Funcții uzuale.

Ecuații_Teorie și exemple | LTMEL_Daniel Ianoși

Capitolul 4. FUNCȚII UZUALE. ECUAȚII

4.1. Funcții putere: Definire. Proprietăți
4.2. Funcții radical: Definire. Proprietăți. Ecuații iraționale
4.3. Funcția exponențială: Definire. Proprietăți
4.4. Funcția logaritmică: Definire. Proprietăți
4.5. Ecuații și inecuații exponențiale și logaritmice
4.6. Funcțiile trigonometrice sin, arcsin, cos, arccos: Definire. Proprietăți
4.7. Funcțiile trigonometrice tg, arctg, ctg, arcctg: Definire. Proprietăți
4.8. Ecuații și inecuații trigonometrice

4.4. Funcția logaritmică: Definire. Proprietăți

Definiție:
Fie 𝑎 > 0, 𝑎 ≠ 1. Funcția 𝑓: (0, ∞) → ℝ, 𝑓(𝑥) = log 𝑎 𝑥 se numește funcție logaritmică cu baza a.

Exemple:
1. 𝑓: (0, ∞) → ℝ, 𝑓(𝑥) = log 2 𝑥, funcție logaritmică cu baza 𝑎 > 1 (supraunitară);
2. 𝑔: (0, ∞) → ℝ, 𝑔(𝑥) = log 1 𝑥, funcție logaritmică cu baza 0 < 𝑎 < 1 (subunitară);
2
Pentru reprezenatrea geometrică a graficelor funcțiilor din cele două exemple folosim metoda
“prin puncte”.
𝑥 ∈ (0, ∞) 1 1 1 2 4
4 2
𝑓(𝑥) = log 2 𝑥 −2 −1 0 1 2
𝑔(𝑥) = log 1 𝑥 2 1 0 −1 −2
2

Fig.1. Grafice de funcții 𝑓: (0, ∞) → ℝ, 𝑓(𝑥) = log 𝑎 𝑥 , 𝑎 > 1

Page | 1
 Funcții uzuale. Ecuații_Teorie și exemple | LTMEL_Daniel Ianoși

Fig.2. Grafice de funcții 𝑔: (0, ∞) → ℝ, 𝑔(𝑥) = log 𝑎 𝑥 , 0 < 𝑎 < 1

Proprietăți:
𝑓: (0, ∞) → ℝ, 𝑓(𝑥) = log 𝑎 𝑥 , 𝑎 > 1 𝑔: (0, ∞) → ℝ, 𝑔(𝑥) = log 𝑎 𝑥 , 0 < 𝑎 < 1
Intersecție cu axele: cu axa Ox: punctul 𝐴(1,0) cu axa Ox: punctul 𝐴(1,0)
Puncte importante: 𝐴(1,0) 𝐴(1,0)
Paritate: nu pară, nu impară nu pară, nu impară
Simetrie: fără simetrie fără simetrie
Monotonie: f strict crescătoare pe (0, ∞) g strict descrescătoare (0, ∞)
Convexitate: funcție concavă funcție convexă
Semn: 𝑓(𝑥) ≤ 0, dacă 𝑥 ∈ (0,1] 𝑔(𝑥) ≥ 0, dacă 𝑥 ∈ (0,1]
𝑓(𝑥) ≥ 0, dacă 𝑥 ∈ [1, ∞) 𝑔(𝑥) ≤ 0, dacă 𝑥 ∈ [1, ∞)
Comportament axa Oy este asimptotă verticală la dreapta axa Oy este asimptotă verticală la dreapta
asimptotic:
Bijectivitate da da
Inversa 𝑓 −1 : (0, ∞) → ℝ, 𝑓 −1 (𝑥) = 𝑎 𝑥 , 𝑔−1 : (0, ∞) → ℝ, 𝑔−1 (𝑥) = 𝑎 𝑥 ,
𝑎>1 0<𝑎<1

Exerciții rezolvate:

1. Determinați domeniul maxim de definiție, 𝐷 al funcției:

𝑓: 𝐷 → ℝ, 𝑓(𝑥) = log 𝑥+2 (𝑥 2 − 1).

Rezolvare:
Se impun condițiile de existență:
𝑥+2>0
{ 𝑥+2≠1
𝑥 2 − 1 > 0,
de unde avem
𝑥 ∈ (−2, ∞)
{ 𝑥 ≠ −1
𝑥 ∈ (−∞, −1) ∪ (1, ∞),
Iar din intersecția soluțiilor obținem 𝑥 ∈ (−2, −1) ∪ (1, ∞), care este domeniul maxim de definiție.
Page | 2
 Funcții uzuale. Ecuații_Teorie și exemple | LTMEL_Daniel Ianoși

2. Comparați perechile de numere:

a) 𝑎 = log 3 10 și 𝑏 = log 9 121 ;
b) 𝑎 = log 1 √10 și 𝑏 = log 1 √11.
4 4

Rezolvare:
1
a) Mai întâi vom schimba baza lui 𝑏: 𝑏 = log 9 121 = log 32 121 = 2 log 3 121 = log 3 11.
Din 10 < 11 și 3 > 1 (baza supraunitară, deci funcția 𝑓(𝑥) = log 3 𝑥 crescătoare) avem
log 3 10 < log 3 11, adică 𝑎 < 𝑏.
1
b) Din √10 < √11 și 4 < 1 (baza subunitară, deci funcția 𝑔(𝑥) = log 1 𝑥 descrescătoare) avem
4
log 1 √10 > log 1 √11, adică 𝑎 > 𝑏.
4 4

Page | 3