Sunteți pe pagina 1din 15
Sinteza gandirii ‘Am reusitsi-L alungim pe _|Afig in geamul unui restaurant Dumnezeu din scolile noastre, din |,Vino nluntr gi mindne®, sf mu crite noastre, dn inimile nousre | murim niei tu gi nici eu de si din vieile noastre, dar nu vor foame!” ‘eusi s-L alungim niciodati din... sfirgtul nostr Spirituaitatea mu se masoar pin |e facom,ci prin et ascultim. Iadul este adevaral ines prea tire, (Cea mai invergunat up este ou | tine insu, Te ali fn ambele CCeea ce aver nevoie ast’ in fart |tabere. ete mai putin vorbire in public | simai mult gindice ty particular. Prequl ascultri s-ar putea s& par ‘mare, da el nu este nimi in comparatie cu peeul neasculti Dumnezeu este opinia mea public, Legile lui Dumnezeu dureazd mult | ‘mai mult deft cei eae le inal, Mai multe lacrimi sunt virsa sille de teatr, pentru trage Inscenate, decd in bisercile ‘oasre, in fafa adeviatelor ‘Un pas inainte in ascultare face ‘raged ‘mai mult deet zece ani de studi | despre ea. Credina adevarat est viqa pe | ‘are o ducem, mi erezul pe cater | Cel mai potrivitrispuns la ‘mirtrisir, | bineeuvintrile nemeritate este 0 | ascutare necondtionat. ‘nu te indoiest niciodat Intuneric de ceea ce a spus Dumnezeu pe ednd era inet umint! Exist o singurl art crestnd, care uci nici gotid, nici romantics, nici baroct: arta de a puta crucea. Noi ne judecim prin ceeace stim | Focare om car a reusit in vag a | ‘eam putea face, In timp ce ltt | nvijt mai inti de cine s8 ne judeed prin eeea ce am flcut. | asculte,cdnd si asculte gi cum si asculte CConstinf este ca linia indicatoare ~de.pe carosabil; ea ne spune ce ar trebui si ficem, dar nu ne poate impiedica si facem, ‘Dumnezeu mu ne-a creat cu |ajutort nostru, dar acum mu ne | |oxice masit po [Nu te enerva cf mo pof face pe tine cit aif aja cum if place fie! La urma | via. dacd 2-0 conduc ex ‘ume; nici uu et char asa ate coum ai dor | Mai devreme sau mai trziu, | fecare dinte noi rebuie si-si dea seama cd Dumnezeu nu se tirguieste cu nimeni Astizi este ziua de maine, pentru care te ingrijora ier. (Cn te plingi de stareajalnict tn care se all societaea, Intreabi-te: »»Sunt parte din problemé sau din ‘Un om infelept nu doreste niciodaté mai mult dedt poate Solute?” | doblindi pe drept, mai mult deeét | poate folosi cu demnitate, mai [Neti st crest nieiodat, dact mu _| mult decit poate darui cu bucurie {ncere, din cind in cdnd, sk faci si ceva peste puterile tal, simai mult decdt poate lisa in | um muljumit. Cd te vorbese ati de riu, tediest frumos, & nimeni si nu read! ‘Mai bine sii cergsti acum pinea, impreuni eu Lazir, decit si cergest in vegnicie o pieaturi | de apa, impreund cu bogatul! Crestniicare vor st aibt parte de promisiunle li Dumnezeu ‘tebuie si asculte gi de poruncile La, Albina are mare nevoie de ari ‘chiar gi dup ce a adunat mierea fn stupy altel, sear inecasingud fn Ar trebui sine temem mult mai mult e& not musL auzim pe Dumnezeu dectt cf nu ne aude El ‘Un bun examen de memorie este i sta jos gi sii reamintegti toate pe noi Iucruile pentru care te-ai |ingrijorat de pomand in anul care a Doarnne, fis dorese fnfotdeauna | trecut | putin mai mult decat pot realiza! Tomul I srecutl, ne minte | i | ai degrabt erg cu Dumnezeu [Omi este mare fom finde [pein