CAPITOLUL I PROCESUL DE INVATAMANT — OBIE DIDACTICH ‘T DE STUDIU AL 1, PROCESUL DE INVATAMANT Privita din perspectiva sistemicd, ycoala reprezinté un ansamblu de componente rational organizate si interdependente care asigura functionalitatea ei interna, ca un tot unitar, urmarind realizarca anumitor obicctive instructiv- educative precise. Trei componente predominante alcdtuiesc acest sistem, denumit scoala: structura, procesul si produsul. Structura (organizarea) grupeard ansamblul resursclor valorice, umane si materiale, aflate la dispozigia scolii si anume: — sistemul de cerinje scolare (concretizat in scopuri, obiective); — conjinuturi (obiectele de studiu); — personalul didactic (invayitori, profesori) gi cel auxiliar; — elevii (copii si tineri scolarizati); clase de elevi; — dotari didactico-materiale, echipamente; — timp scolar, — construcjii scolare; — fonduri banesti etc. Toate acestea la un loc alcdtuiese de intrari in sistem. . Procesul de tnvajanidnt intruchipeaz’ exercitarea functiilor (activitatilor) esenjiale ale oricdrci unitiji scolare —cele de predare, invajare si evaluare (concretizate, in metode, procedee, strategii de acyiune utilizate, forme de activitate), . Produsul reprezinta rezultatcle oferite de scoala societiqii yi anume clevi formati, promojii de absolvengi. in funcjie de intriri yi de felul cum sunt tansformate acestea prin intermediul procesului apar, ayadar, iegirife sau flucul de iesiri din sistem. De fapt, produsul gcolii are semnificajia unei prestiri de servicii la cererea socictiyii — tratarea din punct de vedere instructiy gi cducativ a copiilor si tinerilor incredinjaji acestei institugii, 0 tratare in mod diferit a diverselor categorii de elevi. a ce se cheama inerdrile sau fluxult considerate 2 et yonente sunt simant cetelalte COMPONENT edare in raport de procesul de invata favorizeara activitagile si = ¢ estora. va gi efectele ace - aalitatea gi ef exiune inversd sau ‘tii, caure cle, © drept factori, condiii, caure ete Af i invajare, influengind in acelagt timp eantAtO AN ae com ris Frccare unitate scolard are, apok sistemel tN Sts oi functions I troactiune (feedback) utilizat pemtre reglarca ¢ a tonal We M0eit in nie 4 acjioneasa asupr hone onesie ite sl > impun in raport de jul dorit. Conexiunea i See f j el i sugeriind corecjiile sau ameliorarile i procesului suger’ te say amelie icgirile ,programate* (veri schema de mat J Flux de iesiri Flux de intriri ‘ Produs: — obiective Process de See wayaman n - ee pe eee — nivel de cultura eee FE ods — formatie profesional invata valuare (metode, = invayatori e mee strategii, a = Broken — calitati gi trasdturi — conocer principii etc). es oe | — elevi ete 1 b+] tectii gi alte s — resurse materiale: — dotiri, echipamente — constructii scolare — fonduri — timp scolar — legsatie sootara etc. amente ete. tipuri de activitagi — comportamente 1 Conexiune inversa Din cele prezentate se poate deduce cd, prin modul cum functionear’ si isi realize: Obiectivele, scoala este funcyic de comportamentul paryilor ei componente si de interacjiunea dintre ele, {n anul acesta se va studia latura procesuali a invayimantului in integritatea Iwi. Desigur, ccea ce denumim proces de invaitim doar partca esenjiala si cca mai int reprezinta d a important a vastului proces pedagogic, instructiv-educativ, ce are loc in cadrul scolii, Dincolo de alte lipuri de activitali, procesul de invayimant Feprezinta, insa, forma cu cel mai inalt-nivel de organivare a activitayii de instruire si cducare, de model are clevului, Acesta este ‘un proces progresiv (planificat si 7 metodic gi intensiv) de introducer a personalitiil ' sistematic organizat, ¢ @ copilului in tainele cunoas iuni : E ‘unoasterii gi actiunii umane, de transformare a nestiinyei lui in cuno scons 5intregul proces de invaymant reprezinté o vast actiune de modelare a personalitajii copilului (psihice gi fizice), ce are loc intr-o ambianja specifica —scolara, in care opereaz’ cu maximum de intensitate, conjinuteri (valori) stiinjifice, literar-artistice, tehnico-practice