Ce este scris in Lege? cum citesti in ea?

Luca 10:25
25 Un învă ță tor al Legii s-a sculat să ispitească pe Isus și I-a zis: „Învă ță torule, ce
să fac ca să moștenesc viața veșnică ?”
26 Isus i-a zis: „Ce este scris în Lege? Cum citești în ea?”
Este o intrebare cercetatoare, menita sa produca un efect profund in mintea si
inima ascultatorului sau.
Cum intelegi lumea, viată , tot ce te înconjoară ?
Este vremea sa ne punem aceste intrebari sau suntem multumiti cu viata noastra?
Eclesiastul 3:6 Cautarea isi are vremea ei...acum e vremea ei...
-?? cum venim/participam la inchinarea in Biserica, cum ne citim Biblia, cum ne
rugam, cum postim (daca mai postim), cum ii ajutam sau cum omitem sa ii ajutam pe
cei in nevoie?

Fiecare dintre noi are o viziune sau o parere despre lumea care il înconjoară ,
despre el însuși si despre viață in general. O parere formata din experientele prin care
am trecut, cartile pe care le-am citit, oamenii cu care ne-am inconjurat, mediul familial
in care am crescut, biserica in care am mers.
Toate acestea ne-au format cine suntem astazi. Ne-au format bine, ne-au modelat
rau? Aceasta putem sa ne dam seama daca privim la rece deciziile pe care le luam azi,
modul in care reactionam la ceea ce se intampla in jurul nostru.
Intotdeauna exista o situatie exterioara noua si un raspuns interior pe care il dam
acelei situatii...
Insa, de cele mai multe ori raspunsul pe care il dam, modul cum reactionam nu
este unul constient, constientizat, analizat pt. a vedea de ce am reactionat asa si nu altfel,
pt ce ne-am ferit sa reactionam cum era normal si am stat blocati faca sa facem ce
trebuia facut.
Insa pentru a face aceasta actiune, de a judeca de ce reactionam asa, este un proces
de maturizare. Sa stai si sa te gandesti de ce ai familia-cuplul- pe care o ai, de ce mergi la
biserica pe care o frecventezi, de ce ai prietenii pe care ii ai?
Aceasta maturizare se poate petrece la o varsta sau poate sa nu se petreaca
niciodata, depinde de cat de dispusi suntem sa crestem.
Am auzit povestea maturizarii unui vultur: este un moment in care vulturul
trebuie sa faca ceva care este dureros dar necesar, absolut necesar... si atunci se izoleaza
pe o creasta ferita de alti oportunisti pradatori, si incepe sa isi smulga penele, una cat
una. Cand a terminat isi izbeste ciocul de stanca pana se sfarama tot. Si apoi
asteapta...fara pene si fara cioc...asteapta sa creasca noi pene si un cioc nou...este un timp
de post si de asteptare... momentul de pe stanca.
Unii oameni nu pot sa stea in liniste, sa isi auda gandurile, sa se analizeze...cine stie
unde ajung...si astfel pierd momentul de pe stanca.
Ca bereenii...ei ascultau si apoi mergeau acasa in singuratatea casei lor si judecau,
asimilau, primeau sau respingeau invatatura lui Pavel. Totul se facea constient, prezent,
nu pe repede inainte, nu cu viteza internetului sau a luminii...si astfel samanta
adevarului incoltea in inima lor incet incet. Iar ei se maturizau...lasand la o parte unele

