BD 1004

13 iulie 1939

"Vezi, sunt cu tine în fiecare zi ..."

"Vezi, sunt alături de tine în fiecare zi ..."    Aceste cuvinte ar trebui să îţi ofere mereu
consolare şi încredere. Nu-i voi lăsa pe oamenii mei, dacă ei doar îşi doresc să fie ai mei,
şi vreau să te ajut să suporti toată suferinţa, dacă ai încredere în mine doar cu credinţă. Cu
siguranţă vă impun să suportaţi suferinţa, dar numai pentru a vă aduce aminte de mine şi
a apela la mine ca ajutor în orice nevoie de ajutor. Pentru că vreau să-ţi întăresc credinţa,
vreau ca tu să laşi credinţa să devină acea putere cu care nicio suferinţă pământească nu
te poate face înfricoşător şi descurajat. Eşti încă descurajat şi ameninţi să te prăbuşeşti
sub încercările pe care ţi le trimit, dar dacă acestea nu-ţi mai pot face rău, dacă nimic nu
te poate face să tremuri în credinţa în ajutorul meu, ai atins acel grad de putere de
credinţă în care nimic nu te poate afecta.

Vedeţi cât de uşoară vă va fi viaţa atunci când nu mai trebuie să fiţi atenţi la rezistenţele
zilnice şi nu trebuie să vă faceţi griji cu privire la viaţa de zi cu zi. Pentru a fi un copil
corect al tatălui său din ceruri, este nevoie şi de încrederea deplină că va fi protejat în
orice nevoie şi pericol, aşa că vreau să ştiu că copiii mei stau în credinţă şi încredere în
Dumnezeu .... Vreau ca ei să mă caute mereu şi constant, să se apropie de mine fără
teamă şi cu deplină credinţă, pentru a le putea îndeplini cererile în orice moment ....
inimile lor ar trebui să fie direcţionate întotdeauna către mine şi să nu devină niciodată de
credinţă slabă, iar dragostea mea le va alunga necazurile şi îi va elibera de ele. Ce
nemăsurat har îţi este întotdeauna la dispoziţie atunci când îţi promit asistenţa Mea, când
o doreşti ....
Şi este necesar doar să crezi şi să ceri ...
Nu te voi părăsi, ... şi sunt gata să ajut oriunde se crede în el.    Doar tu însuţi creezi tot ce
este dificil; când eşti îndepărtat de mine în inimă, trebuie să-ţi îndrept gândurile către
mine şi asta prin nevoie şi suferinţă. Dar dacă mă porţi în inima ta, eşti sigur şi în inima
mea, iar ceea ce ţi se impune în continuare să duci serveşte doar mântuirii tale ...
Îmi veţi mulţumi într-o zi când veţi recunoaşte de ce vi s-a acordat acest lucru ...
Dar pe pământ nu-l înţelegeţi şi, prin urmare, ar trebui doar să luaţi crucea mică, fără să
murmuraţi şi să vă plângeţi şi să o purtaţi de dragul meu.
Corpul piere şi împreună cu el şi durerile pământeşti ... Dar ar trebui să vă temeţi pentru
sufletul vostru, a cărui suferinţă este mult mai mare dacă corpul de pe pământ este scutit
de suferinţă. Îmi iubesc toţi copiii mei mici şi nu vreau să sufere în timpurile veşnice, dar
asta ar fi soarta ta dacă aş ţine departe de tine suferinţa pământească, ceea ce nu este cu
adevărat cel mai greu de suportat. Şi dacă vă promit prezenţa mea, atunci aveţi încredere
în mine şi nu deveniţi slabi. Cel care îţi provoacă suferinţă o şi poate lua de la tine şi nu te
va lăsa cu adevărat să ceri în zadar dacă îl ceri din suflet ....