gi ctice etc., selectionate gi Struc turate in acest scop, pana ce acestea din urma sunt interiorizate, devenind un bun personal @l clevului. x Aga se explici de ce procesul de invajimant reprezinta principalul mijloc prin care socictatea noastra instruieste gi cducd, an dupa an, tinerele generatii, responsabilitatea organizarii si conducerii acestui proces revenind scolii. Datoritd rolului decisiv pe care il are in pregitirea pentru via, gi muncd acelor mai tinere vlistare ale farii, societatca acorda 0 importan\a primordiala perfectionarii si modernizarii continue gi sub toate aspectele # procesului de invayimant, mentincrii lui in pas cu cele mai noi cuceriri ale stiinjci gi tehnicii, ale culturii, cu cerin{ele afirmarii individului gi ale dezvoltarii societatii. Acesta este un imperativ major ce std in fata scolii de toate gradele. x 2. DIDACTICA — TEORIE GENERALA A PROCESULUI DE iNVATAMANT Cu studiul sistematic al diferitelor aspecte proprii acestui proces se ocupa didactica. Aceasta reprezint una din principalele ramuri ale stiintelor educatic Termentl de didacticd igi are originea in cuvantul grec didaskein, ¢are i a invdja pe altii, si a'fost introdus pentru prima data in teoria gi practica gcolii in secolul al XVIl-lea. Generalizarea acestei denumiti se datoreste, in special, marelui. pedagog J. A. Comenius (1592—1670), 0 data cu raspindirea lucrarii sale Didactica Magna (Marea didacticé sau arta de a invaja pe lofi toate). i : Constituirea unei teorii a procesului de predare-invajare a urmat bursul firesc al evolutiei istorice a invajamantului. Astfel, timp indclungat explicarea procesului de invajamnt a fost o chestiune de gindire mistic’, de speculayie* si introspectie. Apoi a devenit o arti, o problema de intuijie, de spontancitate (arta care se dobandeste in experienja practic). In semnificayia lui initiald gi termenul de didactic’ avea injelesul de ,arta de a invaja pe aljii*. Treptat, insd, organizarea si conducerea procesului de invajimant a devenit tot mai mult 0 problema de observajie sistematick, de explicatie stiingificd, didactica primind injelesul de: stiinyé sau teorie a procesului de invayamant; gtiinyd sau tcorie a predarii si invajarii in toate formele gi pe toate treptele invajamantului, teoria conducerii procesuluj de prodare-invajare sau teoria instruirii,455-2 Oe Didactica stiinjificd are menirea si sintetizeze eae eer datcle cu semnificatie pedagogic& ale altor stiinte (psinologit, ee ie comunicdrii, tcoria informatici, cibernetica, teoria conduccrit” SUALTNS a L-umane, praxiologic etc.) si s4 ofere o imagine de ansé nt in a ce priveste natura obicctivelor si metodcle, mijloacele si formele de anizarea si desfagurarca acestui hologica, stiingificd a invayarii, , bazata pe activitiqilor soc asupra procesului de inv obicctivele, principiile yi conjinuturile, organizare si evaluare ete, implicate in org proces. Ea porneste de lao anume conceptic psihol a esen{iala fafa de didactica empiri In aceasta consti deoscbirca c, ijic, pe ince! crori. experienje, pe intuijic, pe incerciti gi © eo Didactica este teorie, intrucit are ca scop claborarca bazclor teoretice ale Iegitajilor organizarii si conducerii procesului de invaijimant Hatt © sulinya cu precadere practicd, aplicativa,. adicd 0 teorie a acjiunii transformatoare, o teorie a construirii de cunostinje, de formare de deprinderi, de noi conduite, de competenje, de modclare a personalititii copilului, prin intermediul instruirii, Ea oferd mijloace de actiune asupra copilului; mijloace de a prevedea si de a modela, in cursul anilor, procese de instruire, de a concepe strategii proprii de explorare gi valorificare a resurselor umane gi materiale ale gcolii Didactica nu_ este o stiinyé doar descriptiva gi explicativa a fenomenului instructiv, ci gi una prescriptiva (emite reguli privind modul cel mai eficient de atingere a unui anumit nivel de cunostinte si deprinderi) si normativa (intrucdt stabileste criterii generale — norme sau standarde — gi conditii necesare