În România, au loc frecvent cutremure de pământ.

România are un risc seismic major în privința

cutremurelor între 6 - 7 grade pe scara Richter. Dintre aceste arii epicentrale, zona
seismică Vrancea este cea mai importantă, prin energia cutremurelor produse, extinderea ariei
lor de macroseismicitate și caracterul persistent și concentrat al epicentrelor. [1]

Surse de cutremure[modificare | modificare sursă]

Seismicitatea din România este grupată în mai multe zone
epicentrale: Vrancea, Făgăraș - Câmpulung, Banat, Crișana, Maramureș și Dobrogea de Sud.
[2]
 Alte zone epicentrale de importanță locală pot fi găsite în Transilvania, Galați, în zona Jibou și
râul Târnava, în partea de nord și de vest a Olteniei, în nordul Moldovei și în Câmpia Română.[3]

Frecvența cutremurelor[modificare | modificare sursă]

Statistic, cutremure cu magnitudinea 6 și peste apar în Vrancea (aproximativ) la fiecare 10 ani,
cutremure cu magnitudinea 7 la fiecare 33 ani, în timp ce cele cu magnitudinea (peste) 7,5 la
fiecare 80 de ani.[4]

Categorii de cutremure în România[modificare | modificare sursă]

În România, se întâlnesc două categorii de cutremure, și anume:

1. Cutremure polikinetice [5](mai multe șocuri, pe parcursul mai multor luni):

1. cutremure făgărășene
2. cutremure Pontice (cu focarele paralele cu litoralul Mării Negre)
3. cutremure danubiene (în zona Moldova Nouă - Vârșeț)
2. Cutremure monokinetice[6] (însoțite sau nu de replici):
1. cutremure transilvane (Mureș – Târnava Mare)
2. cutremure prebalcanice (în Bulgaria)
3. cutremure banatice (aflate în legătură cu tendința de
scufundare a zonei)
4. cutremure moldavice:
1. cutremure carpatice (în Curbura Carpatică)
2. cutremure vrâncene (cele mai multe; sunt
intermediare, cu focarul
între 100 - 150 km adâncime)
Depresiunea Bârlad[modificare | modificare sursă]
Depresiunea Bârlad este o depresiune de subsidenta situata la NE de Vrancea, în platforma
Scitica, și reprezintă prelungirea catre NV a Depresiunii Predobrogene. Cutremure importante din
această regiune:

1. 1800, Mw = 4.5, h = 10 km, I = 6

2. 02.11.1871, Mw = 5.3, h = 10 km, I = 6
3. 31.01.1900, Mw = 5.5, h = 10 km, I = 6.5
Depresiunea Predobrogeană[modificare | modificare sursă]
Această zonă seismogenă aparține marginii sudice a Depresiunii Predobrogene, delimitată
de Falia Sfântul Gheorghe. În mare, seismicitatea este similară cu cea menționată pentru
Depresiunea Bârlad: activitatea seismică moderată (Mw < 5.3), grupată mai ales de-a lungul
Faliei Sfântul Gheorghe. Aceasta reflectă apartenența celor două zone aceleiași unitați tectonice,
și anume Platforma Scitică. Cutremure importante din această regiune:

1. 11.09.1980, Mw = 4.2, h = 20 km, I = 5 (zona Galați)

 2. 13.11.1981, Mw = 5.1, h = 4 km (vecinatatea orașului Tulcea)
3. 03.09.2004, Mw = 5.1, I = 4 (NE orașului Tulcea)
4. 07.05.2008, Mw = 5 - 5.2, h = 5 km (NV Mării Negre)
5. 22.10.2005, Mw = 4.5, h = 190 km, I = 5 (Galați)
6. 29.09.2013, Mw = 4.0, h = 5 km, I = 4 (Galați)
Falia Intra-moesică[modificare | modificare sursă]
Falia Intra-moesică traversează Platforma Moesică in direcția SE-NV, separând două sectoare cu
constituție și fundament diferit.
Cutremure importante din această regiune:

1. 04.01.1960, Mw = 5.4, h = 40 km, I = 5.5

2. 27.02.1967, Mw = 5.0, h = 42 km, I = 5
Zona Făgăraș - Câmpulung[modificare | modificare sursă]
Zona Făgăraș - Câmpulung este situată la contactul dintre Platforma Moesică și orogenul
Carpaților Meridionali. Ea este caracterizată de cutremure moderate, ce pot ajunge la Mw ~ 6.5,
fiind cele mai mari cutremure crustale, înregistrate pe teritoriul României. Cutremure importante
din această regiune:

1. 26.10.1550, Mw = 6.5, h = 10 km, I = 9

2. 10.08.1590, Mw = 6.5, h = 10 km, I = 8.5
3. 07.12.1746, Mw = 5.9, h = 10 km, I = 8
4. 08.12.1793, Mw = 6.2, h = 10 km, I = 7
5. 19.02.1832, Mw = 5.6, h = 10 km, I = 8
6. 26.10.1916, Mw =6.4, h = 10 km, I = 8
7. 18.04.1919, Mw = 4.1, h = 10 km
Zona Danubiană[modificare | modificare sursă]
Zona seismogenă Danubiană, reprezintă extremitatea vestică, adiacentă fluviului Dunărea, a
unitații orogenice a Carpaților Meridionali.
Cutremure importante din această regiune:

