PRONUMELE ȘI ADJECTIVUL PRONOMINAL RELATIV

Este pronumele/adjectivul pronominal care asigură legătura între o propoziție relativă și

un element din propoziția regentă, îndeplinind și o funcție sintactică în propoziția subordonată.

Există două tipuri de propoziții subordonate, distinse după tipul

elementului subordonator: propoziții conjuncționale, introduse din
conjuncții subordonatoare (Știu/ că ai greșit), și propoziții relative,
introduse de pronume, adjective și adverbe relative (Omul/ care a venit/ e
prietenul meu.) Principala diferență între conjuncții, pe de o parte, și pronume, adjective și
adverbe relative, pe de altă parte, este că elementele relative au funcție sintactică și asigură,
în același timp, și rolul de conector între regentă și subordonată, spre deosebire de
conjuncții, care au doar rol de conector.

Inventarul pronumelor și al adjectivelor pronominale relative reunește un număr

restrâns de termeni de bază: care, cine, ce, ceea ce, câți, ce fel de. Din punctul de vedere al
structurii interne, se disting:

- Relative simple: care, cine, ce, cât;

- Relativul compus: ceea ce;
- Locuțiunea adjectivală relativă: ce fel de;
În limba populară se folosește și DE ca pronume relativ: Omul de l-ai văzut ieri e fratele
meu.

Tabelul de mai jos înregistrează formele pronumelor și ale adjectivelor pronominale relative:

Pronume/adjectiv Singular Plural

Masculin Feminin Masculin Feminin
N=A G=D N=A G=D N=A G=D N=A G=D
Care care cărui(a) care cărei(a) care căror(a) care căror(a)

Cine cine Cui cine Cui - - - -

Câți cât - câtă - câți câtor(a)/ câte câtor(a)

a câți

Ce ce a ce Ce a ce ce - ce -

Ceea ce ceea a ceea ceea a ceea - - - -

ce ce ce ce

1
Prof. Antonia BOLDEA
 Unele forme apar doar ca pronume: cine, ceea ce, în timp ce altele apar atât ca
pronume, cât și ca adjective pronominale: care, ce, câți; locuțiunea ce fel de funcționează doar
adjectival.

Nehotărâtele compuse cu ori- au un comportament mixt, apărând fie ca nehotărâte

propriu-zise (Poate veni oricine), fie ca nehotărâte cu valoare relativă (Poate veni oricine își
plătește intrarea.) atunci când îndeplinesc rolul de a lega o propoziție subordonată de o propoziție
regentă.

POSIBILITĂȚI COMBINATORII

Funcția sintactică a pronumelui/adjectivului pronominal relativ se stabilește prin

raportare la regentul său (întrucât elementul relativ face parte din propoziția subordonată relativă,
regentul său se găsește tot în propoziția subordonată relativă, nu în propoziția regentă).

Exemple: Omul/ pe care l-ai văzut/ e fratele meu.

Complement direct, A

Omul/ care vine/ e fratele meu.

Subiect, N.

Omul/ la care te gândești/ e fratele meu.

Complement prepozițional, A.

Acordul pronumelui care la genitiv, atunci când este precedat de articolul al: pronumele
care are genul antecedentului său din propoziția principală, iar articolul al se acordă cu
regentul său, situat în propoziția relativă; acest acord ,,încrucișat” e reprezentat în schema
de mai jos:

ex. elevul a cărui carte

elevul al cărui caiet

eleva a cărei carte

eleva al cărui caiet.

2
Prof. Antonia BOLDEA