poate fi scris& sub forma: hav z = hav P cos @ cos § + hav (@ ~ 8) (15-10) Cu ajutorul primului termen al membrului din dreapta se determina un unghi auxiliar x dupa formula: hay x = hav P cos @ cos 8 deci: hav z = hav x + hav (@ ~ 8) (15-11) 416Logaritmii haversinus (log hav) yi valorile naturale haversinus (,.hav nat") sunt continute in tabla ,, Haversinus" (pp. 380-442) a Tablelor Nautice ,,Norie’s" Formula 15-11 se rezolva astfel: =se calculeazi log hav x-log (hav P cos @ cos); se scoate valoarea corespunzitoare hav nat x din coloana din dreapta; = se calculeazi marimea (@ ~ 8), sc&zand valoarea mai mic din cea mai mare, daca @ si & sunt de acelasi semn; se face suma (@ + 8), daca @ gi 5 sunt de semne contrarii; ~ se scoate ,,hav nat“ de (@ ~ 8); — se face suma [(hav nat x + hav nat (@ ~ 8)] gi se objine hav nat 2; — se scoate distanja zenitala corespunzitoare lui hav nat 2“, care se transforma in indltimea astrului dupa relatia h = 90° z. Exemplu, Se dau aceleasi date ca la punctul A. Py = 76°43. og hav P 58567 = + 43°32" log cos @ 86032 5=+19°26'. log cos 8 97451 log hav x 42050 hay nat x 26333 8 = 424°05'.6 hay nat (@ ~ 8) = 0.04356 hav nat x 30689 z 7°16".8 h = 22°49'2 3 Calculul declinatiei din latitudine, inaltime si unghi la zenit Se dau: latitudinea observatorului @, indltimea astrului A si unghiul la zenit Z semicircular; rezultd ci, in tiunghiul sferic de pozitie (fig. 15-9) se cunosc colatitudinea / = 90° — @, distanta zenitaki z= 90° ~ A si unghiul la zenit Z, cuprins intre ele. Declinajia astrului 8 se obtine din distanja polar p = 90° ~ 6, calculata prin aplicarea formulei cosinusurilor laturilor: c0s(90° — 8) = (90 ~ @) cos(90° — h) + sin(90° ~ @) sin(90° — h) cos Z de unde: sin 8 = sin @ sin h + cos @ cos h cos Z (5-1) Ca gi in cazul formulei (15-7) pentru calculul inalfimii, ecuatia (15-11) pentru calculul declinayiei astrului se rezolva logaritmic pe parfi, considerand: x= sin @ sin h si y = cos @ cos h cos Z. Formula (15-11) se aplica 1a calculul declinatiei, folositi la identificarea unui astru necunoscut (vezi cap. 21, § 3). Al74 Calculul azimutului din latitudine, declinatie si unghi la pol A Calculul azimutului prin formula cotg Z Se dau: latitudinea observatorului @, declinatia si unghiul la pol P al astrului Rezulta c& in triunghiul sferic de pozitic (fig. 15-9) sc cunose: distanta polara p = 90° —&, unghiul la pol P si colatitudinea | = 90° — 8; se cere a se calcula unghiul la zenit Z, care se transforma apoi in azimut. Se observa ca cele patru clemente care intr in relatie sunt consecutive in triunghiul sferic de pozitie, putdnd fi denumite astfel: Z-unghi de margine, |-laturi de mijloc, P-unghi de mijloc si p-laturi de margine. Unghiul la zenit se calculeaza prin aplicarea formulei cotangentelor sau formula celor patru elemente consecutive: cotangenta unghiului de murgine inmultita cu sinusul unghiului de mijloc = cotangenta laturii de margine inmulfita cu sinusul laturii de mijloc minus produsul cosinusurilor elementelor de mijloc; deci: cotg Z sin P = cotg (90° ~ 8) sin (90° - @) - cos (90° - g) cos P de unde, prin impartire cu sin P se obtine: ctg Z = tg 5cos @ cosec P — sin g ctg P (15-12) Formula (15-12) se rezolva logaritmic pe parti. Unghiul la zenit Z se determina cu valori semicirculare, de la 0° la 180°; se noteaza de la nord — pe latitudini nordice si de la sud ~ pe latitudini sudice, citre est sau vest, corespunzator sensului unghiului la pol. Unghiul la zenit se transforma apoi in azimut pe baza relatiilor (12-1). Calculul azimutului pe baza formulei (15-12) prezinta importanja la rezolvarea problemei de punct astronomic prin sistemul dreptelor de inaljime si la controlul corectiei compasului. Exemplu: 0 = 44°08'N; = 26°32’; Pg = 35°07’. Sa se calculeze azimutul astrului: Rezolvare: cotg Z = tg 8 cos @ cosec P ~ sin g ctg P= (41) + (-9) log tg 8 9.69837 log cos @ 9.85596 log sin = 9.843282 log cosec P 0.24015, log ctg P= 0.15289 Tog x = 0.79448 log y= 9.99571 x= +0.6230 +y=-0.9902 cig Z_=-0.3672 log ctg Z = 9.56490 Z=N 10°10... Az = 110°.2 Observatii: —unghiul la zenit Z se conteaza de la nord pentru ca latitudinea observatorului este nordic si are sensul est, deoarece unghiul la pol este estic; ~azimutul se calculeaza la precizie de 0°.1 418