realizarii lor). Ea indicd experientele cele mai eficiente de organizare a inva{arii si predarii; aratd cum uebuie structurate cunostiniele pentru a fi mai usor rejinute gi injelese de e prezentare a matcrialului, ritmurile invyirii; sugerea: $i materiale didactice eficiente ete. in afara de didactica gencralé, s-au dezvoltat si didacticile speciale (metodicile: metodica prédarii limbii romane, metodica predarii_matematicii etc.). Acestea studiazd gi orienteazd practica desfagurarii predirii si inviqarii ficcirei discipline de invayimant, aspectcle specifice, aplicate, pe care le imbracd teoria generali a procesului de invajimint. Dar didacticile speciale nu sunt numai 0 aplicare a didacticii generale, ci, prin studiile specifice intreprinse, ajut didactica generala si-si aprofundeze cercetirile gi si ajungd la noi generalizari pe un fond mai bogat de date concrete, Cui se adreseazd didactica gi care este importana didacticii? Didactica se adreseavi celor care urmeazi sé-si asume sarcina de a inlesni i indruma invajarca in clasd; celor care se pregitese pentru a imbrajisa_o profesiune didactica, Mai exact, didactica urméreste inijierea viitorilor invayiitori gi profesor! in aspectele fundamemtate ale teorici gi practicii procesului de tacor de conduc din Imiimdn cing aga te fete 1 {Amant care dorese si-si actualizeze sau sa-si perfectioneze cunostinele despre procesul de invajimant, si se familiarizeze cu noile orientari gi experienye in acest domeniu, 10) evi; determina succesiunea optima de combinatii de metodeinsusirea cunostinjelor de didacti imbundtajirea invajimAntului, intrucdt con competentei profesional-didactice a inva influenja pozitiv’ si modclatoare asupra in scoala, in general, asupra stimulitii i Gidacticii dewvolta capacitatea inva are o eficicnjé pe termen lung in tribuie la formarea si perfectionarea itorilor si profesorilor; ea exercita 0 comportamentelor acestora in clasa gi inovatici si creatiei pedagogice. Studiul itorului de a conceptualiza procesul de Jmant, de a emite ipotere valide asupra modului in care urmeard sa Organizeze si Si conduc acest proces in care cl este direct implicat, Ultimele decenii au facut s& crea , firk precedent, cererea social de Cducatic Permanent, Nevoia unci invajiri continue, extins’ pe intreg Parcursul vieti, din anii copilariei si pind 1a batraneje, a facut s4 sporcascd interesul pentru invajarea prin sine insusi, pentru autoinstruire sau autodidaxie (gr. autos + didaskein = a se invita pe sine insusi) Asemenca necesitiji au Lirgit considerabil aria de preocupari_i aplicabilitate a didacticii, Este adevarat, autoinstruirea presupune un anumit grad de maturitate intelectual; ea devine posibila incepand cu anii preadoles- Centei si adolescenjei. Dar, ined din primii ani de scoala, copiii trebuié tnvaqagi sd tnvefe (ca atitudine generala) si tnvéjagi cum sa inveje (ca deprindere, de timpuriu, cu munca independentd, cu diferite tchnici eficiente de munca intelectuala), in afara acestor aspecte, didactica poate oferi numeroase sugestii pentru insusi efortul de autoinstruire al invajitorului, ca parte integranté gi esentia a activitajii lui de autoperfecjionare profesionalé continu’. 3. PROCESUL DE {NVATAMANT CA RELATIE PREDARE-INVATARE-EVALUARE in sensul ‘ei profund, nojiunea de proces de invijimant este legaté de cea de transformare (schimbare sau modificare). Dar despre ce transformari poate fi vorba? Ca s& intelegem mai ugor acest luctu, vom porni de la o definitie, pe cat de lapidard, pe atdt de actuald a invaydrii, si anume: tnvdjarea este 0 ,schimbare tn comportamentul individual, ca urmare a tdirii unei noi experiente proprii’. In raport de ceea ce este in esenja invajarea, procesul de inva\imant vine si provoace o schimbare in timp, in spajiu si in forma a experienjelor de cunoastere, afectiv-emoionale si acyionale, aflate in posesia elevului, incat acestea si devind capabile a genera, mai departe, schimbari in IL1 sdu, in structura cunostinjelor sau deprinderilor sale mentale aaron determine o trecere de