1
traditie inutile, unele mesaje preluate de la mama, tata, din carti, de pe strada si aduceau
obiceiuri noi, mesaje noi, si astfel cresteau, devenind fiinte noi, duhovnicesti...
Mediul virtual are avantajele lui: rapiditate de raspuns, abundenta de informatie,
viteza de comunicare pe distante mari. Insa are si dezavantaje: superficialitate in
prelucrarea informatiei, retinerea unui volum mic de info in memoria noastra de lunga
durata (exista Cloud, telefonul-gasesc acolo), relatii cu multe persoane (online) si putini
spre deloc prieteni reali, pe care sa ii vizitezi, sa te viziteze fizic, sa ne intalnim real fata
in fata, nu pe facebook, instagram, Tik Tok.
Ceea ce va propun astazi este sa ne oprim un moment. STOP!
Si sa ne gandim, sa meditam la aceste lucruri care fac parte din noi, din bagajul
nostru de idei, de valori, de perceptii, sa le constientizam. Cum percepem lumea
noastra, / biserica noastra, / familia noastra/ pe noi insine / viata noastra de zi cu
zi ? imaginea este Gri, neagra, roz? In multe culori?
Domnul Isus s-a intalnim cu un om mare, un cunoscut pentru societatea aceea, un
conducator si i-a adresat o invitatie unica: trebuie sa te nasti din nou. Ioan 3-Nicodim
Însă trebuie sa fim onesti si sa recunoastem ca lumea din jurul nostru o percepem
in mod subiectiv, cum vrem noi, cum credem noi ca este. Mergem chiar mai departe si
indraznim sa il schitam pe Dumnezeu asa cum credem noi ca este, asa cum am inteles
noi, cum am citit noi, cum am auzit intr-o predica.
?? Dar, oare am /avem o imagine completa, corecta, reala despre El?
?? sau mai este mult de descoperit/ unele lucruri de regâ ndit, unele conceptii
poate trebuie abandonate ?? avem curajul sa ne smulgem ”penele” inutile, care sunt
vechi, care apartin altora si le-am luat pe noi automat ??
Pana la urma, de ce a început razboiul in cer?
Satana s-a razvratit.
Dar, ce nu a inteles el, care l-a determinat sa se intoarca impotriva Creatorului
Sau?
Nu a înțeles cum este Dumnezeu cu adevă rat...
in Psalmul 50:21 scrie ”Ț i-ai închipuit că Eu sunt ca tine. ”
- este un mesaj adresat celui rau.
De aici eu inteleg ca cel care este etichetat ca fiind RAU nu este asa pt ca ar fi
necredincios fata de Dumnezeu (aceasta este o consecinta a ceva)... adica el nu spune
”eu nu cred ca Dumnezeu, Creatorul nu exista”, ci el si-l inchipuie pe Dumnezeu asa
cum crede el, ca este asemanator omului, creaturii. – ? un pericol care ne paste si pe noi?

O intrebare cercetatoare la care sa nu ne grabim sa dam un raspuns rapid:

Cine este Dumnezeul tau? Cum il percepi pe El?
Care este imaginea ta despre EL?
daca ti-ar cere cineva sa il descrii in cateva cuvinte, ce ai zice despre El?
- aceasta afecteaza cum ne rugam, citim, relationam, etc
La finalul acestui mesaj vom gasi un raspuns la aceasta intrebare.

Insa mai intai sa vedem 3 moduri in care noi oamenii intelegem lumea. Si
bineinteles aici este inclusa comunitatea din care fac parte (strada/scara blocului),
biserica la care merg regulat, familia extinsa/mica din care fac parte.

2
 Aceste viziuni nu le vom gasi numite asa insa vom regasi aceste caracteristici in
mentalitatea noastra.
Viziunea 1. Lumea - un mare restaurant
- in care oamenii sunt clienti, platesc ca sa fie serviti, vor cele mai alese
”mancaruri” (mesaje, filme, predici, relatii, joburi), cea mai buna servire, iar daca nu le
place, cauta in alta parte (alt canal youtube, alta locuinta, alta biserica, alta relatie de
cuplu,etc) au si alte variante. Totul este hrana (job, relatii, carti/predici) - ei cauta
mancarea cea mai buna (spirituala) in alta parte...
Este adevarat ca Dumnezeu este cel care are grija de noi ZILNIC, si ne slujeste
nevoilor noastre. Lucrul acesta se vede cel mai bine in camera de sus, la cina cea de
taina, cand Isus, mare Imparat, a spalat picioarele celor pe care El i-a creat...MARELE
SLUJITOR
In MATEI 6:25-33 scrie ca El are grija de toata creatia, de pasari, de flori, etc.
si incheie cu versetul foarte cunoscut...nu va ingrijorati de ziua de maine!
Insa aceasta mentalitate de client este paguboasa pt ca promoveaza lenea,
nemultumirea, moftul, viclenia, naste monstri in mintea noastra.
Cateva exemple: ucenicii in camera de sus - sa le fie spalate picioarele
Robul cel rau, care a primit 1 talant l-a ingropat in pamant - el nu avea nimic de
oferit, el avea doar de primit...
Petru il intreaba pe Isus, Iată că noi am lăsat totul și Te-am urmat.” Ce vom
primi?” Luca 18:28, 29, 30!
Omul modern in comunitate: ....el ofera ca sa primeasca
In familie: nu se sacrifica pentru ca nimeni nu merita efortul lui...
Omul modern vine la biserica, se implica pentru a primi. Vrea sa auda o predica
tare, adevar prezent, ceva care sa mustre (adica sa ii mustre pe cei pe care ii stie el ca nu
sunt in regula in biserica) sau vrea ca sa fie mâ ngâ iat, apreciat, laudat (sa se spuna ce
face el bine), iar daca lucrurile nu decurg asa cum isi doreste, se supara, isi exprima
nemultumirea, ca la restaurant, amenintand ca nu va mai veni aici a 2 a oara...si uneori
asa si face...cauta in alta parte.