be deste meg singer |ctnone sre de dotdere [Prin aia. [stalin vitorinacaat! | ot imi | Dumaezeu nu ne chemat fn via ‘Qameni sunt pur si simplu | Lui pentru ai ménea struguri, i caraghiogi:eicheltuiesc banii pe | pentru a luera, | care musi au, ca si cumpere lueruri are mule trebuie, pentru a-i | Dumnezeu parc ine tot ce e mai Impresion peat, pe care mu pot | bun pent sft si suere | "Nusi past niminui et de mult sit ‘Nu dispretu lucrurile mici! Jeep ce ait cit er [lrdnare poste ce orci een [pas Joe puts fc nihodal vous: | ‘Mlumineze. oops, | cle sor eyo fer sunt | ae spel ‘Dumnezeu nui alege pe desivarst, cil desivaryeste pe cei agi | Libertatea | necestii ‘N-avear pantofl gi cdrteam, dar | am intalnit un om care nu avea |picioare ‘Tunetul e foarte impresionant, dar treaba o face trisnetl |i al nr esis | bac ssn nu yar sing | tl |rifetncpeseap tana | fonteal Constrngere ret fo 1 ‘Si mineiuna ,acopers 0 sumedenie de picate", dar uma. emporar! ‘Am toate defectele celorlalt gi ‘tug ceea ce fac acestia mi se | mal a care mus vee bunt | pare indi ca un nor fd plaie | Ticerea este gi ex o parte de | Atel tl neagl pe Dumnezeu prin | vorbie. | vorbe, iar credinciogi, prin fapte. | Cu et se indepdrtenzt de | Durmnezeu, eu ait oamenii | avanseazi fn cunoasterea | religilr. | De ce-privighetoarea-n colivie? | i Din pricina limbii, | Numai Dumnezeu are privilegiul | site abandoneze. Oamenii nu pot Exist oameni care nu se aleg de dect si ntoarc spatele. | pe urma averi lor dect cu teama | | deao pierde. ‘Savangit jung si cread eX ei inventeazd ceea ce descoper. acd ar fi cu puting si ne privim cu ochiicelorali, am dispirea pe Eu nu sunt niciodath tintitjos, |e sunt fie in picioare. fle toemai | mt riic! ‘Cel mai mare neadevat este Rone ea peed {Pain spk ct cop pen [inocu pune evant Co |Login eta de a face gee Joan ane! cid spun devia, |e feta, [Dai -copilului tot ce cere, atunci | Este mult mai usor si descoperi o ind vea el, aa vei face din el un |greqell decttadevrl. omar sproape sigur va | respect legen clnd vai mare! | Cele mai multe forme fe tmbrac abstractia | Daca vrei si invingi o | sibiciune, nu o hrinit Inia are ratiunile ei, pe care | rtiunea nu le cunoast, | Doar pentru ci nu te iubeste in | ful in caret te astepi sb fi |iubit, asta nu inseamnd ci acela mu | te iubeste din toatinims Pentru multi oameni, averea insemnet sfigitl necazurior, ct doar schimbarea lor, Depresi estarea in care tot ce ‘conteaze propria ta suferinjs. |e sevasa rna | numa etn demi, ar june sets, | Pentru ca ul si triumte, este sinu Pentru lumea fntreag tu esti doar | mult decit ceea ce dai. | ‘© persoand, dar, pentru o anume persoan, posi fi mea inreaga [imi mu este mai de temut ea teama, [Nu foloseste la nimic sf alerg ‘Trebuie si pei la timp. ‘Toate recordurilesfirgese prin afi doborite Din lernul unor arbor se fae viori Dar i ciomege. ‘Tacerea, de foarte multe ori, este igpunstlcelorinflepf Btrinefea este un impozit aplicat | tinereti noastre. Sunt succese care te injosese si Infringeri care te inal ‘are eautl gi nu gsese, afi care _Bhsose sinus mulfumii, ‘Numi inspaimantd moartea, ei cteritatea ei! Mintea este ca 0 umbrels, funetioneazl numa dacd © deschist, Promisiunea este capacitatea de

S-ar putea să vă placă și