la 0 state a minfii la 0 alld stare mentaig ori motrice; sa deter etc. te, deci, S4 angajeze elevii in trairea invayimant eni ocesului de invayiman n tot sat ct acestea si realizeze unor noi $i noi experienje, organizate pedagogic, invajare. aaa m an ‘east viziune situeazd procesul de invafimdnt in dimensiunile tui conerete: in dimensiune temporald —ca_prevedere $1 provocare, in timp, a schimbarii experienjclor de tipul celor amintite;, in dimensiune spafiald — ca planificare a frecvenjei cu care revin diferitele Upuri de experiente co urmearg 4 fi transformate si in dimensiune morfologicd — de transformare efectiva, neterminata, ce indeamnd la noi cautiri, In virtutea acestui fapt, procesul de invajamant se prezintd ca un autentic act creator, constructiv, generator de noi comportamente, ceca ce confera scolii Semnificajia unui grandios wlaborator viu", loc al unor ample si profunde metamorfoze umane, la nivel individual si de grup,” *Dar ideca de proces evocd intotdeauna 0! dualitate, evidentiaza cu necesitate cxistenta, pe de o parte, a unor forte care impun sau inlesnese Schimbarea, adica invajitorii sau profesorii (subiecyii transformarii), iar Pe de alta parte, a unor fiinje in dezvoltare, care suport schimbarea, implicdndu-se activ in actul schimbarii, care devin fiin{e transformate clevii (obiectul transformarii). Evidentierea acestor relayii de stransa cooperare dintre cei doi poli— invayitor si clevi—ofera posibilitatca identificarii actiunilor fundamentale ce defines procesul de invijamant si a Telajiei dialectice intre acestea. Y . Putem astfel sa distingem cele dowd tipuri de actiuni sau functii specifice: und de predare. — ca aspect logic, ce caracterizeazi. munca invaldtorului (ea urmand 0 logicd a indeplinirii obiectivelor didactice) gi cealaltd — de invajare — ca *Spect psihologic, personal, care tine de psihologia elevului (logica psihologica). Si predarea si invajarea se constituie ca activitati de bi de invayimant, ca functii esentiale ale oricirei aritat, 74 ale procesului unitdji scolare, asa cum s-a mai x Dar aceste dowd laturi fundamentale nu se afla in Pozijie de simpli juxtapunere, de algturare mecanici una fala de alta: dimpotriva, ele sunt inseparabile, se afl in strans& legiturd de Teviprocitate, contopindu-se organic intr-un tot unitar, s intr-un singur proces, calitativ Superior, care asigura realizarea, In coal’, a sarcinilor invajimantului, Integrarea lor intr-un proces efectiv de cooperare, intr. , dus& de elevi sub conducerea invajatorului, ituayi dri acestora cu un now continut pe t sil insugcascd sau cu o serie de actiuni ordonate, destinate formarii unor deprinderi mentale sau Practice. 12a Activitatca cadrelor didactice igi fa nia intotdeauna, fie chiar gi indirect, legatd de indrumarea activitiqii elcvilor. Predarca nu are insa sens decat in masura in care determina un efort corespunzitor de invajare din partea elevilor. fn lipsa inv: “elementul esential — in si invagator. Esen{a procesului dein rezida tocmai in aceasté unitate dialectica, in organizarca optima a interacjiunilor dintre predare si invajare. \arii, procesul nu functioncaza deoarece ii lipseste ca insdsi, ii lipseste legitura de bara dintre clevi Desi relatia dintre predare gi invajare este una de 1a cauva Ia cfect, accasta nu inScamni, totusi, un mers linear, in sensul ci un anumit tip de predare genereav, in mod necesar, un anumit tip de invajare. Predarca singurd, oricat de buna ar fi ca, nu conduce in mod automat, de Ia sine, la efectele asteptate, intotdeauna rezultatele predarii sunt condijionate de activitatca de invajare depusa de elevi, de calitatca invajarii gi interventia altor diferigi factori implicati in desfagurarca ci. ‘ A defini procesul de inviyimant ca o interactiune dintre predare si invajare inseamnd, asadar, a evita si se atribuie reusita sau nercusita scolara numai predarii sau numai invifirii, Succesele sau esecurile trebuie puse pe \torului, cat si a activitayii elevilor, precum si pe seama atat a muncii im seama influenjei altor factori