Viziunea 2. lumea - un mare spital,

- oamenii sunt pacienti, permanenti, incurabili, irecuperabili, mereu convalescenti,
intotdeauna in nevoie, cu rani care supureaza mereu si nu se inchid niciodata.
Ioan 5 – vindecarea slabanogului
-omul era bolnav de 38 de ani...neputincios, asteapta ca cineva sa il ridice, cineva
sa il duca la apa vindecatoare...si era gata sa nu il vada pe salvatorul, Mantuitorul lui,
care era chiar langa el, Marele Medic venise la patul sau.
Si acestia isi gasesc versete care spun: Nu cei să nă toși au trebuință de doctor, ci cei
bolnavi. Marcu 2:17
Om bolnav atrage atentia doar spre el, solicita ajutorul doar pt. el, doar el are
nevoie de tratament, doar el are acea suferință , la așa intensitate.
Si aceasta atitudine o poate manifesta in comunitate: cate probleme am eu, cata
nevoie am sa intervina cineva, statul primaria, guvernul, sa ma salveze.

3
 - in biserica: sunt neputincios, nu ma pot implica in slujire/activitatile bisericii,
sunt prea tanar sau prea batran...eu am nevoie de ajutor, sa fiu sunat, sa fiu cautat, etc
In familie: eu m-am sacrificat pt voi, acum am atatea boli, sunt asa neputincios, am
nevoie de atentia voastra, vreau sa stati prin preajma mea mereu, fara calatorii lungi,
sau mutat departe.
- insa ce se intampla daca cineva este din greseala mai bolnav ca el? Zbieara, se
zbate, lesina, i se pare ca i-a aparut o basica noua, o rana noua, orice care sa il puna din
nou in prim-plan.
De ex.
-Iuda la cina din casa lui Simon leprosul (Ioan 12:5,6) – ce este aceasta risipa, cu
banii acestia se puteau hranii multi saraci, egoism, viclenie, dorinta de a fi in centrul
atentiei, iar cand Isus spune ca peste veacuri se va vorbi despre ce a facut femeia aceea,
el se hotaraste sa il vanda pe Maestru sau. (matei 26:14 – atunci Iuda, s-a dus la preotii
cei mai de seama pt a-l da in mainile lor.
- Ucenicii aveau o intrebare favorita: cine este cel mai mare in imparatia
cerurilor? Si pt aceasta existau dispute in momentele cele mai nepotrivite...de ex dupa
ce au fost martori la schimbarea la fata a Domnului Isus si discutia cu Moise si Ilie.

Viziunea 3. Lumea - o mare scoala.

- iar oamenii sunt elevii, care au mereu ceva de invatat, care sunt dornici sa mai
auda inca o noua lectie.
Dar care sunt mereu corigenti, cand vine vremea pentru practica, nu mai stiu
nimic, dau impresia ca nu au fost prezenti la cursuri/la scoala, ca au fost mereu absenti
cand s-a spus ce trebuie facut in practica.
De atatea ori Domnul Hristos a spus: Fiul omului va fi batjocorit, dat la moarte si a
treia zi va invia. Iar cand a venit momentul sa se implineasca cuvintele Sale, care s-au
implinit intocmai cum a zis, ei au fugit de la scoala, au jurat ca nu sunt ucenicii sai, ca nu
au invatat la scoala lui Hristos.
Cum se manifesta aceasta atitudine in comunitate/biserica/familie: oamenii stiu
ce trebuie facut, insa stiu si cine ar trebui sa faca; nu ei...altii ! ar putea delega
responsabili, ar putea organiza de la distanta, dar ei nu fac nimic sau cat mai putin...stiu
mult dar fac putin...Ca fariseii... Matei 23:1-4