1. 18.01.1991, Mw = 5.6, h = 12 km, I = 8

2. 13.02.2023, Mw = 5.2, h= 16,5 km
3. 14.02.2023, Mw = 5.7, h = 6,3 km
Zonele Banat și Crișana - Maramureș[modificare | modificare sursă]
Cutremurele din Banat au caracter polikinetic, cu numeroase replici în cazul evenimentelor mari.
Cutremure importante din această regiune:

1. 12.07.1991, M = 5.6, h = 11 km, I = 8 (zona Banloc - Timiș)

2. 18.07.1991, M = 5.6, h = 12 km, I = 8 (zona Herculane - Ofsenița)
3. 06.06.2023, M = 5.3, h = 6 km, I = 7 (zona Arad)
Depresiunea Transilvaniei[modificare | modificare sursă]
Între Târnava Mare și Târnava Mică, în centrul Depresiunii Transilvaniei, se află această zonă
seismogenă. Cutremure importante din această regiune:

1. 08.01.1223, Mw = 5.9, h = 10 km, I = 8

2. 19.10.1523, Mw = 5.9, h = 10 km, I = 8 (in apropiere de Mediaș)
3. 18.03.1223, Mw = 5.6, h = 10 km, I = 7
 4. 15.02.1786, Mw = 5.3, h = 10 km, I = 7
5. 03.10.1880, Mw = 5.3, h = 10 km, I = 8

Cutremure importante[modificare | modificare sursă]

Articol principal: Listă de cutremure în România

Cutremurul din 1802[modificare | modificare sursă]

Turnul Colțea
Cutremurul din Vrancea din anul 1802, care a avut loc în ziua 26 octombrie 1802 a fost un
cutremur de adâncime, cu o magnitudine de 7,9 - 8,2 grade pe scara Richter cu epicentrul în
zona Vrancea.A fost cel mai puternic cutremur vrâncean care a fost înregistrat. A fost simțit
din Moscova până în Istanbul. În București s-au prăbușit toate turlele bisericilor iar Turnul
Colței s-a rupt de la jumătate.

Cutremurul din 1940[modificare | modificare sursă]

Cutremurul din 1940 a fost un cutremur cu o magnitudine de 7,4 grade pe scara Richter, produs
la ora 3:39 din 10 noiembrie 1940, cu epicentrul în zona Vrancea la o adâncime de circa 133 km.
A fost primul mare cutremur din România contemporană.A durat 3 minute. [8] Efectele lui au fost
devastatoare în centrul și sudul Moldovei, dar și în Muntenia. Numărul victimelor a fost estimat
la 1000 de morți și 4000 de răniți, majoritatea în Moldova. Din cauza contextului în care s-a
produs, cifra exactă a victimelor nu a fost cunoscută, informațiile fiind cenzurate în timpul
războiului. Cutremurul s-a simțit și în București, unde au existat circa 300 de morți, majoritatea la
prăbușirea blocului Carlton, structură cu 12 etaje din beton armat, foarte modernă la acea vreme.
Multe alte blocuri din București au fost considerabil deteriorate. După cutremur Asociația
Generală a Inginerilor din România a întreprins un studiu detaliat al efectului cutremurului asupra
clădirilor din beton armat. Principala concluzie a fost că normele pentru calculul clădirilor din
beton armat, practic copiate după cele germane, nu prevedeau calculul la eforturi
seismice, Germania nefiind situată într-o zonă de risc seismic. Au fost elaborate noi norme care
au fost aplicate la toate clădirile construite în perioada postbelică.

Cutremurul din 1977[modificare | modificare sursă]

Articol principal:Cutremurul din 1977 (România)
 Harta cutremurului din 1977

Biserica Enei
Cutremurul din 1977 (Cutremurul din '77) a fost un cutremur puternic care s-a produs la ora
21:22 în data de 4 martie 1977, cu efecte devastatoare asupra României. A avut o magnitudine
de 7,2 grade[9] pe scara Richter și o durată de circa 56 de secunde (55 conform altor surse[10]),
1.570 (1578 conform altor surse[10]) de victime, din care 1.391 (1424 conform altor surse[10]) numai
în București.[11] La nivelul întregii țări au fost circa 11.300 de răniți și aproximativ 35.000 de
locuințe s-au prăbușit. Majoritatea pagubelor materiale s-au concentrat la București unde peste
33 de clădiri și blocuri mari s-au prăbușit.
Cutremurul a afectat de asemenea și Bulgaria. În orașul Sviștov, trei blocuri de locuințe au fost
distruse și peste 100 de oameni au fost uciși.
Epicentrul cutremurului a fost localizat în zona Vrancea, cea mai activă zonă seismică din țară, la
o adâncime de circa 100 km. Unda de șoc s-a simțit aproape în toți Balcanii.
 Harta cutremurelor din 1990

Cutremurul din 1986[modificare | modificare sursă]

Cutremurul din 1986 a fost un cutremur cu magnitudinea de 7.1 grade pe scara Richter.A
afectat România, Bulgaria, Serbia, Republica Moldova și Ucraina.A distrus 55.000 case, omorând
peste 150 de oameni, și rănind alți 558.[12][13]

Cutremurele din 1990[modificare | modificare sursă]

Cutremurele din 1990 au fost 3 cutremure (30/31 mai) cu magnitudini de 6.9, 6.4 respectiv 6.1.
În România, au fost 13 morți și 362 răniți.[14]Au mai afectat Republica
Moldova, Bulgaria și Ucraina.[15]