in fine, in acceptia didacticii moderne, procesul de invajimant incor- poreava si o a treia funcjie — aceca de evaluare_ Daca timp indelungat didactica tradijionala a separat actul predarii”j invajarii de cel al evaluarii, de data aceasta didactica opteaza pentru integrarea evaluarii in cadrul procesului de invajdmant, Evaluarea completeaza ciclul de interventic al invayatorului asupra elevului. Ea vine s4 ghideze acjiunea inva{itorului si clevilor sii; s& ajute la luarea deciziilor legate de buna desfagurare a procesului de predare-invajare, de introducere a unor imbunatijiri si ajustri ccrute de mersul predarii si invaqarii ; In consecinja, procesul de invaimant se defineste ca exercitare, intr-o unitate organic’ a acestor trei funcjii fundamentale — predare-invajare- evaluare, deosebite prin finalitaji, motivayic si metodologic. Degi aceste trei funciii se_contopese intr-unul gi acelayi proces unitar, ficcare dintre cle isi pastreazd wisdturile ei specifice, care sunt prezentate in cele ce urmeazi (cu excepfia evaluarii, cdreia ii este rezervat un capitol de- -siné-statdtor). Vom acorda prioritate explicarii pedagogice a invajirii, deoarece o intelegere a acestei laturi deschide perspectiva unci mai bune inclegeri a predarii.oe eet MLM AL len i NA SARA INVATAREA Cercer rile recente au schimbat in mod radical repreventarile avute despre invajarea umana, in general, si despre invayarea scolar’, in particular. Aya dupa Cum S-a mai ardtat, invajarea presupune 0 modificare stabila in comportamentul individual atribuita experienjei trite de subicct, ca rispuns* la influcnicte Mediului, Aceasti schimhare are valoare adaptativa, conferindu-i indi- vidului o mai mare capacitate de acjiune asupra mediului lui de existena si actiune, Desigur, nu aspectele generale ale invayarii ne preocupa aici, ci Invajarea Scolard, cu problemele pe care ea le ridicd. Ceea ce interescava, de data aceasta, Sunt” modificirile produse in comportamentul elevului, ‘ca urmare a Organizarii pedagogice (gcolare) a experienyelor de cunoastere, afectiv- emotionale si de acjiune practicd trite de acesta. Este vorba, deci, de invajarea Supusd structurdrii,” observajici si controlului sistematic al, invaydtorului; de invajarea care se produce in condijiile ac unei activitaji pedagogice); de inva instruirii . Priv si anume: — ca proces; — ca produs; — ca funcyie de diversi factori Invajarea ca proces. Sub aspect Procesual, invajarca este inteleasd ca o Succesiune de operatii, acjiuni, stari si evenimente interne, consticnt finalizate in transformari ce intervin in structurile de cunostinte, in operatiile mentale, in modul de reflectare a realitajii gi de comportaré ale clevului. invajarea Feprevinta © suit de tansformari ce merg de la imagine ta noiuni, de la acyiune la gndire, de la contemplare sensibilii la gandire si actiune, de la empiric la stiinja, de la simple impresit la stiri emotionaléoTs Torme vechi de comportare la forme noi etc, Invajarea gencreaza schimbari in felul de a gindi, de a simi si de a actiona, reflectindu-se, cu timpul, in profilul Personalitajii elevului, Ea duce la elaboratea unor produse care apar in calitate de continuturi si trepte calitative ale dezvoltirii individuale: iat 2 Fndul lor, devin puncte de plecare $i mecanisme interne ce stau la bava unui nou proces de invajare. In acest sens, invajarea este pusd in legiturd cu dewvoltarea, devine ‘un factor determinant al dezvoltirii individuale Depasind © veche schema din literatura Psiho-peuagogicg de. p: ‘nvilarea nu mai este consideraté cao simpla problema “te asimilare, de titi $i ambianyei scolare (ale \area care apare ca rezultat al. pres din aceasta perspectiva, invijarea este definitd in tripld ipostara + Este vorba de un ri 'ispuns constient, elaborat cu de un simplu reflex automat, , Mecanic, Ny 4 Participarea subiectului, si nu Pout i { fen ey iA) Haspunsi deprind transfor acestei faptul « si cast + rare ci organiy date ir progres insusiri decizie c cum s propri doban experi traires experi insear reuse si ime reflec: si me act de elevik in m jarea parte: este preoc activi scolai pentr absol de re price; compear eee oa ee Hispunsuri la situajii standard, ca inmagazinare de cunostinje si achizigii de deprinderi ete. ci ca un proces de cunoastere, de reflectare:a realitajii si de transformare in permanenji a modurilor personale de reflectare ale acestei realitiji, Caracterul activ si constructiv al invayirii consta in faptul cd ca este destructurare gi restructurare, in acelasi timp, este pierdere si cdgtig, excludere si rejinere totodatd. Este 0 claborare gi reelabo- Tare continu’ de structuri cognitive si operatorii; este rajionalizare si organizare, prelucrare si sistematizare, analiza gi integrare sintetic’ a noilor date in sisteme de cunostinje, de nojiuni ctc, invajarca este o inaintare progresiva, in spirala, pe calea cunoasterii, pe baza angajarii si dezvoltarii unor insusiri esenfiale ale fiinjei_umane —creativitate, anticipare, sclectivitate, decizie, independenja ete. Cheia tnvaqarii este deplina angajare a elevului fn actul invaqarii. Aga dupa cum s-a precizat, modificdrile comportamentului, adic’ producerea invayarii propriu-zise este conditionat& de experienja noua ce o trdieste sau o dobandeste; 1a un moment dat, cel care invaja. Dar ce rol joacd aceasta experienja? Cercetdrile de pana acum, aratdé cd succesul invajarii constd in trdirea deplind a acestei experienje, in angajarea total a clevului in trdirea experien{ei date. De exemplu, simpla lectura a unei lecjii din manual nu inseamna neaparat invajarea ei. Numai o lecturd activ, participativa, care Teuseste s4 capteze interesul si atenjia clevului, s4 pund in miscare gandirea si imaginaia lui, s& incite la asociagii de imagini gi idei, care indeamna la reflecii personale si la trairi emotive intense, care solicita efort de injelegere si memorizare, de analizd si interpretare etc. se traduce, cu adevarat, intr-un act de invajare. La fel stau lucrurile cu oricare alt lecjie sau activitate propusa elevilor. Numai o experien{a. traiti cu intensitate (si cu intreaga find) este in masura s4 declanseze 0 noua experienji capabild si genereze inva farea doriti area, injeleasa ca proces, impune, asadar, un activism sustinut din partea elevului, fundamental pentru o invaare eficienta. Sarcina invayitorului este de a determina aceasta angajare sau participare activa a clevului preocupandu-se de mai buna organizare a experienjci noi ce 0 presupunc. Asa se explicd, de altfel, importanta care se acorda astizi principiului activizarii, aplicarii unor metode activ-participative in practica scolard. Prin ceea ce invaja, copilul se adapteazi activ cerinjclor si obligatiilor scolare. intreaga invajare scolar are, in fond, un puternic caracter pregititor pentru viajé si munca, pentru o integrare activa si creatoare a viitorului absolventyin activitatea social-profesionalé de mai tirziu. Invajarea ca produs. Injeleasd ca produs, invajarea reprezint un ansamblu de rezultaie exprimate-T termeni de noi cunostinje, nojiuni, idei, norme, priceperi, deprinderi, modalitaji de gandire, de expresie yi de acjiune, atitudini, comportamente etc. 1SDiferitele tipuri de efecte (performanje, rezultate) inregistrate sunt g matcrializare @ schimbarilor cantitative si calitative, relativ permanente sj Stabile, de naturd cognitiva, afectiva si acjionala, produse in cadry, Procesului de invijimant. Ele corespund schimbirilor intervenite fara de stadiul anterior, unui nou efort depus de invajare (stadiul precedent ap interventici_pedagogice). Rezultatele oferi masura eficacitajii si eficienjei activitayii de invajare $i Predare; ele constituie © proba a valorii invajimantului, De asemen Fezultatele sunt cele care-i apartin elevului, care-1 caracterizeaza $i © valoare in clasa de elevi, in scoala. conferg, Invajarea, functie de diversi factori (condijii). Invayarea este privita si in functie de mai multi factori sau ‘multiple condiqii si cauze care influenyeari ficcare in felul siu, asupra procesului inv: dificild realizarea lui, * Unele dintre aceste conditii yin de particulgritaqile si disponibilitagile celuj care invata, actioneara din interiorul acestuia gi le numim conditii interne. Altele saavin din exterior, sunt independente de elev, provin din specificul situatici de instruire si le denumim codifii externe ale invayarii, Reusita sau nereugita invatarii se’datoreaza, in cele din urmé, influentei ‘ate a ambelor categorii de conditii, de unde necesitatea cunoasterii si controlului acestora, in randui conditiilor interne pot fi chumerati uni factori_ biologici (creditate biologica, varsta, sex, dezvoltare fizicd, stare de sandlate etc), dar mai ales o serie de factori Psihologici (potential genetic intelectual, nivel al deavoltarii intelectuale, stadiul dezvoltarii structurilor cognitive si operatorii, inteligena, gandire, memorie, imaginatie etc; motivatic a invajarii, voinya, trasturi de personalitate; nivel “de cultura gencrala, deprinderea cu uncle tehnici de munca intelectuala etc; deci disponibilitati pentru invajare). i lerne pot fi avute in vedere uncle aspecte ce jin de organizarea scolard, de natura esenfialmente didactica, cum ar fi: sistem de Cerne scolare (obiective), conjinuturi, calitatea instruirii Strategii didactice etc.), caracteristici ale clasei de clevi cialé); personalitatea si competenya invajatorului; relatiile invajitor-elev; mediul fizic scolar si timpul scolar etc. Alte influente externe sunt de natura extrascolara, acjioneaza indirect St pot s4 vind din partea mediului familial. mediului local (urban-rural) etc. (vezi fig. 1), Pentru a deveni eficienta, invajarea tuturor condijiilor sau cauzelor care, concurd la objinerea rezultatelor dorite, Organizarea gi corelarea cu multd grija a tuluror acelor condifii, detectate inainte ca clevul sa fie introdus in situayia de invajare sau pe parcursul invajirii, constituic © sarcind primordiald a invajatorului; aceste operagii fac Parte integranta gi obligatorie din Proiectarea Sau pregitirea activititilor sale de predare, ri; uncle faciliteaza, altele fac (metode, procedee, (ambian\a_psiho-so- mediata scolar presupune identificarea intr-un fel sau altul, influenteaza gi 16Orsz p (Sor Pore Av Foctar: biologic? Grgonirare scolara = ereditale & sistem decerine = virsto © ~Confintort - sex o o = colitalea instevinit ~ cezvatlare tinted 2 a, = invétitori ~ slave de sindtote a 4g = relah inv. - elevi ~ eh t i = clash oe elev ele. z " at t ‘ j ‘. | Qiedatmearaoan = cunostinte t ; ~ familia = copocid; B é = medwteuttural -ed. = tire! de perfechora- 2 a = a0 Scc0-teorapit ve tntelectuola e £. = 7H local - motivepie ele = vonté, ele — Fig. 1. Modelul teoretic al conditiilor interne gi externe ale invajirit TIPURI DE INVATARE . Aga cum s-a putut constata in carul lecjiilor de psihologie, exist o mare varictate de tipuri de invajare. Exist si numeroase incerciri de clasificare a acestora. Desigur, ficcare tip de invalare are notele lui caracteristice, avantaje si limite. Aici nu vor fi reluate cele prezentate pe larg acolo. Se pune insd urmatoarea intrebare: Ce frecvenja are implicarea dife- Titelor tipuri de experientc de invajare in cadrul’ procesului_ de inva- {Amant din ciclul primar? sau Ce tendinje se manifesta din acest Punct de vedere? in primul rand, se remarcd 0 gam foarte largi de tipuri de experiente de invajare (implicate in invajamantul claselor I-IV). Toate acestea se resimt in variajia modalitajilor de predare, in ritmurile de munca gcolard, in inviorarea activitajii de invajare a clevilor. Se pune mare accent pe complementaritatea diferitelor tipuri de invayare. In al doilea rnd, exist tendinja, si aceasta este cca mai importanta, de @ se trece tot mai mult de la utilizarca de tipuri de invajare tradijionale, cum ar fi ,invayarea pe dinafara", Invajarca prin imitajie, invajarea prin repetare, invajarea prin cxersare (exercijii), invajarea prin cxperienta_senzoriala, invajarea prin receptarca comunicatii (orale gi scrise) etc. (care pun accentul pe inregistrarca de cunostinge deja claborate si pe solicitarea formelor 17